Contents

Contents...............................................................................................................................1
definiie a dezvoltrii durabile.............................................................................................3
Scurt istoric al dezvoltarii durabile:.....................................................................................3
Agenda Locala 21................................................................................................................4
Dezvoltarea durabila este un concet !ultidi!ensional ...................................................."
#arile rovocari ale dezvoltarii durabile............................................................................."
$esursele DD.......................................................................................................................%
&rinciii si criterii ale DD....................................................................................................'
(biective si rioritati ale ilonului econo!ic al DD in $o!ania.....................................1)
Sc*i!bari i!use de dezvoltarea durabila........................................................................11
+++ , Agricultur durabil: ..................................................................................................1-
Culturile biodina!ice.........................................................................................................1'
+. , Consu! durabil: ........................................................................................................21
. , /uris! durabil............................................................................................................23
.+ , .iziunea desre o eoc solar: ................................................................................20
Cu! funcioneaz o Agenda 21 Local1...........................................................................2%
/rsturile tiice ale unei Agende 21 Locale 2ideale, ar utea fi:
..........................................................................................................................................3)
3azele roceselor incluse 4n Agenda 21 Local.................................................................31
Ce consecine are 4nclzirea global1................................................................................3-
De ce se 4nclze5te &!6ntul1 7 8fectul de sera................................................................3%
&roble!ele e9istente e calea ctre o dezvoltare durabil.................................................43
globalizarea........................................................................................................................44
Cauzele globalizrii
............................................................................................................................................40
Consecinele globalizrii....................................................................................................4-
+ndicatori ...........................................................................................................................4%
+ntegrarea euroeana si dezvoltarea durabila.....................................................................")
Starea !ediului in $o!ania si in :8................................................................................."2
#8D+:L :$;A<............................................................................................................."3
8fectele olurii aerului asura strii de sntate..............................................................""
&oluari cu efect transfrontier.............................................................................................."-
Strategia de dezvoltare durabila a :niunii 8uroene........................................................"%
Strategia $o!aniei............................................................................................................."'
(;+8C/+.8 &$+<C+&AL8..............................................................................................0)
&$+<C+&++L8 &(L+/+C8 D+$8C/(A$8........................................................................01
1
2
DEZVOLTARE DURABILA INTEGRATA
2 <ote de curs ,
definiie a dezvoltrii durabile
Concetul de dezvoltare durabil dese!neaz totalitatea for!elor 5i !etodelor de
dezvoltare socio7econo!ic= al cror funda!ent 4l rerezint 4n ri!ul r6nd asigurarea
unui ec*ilibru 4ntre siste!ele socio7econo!ice 5i ele!entele caitalului natural.
Dezvoltarea durabil ur!are5te 5i 4ncearc s gseasc un cadru teoretic stabil
entru luarea deciziilor 4n orice situaie 4n care se regse5te un raort de tiul o!>!ediu=
fie ca e vorba de !ediu 4ncon?urtor= econo!ic sau social.
Cea !ai cunoscut definiie a dezvoltrii durabile este cu siguran cea dat de
Co!isia #ondial entru #ediu 5i Dezvoltare 2@C8D, 4n raortul A.iitorul nostru
co!unA=cunoscut 5i sub nu!ele de $aortul ;rundtland: Adezvoltarea durabil este
dezvoltarea care urmarete satisfacerea nevoile prezentului, fr a compromite
posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoiA.
Concetul dezvoltarii durabile deter!ina o reevaluare er!anenta a legaturilor
dintre o! si natura si ledeaza entru solidaritatea intre generatii ca singura otiune
viabila entru dezvoltarea e ter!en lung.
De5i iniial dezvoltarea durabil s7a vrut a fi o soluie la criza ecologic
deter!inat de intensa e9loatare industriala a resurselor 5i degradarea continu a
!ediului 5i cauta in ri!ul rand rezervarea calitii !ediului 4ncon?urtor= 4n rezent
concetul s7a e9tins asura calitii vieii 4n co!le9itatea sa= 5i sub asect econo!ic 5i
social. (biect al dezvoltrii durabile este acu! 5i reocuarea entru dretate 5i ec*itate
4ntre state= nu nu!ai 4ntre generaii.
!urt i"tori! al dezvoltarii durabile#
$on!e%tul de dezvoltare durabila a luat na"tere a!u& '( de ani= ca rasuns la
aaritia roble!elor de !ediu si a crizei resurselor naturale= in secial a celor legate de
energie. &ractic= Conferinta rivind #ediul de la StocB*ol! din )*+, este !o!entul in
care se recunoaste ca activitatile u!ane contribuie la deteriorarea !ediului incon?urator=
ceea ce une in ericol viitorul o!enirii.
Cativa ani !ai tarziu= in )*-' = isi inceea activitatea Co!isia #ondiala entru #ediu si
Dezvoltare 2@C8D,= condusa de ;rundtland= dua o rezolutie adotata de Adunarea
Cenerala a <atiunilor :nite.
Doi ani !ai tarziu= in )*-. era descoerita gaura din stratul de ozon de deasura
Antarcticii si= rin Conventia de la .iena a inceut cautarea unor solutii entru reducerea
consu!ului de substante care dauneaza stratului rotector de ozon care incon?oara
&laneta.
+n )*-+/ la un an dua catastrofa de la Cernobal= aare asa7nu!itul $aort
;rundtland= al @C8D= cu titlul D.iitorul nostru co!unEcare da si cea !ai citata definitie
3
a dezvoltarii durabile 2Dsustainable develo!entE,: DDezvoltarea durabila este cea care
ur!areste nevoile rezentului= fara a co!ro!ite osibilitatea generatiilor viitoare de a7si
satisface nevoile lorE. /otodata= $aortul ad!itea ca dezvoltarea econo!ica nu oate fi
orita= dar ca strategiile trebuie sc*i!bate astfel incat sa se otriveasca cu li!itete
ecologice oferite de !ediul incon?urator si de resursele lanetei. +n finalul raortului=
co!isia sustinea necesitatea organizarii unei conferinte internationale asura dezvoltarii
durabile.
$aortul ;rundtland curindea cateva obiective otrivit carora realizarea
dezvoltarii durabile insea!na:
7 asigurarea in continuare a cresterii econo!ice cu resectarea conditiei de
baza a conservarii resurselor naturaleF
7 eli!inarea saraciei si asigurarea conditiilor satisfacerii nevoilor esentiale
de !unca= *rana= energie= aa= locuinta si sanatateF
7 orientarea roceselor de crestere econo!ica sre o noua calitateF
7 asigurarea unei cresteri controlate a oulatieiF
7 conservarea si sorirea resurselor naturale= suraveg*erea i!actului
dezvoltarii econo!ice asura !ediuluiF
7 restructurarea te*nologiilor de roductie si !entinerea sub control a
riscurilor acestoraF
7 asigurarea unei abordari integrate a deciziilor rivind cresterea
econo!ica= !ediul incon?urator si resursele de energie.
GSe observa ca resectarea cerintelor dezvoltarii durabile recla!a solutii sociale=
olitice= econo!ice= de!ografice si te*nice.
/er!enul de dezvoltare durabila a inceut sa devina= insa= foarte cunoscut abia
dua Conferinta internationala rivind !ediul si dezvoltarea= organizata de
<atiunile :nite la $io de Haneiro in vara lui )**,= cunoscuta sub nu!ele de
DSu!!it7ul &a!antuluiE.I la care au articiat rerezentanti din aro9i!ativ 1-)
de state. 8a a avut ca rezultat elaborarea !ai !ultor conventii referitoare la
sc*i!barile de cli!a 2reducerea e!isiilor de !etan si dio9id de carbon,=
diversitatea biologica 2conservarea seciilor, si stoarea defrisarilor !asive. /ot
atunci a fost elaborata si A0enda ,)= sau A0enda dezvoltarii durabile 7 lanul
de sustinere a dezvoltarii durabile. La 1) ani de la Conferinta de la $io= in ,((,= a
avut loc= la Ho*annesburg= Su!!itul rivind dezvoltarea durabila.
A0enda Lo!ala ,)
a fost elaborata si adotata la Su!!itul #ondial de la $io de Haneiro in 1''2= ca
instru!ent de ro!ovare a concetului dezvoltarii durabile. Dua zece ani= la
Ho*annesburg= in 2))2= al doilea Su!!it ro!oveaza AL 21 ca rincial instru!ent de
realizare a bunastarii oulatiei lu!ii. Dedicata ad!inistratiei locale= AL 21 stabileste
rin articiare ublica un ec*ilibru intre dezvoltarea econo!ica= ec*itatea sociala si
rotectia !ediului.
Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv si al :niunii 8uroeane= inceand cu )**+=
cand a fost inclus in /ratatul de la #aastric*t= iar in ,(() = la su!!it7ul de la Coet*eborg
4
a fost adotata Strategia de Dezvoltare Durabila a :8= careia i7a fost adaugata o
di!ensiune e9terna la ;arcelona= in ,((, .
Dezvoltarea durabila e"te un !on!e%t &ultidi&en"ional 1
Din definitia dezvoltarii durabile for!ulata rin $aortul ;rundtland in 1'%-= reies
ur!atoarele asecte:
7a, introducerea sintag!ei dezvoltare durabila in vocabularul uzual al stiintei
econo!ice a rerezentat o necesitate obiectiva. <otiunea a fost c*e!ata si i!usa sa
serveasca= e lan teoretic= dret rasuns la criza econo!ica si ecologica e care o
arcurge lu!ea la sfarsit de secol JJ si inceut de nou !ileniu.
7b, la nivelul unani!itatii= in sonda?ul oiniei ublice= se afla ideea dua care
dezvoltarea durabila are o uternica incarcatura morala. Se leaca = aici= de la re!isa
realista ca= e zestre e care o !osteneste= fiecare generatie isi construieste viitorul. Din
acest unct de vedere= este de datoria generatiei actuale= ca ea sa ofere noilor si viitorilor
veniti cel utin aceleasi sanse e care ea le7a !ostenit.
7c, dezvoltarea durabila va deveni tot !ai !ult o constanta a oliticilor econo!ice
si sociale ale fiecarui stat.
7d, dezvoltarea durabila co!orta un trata!ent diferit ca nivel= !od de abordare
si intelegere= te*nologie= resurse la care se oate face ael si sanse de reusita. Altfel sus=
caata sensuri si se!nificatii diferite in functie de ti!= satiu= zona geografica etc.
De e9e!lu pentru tarile dezvoltate= roble!a deoluarii= a i!bunatatirii
calitatii vietii etc. este una de transfor!are= adatare si !odernizare.
Pentru tarile slab dezvoltate= roble!a nu este de calitate a vietii= ci c*iar a vietii=
a suravietuirii. Aici= structurile de roductie oluante= cu ur!ari nefaste t. degradarea
solului= a aei etc.= adauga la situatia !ateriala de?a !izera= noi factori agravanti. Si !ai
grav este ca= rata redusa a cresterii econo!ice= de aici= nu elibereaza fonduri necesare t.
investitii in ec*ia!ente de control si te*nologie antioluanta= t. restructurarile
te*nologice= institutionale si !anageriale care se i!un.
Statisticile dovedesc= cu date indubitabile= ca tarile sarace ale lu!ii e9ercita cea
!ai slaba resiune asura lanetei. <ivelurile de dezvoltare econo!ica fac din ele cei
!ai !ici oluatori cu C(2= S(2= <(2= ractic la ?u!atate fata de tarile dezvoltate.
8fectul de sera si incalzirea a!antului nu se datoreaza= ri!ordial= saracilor. +n !od
contradictoriu insa= gri?a si resectul t. /ot ceea ce insea!na !ediul se are ca este o
atitudine ce tine de !entalitatea celor bogati. Cu cat nivelul e scara bogatiei sociale este
!ai ridicat cu atat atitudinea fata de natura este !ai resectuoasa.
7. e, notiunea de durabil tri!ite la durata= la un interval de ti! indelungat.
&rocesul trebuie convertit sre o dezvoltare u!ana durabila= orientata rioritar sre
calitatea vietii si a !ediului
2arile %rovo!ari ale dezvoltarii durabile
Ca orice roiect de anvergura= dezvoltarea durabila resuune o evolutie
rocesuala realizabila rin rezolvarea unor roble!e. :nele sunt co!une= aartin
rocesului dezvoltarii in general= altele sunt secifice. Cu! dezvoltarea durabila nu este
"
decat o secventa a dezvoltarii in general= vo! incerca o succinta trecere in revista a
roble!elor.
1 7 $on"tran0erea de&o0rafi!a
3actorul oulatie si influenta sa asura dezvoltarii in general= a celei durabile= in
secial= ot fi analizate din !ulte uncte de vedere. (biectivul reocuarii noastre
i!une accentul asura nu!arului= structurii si sanatatii oulatiei.
(rindu7ne asura ri!ului asect= numarul populatiei= intrebarea la care
dezvoltarea durabila trebuie sa gaseasca rasuns este= ce nu!ar de oulatie oate
suorta laneta &a!ant 1 Sau= cu alte cuvinte= care sunt= caacitatea biotica si utinta de a
*rani o oulatie in continua crestere ale lanetei noastre1 De fat= ca sa ra!ane! in
ter!enii definitiei dezvoltarii durabile= ce sanse sunt ca aceasta oulatie= tot !ai
nu!eroasa sa traiasca intr7un !ediu erfect conservat si sa se *raneasca tot !ai bine1
Desi reocuari serioase au e9istat si e9ista= ni!eni nu oate sune cu e9actitate care este
nu!arul !a9i! de oa!eni e care laneta &a!ant il oate atinge. 8sti!arile oa!enilor
de stiinta= ornindu7se de la dina!ica rezenta cea i!ediat ur!atoare 2-=" !ld. +n 2)1" si
11=" !ld. +n 21"), conduc la o cifra situata intre 3)71") !ld. +nsasi !ar?a de siguranta e
care cercetatorii roble!ei si7o iau vorbeste singura desre dificultatile enor!e e care le
co!orta deter!inarea acestui !a9i!.
Structura populatiei nu une !ai utine roble!e decat nu!arul ei.
+ntereseaza aici= in ri!ul rand= structura socio7rofesionala= gradul de instruire=
calitatea oulatiei. Si intereseaza entru ca= indubitabil= dezvoltarea durabila nu oate fi
oera unor analfabeti. Daca dezvoltarea durabila este confruntata cu si are de rezolvat o
roble!a= aceasta se une in ur!atorii ter!eni: e9act acolo unde cresterea econo!ica
trebuie sa castige= atat cantitativ cat si calitativ= adica in tarile lu!ii a treia= e9act acolo
nivelul de educatie al oulatiei sufera. /oc!ai acolo= o lu!e in crestere= analfabeta sau
se!ianalfabeta trebuie *ranita in conditiile in care roduce utin sau foarte utin.
+n al doilea rand= rezinta i!ortanta= din unct de vedere al dezvoltarii durabile= =
reartitia oulatiei in crestere e cele 2 !ari zone: urban si rural.
Se stie ca o caracteristica a cresterii econo!ice clasice a fost e9odul !asiv al
oulatiei de la sat sre oras= e9od care si7a avut logica lui= legata de i!re?urari cu! ar
fi:
7 accelerarea industrializarii= cu toate avanta?ele ce decurg de aici e linia
locurilor de !unca= serviciilor ieftine= abundente si de calitateF
7 defavorizarea zonelor rurale sub raortul investitiilor ublice si rivate dar si in
lan social= cultural= civic= de unde o forta si reactie de resingere a satului= asi!ilat cu
!izeria si incultura.
Pentru oras= suraoularea a condus la aaritia unor feno!ene negative in
lanul:
7 ocuarii fotei de !unca 2so!a? !asiv,F
7 locuintelorF
7 serviciilor urbaneF
7 aaritia unor eriferii= insule ale !izeriei= saraciei si ro!iscuitatii= contrastante
sfidator cu centrele oulenteF
7 delicventa= violenta= rostitutie= droguri etcF
7 dificultatilor de arovizionare cu ali!ente= energie= aa etcF
0
7 dificultatilor ad!inistrative.
Pentru satul deoulat= roble!ele nu au lisit si nu lisesc. &oulatia ra!asa=
trebuie sa faca fata unei sarcini colosale= de *ranire a intregii colectivitati. Aceasta
insea!na o agricultura intensa= de !are randa!ent= realizabila rin !i?loace cunoscute:
!ecanizare= c*i!izare= irigare etc. Agricultura intensiva anga?eaza= la randul ei=
consu!uri !ari de energie= degradarea unor terenuri= euizarea unor resurse= oluare cu
insecticide= esticide etc.
De aici si intrebarile carora dezvoltarea durabila trebuie sa dea rasuns:
!igrarea oulatiei dinsre sat sre oras oate continua1 Daca da= ana cand si in ce
conditii1
Care sunt factorii i!licati care influenteaza raortul oti! oulatie
urbana>oulatie rurala si unde se situeaza ragul critic al acestei roortii1 $evolutia
verde= industriile curate= rogra!e de dezvoltare in care di!ensiunea econo!ica trebuie
corelata cu cea sociala= olitica= culturala si= nu in ulti!ul rand ecologica= ar a fi
rasunsurile la aceasta roble!a.
Dezvoltarea durabila este cea care face din calitatea vietii oa!enilor obiectivul
sure!. <u se oate concee si nu se oate vorbi desre calitatea vietii in afara sanatatii.
+n rocesul dezvoltarii= sanatatea oa!enilor aare in dubla iostaza: de conditie dar si de
obiectiv al ei.

