Sunteți pe pagina 1din 23

CURS 1

ANALIZA STRUCTURAL A CONSTRUCIILOR DIN OEL


C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

C
o
n
s
t
r
u
c
t
i
i

m
e
t
a
l
i
c
e


3
.

C
u
r
s

1

1
ANALIZA STRUCTURALA A
CONSTRUCTIILOR CU SCHELET DIN OTEL

Comportarea structurilor metalice este consecin direct a caracteristicilor i proprietilor fizico
mecanice ale oelului:
Sectiunile elementelor sunt uniforme datorita omogenitatii otelului asadar este usor de anticipat
rezistenta elementului in sine,
Masa raportata la sectiune a elementelor de otel este considerabil redusa fata de cea a elementelor
din beton armat cu aceeasi destinatie in structura,
Elementele din otel prezinta o zveltete crescuta raportata la elementele din beton armat datorita
sectiunilor reduse ce rezulta din calculul de dimensionare,
Rezistenta pe sectiune a elementelor de otel este mult mai mare decat a elentelor de beton armat
supuse la aceleasi solicitari,
Innadirile respectiv imbinarile dinte elementele din otel prezinta tolerante foarte reduse.

Structurile din otel sunt usoare, zvelte si in consecinta relativ sensibile la toate formele de
instabilitate

In acelasi timp datorita caracteristicilor de material otelul are o comportare duala: elastic pana la
limita de proportionalitate a deformatiilor (cs0.2%) dar si ductil (plastic) cu rezerve importante de
rezistenta pe sectiune (cel putin 20% la otelul structural). Datorita acestor rezerve sectiunile de otel
pot dezvolta deformatii importante care sunt luate in consideratie in calculul in domeniul plastic.
Formarea articulatiilor plastice este usor de anticipat si dirijat in intreaga structura tocmai datorita
omogenitatii sectiunilor din otel.

Structurile din otel pot fi proiectate atat in elastic cat si in plastic datorita rezervelor de
rezistenta peste limita de curgere f
y
pana la limita de rupere f
u
(f
u
/f
y
>1,2)

C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

2
Evaluarea comportarii structurale (forte interne, momente si deformatii) sub actiuni
statice si apoi dinamice este utila in identificarea optiunilor de optimizare cat si de
asigurare a sigurantei in exploatare pe toata durata de viata a constructiei.
Sub termenul generic de analiza globala aceasta evaluare se dezvolta pe baza mai
multor metode specifice care se bazeaza pe diferiti factori de influenta: abilitatea de
deformatie a structurii, caracteristicile geometrice precum si proprietatile
materialului, toate acestea aducand o contributie individuala la asigurarea
capacitatii de rezistenta a structurii la solicitari exterioare prin deformari la nivelul
tuturor elementelor componente ale acestei structuri.
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

3
ANALIZA STRUCTURALA A
CONSTRUCTIILOR CU SCHELET DIN OTEL
TIPUL DE ANALIZA
SENSIBILITATEA LA
DEPLASARI LATERALE,
ROTIRI, IMPERFECTIUNI PE
ELEMENT SI PE
STRUCTURA
METODA DE ANALIZA
CRITERII DE
SELECTIE
IMBINARI DE
REZISTENTA
TOTALA SI
PARTIALA
CADRE CU
NODURI
NEDEPLASABILE
SI DEPLASABILE
CLASIFICARE
A
SECTIUNILOR
DIMENSIUNILE
IMPERFECTIUNILOR
ELASTIC I
ELASTIC II
PLASTIC I
PLASTIC II
Structurile curente din otel sunt modelate pe baza sistemului de cadre orientate
bidirectional si alcatuite din elemente lineare care preiau solicitarile exterioare
dezvoltand tensiuni interne si deformatii.
Deformatiile sunt la inceput infinitezimale dar la cresterea fortelor interne si
momentelor aceste deformatii cresc ajungand la limita impusa de rezistenta,
stabilitate sau de alte criterii anexa.
Amplitudinea acestor deformatii este cea care sta la baza clasificarii structurilor in
cadre in categorii cu caracteristici importante:
Cadre cu noduri deplasabile sau ne-deplasabile (fixe),
Cadre cu noduri rigide, semi-rigide sau articulate (flexibile);
Cadre contravantuite sau ne-contravantuite.
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