2 K $on"tran0erea te3ni!a
+ntrebarea la care dezvoltarea durabila trebuie= aici= sa rasunda este ur!atoarea:
Care este nivelul maxim posibil al productiei ce se poate realiza, in conditiile date ale
progresului tehnic, fara a afecta echilibrul mediului
+ntrebarea este legiti!a in conditiile in care sti! ca dezvoltarea i!lica crestere
econo!ica= deci= !arirea roductiei. Cresterea di!ensiunilor roductiei= din acate=
creeaza oluare. Caacitatea de absorbtie de catre !ediu a oluarii este= e de alta arte=
li!itata= de unde si reocuarea de a gasi o linie de ec*ilibru intre aceste !ari!i.
Concluzia de !a9i!a i!ortanta entru olitica dezvoltarii durabile= la care au
a?uns secialistii este ca:
1, nivelul !a9i! al roductiei ce se oate realiza fara !odificarea calitatii !ediului= se
afla in relatie :
7 direct roortionala cu caacitatea de absorbtie a !ediului= a instalatiilor antioluante
de a retine e!isiile oluante= caitalul investit in instalatii antioluante si volu!ul sau
surafata de disersie a oluantilorF
7 invers roortionala cu e!isiile oluante care= la randul lor= deind de nivelul
roductiei si cel al consu!ului.
2, in tarile dezvoltate= volu!ul !are al roductiei si consu!ului ca si caacitatea de
absorbtie a unui !ediu de?a oluat= ot cobora nivelul roductiei !a9i!e ce se oate
realiza cu !entinerea ec*ilibrului ecologic.
3, rogresul te*nic este factorul c*eie in !entinerea unei rate accetabile a dezvoltarii
econo!ice cu !entinerea calitatii !ediului a!biant= ceea ce ?ustifica i!ortanta !are a
investitiilor antioluante in cadrul oliticilor de dezvoltare care au in vedere !entinerea
si c*iar refacerea !ediului.
-
4, stabilirea unctului de ec*ilibru este deendenta de factori i!ortanti recu!:
structura econo!iei= a roductiei= vec*i!ea caitalului roductiv= gradul de oluare al
!ediului etc.
", !entinerea starii de ec*ilibru si asigurarea unei roductii !a9i!e cu !entinerea
ec*ilibrului ecologic= resuun interventia autoritatilor ublice rin olitici de dezvoltare
care sa fie ar!onizate cu oliticile de rotectie a !ediului.
3 K E!3itate "i !o&%en"are intra "i inter0eneratii
Definitia dezvoltarii durabile induce ideea ca realizarea ei devine fezabila doar in
conditiile in care intre generatii si in interiorul aceleeasi generatii se !anifesta un sirit
asociativ= de toleranta= asociativitate si gri?a recirocaF unul in virturea caruia binele si
bunastarea unuia nu trebuie= in nici un fel= sa afecteze fericire altuia.
4 K E!ono&ia &ediului
8cono!ia !ediului rerezinta o rovocare entru teoria dezvoltarii durabile in
!asura in care ea incearca= rintre altele si tentativa de a u!aniza si a ecologiza
econo!ia.
Re"ur"ele DD
8senta DD a societatii u!ane este data de !odul de gestionare= actuala si viitoare=
a resurselor sale naturale= energetice= !ateriale si infor!ationale= in raort cu obiectivele
cresterii econo!ice si asigurarea unei calitati din ce in ce !ai bune a vietii si a !ediului.
Dezvoltarea econo!ica este realizata nu nu!ai entru satisfacerea nevoilor
!ateriale de baza= ci si entru a furniza resursele de i!bunatatire a calitatii vietii in
directii ca sanatatea= educatia si un !ediu bun. #ulte for!e de dezvoltare econo!ica fac
ael la !ediu= in sensul ca ele folosesc resursele naturale= energetice= !ateriale si
infor!ationale si genereaza roduse oluante si deteriorari ale !ediului. Dar= in acelasi
ti! e9ista !ulte cai rin care anu!ite tiuri de activitate econo!ica ot rote?a sau
i!bunatati !ediul incon?urator. Acestea includ !asurile de eficientizare a utilizarii
resurselor naturale= energiei= !aterialelor= infor!atiilor= te*nologii si te*nici i!bunatatite
de !anage!ent= o !ai buna roiectare si !arBeting entru roduse= !ini!izarea
deteriorarilor roduse !ediului 2 te*nologii neoluante= te*nologii !ici consu!atoare de
!ateriale si energie= te*nologii de valorificare a deseurilor= biote*nologii etc.,= ractici
agricole rietenoase entru !ediu= o !ai buna utilizare a a!antului si constructiilor=
eficienta i!bunatatita a transorturilor etc. :na din rovocarile !a?ore ale DD este de a
gasi cai de incura?are a activitatilor econo!ice rietenoase entru !ediul incon?urator si
de a descura?a activitatile care rovoaca deteriorari ale !ediului 2oluarea aerului= aelor
si solului= resectiv subsolului,.
+n ceea ce riveste resursele naturale si energetice= activitatile se desfasoara e 2
directii rinciale : utilizarea rationala a resurselor naturale rin te*nologii de relucrare
econo!ica 2reducerea si reciclarea deseurilor,= resectiv reducerea consu!ului si
folosirea unor surse neconventionale de energie. +n rezent= aceentul se une e utilizarea
rationala a resurselor naturale si energetice= devenit astfel un i!erativ al rezentului.
Alaturi de acestea= resursele !ateriale si infor!ationale co!leteaza ansa!blul
resurselor DD.
%
4rin!i%ii "i !riterii ale DD
:n rinciiu de sustenabilitate este un rinciiu avut in vedere la funda!entarea
!anage!entului strategic si integrat al DD.
:n criteriu de sustenabilitate resuune ca= la nivel !ini!= generatiile viitoare ar
utea sa traiasca !ai rau decat generatiile actuale. Criteriul sustenabilitatii cere
indelinirea conditiilor necesare entru un acees egal la baza de resurse de catre fiecare
dintre generatiile viitoare.
Criteriile funda!entale ale DD= stabilite de Co!isia Co!unitatii 8uroene inca
din anul 1''3= sunt ur!atoarele F
7 !entinerea in totalitate a calitatii vietii:
7 !entinerea unui acees continuu la resursele naturaleF
7 evitarea deteriorarilor er!anente asura !ediului incon?uratorF
+n anul ur!ator= 1''4= Cruul de lucru asura DD de la Salzburg= Austria= a
curins in gruul de criterii ale DD: u!anis!ul si calitatea ridicata a vietii= rezervarea
diversitatii culturale si regionale= distributia ec*itabila a bogatiei si resurselor=
suravietuirea u!ana= rezervarea deteriorarii ireversibile sau e9loatrii resurselor
naturale= stabilizarea in interiorul caacitatii urtatoare a ecosiste!elor= rezervarea
biodiversitatii.
#anage!entul strategic al DD resuune= e langa stabilirea unor obiective e
ter!en lung 21"72) ani,= co!atibilizate cu cele e ter!en scurt si !ediu= si alicarea
unui set de rinciii si criterii validate eficient e lan international= la care ne vo! referi
in continuare:
7 #anage!entul integrat este rinciiul care resuune abordarea in !aniera
unitara a roceselor de roductie= rocesare= transort= distributie= utilizare si deozitare=
tinand sea!a de ciclul de viata al roduselor si ta*nologiilor= i!licarea staBe*olderilor
si coordonarea interinstitutionala F
7 8c*itatea intergenerationala= este o cerinta otrivit careia generatia rezenta are
dretul de a folosi si beneficia de resursele a!antului= cu obligatia de a tine sea!a de
i!actul e ter!en lung al activitatii acesteia si de a sustine baza de resurse si !ediul
global si in beneficiul generatiilor viitoareF
7 &recautia rerezinta instru!entul decizional rin care se intrerind actiuni de
rasundere 2contracarare, la a!enintarile legate de agubele serioase si ireversibile
cauzate sanatatii u!ane si>sau !ediului= atunci cand nu disune! de o infor!atie
stiintifica necesaraF
7 Abordarea ciclului de viata al bunurilor= serviciilor si te*nologiilor evalueaza
consecintele asura !ediului generate de efectele econo!ice legate de diferitele stadii ale
relucrarii si valorificarii roduselor de iata.
7 &reventia resuune stabilizarea re?udiciilor aduse sanatatii u!ane si a
caitalului natural de feno!enele si rocesele econo!ice care ar utea fi revenite rin
investitii si costuri de !odernizare= rearatii= tratare sau co!ensareF este cunoscut ca
revenirea unor re?udicii este cu !ult !ai eficienta decat inlaturarea consecintelor dua
ce acestea s7au rodusF
'
7 Substitutia resuune inlocuirea unor roduse si servicii ineficiente= !ari
consu!atoare de resurse de !ediu cu altele !ai eficiente si cu i!act ecologic !ai redus
si !ai utin daunatoareF
7 &rinciiul Doluatorul latesteE sau al internalizarii costurilor !arginale e9terne
2e9ternalitatilor negative, stabileste folosirea !ecanis!elor de iata entru ca oluatorii
sa suorte in totalitate costurile sociale si de !ediu ale activitatii lor si ca aceste costuri sa
fie reflectate in returile si tarifele bunurilor si serviciilorF
7 +nternalizarea e9ternalitatilor ozitive 2beneficiilor !arginale e9terne, vizeaza
folosirea unui siste! de subventii corective= sti!ulente entru activitatile care beneficii
!arginale la artile terte fara ca acestea sa lateasca 2 cercetare7dezvoltare= rotectia
!ediului= educatie= dezvoltare regionala= intrerinderi !ici si !i?locii etc,F
7 &articiarea ublica resuune accesul nerestrictionat la infor!atia rivind
!ediul si resursele sale= dretul ublicului de a lua decizii in do!eniul !ediului si a
resurselor sale si de a lua in considerare consecintele acestora= dretul de acunoaste din
ti! osibilele riscuri de !ediu si asura resurselorF
7 &rinciiul bunei guvernari revede ca autoritatile si institutiile statului sa7si
desfasoare activitatea transarent= eficient si onest= in conditiile revederii si enalizarii
oluarii si ale ro!ovarii rotectiei !ediuluiF
7 &arteneriatele ublic7rivat si rivat7ublic se bazeaza e cooerarea directa=
inter si intrainstitutionala= intre artile interesate 2staBe*olders, rerezentate de
autoritatile si institutiile ublice= (<C= gruuri si fir!e industriale= retele si oa!eni de
afaceri= care i!reuna ot obtine o valoare adaugata suerioara entru sustenabilitatea
cresterii econo!ice la niveluri !acro si !icroecono!ic F
7 Cooerarea intre state include resonsabilitati co!une= dar diferentiate= in
functie de nivelul de dezvoltare al tarilorF se ot alica o serie de abordari diferentiate in
ceea ce riveste obligatiile econo!ico7financiare entru rotectia !ediului la nivel local=
regional si international= tarile dezvoltate recunoscand fatul ca le revine o
resonsabilitate !ai !are= inclusiv in ceea ce riveste acordarea de asistenta tarilor in
curs de dezvoltare sau cu econo!ie de iata e!egenta.
&rinciiile si abordarile criteriale ale !anage!entului strategic al dezvoltarii
econo!ice durabile a $o!aniei sunt in delin consens cu siritul si reco!andarile
Declaratiei de la $io= Agendei 21= Declaratiei #ileniului si al celorlalte docu!ente
arobate rin consens la Su!!it7urile !ondiale ale DD.
&e lan !ondial e9ista si abordari sectoriale in ceea ce riveste criteriile si
rinciiile DD= din unctul de vedere al resurselor acesteia.
Obie!tive "i %rioritati ale %ilonului e!ono&i! al DD in Ro&ania
+ntrebarea rivind osibilitatea realizarii dezvoltarii econo!ice durabile a
$o!aniei nu oate avea decat un rasuns Lafir!ativM.
&ilonul econo!ic al dezvoltarii durabile a $o!aniei= caruia i se adauga in !od
co!le!entar si indeendent cel social= a!biental si cultural= are cateva obiective si
rioritati.
:n ri! obiectiv econo!ic funda!ental este cresterea er!anenta a &+; cu un
rit! !ediu anual de crestere in erioada 2))-72)2" de cel utin 0="N. Aceasta crestere
resuune un efort investitional sustinut= cu eficienta ridicata= o dina!ica inalta a
1)
roductivitatii totale a factorilor de roductie= dar !ai ales satisfacerea criteriului
ecoeficientei de a Drealiza !ai !ult cu !ai utinE consu! de resurse naturale= !ateriale=
energetice si u!ane.
+n cursa de di!inuare a decala?elor econo!ice si sociale dintre $o!ania si tarile
dezvoltate= !anage!entul strategic la nivelurile !acro si !icro va fi nevoit sa
!onitorizeze si evalueze strategii si substrategii ale cresterii econo!ice durabile care sa
includa factorul ecologic= intr7un roces de crestere>decrestere diferentiata a sectoarelor
econo!ice= a ra!urilor= subra!urilor si gruelor de roduse si servicii= in concordanta cu
evolutia ara!etrilor cererii viitoare interne si e9terne= de bunuri si servicii. +n aceasta
idee= trebuie avuta in vedere alinierea la legislatia si standardele :8 si resectarea lor
ulterioara.
#anage!entul sustenabilitatii cresterii econo!ice durabile in $o!ania are ca
obiectiv de ase!enea !entinerea ratei anuale a inflatiei= in intervalul 1N7"N. Cea !ai
sanatoasa cale de reducere a nivelului inflatiei este reducerea costurilor= cresterea
co!etitivitatii si a roductivitatii !ai raid decat cresterea salariilor.
:n al treilea obiectiv !a?or al ilonului econo!ic al dezvoltarii durabile se refera
la asigurarea unui inalt nivel al gradului de ocuare a fortei de !unca disonibile si
reducerea ratei so!a?ului la nivelul sau natural 2 47"N,= inclusiv rin ro!ovarea unui
arteneriat ublic7rivat= generator de locuri de !unca cu roductivitate ridicata.
+ntrerinderea unor activitati strategice si de coordonare entru dezvoltarea
econo!ica durabila la nivel national in rezent constituie o reocuare a !arii !a?oritati
a statelor care se afla in diferite stadii ale rocesului de elaborare= i!le!entare=
!onitorizare si evaluare a strategiei nationale de dezvoltare durabila= ca ur!are a
reco!andarii Su!!it7ului #ondial al Dezvoltarii Durabile de la Ho*annesburg
2sete!brie 2))2,. &utine state isi er!it sa nu aiba o strategie a dezvoltarii econo!ice
durabile ca reer entru funda!entarea unor decizii eficiente e ter!en lung.
Ca ur!are a cresterii i!ortantei si acutizarii roble!elor dezvoltarii durabile= in
anul 2))) a fost adotata la 3riiberg* 2Suedia, declaratia rivind ro!ovarea Stiintei
sustenabilitatii 2State!ent on SustainabilitO Science, care isi roune sa i!bunatateasca
substantial interactiunile dintre natura si societate= tinand sea!a ca in ulti!ile decenii=
directia de dezvoltare a o!enirii nu este sustenabila= recu! si de necesitatea
reconcilierii scourilor evolutiei sociale cu li!itele ecologice ale lanetei e ter!en lung=
acordandu7se o atentie deosebita !odului in care sc*i!barile de !ediu se reercuteaza
asura societatii.
!3i&bari i&%u"e de dezvoltarea durabila
Concetul de durabilitate= resuune sc*i!bri drastice 4n !ai toate do!eniile
vieii. <u doar obiceiurile consu!atorilor trebuie sc*i!bate= lucru care este= cu siguran=
destul de greu 4n sine= ci= !ai !ult= trebuie sc*i!bat conceia oa!enilor desre
econo!ie= societate 5i olitic.
Durabilitatea este si!l 5i co!licat in acelasi ti!. <e e greu s ne
4nc*iui! o societate cu adevrat durabil. &entru c ractic= totul ar trebuie s se
11
sc*i!be= 5i nu 4n ulti!ul r6nd= noi 4n5ine.
Pn ceea ce rive5te domeniul economic= trebuie introduse noi for!e de ad!inistrare= care
s in !ai !ult cont de factorul natur ca factor de roducie. Aici nu va area 4ns
doar 4ntrebarea cu! se oate transune acest lucru 4n cazurile singulare 7 rin
regle!entri olitico7ad!inistrative 5i>sau econo!ice 7 vor area 4ns 5i disute
referitoare la c6t de !are oate fi caacitatea de acli!atizare a econo!iei e o ia
global care oereaz descentralizat= dac nu se stabilesc la nivel internaional a5ii e
calea unei dezvoltri durabile 7 ace5ti a5i ut6nd fi c*iar nerealizabili.
Pn domeniul social se i!un revendicri cu totul noi 4n ceea ce rive5te rinciiul 5i
ractica ec*itii 4n distribuie 7 iar acest lucru= din trei !otive: in6nd cont de fatul c
acest concet de dezvoltare durabil rovine din discursul de olitic a dezvoltrii= este
afectat 4n ri!ul r6nd distribuia 5anselor de dezvoltare 4n cadrul co!le9ului
roble!atic nord7sud. Pn al doilea r6nd este vorba desre c6t de bine va fi tolerat 4n
cadrul societii o !odernizare ecologic= care nu va aduce cu sine doar noi 5anse= ci 5i cu
!ulte noi roble!e. Cu! se oate garanta fatul c osibilitile de via= de lucru 5i de
consu! vor fi distribuite c6t de c6t corect1
Celor dou roble!e de !ai sus li se !ai adaug una= 5i anu!e Aec*itatea distributiv
inter7generativA. +nteresele generaiilor viitoare trebuie avute 4n vedere 4n cadrul
distribuiei de astzi a 5anselor= ceea ce 4nsea!n c societatea trebuie s in cont de
fatul c rezentul nu este altceva dec6t trecutul viitorului nostru= asura ale crui 5anse
decide! acu!.
Aceast roble! e9tre! de i!ortant vizeaz disonibilitatea societii= a econo!iei 5i
a fiecruia dintre noi= de a acceta aceste sc*i!bri 4n co!orta!entul nostru de
roducie 5i consu!= ba c*iar 5i 4n stilul nostru de via. Cele !ai i!ortante sc*i!bri
trebuie s se etreac 4ns 4n domeniul politic.
Pnc de la for!ularea obiectivelor entru o dezvoltare durabil= siste!ul olitic actual=
rogra!at e ter!en scurt= 4n funcie de succesul reurtat la alegeri 5i orientat 4n vederea
cre5terea nivelului de trai din si!lul !otiv entru a75i asigura uterea= este 4n !od cert
surasolicitat. /ransunerea acestor obiective dovede5te necesitatea sorit de sc*i!bare
a oliticului= entru c noile orientri valorice 5i stilurile de via e!ergente nu ot fi
regle!entate nici la nivel olitic= nici la nivel ad!inistrativ= el neut6nd fi roliferate
dec6t la nivel co!unicativ. De aceea= 4n dezbaterea rivind i!le!entarea concetului de
Adezvoltare durabilA s7a a?uns la un consens asura fatului c o articiare sorit a
cetenilor constituie re!isa necesar entru succesul acestei idei.
Asta 4nsea!n c= at6t 4n ceea ce rive5te for!ularea obiectivelor= c6t 5i transunerea
acestora= este nevoie de o cu totul nou Acultur a dialoguluiA= care resuune
disonibilitatea resonsabililor de la nivelul oliticii 5i societii= de a elabora elurile=
recu! 5i a5ii 4ntru i!le!entare= la co!un cu ersoane= gruri 5i asociaii anga?ate.
&olitica durabilitii ne cere tuturor s ne g6ndi! fr egois! ce a! utea realiza dac
interesele noastre ersonale ar coincide 4ntru totul cu interesele co!unitii. +deea
durabilitii ne conduce astfel= 4ntr7un salt calitativ= sre articiare civil 5i= 6n la
ur!= la o !odernizare a de!ocraiei.
12
&entru c aici nu !ai este vorba nu!ai de articiarea la aciuni iniiate la nivel olitic
sau ad!inistrativ= ci de o articiare con5tient= resonsabil= de o Aconsftuire asura
roble!elor co!uneA 2Aristotel,= asura !isiunii de organizare a oliticii.
Asta 4nsea!n c actorii socio7olitici trebuie s 45i asu!e o resonsabilitate deosebit 4n
ceea ce rive5te i!unerea olitic a durabilitii= fat care atrage du sine consecine
structurale= instituionale 5i financiare.
DCe7a5 utea eu s fac1A= aceasta este de cele !ai !ulte ori reacia rese!nat rivind
unele roble!e globale recu! sc*i!barea cli!ei sau srcia. A&oi s faci cevaQA= acesta
este rsunsul e care 4l roune concetul de durabilitate= A/rebuie s faci ceva= dac !
iei 4n serios.A &entru c durabilitatea nu curinde nu!ai 7 a5a cu! auzi! de !ulte ori 7
toate nivelele 7 de la cel global= la cel local7= durabilitatea include !ai ales nivelul
individual: fr strdaniile deuse de fiecare o! 4n arte= nu se oate a?unge la o
dezvoltare durabila.
13
89ist !ulte uncte de la care ute! 4ncee s ne co!ort! durabil.
I 5 6airtrade: 89ist o !arc entru rodusele co!ercializate 4n sirit de fair7laO. Cine
cu!r aceste roduse nu se bucur doar de calitatea lor= ci oate fi 5i sigur c
roductorii nu au fost e9loatai.
&rinciiul este foarte si!lu: Productorii ri!esc entru !ateria ri! reuri fair= 4n
funcie de reurile de e iaa !ondial. Astfel se ot conduce afaceri resonsabile= iar
oa!enii din rile 4n curs de dezvoltare 45i ot asigura e9istena e ter!en lung= ating6nd
!car standardele sociale !ini!e 4n ceea ce rive5te sntatea 5i educaia.
Consumatorii ri!esc 4n sc*i!b ali!ente gustoase 5i de calitate. Acestea a?ung 4n !od
direct 5i controlat din rile 4n curs de dezvoltare 4n 8uroa= urt6nd ecetea de garantare
a originii. Astfel utei savura rodusele av6nd con5tiina 4!cat. Lu6nd decizia de a
14
cu!ra roduse 3A+$/$AD8 v aducei contribuia ersonal 5i activ entru o lu!e
!ai dreatQ
3A+$/$AD8 4nsea!n cooerare eficient care face bine 4n !od garantat tuturor celor
care artici la aceast iniiativ. Ace5tia sunt:
6A2ILIILE DE 78RANI= entru c rin 3A+$/$AD8 45i ot asigura e9istena 5i
45i ot lanifica viitorul. Cooerativele rne5ti ri!esc o ri! de dezvoltare social
5i ecologic= e care o folosesc entru asigurarea surselor de a otabil= a 4ngri?irii
!edicale de baz= entru organizarea siste!ului 5colar etc.. Deseori doar
3A+$/$AD8 a fcut osibil trecerea la culturile ecologice.

2UN$ITORII DE 4E 4LANTA7II= entru c iniiativa 3A+$/$AD8 creeaz
condiii u!ane de !unc 5i de trai: o relaie cu anga?atorii regle!entat rin contracte
care asigur rin lege salariul !ini!= standarde de lucru regle!entate legal= rotecia
!uncii entru evitarea otrvirii cu c*i!icalele ericuloase utilizate 4n agricultur=
interzicerea e9loatrii rin !unc 5i asigurarea unui !ini!u! de 4ngri?ire !edical=
lucru care nu este de la sine 4neles 4n rile din sud.

$ONU2ATORII= entru c ot consu!a astfel roduse de calitate rovenite din
culturi naturale. 3A+$/$AD8 ofer garania originii 5i traseului controlat al
roduselor 3A+$/$AD8= care rovin !ai ales din structuri li!itate teritorial. Aceste
roduse sunt 4ngri?ite er!anent= acesta fiind !otivul entru care calitatea lor este at6t
de ridicat. Acest lucru se si!te= iar oa!enii sunt !ulu!ii entru c au acionat 4n
!od fair. Dac doar 1) oa!eni din nord ar consu!a cafea !arca 3A+$/$AD8= o
4ntreag fa!ilie din sud ar utea suravieui.

NATURA= entru c rodusele 3A+$/$AD8 sunt cultivate 4n !od tradiional=
resect6nd natura= 4n !od durabil= adic: rin cultura !i9t cu alte lante de uz
ersonal= rin folosirea arborilor care roduc u!br= rin reducerea substanelor
c*i!ice folosite 4n agricultur= rin folosirea 4ngr5!intelor naturale 5i co!baterea
eroziunii. Pn lus= evitarea 5i 4nlturarea ecologic a reziduurilor. &durea troical 5i
aele naturale sunt astfel rote?ate. /oate aceste lucruri au efecte ozitive asura lu!ii
4n care tri! cu toii= fiind astfel utile 5i oa!enilor din 8uroa.