4
ANALIZA STRUCTURALA A
CONSTRUCTIILOR CU SCHELET DIN OTEL


ANALIZA IN DOMENIUL ELASTIC

Analiza in domeniul elastic este cea mai utilizata in cadrul proiectarii structurilor din otel
datorita faptului ca ea se poate aplica oricarui tip de structura si ca in cadrul acesteia nu se
impun restrictii sau alte conditii pentru asigurarea comportarii ductile a imbinarilor.
Structurile analizate in elastic sunt structuri ce conserva energia datorita incapacitatii disiparii
acesteia (structuri nedisipative).
Verificarile au ca scop mentinerea tensiunilor combinate rezultate din eforturi sectionale
si momente de incovoiere sub nivelul capacitatii de plasticizare pe sectiune.
Baza conceptului:
Analiza la nivelul unui element structural:
Efecte de ordin II globale (P-A), si locael (P-o)
Deformatii in urma
imperfectiunilor locale la nivel
de element
Deformatii globale

( ) ( ) h H h M ; x H x M = =
( )
( ) A + =
A + + =
V h H L M
h
x
V V x H x M o
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

5
Imperfectiunil
e locale sunt
neglijate
Analiza elastica de ordin I
Aceasta se bazeaza pe raspunsul linear la solicitarile exterioare atat al elementelor
cat si al imbinarilor. Ecuatiile de echilibru se scriu pe structura nedeformata cu
conditia admiterii ipotezelor simplificatoare:
- Materialul se considera continuu, omogen si izotrop;
- Relatia dintre tensiuni si deformatii este variabila linear;
- Relatia dintre forte si deplasari se considera linear variabile;
- Relatia dintre deformatii si deplasari se considera linear variabila.
Modelul deplasarilor sub forte aplicate care conduc la dezvoltarea unor
eforturi elastice de ordin I (lineare):
1- variatia lineara a deplasarilor sub forte externe
EI 3
h H
EI 3
h
M
h H M
3 2

= = A
=
Deformatia lineara a elementelor: cand du<<dx se neglijeaza;
and deformatia creste , nu mai poate fi neglijata (calcul de odin
II, sau nelinear)
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

6
ANALIZA IN DOMENIUL ELASTIC
ANALIZA ELASTICA DE ORDIN I
Deplasarile sunt mici in comparatie cu dimensiunile elementelor si ale structurii, de
aici si consecintele urmatoare:
- Ecuatiile de echilibru se scriu in raport de pozitiile initiale ale elementelor pe
structura neincarcata;
- Principiul suprapunerii efectelor (ale foretelor interne sau deplasarilor) se aplica fiind
numit principiul independentei actiunilor;
- structura representa un sistem conservativ de energie;
- Fortele interne si deplasarile sunt linear variabile in raport de variatia incarcarilor
exterioare;
- Atat rigiditatea cat si flexibilitatea structurii nu depind de nvelul de incarcare cu forte
exterioare ci numai de caracteristicile structurale si performantele materialului.
Conform EN 1993-1-1 analiza elastica de ordin I se poate utiliza daca o crestere
semnificativa a fortelor interne sau a momentelor poate duce la modificarea
comportarii structurale cauzata de deformatiile excesive.
Aceasta conditie este indeplinita daca urmatoarea relatie este indeplinita:
10
F
F
Ed
cr
cr
> = o
F
cr
forta critica elastica corespunzatoare unei forme globale de instabilitate determinata pe
baza rigiditatii initiale elastice;
F
Ed
forta aplicata pe structura provenita din solicitarile externe;

cr
factor de amplificare a solicitarii de calcul pentru a provoca instabilitatea elastica globala
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

7
Urmatoarele verificari sunt necesare in vederea aplicarii acestei analize:
- Evaluarea efectelor nelinearitatii;
- Verificarea rezistentei pe sectiune;
- Verificarea rezistentei nodurilor structurale;
- Verificarea stabilitatii generale a elementelor;
- Verificarea stabilitatii locale a elementelor;
- Verificarea in starea limita de exploatare la conditiile impuse .

Avantajele analizei de ordin I
- Este simpla bine cunoscuta si usor de dezvoltat;
- Poate fi simplificata reducand efortul de calcul.

Dezavantajele analizei de ordin I:
- Nu include efectele geometrice ale deformatiilor nelineare asadar trebuie insotita de
evaluari suplimentare (teoretice) ale fortei critice de flambaj
Valori aproximative ale acestei forte critice de flambaj F
cr
pot fi obtinute prin
metode simplificate (de ex., metoda amplificarii momentelor).
- Structurile flexibile sunt sensibile la efectele de ordin II insa ele nu pot fi calculate
judicios prin analiza elastica datorita neglijarii redistribuirii tensiunilor pe sectiune ori
se stie ca ,datorita proprietatilor plastice, redistribuirea pe sectiune a tensiunilor
conduce la o crestere a rigiditatii.
- Analiza de ordin I nu se recomanda la structuri la care fortele critice F
cr
sunt apropiate
ca valoare de fortele exterioare F
Ed
.
ANALIZA ELASTICE DE ORDIN I
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

8
ANALIZA ELASTICA DE ORDIN II
Structurile din otel sunt alcatuite din elemente cu zveltete mai mare decat cele ce alcatuiesc alte
tipuri de structuri asadar ele trebuie sa fie verificate la pierderea stabilitatii. In aceste conditii
efectele de ordin II trebuie sa fie evaluate in raport cu posibilitatea de destabilizare.
Analiza globala de ordin II are avantaje importante:
- poate prelua in prima faza a calculului efectele globale P-A si deformatiile de bara P-o;
- corespunde unei structuri flexibile care poate fi proiectata mult mai economic;
- in cadrul acestei analize nu se impun nici un fel de conditii referitoare la zveltete elementelor
structurale
Dezavantajele analizei de ordin II sunt:
- Metoda necesita eforturi mari de calcul si nu se poate face decat cu mijloace automate de calcul;
- calculele sunt suficient de complicate pentru a nu justifica abordarea pe structuri relativ simple.
Conceptul de baza:
Relatia nelineara intre solicitarile exterioare si
deformatiile (deplasari) structurale in cadrul analizei
elastice de ordin II : V,H incarcarea exterioara de calcul
(incluzand fectele imperfectiunilor globale)
h
h
V H V h H M |
.
|

\
| A
+ = A + =
( )
|
|
.
|

\
|
A + = = A
EI 3
h
V h H
EI 3
L
M
2 2
cr
o 2
3
V
V
1
1
EI 3
Vh
1
1
EI 3
Hh

A =

= A
2 cr
h
EI 3
V =
A
0
deplasarea nodului in cadrul analizaei elastice
de ordin I; V
cr
/

V= o
cr.