$O4III DIN 78RILE UDI$E= entru c e9loatarea coiilor rin !unc este
interzis= iar astfel veniturile fa!iliei ot asigura un trai decent. &ri!ele 3A+$/$AD8
sunt utilizate la construirea de noi 5coli.A
89ist de?a !ulte !aterii ri!e care oart !arca 3A+$/$AD8: cafea= ceai= ciocolat=
!iere= banane= za*r sau orez. <e vo! folosi aici de e9e!lul cafelei= entru a vedea
cu! sunt transuse 4n ractic rinciiile sc*iate 4n te9tul de !ai sus.
:r!torul te9t rovine de e agina rerezentantului austriac al !i5crii 3A+$/$AD8:
ACafeaua este cel !ai i!ortant bun agricol de e iaa global nord7sud= iar la nivel
!ondial= cea !ai i!ortant !aterie ri! de e9ort= du etrol A.
1"

tandarde "o!iale
Scderea reului cafelei e iaa internaional= roces 4nregistrat 4nc din ianuarie 1'''=
a dus 4n !ulte ri unde se cultiv acest rodus la srcirea a sute de !ii de oa!eni. #ai
ales fa!iliile de rani au intrat 4ntr7o adevrat criz e9istenial. ( cale de ie5ire din
aceast criz este co!erul 4n sirit de fair7laO. &roductorii ri!esc entru cafeaua
urt6nd !arca 3A+$/$AD8 aro9i!ativ dublul reului actual de e iaa
internaional. &reul 3A+$/$AD8 nu se orienteaz 4ns doar 4n funcie de iaa
internaional= ci 5i 4n funcie de evoluia uterii de cu!rare= astfel 4nc6t roductorii s
oat tri 4n !od decent de e ur!a !uncii lor.
Pn 1''-= c*intalul 24"=4 Bg, de cafea costa e iaa internaional 4n !edie 1%' :SD= 4n
2))3 4ns= doar aro9i!ativ 04 :SD. &reul !ini! al cafelei !arca 3A+$/$AD8 este
121 :SD e c*intal. Dac reul e iaa internaional va de5i reul !ini! i!us de
!arca 3A+$/$AD8= 3A+$/$AD8 se va orienta du reul !ai !are. Pn lus se !ai
adaug c6te " :SD e c*intalul de cafea= bani destinai roiectelor de durabilitate la care
se anga?eaz roductorii de cafea. Aceast ri! este destinat unor roiecte sociale sau
ecologice de dezvoltare.
La /+8#8L(<LA <+CR S L:#= o cooerativ 3A+$/$AD8 din #e9ic= cafeaua este
cultivat 4n !od organic 5i biologic. Acest lucru resuune !ult !unc= c6t 5i
cuno5tine rivind cultura !i9t cu arborii din regiune. Pngr5!intele naturale folosite
sunt reziduuri de lante. ;uruienele sunt livite cu !6na= iar duntorii sunt eradicai fr
esticide. Telul sure! este a!eliorarea condiiilor de trai ale fa!iliilor de rani rin
4ntoarcerea la valorile 5i cuno5tinele tradiionale= recu! 5i 4ncura?area auto7
deter!inrii.
7ri de ori0ine
Cafeaua !arca 3A+$/$AD8 rovine din cooerative aflate 4n ur!toarele ri: ;olivia=
;razilia= Ca!erun= Colu!bia= :ganda= Costa $ica= $eublica Do!inican= 8cuador= 8l
Salvador= 8tioia= Cuate!ala= Raiti= Ronduras= +ndonezia= #e9ic= &aua <oua Cuinee=
&eru= /anzania= /*ailanda= :ganda 5i .enezuela.
tandarde e!olo0i!e
:na dintre consecinele eocii coloniale a fost trecerea de la !icile 4ntrerinderi de
fa!ilie la !arile lantaii de cafea. &entru a cre5te roducia 5i= i!licit= c65tigurile= s7a
recurs 4n !are arte la !onocultur. Aceast for! de cultivare a !6ntului a fcut
necesar introducerea 4ngr5!intelor !inerale 5i ale esticidelor. Cafeaua !arca
3A+$/$AD8 rovine 4ns doar din culturile 4ngri?ite de fa!iliile de rani care s7au
asociat 4n cooerative. Sti!ularea acestor structuri fa!iliale rne5ti este esenial= !ai
ales 4n ceea ce rive5te rotecia !ediului 5i agricultura durabil.
Aceste fa!ilii de rani nu folosesc 7 4n !are arte din ricina costurilor 7 esticide 5i
4ngr5!inte artificiale. Culturile !i9te= 4ntinse e surafee reduse= rezint o
concentraie !ult !ai slab de C(2 dec6t !onoculturile. Pn lus= rin 4ncura?area
culturilor fa!iliale= ranii nu !ai trebuie s 45i abandoneze !6ntul= !ut6ndu7se 4n
10
slu!s7urile de la ora5. Cafeaua !arca 3A+$/$AD8 este a5adar rodus 4ntr7un !od
!ult !ai ecologic dec6t cea convenional. Pntre ti!= -)N din cafeaua !arca
3A+$/$AD8 oart o etic*et care secific originea controlat= culturile ecologice
fiind 4ncura?ate 4n !od deosebit 4n cadrul siste!ului 3A+$/$AD8.
Re0uli de baz %entru !ultivarea e!olo0i! a arborilor de !afea :
trebuie referai acei arbori de cafea care sunt !ai rezisteni 4!otriva duntorilor 5i
bolilor din regiune.
!eninerea unei culturi !i9te= cu arbori si!li sau fructiferi 7 banane= ananas= aaOa
sau lante aro!atice 7 astfel se va evita rocesul de eroziune.
se va renuna e c6t osibil la 4ngr5!intele !inerale 5i la esticide. +n locul acestora
se va 4ngri?i surafaa cultivat rin livirea de !6n= ad!inistrarea intensiv de
4ngr5!inte naturale 5i strarea sntii lantelor.
Acest ti de culturi ecologice nu ot funciona dec6t dac roductorii sunt 5i re!unerai
4n !od coresunztor entru efortul suli!entar.
II ) S fim informai, s cooperm, s sprijinim iniiativele
Infor&are/ !oo%erare/ "%ri9inirea iniiativelor
La nivel !ondial e9ist o !ultitudine de organizaii 5i iniiative care se anga?eaz entru
o dezvoltare durabil. 3ire5te c nu le ute! rezenta aici e toate= vo! a!inti totu5i
dou dintre ele= Creeneace 5i 3oru!ul Social #ondial. Pn vre!e ce 4n cazul !reenpeace
roble!ele de !ediu se afl 4n centrul reocurilor= "orumul Social #ondial se
reocu !ai ales de roble!ele de ordin social.
E:e&%lu# Green%ea!e
Pn ora5ul canadian .ancouver= c6iva contestatari ai rzboiului 5i artori ai naturii s7au
4ntrunit= 4n 1'-)= sub egida ADonUt #aBe A @ave Co!!itteeA. (biectivul acestei gruri
era s 4!iedice desf5urarea testelor ato!ice ale S:A de e insula A!c*itBa= aflat 4n
rea?!a coastelor AlasBi.
Din aceast gruare s7a nscut !ai aoi Creeneace= o organizaie care s7a e9tins 4ntre
ti! la nivel !ondial 5i care= de este 3) de ani= deruleaz ca!anii 5i aciuni= fc6nd
astfel ublice roble!ele rivind !ediul 4ncon?urtor.
E:e&%lu# 6oru&ul o!ial 2ondial
3oru!ul 8cono!ic #ondial de la Davos 28lveia, e9ist 4nc din 1'-). Aici se 4ntrunesc
rerezentanii de v6rf ai econo!iei 5i oliticii. Sub influena dezbaterii de la nivel
!ondial e te!a globalizrii 5i a criticii intense la adresa globalizrii neo7liberale= la
&orto Alegre 2;razilia, a avut loc 4n 2))1= entru ri!a oar= 4n aralel= un foru! social
!ondial.
III 5 A0ri!ultur durabil#
&este tot 4n lu!e= tot !ai !uli rani trec la culturile biodina!ice= entru c toc!ai de
roducia de ali!ente deind foarte !ulte e calea sre o societate universal at de
viitor.
1-
A( agricultur durabil este ecologic= viabil din unct de vedere econo!ic=
resonsabil din unct de vedere social= rote?eaz resursele 5i serve5te ca baz entru
generaiile viitoare.A
3ire5te c 4n ri!ul r6nd agricultorii sunt cei care au un cuv6nt greu de sus e calea sre
o agricultur durabil. Cu toii ute! 4ns contribui la acest sco.
cu!r6nd roduse care rovin din agricultura durabilF

cu!r6nd roduse regionale care nu au arcurs un dru! rea lung 6n 4n !agazineF

s 4ngr5! !6ntul cu reziduuri naturaleF
s fertiliz! !6ntul cu recauie sau c*iar delocF
s nu folosi! esticide 2!i?loace de co!batere a duntorilor, 5i erbicide 2!i?loace
de st6rire a buruienilor,F
s lant!= 4n grdina noastr= lante locale.
Pn te9tul de !ai ?os sunt a!intite cele atru rinciii care definesc durabilitatea= !enite
s contureze o i!agine a durabilitii 4n olitica agrar. Dezvoltarea durabil se !anifest
rin fatul c :
1,. resursele regenerabile nu sunt folosite dec6t 4n funcie de rata lor de regenerareF
2,. sursele euizabile de !aterii ri!e nu sunt folosite de ctre o! dec6t at6ta vre!e c6t
ele ot fi 4nlocuite= at6t din unct de vedere !aterial= c6t 5i funcional= cu resurse
regenerabile= garant6nd totodat o roductivitate !ai !areF
3,. afectarea !ediului a!biant nu de5e5te caacitatea natural de regenerare a
factorilor rinciali de !ediu 7 aerul= solul 5i aaF
4,. trebuie !eninut o ec*ivalen te!orar 4ntre !o!entul interveniei 5i ti!ul de
desf5urare a roceselor 4n natur.
Aceast ersectiv uternic ecologic a concetului de durabilitate a fost condiionat
de fatul c discuia din ?urul durabilitii a fost !arcat 4nc de la 4nceut de asecte
rivind !odernizarea ecologic 5i instituirea unei noi olitici inovatoare a !ediului.
89traol6nd toate aceste rinciii asura oliticii agrare= vo! vedea c o olitic agrar
durabil trebuie organizat astfel 4nc6t s fac osibil o agricultur
1,. caracterizat din punct de vedere economic rin aciuni co!erciale de succes= care se
descurc fr subveniile de la stat= devenind astfel concurenial. &ersoanele anga?ate 4n
do!eniul agricol nu vor c65tiga doar de e ur!a roducerii unor ali!ente sntoase 5i a
co!ercializrii 5i relucrrii reonderent regionale= ci= 4n sensul unei agriculturi
!ultifuncionale= 5i de e ur!a c65tigrii altor surse de venit din sectorul turistic= rin
cultivarea unor !aterii ri!e regenerabile sau rin roducerea de energie din !as
biologic. La toate acestea se vor aduga 5i alte surse de c65tig= rin onorarea de ctre stat
a unor ri!e entru rotecia !ediului 5i a rezervaiilor naturaleF
1%
2,. caracterizat din punct de vedere ecologic de fatul c !aniuleaz resursele naturale
sol= aer 5i a astfel 4nc6t acestea sunt rote?ate fa de influenele negative de durat.
Concret= asta 4nsea!n c 4ngr5!intele 5i substanele care rote?eaz lantele trebuie s
fie folosite 4n !od econo!ic 5i cu !ult gri?= astfel 4nc6t !6ntul 5i aele aflate 4n
aroierea surafeelor cultivate s nu fie afectate. Culturile trebuie s er!it
rezervarea unui !ediu caracterizat rin diversitatea seciilor= ur!6nd s 4ncura?eze 5i
otenialul genetic al lantelor de cultur sau al raselor de ani!ale de cas !ai vec*iF
3,. caracterizat din punct de vedere social de asigurarea locurilor de !unc 4n !ediul
rural F
4,. caracterizat din punct de vedere etic de rotecia ani!alelor= astfel 4nc6t ani!alele de
roducie s fie tratate 4n !od coresunztor 5i s nu fie c*inuite inutilF
",. care ridic protecia consumatorilor la rangul unei noi aradig!e olitice. :n
co!ro!is istoric a fost fcut 4n agricultur du cel de7al Doilea $zboi #ondial 4n
siste!ul de roducie fordist= care furniza= 4n sc*i!bul securitii veniturilor= resurse
ali!entare suficiente entru saiile de aglo!erare urban 5i entru cei anga?ai 4n
sectorul industrial. (dat cu transfor!area structurii sociale= acest co!ro!is a 4nceut
s fie ericlitat. Sceticis!ul din ce 4n ce !ai !are fa de subvenionarea er!anent a
anu!itor roduse= indiferent de calitatea acestora 5i efectul e care ele le avea roducerea
lor asura terilor= se ?ustific rin dezvoltarea unor noi clase sociale= cu retenii ridicate
fa de rodusele ali!entare.
&rodusele cele !ai cerute sunt ali!entele sntoase= cu coeficient nutriional
ridicat 5i care iau 4n considerare rinciiile stiulate de rotecia !ediului 5i a ani!alelor.
Consu!atorii au 4nceut s se infor!eze asura rovenienei bunurilor cu!rate= iar
co!aniile roductoare de roduse ali!entare a?ut la transfor!area unei culturi a
ne4ncrederii 4ntr7una a 4ncrederii. Ceteanul !atur olitic este c*e!at s susin= rin
felul 4n care cu!r= o olitic agrar durabil= srg6nd cercul vicios al concurenei
reurilor din co!erul cu a!nuntul.A
$ulturile biodina&i!e
&este tot 4n lu!e= tot !ai !uli agricultori 45i cultiv rodusele 4n !od
Abiodina!icA sau AorganicA. Dar ce 4nsea!n toate acestea1 Pn ri!ul r6nd
4nsea!n c sunt folosite te*nici care nu fac uz de substanele 5i te*nologiile
c*i!ice 5i genetice ale industriei agricole= concentr6ndu75i activitatea e rinciiile
ecologice.
3r a se face rsunztori de Aefectele secundareA nocive= ei 45i cresc astfel
veniturile= in6nd sub control duntorii 5i str6nd fertilitatea solului. :n fat
i!ortant 4n acest este c agricultorii au renunat la !onoculturile 4ntinse 2vezi
foto,= a5a cu! au arut ele 4n !ulte locuri 4n decursul colonizrii.
1'
A8i cultiv o !are diversitate de fructe du rinciiul rotaiei= astfel 4nc6t insectele=
atrase de c6te o anu!it secie= s disar c6nd sunt lantate altele. Vtii c nu este bine
s e9ter!in! toi duntorii= entru c astfel a! eli!ina 5i du5!anii lor naturali= care
in 4n via un ecosiste! sntos. Pn loc de a se folosi de 4ngrs!inte artificiale= ace5ti
rani 45i fertilizeaz culturile cu 4ngr5!inte lic*ide 5i reziduuri de lante= d6nd 4naoi
!6ntului !ateriile organice= care se 4ntorc astfel 4n circuitul biologic.A
Wdin: 3rit?of Cara= .erborgene Xusa!!en*Ynge. .ernetzt denBen und *andeln 7 4n
@irtsc*aft= &olitiB= @issensc*aft und Cesellsc*aft= ;ern 5.a. 2))2= . 24%Z
Culturile biodina!ice sunt durabile= entru c se afl e aceea5i linie cu rinciiile
ecologice. 8le in cont de $ntregul siste! ecologic= care este e9tre! de co!le9 5i 4n care
5i de e ur!a cruia trie5te= adat6ndu7se la ciclurile naturale. Aceast !etod *olistic
este o co!onent central a oricrei roceduri care se dore5te durabil.
ATranii care se ocu cu o agricultur biologic 5tiu c un sol fertil este un sol viu= care
conine e fiecare centi!entru cub !iliarde de organis!e vii 7 un ecosiste! co!le9
a5adar= 4n care substanele vitale se !i5c 4n cicluri de la lante sre ani!ale=
transfor!6ndu7se aoi 4n 4ngr5!inte 5i de acolo 4n bacterii de sol= 5i a?ung6nd !ai aoi
din nou 4n lante. 8nergia solar este co!bustibilul natural care face s funcioneze
aceste cicluri ecologice.A
Wdin: 3rit?of Cara= .erborgene Xusa!!en*Ynge. .ernetzt denBen und *andeln 7 4n
@irtsc*aft= &olitiB= @issensc*aft und Cesellsc*aft= ;ern 5.a. 2))2= . 24%724'Z
Ca lait!otiv al agriculturii durabile a! utea for!ula ur!toarele:
;nv& de la natur ;n lo! " ne dori& " o "t%<ni& =i " o &ani%ul&>
Deseori s7a sus c rintr7o astfel de !etod de roducie durabil nu se oate acoeri
necesarul ali!entar al oulaiei !ondiale= aflate 4ntr7un roces de cre5tere e9tre! de
raid. /otu5i= av6nd 4n vedere rezultatele e9erienelor 5i cercetrilor conduse 4n ulti!ii
ani= acest argu!ent s7a dovedit a nu fi valabil. 3rit?of Cara rezu! c6teva rezultate
interesante obinute la o conferin internaional rivind agricultura durabil= care a
avut loc 4n 1''' la ;ellagio= 4n +talia:
La ;ellagio= oa!enii de 5tiin au raortat Ac o serie de roiecte e9eri!entale de !are
4ntindere= efectuate e tot curinsul lu!ii= 4n cadrul crora s7au utilizat te*nici agro7
ecologice 7 alternana fructelor= UintercroingU 2cultivarea altor lante 4n aralel,=
folosirea !uicilor 5i a co!ostului= construirea de terase= de circuite de a etc. 7 au dat
rezultate sectaculoase= 4n !are arte 4n zonele lisite de alte resurse= desre care se
credea c nu ot roduce cantiti e9cedentare de *ran.
De e9e!lu= unele dintre aceste roiecte agro7ecologice= la care au articiat aro9. -3)
))) de gosodrii rne5ti de e 4ntreg continentul african= au condus la rofituri
crescute cu valori curinse 4ntre ") 5i 1)) de rocente= 4n tot acest ti! fiind 4nregistrat
o scdere a costurilor de roducie= veniturile acestor gosodrii cresc6nd 4n !od
considerabil 7 uneori c*iar de 6n la zece ori. S7a vzut astfel !ereu c agricultura
biodina!ic nu cre5te doar roducia= oferind o alet larg de beneficii ecologice= ci
2)
a?ut 4n !od clar 5i ranii roductori.A
ACine cu!r roduse realizate 4n !od fair 45i asu! o rsundere global= cine
cu!r ali!ente rovenite din agricultura biologic= ne rote?eaz at6t e noi= c6t 5i
!ediul 4ncon?urtor= cine une re e calitatea regional 5i investe5te 4n !rfuri locale=
se 4ngri?e5te entru rela9area tranzitului de !rfuri= asigur locuri de !unc 5i cre5terea
econo!ic 4n zonele rurale.A
IV 5 $on"u& durabil#
#odificarea funda!ental a co!orta!entului consu!atorilor se nu!r rintre cele
!ai i!ortante sarcini e calea abordrii unui stil de via durabil. Pn tot cazul= acest
lucru constituie o rovocare caital 5i e9tre! de dificil.
$u& %ot a!iona ;n &od durabil? @ E:e&%lu#
$on"u& durabil
A&rinciiul durabilitii dese!neaz angrena?ul celor trei di!ensiuni 7 ecologia= econo!ia
5i sfera social. Pn co!binaie cu co!orta!entul consu!atorilor= di!ensiunea ecologic
a durabilitii devine cea !ai i!ortant. Dezvoltarea econo!ic 5i bunstarea social nu
!ai sunt= e ter!en lung= osibile= dec6t 4ntr7un cadru bine stabilit= care ridic natura la
rangul de ele!ent vital. Pn alt ordine de idei= 5i asectele econo!ice 5i sociale au rolul
lor 4n 4ncercarea de a face UfezabilU ecologia: roducia 5i consu!ul ecologic sunt
ele!ente care nu ot fi realizate dec6t dac consu!atorul 5i le oate er!ite ... 5i dac
at6t consu!ul= c6t 5i roducia se realizeaz sub ausicii sociale accetabile.A
#odelele nedurabile de consu! 5i roducie constituie o cauz deosebit de i!ortant a
roble!elor de !ediu de la toate nivelele 7 de la nivelul local 5i 6n la cel global. De
aceea= 5i Agenda 21= se reocu 4n !od intensiv de subiectul Asc*i!barea obiceiurilor
consu!atorilorA.
Pn lus= subiectul Aconsu! durabilA 7 la fel ca 5i subiectul AdurabilitateA 4n general 7 se
afl 4ntr7o str6ns legtur cu alte subiecte recu! dretatea 2la nivel global,= distribuia
sau globalizarea.
A#ai ales 4n a5a nu!itele ri industrializate bogate redo!in de regul obiceiuri=
!arcate de consu! e9agerat 5i ignorarea resurselor disonibile. Pn ti! ce 4n anu!ite
ri ale lu!ii se consu! 4ntr7un !od de7a dretul risiitor= e9ist zone !ai srace ale
oulaiei 2lu!ii, 4n care oa!enii nu 45i ot satisface nici !car nevoile de baz. Din
acest !otiv= o sc*i!bare a !odelelor de consu! 5i roducie resuun elaborarea unei
strategii care s in sea!a de dezec*ilibrul constatat !ai sus.
!3i&barea obi!eiurilor !on"u&atorilor
( sc*i!bare a obiceiurilor consu!atorilor resuune 4n ri!ul r6nd o transfor!are
funda!ental a valorilor 5i a stilului de via. Sc*i!barea felului de a g6ndi 5i de a
aciona a consu!atorilor nu oate fi 4ns i!us de !6na autoritilor.
21
Do&enii de a!tivitate ale !on"u&ului durabil
De7abia 4ntr7o a doua eta aare 4ntrebarea care sunt !surile concrete rin inter!ediul
crora se oate i!le!enta un co!orta!ent durabil 4n ceea ce rive5te consu!ul.
Do!eniilor de activitate de !ai ?os le7a fost atribuit un rol deosebit de i!ortant:
Evitarea a!u&ulrii de de=euri

ro!ovarea reciclrii la nivelul roductorilor 5i consu!atorilor
folosirea siste!elor refolosibile 5i re4ncrcabile
evitarea roduselor co!licate entru 4!ac*etat
facilitarea i!orturilor de roduse ecologice
sortarea gunoiului !ena?er > reluarea 5i sortarea gunoiului 4n !od difereniat
ac*iziionarea roduselor cu durat lung
A $on"u&ul de ener0ie =i a%
rs6ndirea te*nologiilor ecologice
ro!ovarea cercetrii 5i dezvoltrii 4n do!eniul energiei ecologice
folosirea 2sorit, a energiilor regenerabile
di!inuarea consu!ului de a
folosirea sorit a aaraturii care econo!ise5te consu!ul de energie= resectiv de a
A 2obilitate
trecerea la !i?loace de transort cu un consu! redus de energie
trecerea la transortul 4n co!un
A Ali&entaie
cre5terea aortului de roduse regionale
alegerea ali!entelor rovenite de e culturi ecologice
ac*iziionarea roduselor co!ercializate 4n sirit de fair7laO
ac*iziionarea roduselor de sezon
A Refolo"irea obie!telor
oferirea roduselor folosite sre refolosire
ac*iziionarea roduselor cu etic*et ecologic
luarea 4n considerare a ofertelor de 4nc*iriere7= second *and 5i de sc*i!b 2U!ai bine
4!ru!ut! dec6t s ne cu!r!U= reele de sc*i!b,
folosirea co!un a bunurilor de consu! cu trai 4ndelungat 2UCar S*aringU,A
22
V 5 Turi"& durabil
;ran5a turistic se dezvolt astzi 4ntr7o cu totul alt direcie dec6t sre durabilitate.
/rendurile roble!atice= recu! cltoriile e distane lungi cu avionul= cltoriile 5i
croazierele de ti all-inclusive 4nregistreaz o cre5tere sectaculoas.
$u& %ot a!iona ;n &od durabil? @ E:e&%lu#
Turi"& durabil
Din 1''%= turis!ul a devenit= 4nregistr6nd 4ncasri de este ")) !iliarde :SD= cea !ai
!are industrie de e9ort din lu!e. Aceast bran5 nu are s se !ulu!easc 4ns doar
cu at6t= entru c celor -)) de !ilioane de vacane 4n strintate li se !ai adaug 5i 2=3
!iliarde de turi5ti care 45i etrec vacanele 4n roria ar.
(rganizaia #ondial a /uris!ului 2@/(= a nu se confunda cu (rganizaia #ondial a
Co!erului= care deine acela5i acroni!, aro9i!eaz veniturile anuale totale ale acestei
industriei la 1=- !iliarde :SD.
&e calea ctre o societate !ondial durabil= aceast industrie ?oac astfel un rol deosebit
de i!ortant. Pntr7adevr= !arile co!anii turistice ?ongleaz de c6iva ani cu ter!eni
recu! Aecoturis!A sau Aturis! !oderatA.
Acest lucru nu trebuie s ne fac s uit!= du cu! afir! <orbert Suc*aneB= c e9ist
Atrei tendine turistice e9tre! de ericuloase entru !ediu 5i entru situaia social 5i
econo!ic din rile 4n curs de dezvoltareA care au luat a!loare= 5i anu!e cre5terea
nu!rului cltoriilor cu avionul= al vacanelor ti all-inclusive 5i al croazierelor.


a
n
Tot &ai &ulte !ltorii !u avionul
/ot !ai !uli turi5ti zboar cu avionul e distane lungi. /uris!ul intercontinental a
crescut 4ntre anii 1'%" 5i 1''0 cu -3 de rocente. Confor! (rganizaiei #ondiale a
/uris!ului= 4n cur6nd= din trei cltorii sre destinaiile de vacan= efectuat cu avionul.
+&CC 2+ntergovern!ental &anel on Cli!ate C*ange, areciaz 4n raortul arut 4n 1'''
5i intitulat AAviation and t*e Clobal At!os*ereA c e!isiile anuale rezultate de e ur!a
transortului aerian vor cre5te cu trei rocente. Asta 4nsea!n c ele se vor dubla la
fiecare 23 de aniQ
$on"e!ine %roble&ati!e
Pn afara zgo!otului rodus de avioane= aceast tendin duce 5i la alte roble!e:
8!isiile de dio9id de carbon roduse de avioane sunt e9tre! de nocive entru cli!=
acest gaz de ser fiind e!is la o altitudine !are
la construcia unui avion sunt folosite !aterii ri!e cu o intensitate energetic ridicat
2alu!iniul,.
rin construirea 5i e9tinderea aeroorturilor cre5te surafaa folosit de teren.
deseori se a?unge la o sura74ncrcare a localitilor7int: Adisariia la?elor din ricina
23
[
a
t
c
*
F

eroziunii 5i inundaiilor= salinizarea surselor de a otabil= oluarea ecosiste!elor din
zonele de coast= distrugerea infrastructurii 4n ur!a furtunilor troicale 5i ierderile
!asive de eisa?e naturale a!enin viaa 5i durabilitatea industriei turistice a !ultor
insule !ici.A
W+&CC= Secial $eort. /*e $egional +!acts of Cli!ate C*ange: Su!!arO= 1''-F cit.
du: <orbert Suc*aneB= Die dunBlen Seiten des globalisierten /ouris!usF 4n: Aus
&olitiB und Xeitgesc*ic*te 4->2))1= . 33= versiune onlineZ
Tot &ai &ulte va!ane all@in!lu"ive
Alturi de cltoriile cu avionul 7 5i deseori 4n co!binaie cu ele 7= a5a nu!itele vacane
all7inclusive se nu!r rintre tendinele roble!atice din industria turis!ului. 8le
acaareaz tot !ai !ult iaa= entru c ro!it c65tiguri !ari fir!elor de turis!= dar
aduc 4n sc*i!b o !uli!e de roble!e= a5a cu! o arat 5i <orbert Suc*aneB 4n te9tul de
!ai ?os:
AAroae toate co!aniile turistice se orienteaz din ce 4n ce !ai !ulte sre g*etourile
cu circuit 4nc*is= 4n care turi5tii ot !6nca 5i bea du ofta ini!ii. Doar e9cursiile
succinte 4n autocare cu cli!atizare sau vizitele scurte la bordeluri se etrec 4n afara
satelor de vacan. &oulaia local este astfel e9clus aroae cu totul de la rofit= entru
c= de cele !ai !ulte ori= 6n 5i ali!entele sunt i!ortate din statele industrializate.
&oulaia local nu este folosit dec6t ca un fel de culise ocazional 5i ca surs de
rostituate ieftine.A
Wdin: <orbert Suc*aneB= Die dunBlen Seiten des globalisierten /ouris!us. Xu den
\Bologisc*en= \Bono!isc*en und sozialen $isiBen des internationalen /ouris!usF 4n:
Aus &olitiB und Xeitgesc*ic*te 4->2))1= . 33= versiune onlineZ
Tot &ai &ulte !roaziere
&rinciiul all-inclusive racticat 4n turis!= care ur!re5te obinerea unui c65tig c6t !ai
!are entru fir!a de turis! este e9loatat la !a9i!u! 4n cazul croazierelor. Coastele 5i
insulele de vis din Ulu!ea a treiaU unde acosteaz vasele nu se aleg de regul dec6t cu
Uo!enileU 5i gunoaiele aruncate 4n ur! de aceste vase de vis.
/ransortul= cazarea 5i !asa constituie cea !ai !are arte din c*eltuielile turi5tilor. Pn
24
cazul croazierelor= aceste c*eltuieli a?ung ractic sut la sut 4n buzunarele co!aniilor
internaionale de turis!. .asele a?ung 4n orturi de obicei dis de di!inea= entru a
ridica ancora 4n aceea5i sear.
8cono!ia insulelor de vis 5i a regiunilor de coast din Caraibe= din #editeran= din
#area Sudului sau din (ceanul +ndian rofit 4n cel !ai bun caz doar de e ur!a
scurtelor e9cursii= din gustrile luate de turi5ti= din co!erul cu suveniruri 5i din
rostituie. Liniile de croazier 4ns= nu 4!art 4ns nici !car aceste firi!ituri cu rile 4n
curs de dezvoltare. /uri5tii 45i ot ac*iziiona c*iar de la bord suveniruri din rile
UvizitateU.
Singura surs se!nificativ de venit entru rile 5i insulele 4n care ancoreaz aceste vase
sunt ta9ele de intrare= ta9ele de ort sau ta9a Ue caU de turist. Sre avanta?ul industriei
croazierelor= aceste ri nu au reu5it dec6t de cur6nd s stabileasc reguli clare 4n acest
sens. Cruise Line7urile au reu5it a5adar s UfentezeU statele 4n cauz= refer6nd s oreasc
e insule care nu retind ta9e.
:nele co!anii care organizeaz croaziere nici nu !ai au nevoie s ancoreze e insulele
care aarin altor ri. 8le se folosesc de Uinsulele de visU cu!rate sau luate 4n regie
rorie. Astfel= insula articular din ;a*a!as 7 Salt CaO= se bucur de o !are
oularitate 4n r6ndurile co!aniilor de croazier. /rei linii 45i 4!art acest etec de
!6nt= orind aici fiecare 4ntr7o alt zi a st!6nii= 5i d6ndu7i= fiecare= c6te un alt
nu!e: Dol*in Cruise Lines o nu!e5te UDol*in CoveU sau U;lue LagoonU= #a?estO Cruise
Lines a botezat7o U$oOale +sleU= 4n vre!e ce &re!ier Cruise Lines se !ulu!e5te cu
denu!irea de USalt CaOU.A
Wdin: <orbert Suc*aneB= Die dunBlen Seiten des globalisierten /ouris!us. Xu den
\Bologisc*en= \Bono!isc*en und sozialen $isiBen des internationalen /ouris!usF 4n:
Aus &olitiB und Xeitgesc*ic*te 4->2))1= . 34= versiune onlineZ
Turi"& durabil1
89e!lele au artat c 4n cazul bran5ei turistice= aflate 4n lin roces de e9ansiune=
lucrurile nu se desf5oar deloc 4n direcia durabilitii. +ar aici nici !car nu a! a!intit
de variante e9tre! de roble!atice recu! turis!ul entru golf sau turis!ul se9ual.
<orbert Suc*aneB face un bilan:
A&oate fi turis!ul natural sau ecoturis!ul o alternativ la turis!ul actual= e9tre! de
nociv entru !ediu 5i 4ndoielnic din unct de vedere social1 $sunsul si!lu 5i direct
este: U<u= 4n nici un caz av6nd 4n vedere structurile 5i raorturile de for actuale.U
U8coturis!ulU este considerat la aceast or !ai degrab ca o afacere suli!entar. De5i
Uecoturis!ul 5i turis!ul 3air7/radeU= controlat de b5tina5i= ar utea constitui o 5ans
real entru rotecia biodiversitii. Dar toate acestea doar dac vine s $nlocuiasc
for!ele actuale de turis! 5i nu s le completeze= a5a cu! s7a 4nt6!lat 6n acu!.A
2"
VI 5 Viziunea de"%re o e%o! "olar#
:tilizarea energiilor regenerabile se nu!r rintre cele !ai i!ortante sarcini e calea
sre o dezvoltare durabil. Aceast viziune ro!oveaz trecerea ctre utilizarea energiei
solare 5i roune un nou !odel de bunstare.
$u& %ot a!iona ;n &od durabil? @ E:e&%lu# Ener0ia "olar
Civilizaia noastr se bazeaz e !ateriile ri!e 7 !ai ales e etrol= crbune 5i e gazele
naturale 7= !aterii care nu se regenereaz 5i care= la un !o!ent dat= se vor euiza. Pn lus=
utilizarea acestor !aterii ri!e contribuie la sc*i!barea cli!atica.
/oate acestea se afl 4ntr7o oziie dia!etral ous cu ideea de durabilitate. 8nergiile
regenerabile= bazate e v6nt= a 5i !ai ales e soare !arc*eaz trecerea sre o
dezvoltare durabil= c*iar dac acest lucru nu vine s rezolve toate roble!ele. Pn
ur!torul te9t= :lric* Crober sc*ieaz viziunea desre o eoc solar.
Viziunea unei e%o!i "olare
AConcetul a fost adus 4n discuie 4n anii nouzeci. Condiiile7cadru econo!ice 5i olitice
entru suravieuirea rasei u!ane confruntate cu o catastrof cli!atic s7au aflat atunci 4n
centrul ateniei. Stilul de via= di!ensiunea cultural 7 estetic= etic 5i siritual 7 a
trecerii sre durabilitate au fost 4ns asecte asura crora s7a trecut 4n !are arte cu
vederea. Doar c6teva cercuri !ici= !ai uin cunoscute= au te!atizat 5i aceste asecte. :n
unct de referin 4n acest conte9t au fost= 4n anii 1'%"71''' Discuiile de la /oblac*.
Acest cerc de discuii= alaudat !ai !ult 4n saiul de li!b ger!an 5i 4n +talia= 5i7a
4ntors atenia de la roble!ele de ordin te*nic e care le resuunea 4ntoarcerea sre
rinciiile ecologice= concentr6ndu7se 4n !od sorit asura di!ensiunii culturale a
durabilitii. Pn 1''2= anul su!!it7ului !ondial de la $io= iniiatorul Discuiilor de la
/oblac*= artistul= sociologul 5i o!ul de !unte sud7tirolez Rans Clauber a rous
coordonatele noului !odel de via: U#ai 4ncet= !ai uin= !ai bine= !ai fru!osU. Pn ciuda
tuturor criticilor la adresa dezvoltrii distructive a civilizaiei= aceast ersectiv ia 4n
serios uterea de atracie e care o e9ercit sloganul U!ai reede= !ai sus= !ai dearte=
!ai !ultU. 8a nu subesti!eaz uterea acestei aradig!e care ro!ite stabilitate 5i
siguran. 8a nu neag fascinaia estetic 5i ro!isiunile entru o via !ai fericit ale
unei lu!i a consu!atorilor. Clauber crede c 4ntr7o co!etiie desc*is 4ntre cele dou
!odele= noua variant ar trebui s devin !ai atrgtor 5i Uur 5i si!lu !ai fru!osU.
U.iziunea este cea a unei eoci solare= eoca noii culturi a durabilitii.U 8oca fosil 5i
nuclear nu constituie dec6t un scurt eisod 4n istoria o!enirii. 8a debuteaz odat cu
4nceutul industrializrii 5i se va sf6r5i cel !ai t6rziu odat cu euizarea resurselor fosile.
Pnainte de asta= o!enirea nu s7a deservit dec6t de uterea soarelui. +ar du aceea=
o!enirea va 4nva din nou s triasc de e ur!a acesteia. Pn tot cazul= a doua eoc
solar er!ite dezvoltarea unei viei la un nivel de civilizaie !ult !ai ridicat. &entru c
datorit noilor te*nologii 5i !ai ales !ulu!it osibilitii de generare a curentului
electric rin utere solar= vo! reu5i s folosi! energia soarelui cu !ult !ai eficient 5i
4ntr7un !od cu !ult !ai fle9ibil.
20
Civilizaia nou va fi una descentralizat= !ai de!ocratic 5i !ai dreat. &entru c sre
deosebire de etrol 5i de ceilali co!bustibili fosili 5i nucleari= controlate de cei !ai
uini= soarele strluce5te entru noi toi. <i!eni nu controleaz soarele 5i toi au acces la
el. Aceast surs de energie care este soarele !ai are= 4n lus= avanta?ul c este e9tre! de
bogat= c*iar 5i acolo unde astzi do!ne5te srcia. :toia unei dezvoltri !ai dret are
s devin astfel aroae alabil.
<oul roiect civilizator se sri?in e constituirea unui nou ec*ilibru 4ntre bunurile
!ateriale 5i ne!ateriale= e o calitate curinztoare a vieii 4n locul bunstrii unilateral
bazate e bunuri de consu!. U8cono!ia unei viei !ai bune este alctuit dintr7o
co!binaie natural de consu! !surat 5i bunuri ne!aterialeU 2/ezele de la /oblac*=
1''-,. 8oca solar va er!ite astfel dezvoltarea unei civilizaii cu un acces !ai facil la
resurse. Aceasta se va baza e o nou !etod de roducie 5i consu!. 8a recunoa5te
fatul c va trebui s 4i accet!= 4n !od creativ= li!itele. Concetul ei se bazeaz e
confruntarea cu li!itrile cantitative= cut6nd otenialul entru o cre5tere continu 5i
nestvilit 4n sfera bunurilor 5i valorilor ne!ateriale. U3uncia bunurilor !ateriale rezid
6n la ur! 4n fatul de a ne facilita accesul la bunurile ne!ateriale 5i la bunurile
co!une.U 2Cer*ard Sc*er*orn= Discuiile de la /oblac*= 1''-,. Pns5i aceast li!itare
devine 6n la ur! o resurs= entru c va trebuie s scoate! !a9i!u! din aceste
li!itri. Astfel se va dezvolta o estetic a dretei !suri.
UVi fru!useea este un !od de a triU 2/ezele de la /oblac*= 1''%,. 8a este o necesitate de
baz. 3r fru!usee nu se oate avea o via 4!linit. A! vzut din e9erien ce se
4nt6!l atunci c6nd fru!useea este ierdut= vezi eisa?ele distruse 5i tristeea urban=
reversul roduciei industriale de !as 7 de aici reiese anga?a!entul entru o cultur a
durabilitii. 8a se caracterizeaz rintr7o !aniulare recaut a resurselor. 8a une
accent e caracterul unic 5i tradiiile locale= de ase!enea= e diversitatea natural 5i
cultural. Savurarea ali!entelor ecologice= 4nelegerea rin si!uri a naturii= lcerea de a
recunoa5te o design reu5it 5i o ar*itectur bun 4nsea!n bucuria de a tri.
Un vi" euro%ean?
Pn ciuda sonda?elor care arat c energia solar se bucur de un grad crescut de si!atie=
4n ciuda unor succese reurtate 4n elaborarea 5i i!le!entarea unor soluii durabile= nu
oate fi vorba desre o !obilizare de roorii 4n vederea trecerii sre o eoc solar.
&entru c aici ave! de7a face cu o situaie secial= c*iar arado9al: 4n !o!entul 4n care
lu!ea 45i d sea!a c a! trit !ult este osibilitile noastre 5i c va trebui s ne
!ulu!i! e viitor cu !ult !ai uin= concetul durabilitii 4ncee s 45i iard din
influen. &6n la ur!= vorbi! aici desre o strategie de reducie con5tient. Vi toc!ai
de aceea ar trebui s e9iste otenialul de a se gsi ortie de ie5ire viabile din crizele
actuale. Cu toate acestea redo!in rerea c doar du ce se va fi realizat o cre5tere
econo!ic UrobustU ne vo! utea er!ite s acion! 4n !od durabil. Pn loc de a ne
aduna cura?ul de a ne !ulu!i cu !ai uin= olitica 5i societatea insist asura unui lus
iluzoric de cre5tere.
Pncercarea de a rezenta= 4n situaia actual= durabilitatea ca e un U.is 8uroeanU= este o
2-
idee 4ndrznea. Scriitorul a!erican Here!O $ifBin risc totu5i s fac aceast 4ncercare
surrinztoare. 8l a revzut U!oartea lent a .isului A!ericanU 5i Uuniversalizarea
.isului 8uroeanU. Dar care sunt oare diferenele1 U.isul 8uroean ridic relaiile
co!unitare este autono!ia individual= diversitatea cultural este asi!ilare= calitatea
vieii este acu!ularea averilor= dezvoltarea durabil este cre5terea !aterial neli!itatU.
Pn secolul JJ= sune $ifBin= atractivitatea unui !odel bazat 4n ri!ul r6nd e libertatea
individului= e dretul ne4ngrdit de a accede la resurse 5i e acu!ularea nestvilit de
averi individuale 4ncee s leasc. Acestui .is A!erican scriitorul 4i oune noul .is
8uroean. /rsturile acestuia sunt Ucalitatea vieii= resect reciroc fa de culturi= o
relaie durabil cu natura 5i ace 4ntre se!eniU.
(dat cu renunarea la olitica tradiional centrat e rinciiul uterii 5i la sure!aia
intereselor de ordin econo!ic 5i cu 4ntoarcerea decis sre rinciiul 5i cultura e!atiei=
euroenii au 4nvat= sune $ifBin= din catastrofele etrecute de7a lungul istoriei lor 5i din
consecinele e care le7a avut industria asura !ediului 4ncon?urtor. ( Usuer7utere
tcutU= 8uroa se oate 4ndreta lini5tit sre viitorul lu!ii globalizate a secolului JJ+.
U.isul 8uroean strluce5te ca o linie argintie e orizontul unei lu!i cole5ite de tot felul
de nenorociri. 8l ne invit s 5i! 4ntr7un nou ev al inclusivitii= diversitii= calitii
vieii= dezvoltrii ?ucu5e= durabilitii= al dreturilor universale ale o!ului= al dreturilor
naturii 5i al cii e &!6nt. <oi= a!ericaniiU= 4nc*eie $ifBin= Ua! sus 4ntotdeauna c
!erit s !uri! entru .isul A!erican. &entru .isul 8uroean= 4n sc*i!b= !erit s
tri!.U
$u& fun!ioneaz o A0enda ,) Lo!al?
Agenda 21 s7a nscut cu ocazia Conferinei de la $io= a Conferinei #ondiale entru
#ediu 5i Dezvoltare 21''2,. Agenda 21 este un rogra! global de aciune entru o
dezvoltare durabil= la care artici 4n str6ns legtur toate nivelele: de la AAgenda 21
ClobalA 5i 6n la nenu!ratele roiecte din toat lu!ea= curinse 4n AAgenda 21
LocalA.
<u e9ist !ulte alte docu!ente care s fi devenit la fel de celebre. Agenda 21 a reusit s
realizeze ceea ce !ulte altele nici nu 5i7au 4nc*iuit. 8a a influenat 4n !ulte locuri
aciunile oa!enilor.
&rin inter!ediul ei s7a rs6ndit 4n r6ndul ora5elor 5i satelor din 4ntreaga lu!e c*e!area
la iniierea unui dialog cu cetenii= entru ca 4!reun s oat fi gsite strategii
otrivite entru o dezvoltare de viitor.
+deea care a stat la baza tuturor aciunilor a fost ur!toarea: Do dezvoltare durabil
trebuie s aib loc acolo unde triesc oa!enii= unde !erg la cu!rturi= unde sunt create
locuri de !unc= unde sunt construite 5coli 5i locuine 7 adic 4n ora5e 5i sate. Astfel s7a
nscut ideea Agendei 21 Locale.A
Pn 4rea&bulul A0endei ,) se sune:
A:!anitatea se afl 4ntr7un !o!ent decisiv al istoriei sale. <e confrunt! cu o
disaritate crescut 4ntre ooare 5i 4n cadrul acestora= o cre5tere a srciei= tot !ai !ult
2%
foa!ete= tot !ai !ulte boli 5i tot !ai !uli analfabei= recu! 5i o deteriorare continu a
ecosiste!elor de care deinde bunstarea noastr. &rin integrarea 5i resectarea sorit a
intereselor cu rivire la !ediu 5i dezvoltare vo! reu5i s face! osibil 4ndelinirea
necesitilor de baz= a!eliorarea nivelului de trai al tuturor oa!enilor= o rotecie sorit
5i o !ai bun ad!inistrare a ecosiste!elor 5i un viitor !ai sigur 5i !ai roser. <ici o
naiune nu oate face acest lucru de una singur. Dar 4!reun ute!: 4ntr7un arteneriat
global entru o dezvoltare durabil.A
$a%itolul ,- al A0endei ,) este dedicat rolului autoritilor locale:
A&entru c !ulte dintre roble!ele 5i soluiile care fac obiectul reocurilor Agendei 21
45i au rdcinile la nivel local= articiarea 5i cooerarea autoritilor locale este un factor
decisiv 4ntru realizarea obiectivelor incluse 4n Agend.
Autoritile locale construiesc= ad!inistreaz 5i 4ntrein infrastructura econo!ic= social
5i ecologic= suervizeaz rocesele de lanificare= decid 4n rivina oliticii locale a
!ediului 5i a revederilor locale rivind !ediul= acion6nd 4n sensul i!le!entrii
oliticii !ediului la nivel naional 5i regional. Ca structur olitic 5i ad!inistrativ
aflat cel !ai aroae de ceteni= ei ?oac un rol decisiv la infor!area 5i !obilizarea
oiniei ublice 5i la sensibilizarea acesteia 4n direcia unei dezvoltri durabile.
3iecare autoritate local trebuie s fie 4n er!anent dialog cu cetenii= cu organizaiile
locale 5i cu econo!ia rivat 5i s adote o UAgenda 21 LocalU. &rin activiti cu rol
consultativ 5i de stabilire a consensului= autoritile locale se infor!eaz cu rivire la
doleanele cetenilor= organizaiilor locale= organizaiilor !e5te5ugre5ti civile= locale 5i
industriale= detect6nd astfel cele !ai otrivite strategii de aciune. &rin rocesul de
consultare va cre5te con5tiina fiecrei entiti gosodre5ti 4n ceea ce rive5te roble!ele
dezvoltrii durabile.A
2'
<u e9ist nici un roces ideal curins 4n Agenda 21 Local= 4n sensul unui concet de7a
gata= care trebuie doar alicat. 3iecare ora5= co!un sau sat este altfel 5i trebuie s75i
gseasc roria cale rintr7un roces de discuii de 4ntindere.
Cu toate acestea= ot fi regsite unele ele!ente funda!entale 5i roceduri co!une.
Tr"turile ti%i!e ale unei A0ende ,) Lo!ale Bideale5 ar %utea fi#