C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

9
Daca deformatiile sunt suficient de importante incat sa aiba o influenta semnificativa asupra
valorilor tensiunilor sau asupra comportarii intregii structurii efectele de ordin II trebuie luate
in calcul; identificarea acestei situatii se face aplicand relatia:
10
F
F
Ed
cr
cr
< = o
Analiza globala se bazeaza pe trei metode de luare in calcul a efectelor de ordin II (inclusiv
efectele imperfectiunilor). Acestea sunt urmatoarele:
I Imperfectiunile geometrice si ale materialului se considera impreuna cu efectele de ordin II
pe intreaga structura, caz in care nu se mai fac verificari de stabilitate individual la nivelul
elementelor.
II Numai imperfectiunile globale se iau in calcul alaturi de efectele de ordin II (efectul P-A),
efectele locale ale imperfectiunilor fiind considerate separat in cadrul verificarilor de stabilitate
(curbura locala a barelor zvelte comprimate sau a elementelor grinzilor cu zabrele)pentru care
efectele de ordin II sunt luate deasemenea in calcul (P-o).
Aceasta este metoda de baza, utilizata curent; deoarece efectele de ordin II (efectul P-o)
precum si efectele locale ale imperfectiunilor sunt incluse deja in relatiile de verificare conform
precizarilor euronormei SR EN 1993-1-1, numai efectele globale de ordin II sunt luate in calcul
explicit in cadrul acestei metode de analiza (efectele P-A) impreuna cu imperfectiunile globale.
In aceasta metoda lungimile de flambaj sunt egale cu lungime abarelor ( valori acoperitoare
intrucat lungimile de flambaj reale sunt mai mici in cazul extremitatilor incastrate.
III Considerarea imperfectiunilor se limiteaza numai la verificarile individuale ale elementelor
echivalente prin utilizarea lungimilor de flambaj corespunzatoare instabilitatii globale a
intregii structuri. Aceasta ultima metoda este recomandata situatiilor simple in care se pot
considera lungimile de flambaj ideale. Relatiile verificare tin cont de toate imperfectiunile.
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

10
ANALIZA ELASTICA DE ORDIN II
In cadrul analizei globale de ordin II calculul poate fi elastic linear sau nelinear geometric;
intre tensiuni si deformatii specifice (f-c) exista o proportionalitate lineara in orice fibra
din sectiune in timp ce intre fortele exterioare ce actioneaza pe structura si deplasarile
acesteia in orice directie relevanta relatia nu mai este lineara (deplasarile sunt
cumulative).
Totusi, datorita faptului ca elementele individuale sunt rigide, rotirile relative sunt
mici.

a b
Analiza elastica nelineara (lineara elastic si nelineara geometric):
a) relatia f c; b) relatia P- A
In ipoteza micilor deplasari urmatoarele ipoteze sunt valabile:
- ecuatiile de echilibru static se scriu in raport de pozitia finala a structurii deformate;
- principiul suprapunerii efectelor actiunilor exterioare se aplica fortelor ce actioneaza
transversal pe sectiune (forte laterale), in timp ce fortele axiale raman constante;
- fortele interne si deplasarile sunt functii nelineare in raport cu fortele exterioare axiale;
- rigiditatea elementelor si a intregii structuri depinde de magnitudinea fortelor exterioare.
- nelinearitatea relatiei P- A impune definirea unei rigiditati secante pe baza careia se vor
scrie relatiile intre forte si deplasari si dintre variatia fortei versus variatia deplasarilor;
- Form deformata finala nu se cunoaste initial asadar solutia este obtinuta in urma unui calcul
iterativ.
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

11
ANALIZA ELASTICA DE ORDIN II
Rigiditatea tangenta si secanta in cadrul analizei de ordin II nelineara
1
1
1 sec
EI
P
) K ( =
1 Rigiditatea secanta
2 Rigiditatea tangenta
) EI ( d
dP
) K (
1
1
1 tan
=
Ecuatiile de echilibru pentru analiza elastica nelineara se scriu pe structura
deformata prin considerarea efectului de ordin II (efectul P-A) cu cresterea
fortelor axiale. In mod similar cu analiza elastica lineara (de ordin I) atat sectiunile
elementelor cat si imbinarile nu trebuie neaparat sa faca fata conditiilor impuse de o
comportare ductila (evidentiate prin clasa de rezistenta pe sectiune si prin clasa de
ductilitate a imbinarii).
Curba forta-deplasare este influentata de nelinearitatile geometrice si la aparitia
manifestarilor de instabilitate aceasta curba devine asimptotica la axa deplasarilor,
linia orizontala reprezentand o
cr
, ceea ce corespunde la forta elastica de flambaj, P
cr
.
Forta elastica critica (de flambaj), P
cr
este valoarea de referinta pentru ca ea
reprezinta valoarea maxima teoretica a incarcarii pe care structura este capabila
sa o sustina in cazul in care otelul nu a ajuns la limita de curgere.
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