articiarea ad!inistraiei localeF
articiarea oulaiei 5i 4n secial a fe!eilor 5i tinerilor= a (<C7urilor 5i econo!ieiF
un roces de lanificare 5i de discuii de durat= care s ur!reasc o linie integratoare=
curinz6nd a5adar asecte de ordin ecologic= econo!ic 5i socialF
obiectivul este realizarea unui rogra! de aciune= asura cruia toi articiaii s fie
de acord 2consens, 5i care s se orienteze du rinciiul dezvoltrii durabileF
acesta va fi un roces de cunoa5tere reciroc entru toi articianiiF
dezvoltarea unei noi acceiuni a oliticii 2cooerare 5i consens,F
felul 4n care vor fi ur!rite obiectivele va fi verificat er!anent rin inter!ediul unor
indicatori c6t se oate de clari.
:n ase!enea roces nu este doar o si!l continuare= dar cu alte !i?loace= a oliticii de
!ediu la nivel local. Pn cazul 4n care aciunile au succes= el va de5i aceste a5tetri= a5a
cu! o arat 5i ur!torul frag!ent:
ADiferenele !a?ore constau 4n accentuarea ersectivei durabile 5i a i!licrii
integratoare a tuturor do!eniilor de activitate olitic. ;ine4neles c 4n acest roces ot
e9ista ele!ente din olitica dus 6n 4n acest !o!ent la nivel local care s se
dovedeasc durabile= fr ca acest obiectiv s fi fost ur!rit 4n !od e9licit 4n trecut.
3)
&articiarea oulaiei are o !are 4nse!ntate. Cetenii sunt rivii ca arteneri egali de
negociere 4n cadrul dialogului cu autoritile locale= fat care revendic din artea
oliticii 5i ad!inistraiei locale o disonibilitate real de dialog 5i cooerare.A
6azele %ro!e"elor in!lu"e ;n A0enda ,) Lo!al
Pn sc*e!a de !ai ?os se ot recunoa5te cele atru faze ale unui roces ideal curins 4n
Agend. 8ste i!ortant s 4nelege! 4ns c rocesul nu se sf6r5e5te du 4nc*eierea
fazei de evaluare= aici fiind vorba de un roces er!anent de 4nvare= cutare 5i de
discuii= 4n cadrul cruia e9erienele 5i cuno5tinele cu!ulate ot servi ciclului ur!tor.
$e "@a realizat %ana a!u&?
/e9tul de !ai ?os alctuie5te un bilan al celor 1) ani trecui de la Conferina de la $io= ca
act regtitor entru Conferina din 2))2 de la Ho*annesburg:
APn ceea ce rive5te !surile stabilite de Agenda 21 4n 1''2= bilanul rivind rocesele
din toat lu!ea= incluse 4n Agenda 21 Local= este dra!atic. <u ute! constata 4n acest
sens nici o atitudine de bucurie anticiativ= nu a e9istat nici un fel de !obilizare a
!aselor= 5i nici un obiectiv nu a fost atins. /otu5i cele revzute de caitolul 2% al
Agendei 21 nu ot fi folosite ca !suri realiste. La !o!entul adotrii= Agenda 21
Local nu era ni!ic !ai !ult dec6t un concet teoretic scris e o coal de *6rtie=
e9erienele ractice lisind cu desv6r5ire. <i!eni nu a utut s revad c6t va dura
6n ce concetul de durabilitate se va fi rs6ndit 4n r6ndurile societii.
Pn concluzie= trebuie s diferenie! 4ntre lucrurile de?a realizate= recunosc6nd fatul c
31
!ai sunt 4nc !ulte de fcut. Cu toate c Agenda 21 Local a r!as 4n !od clar= 4n ceea
ce rive5te gradul de rs6ndire 5i succesele reurtate= 4n ur!a a5tetrilor iniiale=
aceast !i5care a 4nceut s devin din ce 4n !ai cunoscut la nivel !ondial. &6n acu!
nu a fost atins 4ns !asa critic. &rocesele din cadrul Agendei 21 Locale sunt 4nelese 4n
continuare ca lcere= nu ca obligaie= 4n !ulte ri ale lu!ii te!ele conflictuale reale
2ca de e9e!lu finanele locale= dezvoltarea urban e ter!en lung= integrare= resectiv
consolidarea statutului !inoritilor etc., nefiind tratate 4n cadrul roceselor din Agend.
Pncercarea de i!le!entare a concetului de dezvoltare durabil la nivel local ascunde 4n
sine un otenial enor!= care trebuie 4ns descoerit 5i fructificat de autoritile locale.
&entru c= 4n continuare= 4n olitic redo!in rogra!ele de aciune e sectoare 5i de
scurt durat.A
$ea &ai ur0ent %roble& 0lobal/ "!3i&barea !li&ati!
+n rezent ne confrunt! cu o serie de roble!e rivind !ediul= !ulte dintre acestea
fiind str6ns angrenate 4ntre ele. Pns e dearte cea !ai i!ortant roble! este= a5a
cu! au artat7o rezultatele unui sonda? din anul 2)))= al crui subieci au fost e9eri 4n
do!eniu= sc*i!barea cli!ei. De aceea= 4n cele ce ur!eaz= ne vo! concentra asura
acestui subiect= folosindu7ne de c6teva e9e!le sugestive.
32
Pn fil!ul A/*e DaO After /o!orro[A= roductorul 5i regizorul $oland 8!!eric*
ne sune ovestea unui cercettor cli!atolog= care 7 la fel ca tot restul lu!ii 7 este
surrins de instalarea abrut a !odificrilor cli!ei. Aar furtuni gigantice= ora5ul Los
Angeles este ni!icit de tornade= <e[ ]orB7ul disare sub un val uria5= o nou er
glaciar se 4ntinde este 4ntreaga e!isfer nordic a &!6ntului. Pn fil!= sincoarea
Colfstro!7ului cauzeaz aariia brusc a erei glaciare 4n 8uroa 5i 4n S:A.
Golfstrom-ul
Oceanele planetei noastre se afl ntr-o permanent legtur datorit marilor
sisteme de cureni. Aceti cureni marini sunt alturi de circulaia atmosferic - cel
mai important factor pentru meninerea temperaturii globale. Ei sunt pui n micare
de diferenele de temperatur i de coninutul salin al mrilor. Apa rece i mai srat
se afl la o mai mare adncime, avnd o densitate mai ridicat dect apa mai cald,
care are o salinitate mai scut. !nterveniile la nivelul temperaturii sau salinitii
apei mrilor duc la sc"imbri ale curenilor marini globali, sc"imbri ce pot avea
consecine impreviibile.
[foto: Ministerul Federal pentru Mediu, Protecia
Naturii i Sigurana Reactoarelor]
Golfstrom-ul mai precis, o prelungire a
#olfstrom-ului, $urentul %ord-atlantic
transporta ap tropical, cald, din #olful
&e'icului i pn n nordul Europei. Acest
lucru favoriea clima neobinuit de
blnd a Europei occidentale i de nord,
atipic pentru latitudinea geografic la
care se gsete ()$entrala de ap cald a
Europei)*.
Apa de suprafa, cald, cu o temperatur
de circa +,
,
$ i cu o salinitate ridicat din
#olful &e'icului curge n Oceanul Atlantic
de %ord. -nturile arctice reci o rcesc
pn la .
,
$. /e lng acestea, o parte din
apa mrii ng"ea iarna, iar g"eaa
conine puine sruri.
Apa mrii care nu a ng"eat este acum
rece i are un coninut salin ridicat. 0e
aceea, n dreptul #roenlandei i !slandei
se scufund la o adncime de pn la
.,,, m, a1ungnd c"iar la fundul
oceanului, curgnd mai apoi ca ap rece
de adncime napoi spre sud. $u ct este
2produs3 mai mult ap rece de
adncime, cu att este 2tras3 la
suprafa, nspre nord mai mult ap
srat. .
Va ceda Golfstrom-ul?
33
/rin nclirea planetei se intensific
circuitul apei n aer. 4a tropice se evapor
mai mult ap, care cade sub form de
precipitaii n latitudinile nordice. 5n plus,
ca urmare a nclirii planetei, g"eaa
arctic din #roenlanda i din 1urul acesteia
se topete, astfel nct iarna ng"ea mai
puin ap marin.
/oi ace5ti factori contribuie la scurgerea unei cantiti tot !ai !ari de a dulce 4n
(ceanul Atlantic de <ord. Aa de surafa rovenit din zonele sudice este diluat= iar
la un !o!ent dat nu va !ai fi destul de rece 5i de bogat 4n sare ca s !ai oat cobor4 4n
ad6nci!i. +ar atunci= nici aa de surafa nu va !ai curge 4n ur!a ei. Curentul <ord7
atlantic va ceda astfel= iar vre!ea 4n 8uroa se va rci 4n !od sensibil.
Altfel dec6t 4n fil!ul ^/*e DaO After /o!orro[E = seciali5tii cli!atologi nu cred c se
va a?unge totu5i la o er glaciar. De ase!enea= o sc*i!bare radical a regi!ului
curenilor !arini nu este a5tetat 4n cursul ur!toarelor decenii. #a?oritatea
seciali5tilor din do!eniu consider c acest ericol va area abia 4n a doua ?u!tate a
secolului JJ+.
A=a va arta viitorul no"tru?
Ca orice roducie *ollO[oodian= acest fil! rezint eveni!entele 4ntr7un !od= fire5te=
e9agerat 5i K din !otive de dra!atis! K e9tre! de raid. /otu5i= fil!ul conine un
s6!bure de adevr. &entru c= 4ntr7adevr= ne 4ndret! sre o catastrof cli!atic.
Aceasta nu va avea loc K 4n oinia !a?oritii oa!enilor de 5tiin K 4n ur!toarele
decenii 5i nici nu se va roduce 4ntr7un !od at6t de dra!atic. Cercettorii cred c !ai
ute! 4nc ori rocesul de 4nclzire global= re4nt6!in6nd astfel roducerea de
catastrofe.
34
$li&a noa"tr "e "!3i&b
Pn cursul istoriei &!6ntului= cli!a s7a sc*i!bat de !ulte ori= uneori c*iar 4n !od
dra!atic. 8rele !ai calde au 4nlocuit 5i au fost 4nlocuite !ereu de ere glaciare. /otu5i=
cli!a din ulti!ii aro9. 1).))) de ani a fost deosebit de stabil. Pn aceast erioad s7a
dezvoltat 5i civilizaia u!an. Pn ulti!ii cca. 1)) de ani K de la 4nceutul industrializrii K
te!eratura !edie la nivel global a crescut cu cca. )=0 _C= !ai reede dec6t oric6nd 4n
ulti!ii 1))) de ani. Sc*e!a de !ai sus oferita de +&CC2 +ntergovern!ental &anel on
Cli!ate C*ange, ilustreaz aceast tendin.
#otivul rincial al sc*i!brilor cli!atice= de care astzi nu se !ai 4ndoie5te ni!eni=
este 4nclzirea global= cre5terea te!eraturii la nivelul surafeei terestre. Celelalte
!odificri constatate 4n siste!ul cli!atic global descind direct de aici: g*earii 5i
banc*izele olare se toesc= nivelul !rilor cre5te= circuitul aei 4n natur se a!lific=
reciitaiile devin e9tre!e= iar a5a nu!itele catastrofe naturale se 4ndesesc.
3"
Glaciers in
retreat
Source% &PCC, 'hird (ssessment )eport, *++,
30
E:tra"e dintr@un ra%ort al I4$$ B,(()5
Anii nouzeci au fost cel !ai cald deceniu= iar 1''% a fost cel !ai torid an al secolului
trecut.
<oi analize ale inelelor din trunc*iurile coacilor= ale g*eii 5i coralilor= recu! 5i
izvoarele istorice au artat c te!eratura din ulti!ul secol a fost robabil cea !ai
crescut din ulti!ii 1))) de ani.
<ivelul !rilor a crescut 4n ulti!ul secol cu cca. 1)72) c!.
Stratul de zad de e latitudinile !edii 5i 4nalte din nord a sczut= de la finele anilor
5aizeci= cu cca. 1)N= totodat s7au toit din ce 4n ce !ai !uli g*eari.
$e !on"e!ine are ;n!lzirea 0lobal?
g*earii 5i g*eaa olar se toesc

4nclzirea oceanelor 5i cre5terea nivelului !rilor 2ierderi de !6nt= insulele !ai
!ici sunt a!eninate,

a!lificarea circuitului aelor la nivel global: la troice se evaor din ce 4n ce !ai
!ult a= care se transfor! !ai aoi 4n loaie 4n e!isfera nordicF !odele de
reciitaii !odificate

coninutul salin al Atlanticului de <ord scadeF Colfstro!7ul 5i= astfel= transortul de
cldur sre 8uroa scade 4n intensitate 5i se oate c*iar 4ntreruteF nu sunt e9cluse
3-
sc*i!bri cli!atice abrute

4ndesirea eveni!entelor !eteorologice e9tre!e: tornade= loi toreniale= inundaii=
secet

4ntinderea de5erturilor 2ierderi teritoriale= refugiai ecologici,

!odificarea vegetaiei: surafee uria5e de dure ar utea disrea. Astfel s7ar elibera
4n at!osfer cantiti uria5e de dio9id de carbon= care ar accelera 4nc 5i !ai !ult
efectul de ser= conduc6nd la o 5i !ai raid 4nclzire global 2Aefect de ser
galoantA,

osibile distrugeri !asive ale stratului de ozon: se bnuie5te c 4nclzirea &!6ntului
va duce la o rcire a stratosferei 2arte a at!osferei= la o 4nli!e de 1"K2" B!,= care
va accelera rocesul de distrugere al stratului de ozon
De !e "e ;n!lze=te 4&<ntul? @ Efe!tul de "era
Cauza entru te!eraturile 4nalte din sere este fatul c lu!ina solar= lin de energie=
oate intra 4n acestea fr roble!e= cldura care se reflect 4ns din !6nt= nu oate
ie5i. La fel stau treburile 5i cu at!osfera noastr. Aici= gazele care absorb razele
infraro5ii= a5a nu!itele gaze de ser= acioneaz la fel ca o sera.
3%
Cazele de ser sunt gaze naturale sau sintetice care absorb razele infraro5ii. Aceste gaze
a?ung 4n at!osfer rin e!isii= dar sunt arial roduse 5i acolo rin reacii c*i!ice.
#a?oritatea gazelor de ser sunt gaze reziduale= care rerezint !ai uin de 1N din
volu!ul total de gaze.
Cazele de ser= ale cror e!isii trebuie reduse confor! rotocolului de la SOoto:
dio9id de carbon C(
2
= gaz !etan CR
4
= o9id de di7azot <
2
(= fluor7*idrocarburi arial
*alogenate R73CS@>R3C = *idrocarburi erfluorurate 3S@>&3C= *e9afluorur de sulf
S3
0.
$O
,
Dio:idul de !arbon
Dio9idul de carbon este cel !ai i!ortant gaz= care cauzeaz efectul de ser 2cu o
ondere de cca. ")N din efectul de ser antroogen,. Confor! raortului +&CC din
2))1= 4nce6nd cu anul 1-") a avut loc o cre5tere a concentraiei de C(
2
din at!osfer
cu 31N. Aro9i!ativ -"N din e!isiile antroogene de C(
2
4n at!osfer din ulti!ii 2)
de ani sunt cauzate de arderea carburanilor fosili.
+n lu!e sunt e!ise anual 22="2 !iliarde tone de dio9id de carbon. &entru 04 N din
aceste e!isii se fac resonsabile 1) state: S:A= C*ina= $usia= Haonia= +ndia=
Cer!ania= #area ;ritanie= Canada= +talia= 3ranta.
6or&are
arderea carburanilor fosili 2etrol= gaze naturale= crbuni,
defri5area durilor
eroziunea solurilor 2o9idarea carbonului 4n!agazinat 4n sol,
De"!o&%unere
(ceanele 5i lantele 2!ai ales !arile surafee 4!durite, sustrag at!osferei C(
2