12
ANALIZA ELASTICA DE ORDIN II
ANALIZA STABILITATII STRUCTURALE
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

13
Domeniul de comportare nelinear in cadrul analizei de ordin II:
1- analiza de ordin I; 2- analiza de ordin II; 3- limita comportarii
lineare; 4- nivelul de atingere a instabilitatii
Sensibilitatea structurii la efectele de ordin II sunt puse in evidenta de forta critica
elastic, P
cr
.
In cadrul analizei elastice nelineare fortele interne contin efectele comportarii nelineare
(tensiuni-deformatii). Analiza se dezvolta in acelasi mod ca si in cazul analizei de ordin I
cresterea incarcarilor exterioare pas cu pas punand in evidenta sectiunile si imbinarile cele
mai solicitate pana la ajungerea limitelor de stabilitate elastica.
Prin proiectare unei structuri trebuie sa i se asigure stabilitatea in plan a cadrelor.
Datorita faptului ca frecvent, imperfectiunile nu sunt luate in considerare, verificarea
stabilittii elementelor si a cadrului pot conduce la valori mai mici ale factorului de zveltete

prop
pana la care comportarea este lineara. In orice caz valoarea acestui factor nu trebuie
sa fie sub 1.
Importanta analizei fortei critice de flambaj, P
cr
a elementelor comprimate:
in urma determinarii P
cr
, factorul
cr
este determinat astel incat se evalueaza efectele
de ordin II;
prin utilizarea valorii reale a fortei P
cr
putem inlocui analiza de ordin II care este mult
mai complicata;
valoarea fortei P
cr
este astfel introdusa in calcul pentru evaluarea prin metode
aproximative a efectelor de ordin II;
evidentiaza combinatia critica de incarcari exterioare pe structura ce include efectele
de ordin II.
Constructiile metalice manifesta mai multe moduri de pierdere a stabilitatii iar modurile
superioare pot deveni relevante pentru evaluarea efectelor de ordin II; asadar este
indicat calculul unui numar suficient de moduri pana cand se ajunge la instabilitatea sau
prin flambaj cu noduri deplasabile sau pin flambaj cu noduri nedeplasabile.

C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

14
Instabilitatea in domeniul elastic a cadrelor:
a) cadru cu noduri deplasabile; b) cadru cu noduri nedeplasabile
ANALIZA STABILITATII STRUCTURALE
CAZURILE RELEVANTE
I. Cadrele portal (cu noduri rigide) care au pante reduse la grinda de cadru se pot verifica la
cedarea prin deplasari laterale excesive in cadrul unei analize elastice de ordin I daca este
satisfacut criteriul urmator (la fiecare nivel in cazul mai multor nivele), cu conditia ca
solicitarile axiale in grinzi sa nu fie semnificativ:
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

15
ANALIZA STABILITATII
|
|
.
|

\
|
|
|
.
|

\
|
=
Ed , H Ed
Ed
cr
h
V
H
o
o
unde:
H
Ed
forta de calcul din reactiunea de la partea superioara a etajului din solicitarile orizontale
suplimentate cu incarcari fictive din imperfectiunile de la acest nivel;
V
Ed
forta verticala de calcul pe structura actionand la partea inferioara a etajului curent;
o
H,Ed
deplasarea pe orizontala a partii superioare a stalpului relativ la partea inferioara in
condita in care sunt aplicate forte orizontale din vant, s.a, impreuna cu fortele fictive aplicate
la fiecare nivel;
h inaltimea de nivel.
II. Calculul fortei critice ce actioneaza pe un sistem de grinda stalp se face pe baza
evaluarii coeficientilor de distributie q
1
si

q
2
, obtinuti cu ajutorul curbelor Wood:

C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

16
22 21 2 C
2 C
2
12 11 1 C
1 C
1
K K K K
K K
K K K K
K K
+ + +
+
=
+ + +
+
=
q
q
unde:
K
c
coeficient de rigiditate a stalpului reprezentat de raportul dintre momentul de
inertie dupa axa relevanta si lungimea stalpului I/L;
K
1
, K
2
coeficientii de rigiditate al stalpilor adiacenti (sus si jos) capetelor stalpului
curent, si acestia fiind reprezentati de raportul rigiditate-lungime, I/L;
K
ij
coeficientii de rigiditate ai grinzilor adiacente nodurilor de la partea superioara si
inferioara ale stalpului.
Curbele sunt reprezentate grafic ca functii de tipurile nodurilor structurale de cadru:
depasabile sau ne-deplasabile.
ANALIZA STABILITATII
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

17
Equivalent frame and Woods curves for the determination
the critical length coefficient lf /L (slenderness) in the case of
non sway frames
Equivalent frame and Woods curves for the determination
the critical length coefficient lf /L (slenderness) in the case
of sway frames
Critical load for the current column is determined with the equation:
2
c
2
cr
L
EI
N
t
=
Ed
cr
cr
N
N
= o
then:
METODA AMPLIFICARII MOMENTELOR INCOVOIETOARE
Aceata este o metoda curenta de aproximare a efectelor de ordin II si consta intr-o analiza
de ordin I a unui caru cu noduri fixe la care in etapa urmatoare fortele interne si
momentele sunt amplificate cu un factor aplicat la nivelul atat fortelor provenite din
incarcari exterioare orizontale H
Ed
(provenite din vant, de ex.), cat si din actiunile
imperfectiunilor structurale sub forma unor forte echivalente rezultate din amplificarea
fortelor verticale V
Ed
|.

Simularea analizei elastice de ordin II prin metoda fortelor (si
momentelor) echivalente:
a) rotirea globala si forta echivalenta la nivel de element;
b) Forta echivalenta inclusiv efectele de ordin II pe element
(curbura initiala este neglijata)
Metoda pas cu pas a fortelor laterale echivalente: stabilizarea strucutrii are loc atunci cand convergenta
atinge pasul n cand o
n
~ o
n+1

C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

18
Pe structura in echilibru se poate scrie ecuatia:
V
h H
H
h
V H
h
H
R
1
n
n
n
1

+
=

=
o
|
|
|
|
h R
h H
V V
1
cr
=

= =
o
Deci daca:
1
cr
cr
V
h H
V
V
o
o

= =
Valoarea rotirii globale |
n
se obtine cu ajutorul factorului o
cr
:
cr
1 n
1
1
1
o
| |

=
Din ecuatiile de mai sus se pot determina direct coeficientii de amplificare ai fortelor
laterale; acestia se vor folosi pentru a putea cuantifica efectele d ordin II in cadrul
analizei de ordin I care in cazul unui cadrul cu un singur nivel este:
cr
1
1
1
o

Se impun urmatoarele conditii:


0 , 3
cr
> o
1)
2) pentru
cr
< 3,0 dezvolta o analiza de ordin II mai amanuntita;
3) Unghiul de panta al grinzilor de cadru transversal trebuie sa fie < 12 iar forta axiala din
grinda nu trebuie sa depaseasca 15% din rezistenta plastica pe sectiune.
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

19
METODA AMPLIFICARII MOMENTELOR INCOVOIETOARE
La cadrele etajate efectele de ordin II a deplasarilor laterale se determina in mod
similar cu conditia ca acste cadre sa aiba:
aceeasi distributie a incarcarilor verticale;
aceeasi distributie a incarcarilor orizontale;
aceesi distributie a rigiditatii de cadru in raport cu fortele taietoare aplicate pe nivel.
Fortele laterale echivalente transmise unui cadru multietajat

= =
j j
N V ; T H
unde:
T
j
forta de forfecare la baza stalpului j;
N
j
forta axiala in stalpul j;
o - deplasarea laterala de nivel sub fortele
orizontale.
H
V
h V
V
cr
=
|
|
.
|