2deresiuni de C(
2
,.
$C
D
Gaz &etan
Din 1-")= concentraia de gaz !etan din at!osfer a crescut cu 1"1N = fiind 4n
continuare 4n cre5tere 2raortul +&CC din 2))1,. #oleculele de gaz !etan au o !are
caacitate de a absoarbe cldura= ceea ce 4nsea!n c 5i concentraiile !ai slabe au o
contribuie i!ortant 4n ceea ce rive5te efectul de ser.
6or&are
Cazul !etan se for!eaz rin desco!unerea bacterian a !aterialului organic 4n
condiii anaerobe 24n lisa o9igenului,. Surse naturale:
zone !l5tinoase
ani!ale= de e9e!lu ter!ite 2ter!itele diger le!nul cu a?utorul unor bacterii ce
3'
roduc !etan,= ru!egtoare
ur"e antro%o0ene:
C6!uri de orez
cre5terea ani!alelor 2bacteriile din sto!acul unei vaci roduc zilnic aro9. 1)) de litri
de !etan,
groile de gunoi
e9loatarea 5i transortul gazelor naturale
!inele de crbuni
de5eurile= reziduurile !ena?ere
N
,
O 4roto:id de azot/ 0az ilariant
&roto9idul de azot este de 3)) de ori !ai eficient 4n crearea efectului de ser dec6t C(
2
.
6or&are
Se for!eaz 4n rincial rin transfor!area !icrobiana a azotului din sol. &roducia de
<
2
( intensificat rin influena antroic oate fi e9licat rin trunderea unei cantiti
!ai !ari de azot 4n soluri= !ai ales rin agricultur= industrie 5i circulaie rutier.
De"!o&%unere
&rin reacii fotoc*i!ice 4n stratosfer.
C
,
O Va%ori de a%
Cu o ondere de 3N= vaorii de a nu aarin gazelor reziduale din at!osfer. &rin
concentraia ridicat= vaorii de a ?oac un rol i!ortant 4n efectul de ser natural= de5i
!oleculele de a absorb nu!ai o anu!it arte din undele de cldur radiate de &!6nt.
.aorii de a au o durat scurt de e9isten 4n at!osfer 5i se 4ntorc rin reciitaii
4naoi e &!6nt.
6$EF Cidro!arburi fluorurate =i !lorurate/ 3idro!arburi !o&%let 3alo0enate
/oate 3CS@ sunt substane ur sintetice 2nu e9ist 4n natur,. 8le nu sunt doar gaze ce
roduc efectul de ser= ele sunt resonsabile !ai ales entru desco!unerea stratului de
ozon= ^scutului nostru rotector anti7:.E= din stratosfer. Ca ur!are a !surilor luat rin
&rotocolul de la #ontreal= concentraiile de 3CS@ nu au !ai crescut= din fericire= din
1''0= afl6ndu7se c*iar e o ant descendent.
ur"e 6$EF
aerosoli 24n sraO7uri,= su! 5i substane izolatoare
substane frigorifice la frigidere 5i instalaii de rcire
4)
dizolvani 5i roduse de curare
De"!o&%unere
<u!ai rin fotoliz 4n stratosfer= la care ato!ii de clor rodu5i induc desco!unerea
ozonului.
C@6$EF Cidro!arburi fluorurate =i !lorurate 3alo0enate %arial
C6$ Cidro!arburi 3alo0enate %arial
6EF Cidro!arburi fluorurate
46$ Cidro!arburi %erfluorurate
Acestea sunt folosite 4n !are arte ca substitueni entru 3CS@= deoarece nu distrug
stratul de ozon. 8le roduc 4ns efectul de ser. Concentraiile lor 4n at!osfer sunt
deoca!dat 4nc 4n cre5tere.
6
G
Ce:afluorura de "ulf
Acesta este un gaz foarte inert la reacii= din acest !otiv fiind folosit la instalaiile de
4nalt tensiune din industria grea= ca gaz de u!lere la gea!urile cu izolare fonic 5i la
anveloele de !a5in. S3
0
este gazul cu cel !ai 4nalt otenial de roducere a efectului de
ser. ( ton de S3
0
olueaz at!osfera 4ntr7o !sur care coresunde cca. 23.')) de tone
de C(
2
.
O
'
Ozonul
8ficient 4n roducerea efectului de ser 5i= 4n concentraii ridicate !ai ales= to9ic= ozonul
se gse5te 4n artea inferioar a troosferei 2aroae de sol,. 8l se for!eaz= e de7o arte
e cale natural= fiind 4ns rodus 4n troosfer 5i rin reaciile fotoc*i!ice din e!isiile
rezultate din traficul rutier.
Ob"ervaie#
Deasura aglo!errilor urbane cu o densitate !are a e!isiilor de o9izi de azot K no9e=
!ono9id de carbon C( 5i legturi organice efe!ere= ot avea loc= 4n condiii de soare
uternic 2resiune ridicat= vara,= tot !ai des= oluri grave cu ozon 2s!og de var,.
Stratul de ozon: (zonul= aflat 4n aroierea surafeei !6ntului= intensific efectul de
ser 5i afecteaz K atunci c6nd se transfor! 4n de s!og de var K sntatea oa!enilor=
nu trebuie confundat cu ozonul care se regse5te 4n stratosfer= 5i care ?oac acolo un rol
i!ortant entru !eninerea vieii e &!6nt. Ca strat= ozonul creeaz un scut 4!otriva
radiaiilor :. e!ise de soare.
41
Aburii din at!osfer 5i gazele naturale 5i articulele recu! dio9idul de carbon= acidul
azotos= !etanul 5i ozonul las s treac razele scurte= line de energie ale soarelui sre
&!6nt= absorbind 4ns radiaiile lungi e!ise de &!6nt. Cazele de ser e!it aceast
energie= e de o arte= sre saiu= radiindu7le= e de cealalt arte= 4naoi sre &!6nt.
Astfel= &!6ntul se 4nclze5te= ating6nd o te!eratur !edie de aro9. 1"_C 24n loc de
aro9. K1%_C, 5i fc6nd astfel osibil viaa oa!enilor e laneta noastr. Acesta este
efectul natural de ser.
Activitile u!ane au dus de la 4nceutul industrializrii la cre5terea concentrrii 4n
at!osfer a gazelor naturale de ser 5i !ai ales a dio9idului de carbon. Pn lus= au fost
eliberate 5i gaze sintetice= cu efecte asura cli!ei= !ai ales *idrocarburi *alogenate.
Astfel= efectul de ser a fost otenat= te!eratura !edie global cresc6nd. Aici vorbi!
a5adar desre efe!tul de "er a 2cauzat de o!,.
8ste foarte i!ortant s recunoa5te! 5i fatul c roble!ele de !ediu enu!erate !ai sus
se afl 4ntr7o str6ns relaie de interdeenden= ut6ndu7se otena reciroc. Astfel=
defri5area durilor troicale oate avea o consecin= acestea ne!aiut6nd s absoarb
dio9idul de carbon= a!lificarea efectului de ser.
42
:n alt e9e!lu este angrena?ul efect de ser 7 distrugerea stratului de ozon: rin efectul
de ser= at!osfera terestr se 4nclze5te. Acest lucru duce la o scdere a te!eraturii
stratosferei= ceea ce favorizeaz distrugerea stratului de ozon. Astfel cresc 5i radiaiile
ultraviolete e &!6nt. Acest lucru nu este nociv doar entru oa!eni= ci duce 5i la
disariia accelerat a lanctonului !ariti! 7 ceea ce= iar5i= duce la eliberarea 4n
at!osfer a dio9idului de carbon= fat care= din nou= a!lific efectul de ser. At!osfera
terestr continu astfel s se 4nclzeasc= totul devenind astfel un cerc vicios.
$u& &ai %oate fi evitat o !ata"trof !li&ati!?
Concentrarea de gaze de ser din at!osfer nu !ai trebuie s creasc. Acest lucru nu
oate fi realizat dec6t rintr7o reducere drastic a e!isiilor. Arderea co!bustibilelor
fosile 2etrol= gaz= crbune, trebuie redus 4n !od si!itor rin:
scderea consu!ului de energie
trecerea la energii regenerabile 2soare= v6nt= a= !as biologic= cldur terestr,
Pn lus= dio9idul de carbon oate fi eli!inat din at!osfer rin relantarea durilor.
Xonele 4!durite de !are 4ntindere trebuie rote?ate= ceea ce 4nsea!n c trebuie
descura?at defri5area.
$aortul +&CC din anul 2))1 desre sc*i!barea cli!atic enun totu5i c c*iar dac
toate e!isiile s7ar ori acu!= 4nclzirea at!osferei 5i cre5terea nivelului !rilor tot ar
!ai continua decenii= dac nu c*iar 5i secole.
4roble&ele e:i"tente %e !alea !tre o dezvoltare durabil
&roble!e care au arut e calea sre o dezvoltare durabil sunt de natur rinciial.
4iedi!ile ;n !alea ado%trii unui !o&%orta&ent e!olo0i! ar fi#
&roble!e la nivelul !on=tientizrii: roble!ele de !ediu nu ot fi aflate 4n !od
direct
&roble!e la nivelul infor&rii: relaiile cauzale sunt greu de realizat
&roble!e la nivelul e&oional: te!eri= suri!ri= scuze
&roble!e la nivelul &ediatizrii: lisa infor!aiilor 5i i!aginilor clare
Bariere antro%olo0i!e: Civilizarea ecologic se afl 4ntr7un conflict clar cu !odelele
ele!entare de co!orta!ent
Bariere "o!io@!ulturale: Co!orta!entul ecologic nu este dec6t cu greu co!atibil
cu valorile e9istente
&roble!a cauzat de %a"area re"%on"abilitilor: dile!a socio7ecologic 2All!ende7
Sle!!e,
&roble!a rivind %er"%e!tiva te&%oral: indivizii nu erce de regul consecinele
unui co!orta!ent recaut.

( alta roble!a e calea sre o dezvoltare durabila este
43
0lobalizarea1
Globalizarea 4nsea!n 4n !are 7 cel uin 6n la aceast or 7 e9tinderea la nivel global
al caitalis!ului 5i co!erului liber. 8cono!ia !ondial a de5it graniele statelor
naionale 5i uterea lor de regle!entare olitic. Astfel a arut o relaie funda!ental
denaturat 4ntre saiile olitice 5i cele econo!ice.
Di!ensiunea econo!ic a globalizrii are= fr nici un dubiu= o foarte !are i!ortan=
ea fiind una dintre cele !ai i!ortante cauze 5i fora !otrice entru rocesele de
globalizare din celelalte do!enii. <u oate fi 4ns trecut cu vederea fatul c globalizarea
curinde cu !ult !ai !ult dec6t integrarea sorit a econo!iei !ondiale: de aceea= ea nu
oate fi li!itat strict la rocesele econo!ice= lucru care se 4nt6!l 4ns de !ulte ori.
Atunci c6nd diferenie! di!ensiunile K vezi sc*e!a de !ai sus K este i!ortant s
observ! c acestea nu ot fi deli!itate 4n !od clar una de cealalt. Astfel 7 entru a
nu!i doar un e9e!lu K roble!ele globale legate de !ediu nu ot fi cercetate izolat nici
de di!ensiunea Decono!ieE 5i nici de di!ensiunea DoliticE. Aceast reea global nu
nu!ai la nivelul actorilor= ci 5i la cel al do!eniilor te!atice rerezint una dintre
articularitile globalizrii.
Diferitele di!ensiuni for!eaz 4!reun cu DglobalizareaE !uli!i de intersecie
diferite. 8ste i!ortant de vzut ce anu!e oate fi subordonat concetului de globalizare=
acesta neeuiz6ndu7se 4n nici un caz 4n rocesele econo!ice= c*iar dac globalizarea
econo!ic oate fi un unct de start 5i o for !otrice se!nificativ. La fel de i!ortant
este 5i fatul c trebuie s 4nelege! c nu totul face arte din rocesul de globalizare 5i
c nu totul este deter!inat 4n !od decisiv de acesta.
Di&en"iunea e!ono&i!a
89e!le 4n ceea ce rive5te di!ensiunile globalizrii ot fi e9trase fr roble!e din
resa de zi cu zi= di!ensiunea econo!ic afl6ndu7se de cele !ai !ulte ori e ri!ul loc
2cre5terea enor! a co!erului 5i a investiiilor directe= globalizarea ieelor financiare=
44
roducie integrat la nivel trans7naional= cororaii trans7naionale= co!etiie la nivel
local 4ntre state 5i regiuni= sf6r5itul econo!iilor naionale,.`
De !ulte ori= acestor rocese li se une 4n !od gre5it etic*eta de ^globalizareD= acestea
li!it6ndu7se 4n general la nordul A!ericii= la 8uroa 5i sud7estul Asiei 2Haonia,= adic la
a5a7nu!ita triad. De aceea= ter!enul de ^triadizareD are !ai otrivit dec6t cel de
^globalizareD
Di&en"iunea &ediu a&biant
:nele roble!e globale= cu! ar fi 4nclzirea at!osferei= gaura din stratul de ozon sau
tierea durilor troicale ilustreaz 4n !odul cel !ai i!resionant feno!enul
globalizrii= entru c= 4n acest caz este vorba 4n !od cert desre roble!e globale care
necesit o abordare global. 8vident c 5i 4n do!eniul !ediului a!biant e9ist roble!e
de ordin regional 5i local= c*iar dac acestea au un caracter ce de5e5te uneori graniele=
cu! ar fi oluarea r6urilor.
89ist 4ns 5i alte situaii= ce nu in de ele!ente recu! saiu 5i ti!. De e9e!lu=
suravieuirea unor state insulare de !ici di!ensiuni= care au constituit 4!reun
organizaia A(S+S 5i care sunt a!eninate la !odul cel !ai serios de cre5terea
necontenit a nivelului !rii= deinde de co!orta!entul tuturor oa!enilor din lu!e= 5i
4n secial al celor din rile industrializate ultra7dezvoltate.
<u ne !ir astfel c acestor roble!e le7a fost dedicat ri!a conferin dintr7o serie de
conferine internaionale din decursul anilor ')= Conferina cu rivire la !ediu 5i
dezvoltare de la $io de Haneiro din anul 1''2.
Di&en"iunea "o!iala
Lu!ea a devenit un ^global villageD= reelele inovatoare de co!unicare la !are distan
2c*at= e7!ail, adug6ndu7se co!unitilor tradiionale recu! fa!ilia sau vecintatea.
/otu5i ele nu ot 4nlocui aceste sfere tradiionale de co!unicare= entru a nu!i doar un
e9e!lu din cadrul di!ensiunii sociale.
Di&en"iunea !ulturala
&roduciile *ollO[oodiene ot fi vizionate este tot 4n lu!e= iar ^a!ericanizareaD culturii
!ondiale este un fat incontestabil. Culturile regionale 5i locale nu disar 4ns din aceast
cauz. Din contr: infor!area cu rivire la aceste culturi este unul din feno!enele
secundare ale globalizrii= de aceea a! 5i adus 4n aceast discuie ter!enul de
^globalizareA.
Di&en"iunea %oliti!a
&olitica se confrunt cu roble!e !a?ore. Clobalizarea 5i concurena la nivel local
li!iteaz saiul de aciune al oliticilor naionale= !ulte roble!e neut6nd fi rezolvate
coresunztor dec6t la nivel internaional= resectiv global. &rin ur!are trebuie gsite noi
for!e 5i arene olitice. Pn acest sens= integrarea euroean este vzut ca un rsuns de
succes la rovocrile globalizrii.
&olitica la nivel regional 5i naional a avut 5i are 4n continuare de suferit de e ur!a
econo!iei deli!itate 5i de!aterializate racticate din ce 4n ce !ai !ult la nivel
internaional= resectiv global. Caitalis!ul= factor integrant al statului social= este 5i el
a!eninat de acest dezec*ilibru funda!ental.
4"
/otu5i= nu toate lucrurile care se un e sea!a globalizrii sunt 5i adevrate. De !ulte
ori= oliticienii se folosesc de globalizare ca de un a is5itor 5i ca de o ar!a
argu!entativ cu !ultile 4ntrebuinri. Acest lucru este evident !ai ales dac ne g6ndi!
la unele e9e!le din do!eniul olitic care nu se intersecteaz 4n nici un unct cu
globalizarea.
$auzele 0lobalizrii
3eno!enele co!le9e nu ot fi e9licate dec6t dac ave! 4n vedere !ai !ulte cauze.
Acesta este singurul unct 4n care toat lu!ea este de acord 4n ceea ce rive5te
globalizarea. $estul fatelor r!6n 4n continuare contestate. Pn funcie de ce acceiune a
globalizrii este luat ca unct de lecare= aar 4n ri!7lan alte cauze 5i fore !otrice. Pn
sc*e!a de !ai ?os sunt rezentate cele !ai des invocate cauze= fr ca lista s fie 4ns
co!let.
3r 4ndoial= inovaiile de ordin te*nic K 5i !ai ales cele din do!eniul infor!aticii 5i al
co!unicaiilor 7 au ?ucat 5i !ai ?oac 4nc un rol central. Internetul este= din !ulte
uncte de vedere= e!ble!a globalizrii. Clobalizarea ieelor financiare= transferul unor
su!e ini!aginabile 4n c6teva secunde 4n ?urul globului nu ar fi osibile fr aceast
te*nologie= nici organizarea roduciei integrate la nivel transnaional 5.a.!.d.
Av6ntul incredibil e care l7a cunoscut co!erul= un alt ele!ent definitoriu al globalizrii
econo!ice= se datoreaz= nu 4n ulti!ul r6nd= scderii raide a c*eltuielilor de tran"%ort=
40
!rfurile ut6nd fi astfel transortate !ult !ai raid. Acest lucru oate fi observat
4ndeosebi 4n sectorul serviciilor: de e9e!lu rodusele de ti soft[are sau bazele de date
ot fi trans!ise 4n c6teva secunde dintr7un cat al lu!ii 4n cellalt.
f<r=itul Rzboiului Re!e a fost de ase!enea deseori indicat ca fiind una din cauzele
globalizrii. Dac 4n conflictul dintre est 5i vest lu!ea era 4!rit 4n dou tabere care
4ntreineau uine relaii 4ntre ele= aceast deli!itare K ^Cortina de 3ierD K a czut 4n
1'%'>'). Statele care aarineau ^blocului esticD s7au desc*is 4n direcia ieii !ondiale.
/ot !ai !ulte state se 4ncred 4n de!ocraie 5i econo!ie de ia ca rinciii de
organizare funda!entale.
:n rol deosebit de i!ortant K 4n secial la nivel de con5tiin K l7au ?ucat %roble&ele
0lobale. Dovad entru acest lucru nu sunt nu!ai !agazinele ti ^(ne @orldD din statele
industrializate 5i ultra7dezvoltate. &roble!ele globale au nevoie 4ns 5i de o
internaionalizare a oliticii= sti!ul6nd dezvoltarea unei con5tiine globale. (rganizaii
recu! Creeneace sau A!nestO +nternational= care se dedic unor te!e globale recu!
!ediul a!biant sau dreturile o!ului sunt ^Clobal &laOersD. Se ot 4ntrezri astfel 4n
!od clar 4nceuturile unei noi societi globale.
Criticii feno!enului globalizrii recu! reeaua A//AC atrag tot !ai !ult atenia
asura fatului c globalizarea nu este un roces inevitabil= ci !ai degrab o ur!are a
oliticii de de7regle!entare a S:A 4nceut la finele celui de7al Doilea $zboi #ondial
2vezi 5i agina AA//ACA,. 3r liberalizarea co!erului !ondial 4n cadrul CA//=
resectiv al (#C= aceast dezvoltare nu ar fi utut fi osibil cu adevrat.
$on"e!inele 0lobalizrii
Clobalizarea ne afecteaz e toi 4n !od direct. :nul dintre obiectivele acestui curs este
de a de!onstra acest lucru recu! 5i de a sublinia i!ortana e9traordinar care revine
acestei te!atici. Pn acest conte9t= un rol i!ortant 4l ?oac o evaluare a c*ibzuit a
oortunitilor 5i riscurilor e care le resuune globalizare= distan6ndu7ne de tendinele
actuale de de!onizare= sau= di!otriv= de rea!rire a consecinelor acestui feno!en.
4-

Vi 4n cazul consecinelor globalizrii dezbaterile ublice aduc 4n ri!7lan diverse
cuvinte la !od= care trebuie= la r6ndul lor= c*estionate 5i analizate. Pn sc*e!a de !ai sus
este rezentat o selecie a acestor cuvinte= lista ut6nd fi co!letat 4n funcie de
situaiile 5i unctele centrale aflate 4n discuie. &unctul de lecare 4n acest caitol oate fi
un articol din resa curent sau un te9t de e internet= entru c subiectele de acest ti
aar aroae zilnic.
:n asect i!ortant entru interretarea acestor cuvinte7c*eie oate fi gsit in !aterialul
rezent= ceva !ai devre!e cand se vorbe5te desre di!ensiunile globalizrii. Aici s7a us
4ntrebarea ce asecte 5i din ce di!ensiuni in de globalizare 2uncte de intersecie,. Pn
!od analogic= ne 4ntreb! aici care asecte articulare ale acestor consecine nefaste ot
fi use e sea!a globalizrii 5i entru ce alte cauze !ai sunt acestea *otr6toare.
Astfel= 4n do!eniul oliticii sociale e9ist nenu!rate analize difereniate care ur!resc
reeaua strict cauzal ^globalizare a concuren la nivelul local a ^du!ingD socialD 5i
care 4ncearc totodat s e9lice 4n ce !sur sfera naional de aciune din olitica
social este li!itat de rocesele de globalizare.
Indi!atori
de dezvoltare durabil/ !u referin la &ediu
4%
Domeniul 1 K Sc*i!barea cli!atica si energia
(biective secifice: i!bunatatirea eficientei ec*ia!entelor ter!oelectrice
+ndicatori:
1. 8!isiile de gaze cu efect de ser= 4n ter!eni absoluiF
2. 8!isiile de C(
2
>locF
3. Consu!ul intern brut de energie.
/inte:
$educerea e!isiilor de gaze cu efect de ser cu %N= 4n erioada 2))% K 2)12.
Domeniul 2 K <atura si biodiversitate
(biective secifice: (crotirea bio7diversitiiF &revenirea 5i reducerea rocesului de
de5ertificareF
+ndicatori:
4. &rooria terenurilor acoerite cu duri:
7 dinamica fondului forestier-
7 dinamica $mpduririlor.
". Surafaa ariilor rote?ate entru asigurarea conservrii biodiversitii
/inte:
7 Cre5terea gradului de 4!durire= de la 2-N la 3"N din surafaa rii= 6n 4n anul
2)4)F
7 Cre5terea rooriei ariilor rote?ate de la 2="0N din surafaa rii 4n anul 1'')= la
1)N 4n 2)1".

Domeniul 3 K Calitatea vieii 4n !ediul urban 5i a !ediului 4n general
(biective secifice: Asigurarea unui standard ridicat de via din unct de vedere al
aelorF
$educerea e!isiilor de oluare a at!osferei 5i !eninerea oluanilor sub un anu!it rag
entru a evita deterioarea sntii u!ane= ecosiste!elor 5i !o5tenirii culturale.
+ndicatori:
0. &rocentul oulaiei cu acces la sursele de a otabilF
-. <u!rul de locuitori care are acces la un siste! centralizat de ali!entare cu aF
%. $acordarea oulaiei la serviciile centralizate de a 5i canalizareF
'. Cradul de ec*iare cu reele de a a strzilorF
1). &ierderi de a 4n reele de distribuieF
11. .ec*i!ea reelei de distribuire a aeiF
12. <u!rul de staii de eurare.
13. &oulaia urban e9us la oluarea aerului.
/inte:
7 Dublarea 6n 4n 2)1" a onderii ersoanelor care au acces la a otabilF
7 P!buntirea 5i dezvoltarea infrastructurii siste!ului centralizat de ali!entare cu a
5i canalizare din aglo!eraiile u!ane urbane 5i rurale.
4'
Domeniul 4 K :tilizarea resurselor naturale 5i generarea de5eurilor
(biective secifice: Ad!inistrarea resurselor naturale !ai resonsabilF P!buntirea
calitii resurselor de a.
+ndicatori:
14. Colectarea de5eurilor !uniciale= groile de gunoi 5i incinerrile 4n Sg>locF
1". Sc*i!barea utilizrii terenurilor 2naturale7agricultur7construcii,F
10. 89tragerea aei de surafa 5i subterane> resursele disonibile
Domeniul 5 K /ransort
(biective secifice:
&e ter!en !ediu 5i lung= $o!6nia trebuie s streze un siste! de transort ec*ilibrat= 4n
care calea ferat s dein 3) K 3"N din iaa de transort.

+ndicatori:
1-. .olu!ul de !arf transortat= raortat la &+;F
1%. .olu!ul de asageri transortai= raortat la &+;F
1'. /ransortul de !arf e tiuri de transortF
2). /ransortul de asageri e tiuri de transort.
/inte:
7 +nternalizarea costurilor e9terne ale transorturilor
7 Sri?in ec*ivalent in dezvoltarea infrastructurilor rutiere si feroviare
7 Sustinerea transorturilor ecologice
Inte0rarea euro%eana "i dezvoltarea durabila
+ntegrarea euroeana este un roces co!le9= cu caracter istoric= ?uridic= olitic=
econo!ic= stiintific= educational= cultural= social= national= international= statal= interstatal=
si suranational.
Caracterul istoric este dat de fatul ca desfasurarea rocesului integrativ se 4ntinde e o
erioada 4ndelungata 4n decursul careia au avut loc transfor!ari structurale funda!entale
de natura olitica= econo!ica si sociala. &rocesul integrativ vest7euroean este 4n egala
!asura unul olitic= deoarece decizia de integrare e9ri!a vointa olitica a fortelor
olitice. 8ste un roces ?uridic= deoarece desfasurarea si realizarea se bazeaza e
aroierea legislativa a fiecarei tari articiante la nor!ele structurii nou create. 8ste un
roces econo!ic deoarece se concretizeaza 4n for!area unor structuri econo!ice care
er!it obtinerea de erfor!ante econo!ice ce conduc 4n ulti!a instanta la cresterea
standardului de viata= a cresterii si dezvoltarii societatii 4n ansa!blu. Caracterul stiintific
ne este redat de fatul ca se bazeaza e cercetarea si cunoasterea realitatii econo!ice si a
tendintelor ce dau sens si !iscare acesteia. +ntegrarea= !ai ute! sune ca= este un
roces social= deoarece e9clude orice discri!inare bazata e nationalitate 4n rivinta
accesului la !unca si a rotectiei sociale.I

^Dezvoltarea e!ono&i!a durabila rerezinta un ti sau for!a de dezvoltare econo!ica
ce asigura satisfacerea cerintelor rezente de consu! fara a le co!ro!ite sau re?udicia
e cele ale generatiilor viitoareE.
")
Pntr7o !odalitate !ai aroiata de econo!ia de iata= a! utea defini dezvoltarea
durabila ca ^o ar!onizare trainica a intereselor generatiilor rezente cu interesele
generatiilor viitoare.E Concet rin e9celenta dina!ic= dezvoltarea durabila resuune o
noua atitudine fata de !ediul a!biant= 4n care recetul ^o!ul cuceritor al naturiiE sa fie
4nlocuit cu ^o!ul arte a naturii si rotector al eiE.I
D(biectivul general al dezvoltarii durabile este de a gasi un oti! al interactiunii dintre 3
siste!e: econo!ic= social si a!biental intr7un roces dina!ic si fle9ibil de functionare.
<ivelul oti! coresunde acelei dezvoltari de lunga durata care oate fi sustinuta de
catre cele 3 siste!e. &entru ca !odelul sa fie oerational= trebuie ca aceasta sustinere sau
viabilitate sa fie alicata la toate subsiste!ele ce for!eaza acele 3 di!ensiuni ale
dezvoltarii durabile= adica lecand de la energie= agricultura= industrie si ana la investitii=
asezari u!ane si biodiversitate.
Rolul inte0rarii euro%ene in dezvoltarea durabila
Dezvoltarea durabila sre deosebire de alte !odele de organizare econo!ica
ur!areste nu nu!ai cresterea econo!ica si i!bunatatirea starii sociale= dar si rotectia
!ediului.
$o!ania= ca si orice tara care doreste integrarea euroeana trebuie sa resecte
legile :8= sa atinga un anu!it nivel de dezvoltare econo!ica= sa ur!eze obiectivele=
rioritatile= oliticile :8= rouse e ter!en lung= !ediu si scurt= sa indelineasca
cerintele stabilite in tratatul de negociere.
&olitica de !ediu a :8= asa cu! a fost stabilita rin /ratatul C8= are ca sco
asigurarea sustenabilitatii rotectiei !ediului= rin includerea acesteia in oliticile
sectoriale ale :8= rin elaborarea de !asuri de revenire= rin resectarea rinciiului
Doluatorul latesteE= rin co!baterea oluarii la sursa. +n ur!a integrarii $o!aniei in
:8 olitica de !ediu a :8= se regaseste si in olitica de !ediu a tarii noastre. +n acest
fel s7a conturat inceutul incadrarii $o!aniei sre dezvoltarea durabila.
Acbuis7ul co!unitar: Doluatorul latestec acoera un nu!ar !are de sectoare=
recu!: calitatea aerului si sc*i!barile cli!atice= !anage!entul deseurilor= calitatea
aei= rotectia naturii= controlul oluarii industriale si !anage!entul riscului.
D&roble!atica de !ediu a rerezentat una din buturugile rocesului de negociere
a caitolelor acbuis7ului co!unitar cu care s7au confruntat autoritatile ro!ane in relatia
cu institutiile :8= datorita decala?ului ecologic substantial e9istent intre cele 2 satii K cel
co!unitar si cel ro!anesc K atat in ceea ce riveste econo!ia cat si cel al rotectiei
!ediuluiE . /otusi ere sfarsitul anului 2))4 au fost inc*eiate caitolele de negociere=
resectiv si caitolul nr. 22 D#ediuE. +nc*eierea acestui caitol de negocieri a de!onstrat
ca $o!ania oate atinge dezvoltarea durabila. +!le!entarea acbuis7ului co!unitar de
!ediu va costa 2'=" !iliarde de euro in erioada 2))472)21= din care '=3 !iliarde din
fonduri co!unitare. Acest a?utor substantial din artea :8 ne confir!a fatul ca
integrarea euroeana este calea sre dezvoltarea durabila.
D :n asect caracteristic al :8 este &iata interna= care a cunoscut !ai !ulte for!e
de e9istenta: zona de co!ert liber= uniune va!ala= iata co!una. &iata co!una se
bazeaza e desavarsirea liberalizarilor anterioare= la care se adauga inlaturarea
frontierelor va!ale in interiorul zoneiE.
"1
&entru a vinde rodusele industriale si agricole e &iata interna= este nevoie ca
acestea sa coresunda standardelor de calitate si standardelor ecologice. &rintre scourile
standardelor de calitate se nu!ara si rotectia !ediului. Standardele ecologice sunt:
a, standarde 8uroene K regle!entate rin Directive 8uroene K obligatorii entru
toate fir!ele care doresc sa roduca si sa vanda in :8= indiferent de originea
acestoraF
b, standarde de !ediu K obligatorii.
&restarea serviciilor e &iata interna= in secial in do!eniul transorturilor au
obiectivul de rotectie si conservare a !ediului= reducand efectele negative asura
!ediului= ca: oluarea aerului= zgo!ot= aglo!erare= i!act asura a!antului.
Deci iata interna asigura un nivel ridicat al rotectiei !ediului si este un
instru!ent al :8 care asigura dru!ul sre dezvoltarea durabila.
&rintre oliticile de integrare euroeana se nu!ara si &olitica Agricola Co!una
2&AC,= cu un rol i!ortant in rotectia !ediului= concetul de agricultura durabila= fiind
un ilon al acestei olitici. DAgricultura durabila are 3 co!onente: cresterea econo!ica=
starea sociala si !ediul incon?uratorc= deci este un concet ce aartine dezvoltarii
durabile.
Agricultura durabila se caracterizeaza rin:
7 cresterea fertilitatii solului K rin alicarea unor asola!ente ec*ilibrate= cu lante
re!ergatoare si intercalate= dar si rin folosirea fertilizantilor organici din circuitul
inc*is al roriei e9loatatii agricole.
7 utilizarea de culturi saritoare K rin fi9area azotului si evitarea eroziunii.
7 Co!baterea bolilor si daunatorilor rin !etoda biologica= fara ca solul= aa freatica si
de surafata sa fie oluate.
7 &ro!ovarea unor concete si !asuri secifice agriculturii biodina!ice.
Asigurarea unei agriculturi durabile in $o!ania devine o realitate in conditiile
integrarii in :8. Accetand si i!le!entand &AC= $o!ania va !erge sre dezvoltarea
durabila= fat ce se datoreaza deciziei de integrare euroeana.
Alte olitici euroene= ca olitica industriei= olitica in do!eniul concurentei= olitica
regionala au de ase!enea ca obiective rote?area !ediului.
+n ur!a integrarii euroene se realizeaza cateva erfor!ante:
7 conservarea si sorirea resurselor naturaleF
7 intretinerea diversitatii ecosiste!elor
7 suraveg*erea i!actului dezvoltarii econo!ice asura !ediului
7 descentralizarea for!elor de guvernare= cresterea gradului de articiare la luarea
deciziilor si unificarea deciziilor rivind !ediul si econo!ia.
tarea &ediului in Ro&ania "i in UE
+n 2))2 cantitatea a!bala?elor introduse e iata din ro!ania era de 3' Bg>loc>an=
e cand !edia :8 era de 10) Bg>loc>an.
Din totalul de %") Bt 2Bilotone, a!bala?e introduse e iata= au fost reciclate doar
1-) Bt de deseuri. $ata aro9i!ativa de reciclare a deseurilor de a!bala?e a fost in anul
2))2 de 2)N= in cadrul acesteia fiind incluse nu!ai deseurile de a!bala?e rovenite din
consu!ul intern.
"2
Avand in vedere ersectiva redusa a valorificarii energetice e ter!en !ediu si
fatul ca cea !ai !are arte a deseurilor de a!bala?e se regaseste in deseurile !ena?ere=
atingerea obiectivului de valorificare de ")N= stabilit rin Directiva '4>02>C8= rivind
a!bala?ele si deseurile de a!bala?= !odificata de Directiva 2))4>12>C8 trebuie sa se
bazeze e o evolutie foarte i!ortanta a colectarii selective a deseurilor de a!bala?e la
oulatie.
+n cazul $o!aniei= colectarea deseurilor nu este inca generalizata. &entru !ediu
urban dens 2este ")))) locuitori,= in rezent coeficientul de colectare a deseurilor se
considera 1))N. &entru !ediul urban 2este 3))) locuitori,= in rezent coeficientul de
colectare este de ')N ana in 2))-= dua care cresterea va fi de 2N>an ana in anul 2)12=
cand se va a?unge de colectare de 1))N. &entru !ediul rural= coeficientul de colectare in
rezent este de circa 1)N= esti!andu7se o crestere de -7%N ana in 2)12= dua care
1)N>an ana in 2)1-= !o!ent in care va a?unge la 1))N.
Din 2))- s7a trecut la e9tinderea i!le!entarii siste!ului de colectare selectiva
la nivelul intregii tari.
+n :8 rata de reciclare este de ""N 2!a9. %)N,= iar rata de recuerare este de
!in. 0)N. &e diferite gruuri de !aterial= reciclarea deseurilor rovenite din a!bala?e se
rezinta astfel: *artie si carton K 0)N= !etal K ")N= lastic K 22="N= le!n K 1"N.
Analizand starea reciclarii si valorificarii deseurilor in $o!ania si in :8=
observa! acel decala? intre !ediul ro!anesc si cel euroean. &e langa fatul ca in
rezent ave! o rata de reciclare si de valorificare a deseurilor inferioare celei inregistrate
in :8= !ai ave! si o cantitate a a!bala?elor introdusa e iata cu !ult !ai redusa decat
cea din :8.
Deci entru a a?unge la !edia de reciclare si de valorificare a deseurilor
inregistrata de :8= trebuie sa !ari! rata inregistrata in rezent si sa tine! cont de
tendinta de crestere a cantitatii de a!bala?e introduse e iata ro!aneasca.
Concluzii:
1. +ntegrarea econo!ica este un roces econo!ic e ter!en lung= entru realizarea
caruia este necesara !obilizarea tuturor sectoarelor unui statF
2. Dezvoltarea durabila este concetul recunoscut si accetat !ondial= sre care
tinde o!enirea si se deosebeste de celelalte !odele de organizare econo!ica rin
includerea di!ensiunii de !ediuF
3. :niunea 8uroeana rerezinta cel !ai avansat stadiu al integrarii euroene= care
are ca obiectiv rincial dezvoltarea durabilaF
4. +nstru!entele :niunii 8uroene 2&iata interna= oliticile euroene, ur!aresc
atingerea dezvoltarii durabileF
". Starea !ediului in $o!ania este !ai rea decat cea din :8F
2EDIUL URBAN
3actorii de !ediu: aerul= aa= solul= flora= fauna au suferit sub i!actul activitii
u!ane !odificri cantitative 5i calitative i!ortante= !ai ales 4n ulti!ele decenii= ca
ur!are a valorificrii intensive a resurselor naturale= dezvoltrii industriei= centrelor
oulate 2a5ezrilor u!ane, etc.
"3
Activitile din !ediul urban constituie surse de oluare entru toi factorii de
!ediu= de aceea aceste activiti trebuie controlate 5i diri?ate= astfel 4nc6t s se reduc la
!ini! i!actul asura !ediului.
Din !surtorile efectuate 5i= 4n baza rezultatelor obinute 5i co!arate cu actele
nor!ative 4n vigoare= zonele urbane din ar se ot clasifica 4n:
7 zone urbane cu poluare redus= cu! sunt: &iatra <ea!= Sf6ntu C*eorg*e=
#iercurea Ciuc= Ale9andria= Anina= unde valorile !edii anuale se situeaz 4n ?urul valorii
nor!ei sanitare sau sub aceast valoare. De5irile soradice 4nregistrate se datoreaz
activitilor industriale secifice zonelor resective= c6t 5i traficului rutierF
7 zone urbane cu poluare medie= cu! sunt: ;ucure5ti= Suceava= ;acu=
/6rgovi5te= Calai=Craiova= /ulcea= $e5ia= unde valoarea concentraiilor !edii anuale
de5e5te li!ita nu!ai la unii oluaniF
- zone urbane puternic poluate= cu! sunt: Xlatna= ;aia #are= Co5a #ic=
#edia5= Runedoara 5i Clan= unde concentraiile !edii anuale de5esc nor!a sanitar la
!a?oritatea indicatorilor.
&6n 4n anul 2))2= calitatea aei otabile a fost evaluat confor! S/AS
1342>1''1 K (pa potabil, iar condiiile de arovizionare cu a= confor! ordinului #S
"30>1''0 7 .orme de igien.
Cea !ai i!ortant sc*i!bare legislativ 4n do!eniul aei otabile o rerezint
Legea nr.4"%>2))2 rivind calitatea aei otabile= care este transunerea Directivei
'%>%3>C88 7Calitatea apei destinate consumului uman. Legea regle!enteaz calitatea
aei otabile= av6nd ca obiectiv rotecia sntii oa!enilor 4!otriva efectelor oricrui
ti de conta!inare a acesteia= rin asigurarea calitii ei de a curat 5i sanogen.
Suraveg*erea arovizionrii oulaiei cu a otabil este resonsabilitatea
#inisterului Sntii 5i 3a!iliei= 4n confor!itate cu Legea 1))>1''% rivind asistena 4n
sntatea ublic. #onitorizarea calitii aei otabile= insecia 5i autorizarea sanitar a
siste!elor ublice de arovizionare cu a 5i a f6nt6nilor ublice se face de ctre
Direciile de Sntate &ublic ?udeene 5i a !uniciiului ;ucure5ti.
#ediul 4n care trie5te o!ul este definit 4n ri!ul r6nd de calitatea aerului= aei=
solului= locuinei= ali!entelor e care le consu!= recu! 5i a !ediului 4n care 45i
desf5oar activitatea. Str6ns legat de ace5ti factori= influenat 5i deter!inat i!ediat
sau du o erioad de ti!= este starea de sntate a oulaiei.
Sntatea 2du (rganizaia #ondial a Sntii, rerezint integritatea sau
buna stare fizic= si*ic 5i social a individului 5i colectivitilor. 8a nu se adreseaz
nu!ai individului ci 5i colectivitii= sau c*iar 4n ri!ul r6nd colectivitii u!ane.
&recizarea acestor asecte este i!ortant entru a 4nelege de ce este necesar
colaborarea tuturor celor i!licai 4n elaborarea &lanului <aional de Sntate &ublic
2!inisterele resonsabile entru !ediu= sntate= agricultur 5i ali!entaie= transorturi=
a!ena?area teritoriului= industrie= turis!= finane etc,.
Starea de confort 5i de sntate a oulaiei oate fi erturbat de oluare sub
toate for!ele ei= fie c este oluare c*i!ic= oluare fonic= oluare acustic sau alt gen
de oluare.
Cunoa5terea 5i deter!inarea unor factori de risc de !ediu au o deosebit
i!ortan 5i constituie oate= cea !ai valoroas activitate entru ro!ovarea 5i strarea
strii de sntate a oulaiei.
"4
8valuarea strii de sntate a oulaiei const 4n identificarea factorilor de risc=
care in de:
calitatea aerului citadinF
ali!entarea cu a otabilF
colectarea 5i 4ndertarea reziduurilor lic*ide 5i solide de orice
naturF
zgo!otul urbanF
*abitatul K condiii i!rorii 2zgo!ot= ilu!inat= aglo!erarea
oulaional etc,F
calitatea serviciilor 2de toate tiurile, oferite oulaiei.
Efe!tele %olurii aerului a"u%ra "trii de "ntate
Dintre factorii de !ediu= onderea cea !ai i!ortant 4n relaia dintre starea de
confort 5i sntate a oulaiei e de o arte 5i calitatea !ediului 4n zonele locuite e de
alt arte= o deine aerul.
#ediul a!biant oate influena sntatea rin:
7 factori fizici 2cli!= aer= a= sol= zgo!ot= oluare radiaii,
-factori biologici 2*ran= !icroorganis!e= calitatea nutritiv 5i
!icrobiologic a ali!entelor,F
-factori socio-comportamentali i organizaionali 2structura social=
!obilitatea oulaiei=educaie= cultur= factori econo!ici= stress,.
Aciunea factorilor de !ediu asura sntii este foarte divers. Atunci c6nd intensitatea
olurii este !ai !are= aciunea asura organis!elor este i!ediat. Cel !ai frecvent 4ns=
aciunea factorilor de !ediu are intensitate redus deter!in6nd o aciune cronic= de
durat= cuantificarea efectului fiind greu de evaluat.
&oluarea aerului are at6t efecte directe c6t 5i efecte indirecte asura sntii
oulaiei.
/fectele directe sunt rerezentate de !odificrile care aar 4n starea de sntate a
oulaiei
/fectele indirecte sunt rerezentate de !odificri roduse de oluarea aerului
asura !ediului 5i indirect asura sntii u!ane 7sc*i!brile cli!atice= 4nclzirea
global sau ur!are a e9unerii la agenii oluani.
0isconfortul este rodus de unele substane rezente 4n aer. De5i se gsesc 4n
concentraii !ici= acestea au o influen negativ asura sntii oulaiei.
0isconfortul psihic este generat de oluarea fonic din traficul rutier sau din alte
activiti.
&entru ur!rirea impactului polurii mediului asupra sntii populaiei este
necesar ur!rirea anu!itor indicatori de sntate, agreai 5i rou5i de Co!unitatea
8uroean= care ot scoate 4n eviden gradul 4n care sntatea oulaiei oate fi
influenat 4n ur!a e9unerilor de scurt durat sau a e9unerilor e erioade !ai lungi.
&entru aceasta sunt ale5i indicatori de sntate generali i specifici unor boli acute sau
cronice.
&oluarea at!osferei roduce= 4n ri!ul r6nd= afeciuni la nivelul aparatului
respirator= aaratului digestiv= siste!ului osteo7!uscular= siste!ului nervos 5i organelor
de si!= aaratului genitourinar= boli infecioase 5i arazitare.
""
La nivelul cooperrii internaionale, 4n do!eniul rote?rii sntii $o!6nia
particip la Programul European P!E"# 1(ir Pollution and 2ealth an /uropean
&nformation S3stem 4Sistemul &nformatic /uropean pentru Poluarea(erului i Sntate5
de !onitorizare a olurii aerului 5i evaluare a i!actului acesteia asura sntii
u!ane.
4oluarea aerului ;n zona urban
&oluarea aerului este otenial cea !ai grav roble! e ter!en scurt =!ediu 5i
lung. 8fectele olurii care trund este tot duneaz sntii= degradeaz construciile
5i nu 4n ulti!ul r6nd !ediul natural. &entru aceasta= se revd 4n !od obligatoriu !suri
de !eninere 5i a!eliorare a fondului eisagistic natural 5i antroic al fiecrei localiti 5i
zone= condiii de refacere eisagistic 5i ecologic a zonelor deteriorate 5i !suri de
dezvoltare a saiilor verzi= du cu! ur!eaz:
7realizarea de noi saii verzi 4n interiorul localitilor urbane 5i 4!buntirea
celor e9istente
7continuarea aciunilor de lantare a uieilor de salc6!= ste?ar= !olid= tei 5i gard
viu 4n arcuri
7 a!ena?area arcurilor cu alei= locuri de ?oac= bnci
7 ur!rirea resectrii nor!elor regula!entului general de urbanis! rivind
raortul nu!r locuitori>saii verzi 4n localitile urbaneF
7e9tinderea erdelelor de rotecie 4n zonele industrializate
&rotecia !ediului 4ncon?urtor a arut ca roble! a o!enirii 4n !o!entul 4n
care s7a ad6ncit tot !ai !ult contradicia dintre o! 5i natur= devenind 4n zilele noastre o
roble! !a?or= a 4ntregii o!enirii. Activitile o!ului= orientate sre e9loatarea
intensiv a resurselor naturale= afecteaz din ce 4n ce !ai !ult starea factorilor de !ediu.
Cu decenii 4n ur!= intervenia o!ului era de !ic a!loare 5i nu lsa ur!e ronunate=
datorit uterii de regenerare a naturii. +n rezent= din cauza dezvoltrii e9lozive a
industriei= agriculturii 5i a celorlalte activiti= agresiunile asura factorilor de !ediu au
de5it ragul li!it de regenerare a naturii. (!enirea se confrunt cu oluri locale= dar
!ai ales cu oluri transfrontaliere ale factorilor de !ediu 2a= aer,.
&oluari accidentale cu i!act !a?or asura !ediului
&oluarea accidental oate fi considerat ca un accident !a?or de !ediu rodus
rintr7o
descrcare 4n !ediu= din !otive foarte co!le9e= a unui agent oluant 4n ase!enea
cantitate 4nc6t afecteaz toate structurile acestuia 5i necesit !suri i!ediate de
intervenie 5i deoluare a !ediului. &oluarea accidental este= de cele !ai !ulte ori= de
intensitate !are 5i de scurt durat.
+n toate cazurile= ur!rile acestor accidente de !ediu sunt i!ortante sub asect
social= ecologic 5i econo!ic. La fel de i!ortante sunt reocurile o!ului= ale societii
5i !ai ales ale seciali5tilor din do!eniu= entru revenirea accidentelor 5i entru
interveniile i!ediate 4n vederea reducerii 5i eli!inrii agubelor roduse.
Poluarea apei rerezint orice alterare a caracteristicilor fizice= c*i!ice= biologice
sau bacteriologice ale aei= rodus rin accident= avarie sau alt cauz ase!ntoare= ca
"0
ur!are a unei erori= o!isiuni= negli?ene ori cala!iti naturale 5i 4n ur!a creia aa
devine i!rorie folosirii osibile 4nainte de oluare.
Sursele de oluare ale resurselor de a sunt rerezentate de obiectivele
industriale= e9loatrile de !aterii ri!e 2!inereuri neferoase= feroase= crbuni= etrol,=
antrenarea esticidelor= de e terenurile agricole 5i c*iar fertilizanilor 2azotai= fosfai, 4n
rocesul scurgerii de surafa= aele !ena?ere 4ncrcate cu roduse c*i!ice organice= cu
detergeni etc.
+n ara noastr= olurile accidentale 5i accidentele !a?ore se roduc 4n rincial
datorit funcionrii necoresunztoare a instalaiilor industriale 2unele sunt de5ite fizic
5i !oral,= defeciuni ale acestora ce au ca rezultat e!isii de oluani=incendii= negli?ene
4n e9loatarea utila?elor etc.
<u trebuie o!is nici asectul legat de 4n!ulirea infraciunilor sv6r5ite de ctre
ersoane articulare= uneori neidentificate= rin furtul de roduse etroliere din
conductele de transort.
4oluari !u efe!t tran"frontier
&entru activitile ce se desf5oar e teritoriul $o!6niei= care ot avea efecte
se!nificative e teritoriul altor ri= se alic revederile Conveniei rivind evaluarea
i!actului asura !ediului 4n conte9t transfrontier= adotat la 8soo la 2" februarie
1''1= ratificat rin Legea nr. 22>2))1.
Confor! Conveniei de la 8soo= o evaluare a i!actului asura !ediului este
necesar= la ea artici6nd toate rile afectate. +n anul 2))4= 4n $o!6nia nu s7au
4nregistrat oluri se!nificative cu efect transfrontier= care s afecteze factorii de !ediu
din rile vecine.
+n fiecare an observ! c surafaa durilor scade= a de5erturilor cre5te= dealurile
5i terenurile agricole se erodeaz 5i stratul de ozon se subiaz. Cu c6t gradul de
dezvoltare al unei ri este !ai avansat= cu at6t locuitorii acestuia olueaz !ai !ult= cu
c6t folosesc !ai !ult energie= cu at6t consu! !ai !ulte resurse.
+n ara noastr sectorul energetic a contribuit ca factor !a?or de degradare a
!ediului rin dezvoltarea centralelor electrice e crbuni inferiori. &oluarea 4n acest
sector oate fi cauzat de rocesul de roducie a energiei ri!are= de transort=
conversie 5i consu!. Sectorul energetic contribuie la e!isia 4n at!osfer a unor cantiti
4nse!nate de dio9id de sulf S(2= !ono9id de carbon C(= dio9id de carbon C(2= o9izi
de azot <(9 5i articule fine= recu! 5i la deversarea de ae reziduale. +n aceea5i !sur
activitile desf5urate 4n do!eniul energetic ot avea un i!act se!nificativ asura
conservrii biodiversitii 5i a eisa?ului.
Centralele nuclearo-electrice olueaz !ediul rin debitul !are de a necesar 4n
siste!ul de rcire 5i rin coninutul 4n radionuclizi al gazelor= lic*idelor 5i !aterialelor
solide evacuate. Aa cald rovenit din siste!ul de rcire oate rovoca oluarea
ter!ic 4n zona de evacuare= deci o 4n!ulire a algelor= disariia unor secii.
Centralele eoliene ocu o !are surafa de teren 5i rin zgo!ot roduc oluare
fonic K !ult !ai redus= co!arativ cu celelalte surse de energie.
Centralele solare bloc*eaz o surafa !are de teren entru catare= dar nu au alt
i!act asura !ediului.
"-
$o!6nia 4ncearc s se alinieze cu rile :niunii 8uroene 4n rivina
rincialelor revederi referitoare la i!actul siste!elor energetice asura !ediului.
$educerea i!actului siste!elor energetice asura !ediului 5i aroierea nor!elor
revzute 4n acest do!eniu de regle!entrile :niunii 8uroene ur!eaz s se realizeze
rin: lucrrile de reabilitare 5i !odernizare= ecologizarea *aldelor de zgur 5i cenu5=
!onitorizarea continu a calitii !ediului 4n zona !arilor obiective energetice=
reabilitarea solurilor oluate 5i reintroducerea acestora 4n circuitul agricol= reducerea
e!isiilor de no9e la rafinrii 5i !ini!izarea ierderilor= refacerea ecologic a unor zone
etrolifere rin reducerea riscului 4n oerare.
De ase!enea= 4n do!eniul etrolier ur!eaz s se roduc benzine 5i !otorine
ecologice 5i s se continue adotarea de nor!e 5i regle!entri entru stabilirea
condiiilor de introducere e ia a unor roduse etroliere 4n confor!itate cu
standardele :niunii 8uroene.
+n sectorul e9tractiv se va ur!ri !onitorizarea= revenirea 5i reducerea
i!actului asura !ediului= recu! 5i reabilitarea zonelor !iniere dezafectate.
$ON$LUZIE
Pn condiiile dezvoltrii civilizaiei= cu toate avanta?ele 5i dezavanta?ele ei=
rotecia 5i 4!buntirea condiiilor de !ediu au devenit entru 4ntreaga u!anitate un
obiectiv ri!ordial= o sarcin dificil a crei realizare resuune nu nu!ai eforturi
!aterialKfinanciare 5i organizatorice naionale 5i internaionale= ci 5i funda!entarea unor
conceii 5tiinifice entru aceast activitate= for!area 5i dezvoltarea unei cuno5tine
ecologice.
+n conceia de elaborare a strategiilor 5i oliticilor econo!ice ale guvernelor s7a
rodus o !odificare esenial= otrivit creia s7a considerat c activitatea de rotecie a
!ediului rerezint o co!onent necesar transfor!rii siste!ului econo!ic 5i a
dezvoltrii durabile a societii.
/ransfor!rile care au loc la nivel global 4n ceea ce rive5te calitatea !ediului=
i!un gsirea unor soluii entru a asigura !eninerea ec*ilibrului ecologic al lanetei= 4n
condiiile unei dezvoltri durabile
&olitica de rotecie a !ediului= ca arte a oliticii generale de dezvoltare
econo!icoKsocial= oate fi conceut nu!ai 4n conte9tul general al oliticii de
dezvoltare econo!ic= cu rognozarea e ter!en !ediu 5i lung. &oliticile de !ediu
trebuie ar!onizate cu rogra!ele de dezvoltare 4n toate do!eniile= iar reu5ita lutei
4!otriva olurii nu oate fi dec6t rezultatul coordonrii 5i dezvoltrii econo!iei
globale.
&rinciiul de a aborda 4nt6i aguba 5i aoi re!edierea= este us 4n discuie 5i nu constituie
singura cale. #anage!entul ecologic are la baz un rinciiu confir!at# prevenirea este
$ntotdeauna mai bun %i mai economic dec&t tratarea'
trate0ia de dezvoltare durabila a Uniunii Euro%ene
De5i reocurile 4n acest do!eniu erau !ai vec*i= abia la Consiliul 8uroean de la
C\teborg= din iunie 2))1= a fost convenit o strategie entru dezvoltarea durabil= care
"%
ofer o a treia di!ensiune= de !ediu= strategiei de la Lisabona 5i stabile5te o nou
abordare a oliticilor.
Aceast strategie este ractic o continuare a eforturilor 4ntrerinse entru 4ndelinirea
obiectivelor de dezvoltare durabil revzute de cel de7al "7lea &rogra! de aciune al
Co!unitii 8uroene 21''272))),= DSre o dezvoltare durabilE= 5i care recunoa5te c
rotecia !ediului este funda!ental entru dezvoltarea viitoare a Co!unitii. Aceast
strategie co!unitar este arte integrant a celui de7al 07lea &rogra! de aciune entru
!ediu= D.iitorul nostru= alegerea noastrE= care stabile5te aciunile rioritare entru
erioada 2))172)1).
Strategia se bazeaz e rinciiul c efectele econo!ice= sociale 5i asura !ediului
ale oliticilor trebuie e9a!inate 4ntr7o !anier coordonat 5i trebuie luate 4n considerare
4n rocesul de adotare a deciziilor.
Consiliul 8uroei a identificat un nu!r de obiective 5i !suri 4n cele atru do!enii
rioritare ale viitoarei olitici de dezvoltare a :niunii:
7 co!baterea !odificrii cli!eiF
7 asigurarea dezvoltrii durabileF
7 sntatea ublicF
7 ad!inistrarea !ai resonsabil a resurselor naturale.
Pn concluziile Consiliului de la ;ru9elles= din 2)721 !artie 2))3= se subliniaz c
au fost 4nregistrate rogrese i!ortante 4n realizarea obiectivelor revzute 4n strategia de
la Lisabona= iar ro!ovarea unei cre5teri durabile rin unerea 4n lucru a strategiei
globale entru dezvoltare durabil= adotat la C\teborg= r!6ne o rioritate a
:niunii.
&rintre obiectivele se!nalate de acest Consiliu se gse5te 5i cel de rote?are a
!ediului 4n interesul cre5terii durabile. #surile concrete de luat 4n ur!torii ani= 4n
scoul atingerii acestui obiectiv= se refer la:
7 a!eliorarea indicatorilor de !ediu=
7 reg6ndirea transortului roduselor etroliere=
7 unerea accentului e dezvoltarea de noi co!bustibili 5i te*nologii entru ve*icule=
7 unerea la unct a unui siste! de sanciuni= inclusiv enale= entru infraciunile de
oluare !ariti!=
7 adotarea unui rogra! intitulat ^8nergie inteligent entru 8uroaE=
7 alicarea 5i resectarea rotocoalelor 5i conveniilor referitoare la !ediu.
trate0ia Ro&aniei
in do&eniul %rote!tiei &ediului "i dezvoltarii durabile
Vi 4n $o!6nia= ca 5i 4n alte ri= roble!ele de rotecie a !ediului se un cu
acuitate= 4n secial ca ur!are a olurii locale intense a factorilor de !ediu de ctre
industrie 5i agricultur sau de ctre centrele oulate= recu! 5i a e9istenei unei oluri
transfrontaliere= care au condus 4n unele zone la dereglarea ecosiste!elor 5i la 4nrutirea
condiiilor de via ale oa!enilor. 3r ocrotirea !ediului nu se oate asigura dezvoltarea
durabil.
Dezvoltarea durabil include rotecia !ediului= iar rotecia !ediului
condiioneaz dezvoltarea durabil. Strategia roteciei !ediului se regse5te rin
"'
ur!are= rin coordonatele sale eseniale= 4n Strategia naional entru dezvoltare durabil
a $o!6niei.
Pn anul 1''" a fost elaborat 5i arobat Strategia roteciei !ediului= ublicat 4n
1''0 cu sri?inul &rogra!ului &RA$8= iar 4n anul 1''' guvernul a arobat Strategia
naional entru dezvoltare durabil.
Pnce6nd cu anul 2))1= &rogra!ul de Cuvernare stiuleaz !suri 5i aciuni
concrete care vizeaz ocrotirea 5i asigurarea unui !ediu curat 5i sntos entru toi
locuitorii rii= resect6ndu7se totodat 5i rincialele obiective 5i rioriti din &rogra!ul
naional de aciune entru rotecia !ediului.
#odificrile care au intervenit 4n evoluia calitii factorilor de !ediu=
!odificrile survenite 4n starea econo!ico7social a rii 4n ulti!ii ani= elaborarea
Strategiei naionale entru dezvoltare durabil= e!iterea unor regle!entri
guverna!entale care au legtur cu rotecia !ediului= activitile de elaborare a unor
strategii sectoriale 4n curs de desf5urare= noi Convenii 5i Acorduri internaionale la care
$o!6nia a devenit arte= docu!ente 5i regle!entri e lan regional 5i internaional e
roble!e de !ediu 5.a. au fcut necesar= an de an= actualizarea Strategiei roteciei
!ediului 4n $o!6nia= includerea rincialelor revederi ale acestora 5i corectarea
obiectivelor strategice.
A5adar= Strategia roteciei !ediului= ca 5i alte strategii=are un caracter dina!ic.
&rinciiile generale care au stat la baza elaborrii strategiei de rotecie a !ediului sunt:
d conservarea 5i 4!buntirea condiiilor de sntate ale oa!enilorF
d dezvoltarea durabilF
d evitarea olurii rin !suri reventiveF
d conservarea diversitii biologice 5i reconstrucia ecologic a siste!elor deteriorateF
d conservarea !o5tenirii valorilor culturale 5i istoriceF
d rinciiul Doluatorul lte5teEF
d sti!ularea activitii de redresare a !ediului.
Criteriile care stau la baza stabilirii rioritilor rivind aciunile ce trebuie
4ntrerinse= necesare redresrii 5i ocrotirii !ediului= sunt:
d !eninerea 5i 4!buntirea sntii oulaiei 5i a calitii vieiiF
d !eninerea 5i 4!buntirea otenialului e9istent al naturiiF
d ararea 4!otriva cala!itilor naturale 5i accidentelorF
d resectarea revederilor conveniilor 5irogra!elor internaionale rivind rotecia
!ediuluiF
d raort !a9i! beneficiu > costF
d integrarea $o!6niei 4n :niunea 8uroean.
Pn Strategia roteciei !ediului au fost stabilite obiective e ter!en scurt 26n 4n
2))4,= !ediu 26n 4n 2)1), 5i lung 26n 4n 2)2),= av6nd la baz rinciiile generale 5i
criteriile care s7au avut 4n vedere la stabilirea rioritilor rivind aciunile ce trebuie
4ntrerinse 4n vederea roteciei !ediului.
&entru a servi ca baz entru strategia revizuit= Consiliul 8uroean a arobat 4n
iunie 2))" o declaratie cu ur!toarele obiective si rinciii:
OBIE$TIVE 4RIN$I4ALE
P()*E+*" ,ED"-.-"
0)
Prote6area capacittii Pm7ntului de a mentine viata $n toat diversitatea ei, respectarea
limitelor resurselor naturale ale planetei si asigurarea unui $nalt nivel de protectie si
$mbunttire a calittii mediului.
Prevenirea si reducerea polurii mediului si promovarea productiei si consumului
durabile, pentru a determina distrugerea legturii dintre cresterea economic si
degradarea mediului.
E+!"**E S" +)E/"-0E #)+".e
Promovarea unei societti democratice, sigure si 6uste care tine cont de incluziunea
social si de principiile unei vieti sntoase, $n ceea ce priveste drepturile fundamentale
si diversitatea cultural, care s creeze egalizarea de sanse si s combat discriminarea
$n toate formele ei.
P()#PE("**E E+)0),"+e
Promovarea unei economii prospere, inovative, riguroase, competitive si eco-eficiente,
care furnizeaz standarde $nalte de viat si oportunitti de anga6are deplin si de $nalt
calitate pe tot cuprinsul 8/.
(E#PE+*(E 0G1,E0*E.)( "0*E(0*")0.E
Stimularea $nfiintrii institutiilor democratice si aprarea stabilittii acestora $n lume,
av7nd la baz pacea, securitatea si libertatea.
Promovarea activ a dezvoltrii durabile la nivel mondial si asigurarea c politicile
interne si externe ale 8/ sunt $n acord cu dezvoltarea durabil global si cu
anga6amentele internationale ale 8/.
4RIN$I4IILE 4OLITI$E DIRE$TOARE
P(),)2(E S" P()*E+f" D(EP*-(".)( 3-0D,E0*.E
Plasarea omului $n centrul politicilor 8/, prin promovarea drepturilor fundamentale,
prin combaterea tuturor formelor de discriminare si contribuirea la reducerea srciei si
eliminarea excluderii sociale la nivel mondial.
#)."D("**E 40*(E S" 40 +D(-. GE0E(f"".)(
(bordarea nevoilor generaiilor actuale fr compromiterea abilittii generatiilor
viitoare de a-si satisface propriile necesitti $n 8niunea /uropean si $n lume.
#)+"E**E DE,)+(*"+e S" DE#+!"#e
!arantarea dreptului cettenilor privind accesul la informatie si asigurarea accesului la
6ustitie.
0ezvoltarea canalelor potrivite pentru consultarea si participarea tuturor prtilor
interesate si a asociatiilor.
",P."+(E +E*9'E0".)(
&ncura6area participrii cettenilor la luarea deciziilor. Promovarea educatiei si a
constientizrii publicului asupra dezvoltrii durabile. &nformarea cettenilor privind
impactul lor asupra mediului si optiunile lor pentru a face alegeri mai durabile.
01
",P."+(E ,ED"-.-" DE 3+E(" S" P(*E0E(".)( #)+"."
Cresterea dialogului social, a responsabilittii sociale a corporatiilor si a
parteneriatelor public-private,
pentru a promova cooperarea si responsabilittile comune necesare pentru a obtine un
consum si o productie durabile.
+)E(E0' P)."*"+e S" G-2E(0(E
Promovarea coerentei $ntre toate politicile 8niunii /uropene si $ntre actiunile de la nivel
local, regional, national si global pentru a spori contributia lor la dezvoltarea durabil.
"0*EG((E P)."*"+".)(
Promovarea integrrii aspectelor economice, sociale si de mediu astfel $nc7t s fie
coerente si s se sustin reciproc prin utilizarea complet a instrumentelor pentru o mai
bun reglementare, asa cum sunt evaluarea echilibrat a impactului si consultarea
prtilor interesate.
-*"."/(E +E.)( ," 5-0E +-0)S*"0'E D"#P)0"5".E
(sigurarea faptului c politicile sunt realizate, evaluate si implementate pe baza a celor
mai bune cunostinte disponibile si a faptului c sunt corespunztoare din punct de vedere
economic, si eficiente din punctul de vedere al costului.
P("0+"P"-. P(E+-'"E"
(colo unde exist incertitudine stiintific,se implementeaza proceduri de evaluare si se
realzeazai actiunile preventive potrivite pentru a evita pagubele pentru sntatea uman
sau pentru mediu.
",P-0E(E P).-*)(".)( #e P.e*E#+e
'rebuie sa ne asiguram c preturile reflect costurile reale pentru societate ale
activittilor de consum si productie si c poluatorii pltesc pentru pagubele pe care le
provoac snttii umane si mediului.
02