\
| o
( )
V
h H
i cr
=
o
o
i
cr cr
V
V
max
V
V
|
|
.
|

\
|
=
( )
i cr cr
min o o =
In mod similar:
Daca:
atunci:
Forte echivalente si reactiuni pe structura dupa
evaluarea rotirilor globale |
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

20
METODA AMPLIFICARII MOMENTELOR INCOVOIETOARE
Metoda si conditiile de aplicare a analizei globale elastice (EN 1993-1-1)
Verificarile elementelor structurale in cadrul analizei elastice
ANALIZA ELASTICA LINEARA SI NELINEARA
(ORDIN I SI II)
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

21
Model
structural
Imperfectiunile
globale, |
Cadre cu
noduri fixe
Cadre cu
noduri
deplasabile
Analiza
elastica de
ordin I
Analiza elastica
de ordin I si
efecte de ordin II
Analiza de
ordin II
Analiza de ordin I Analiza de ordin II
Verificari de stabilitate in
plan (lungimi de flambaj la
cadre cu noduri continue)
Verificari de rezistenta
si de flambaj
Verificari de stabilitate in plan
(lungimi de flambaj la cadre cu
noduri semi-continue)
Verificari de stabilitate in
plan (lungimi de flambaj la
cadre cu noduri continue)
Verificari de rezistenta
la nivelul imbinarilor
Verificari de stabilitate
inafara planului
incarcarii
ANALIZA GLOBALA PLASTICA
Structurile din otel sustin deformatiile in domeniul plastic pana la un nivel peste care ele cedeaza prin
rupere cu dezvoltarea unor importante deformatii . Abordarea unei analize in domeniul plastic este
oportuna.
Structurile cu rezerve de redundanta (nedeterminate) sunt capabile sa redistribuie fortele interne
si deformatiile pentru a crea un nou echilibru pe seama unei cresteri substantiale de rezistenta la
incarcarile exterioare. La cadrele din otel limitele tensiunilor si deformatiilor din domeniul elastic pot fi
depasite fara riscuri deoarece rezistenta ultima este semnalata de formarea primei articulatii
plastice.
Calculul si proiectarea in domeniul plastic se poate aborda doar daca sunt indeplinite conditiile
minime referitoare la redundanta structurii (gradul de nedeterminare), ductilitatea materialului
a elementelor si a imbinarilor:
a) Materialul trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
- raportul dintre rezistenta minima la rupere f
u
si limita de curgere, f
y
satisface inegalitatea: f
u
/f
y
>
1.2 ;
- deformatiile specifice respecta conditiile de ductilitate: c
u
corespunzand tensiunii limita f
u
> 20%
c
y
, corespunzand tensiunii la curgere f
y
.
- alungirea maxima la rupere pe epruveta standard de lungime 5,65 A
0
este de cel putin 15% din
lungimea sa (A
0
=sectiunea initiala a epruvetei);
b) In zonele adiacente articulatiior plastice potentiale se previne instabilitatea laterala prin
masuri constructive si verificare prin calcul;
c) Sectiunile in care se dezvolta articulatii plastice sunt in clasa 1 de rezistenta pentru a putea
asigura o capacitate de rotire suficienta in vederea dezvoltarii momentelor plastice;
d) Sectiunile potentiale articulatii plastice trebuie sa fie simetrice fata de planul incarcarii;
e) In cadrul analizei in plastic fortele exterioare sunt aplicate static sau cvasi-static si nici intr-un caz
dinamic.
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

22
Analiza plastica de ordin I (rigid plastica au ideal plastica)
Fiind o analiza de ordin I nu este necesar calculul anterior al fortelor interne si
momentelor pe structura deformata.
Aceasta analiza se poate aplica daca este satisfacut urmatorul criteriu:
15
F
F
Ed
cr
cr
> = o
Curba idealizata o - c in cadrul analizei rigid plastice
Conditiile suplimentare analizei in elastic sunt:
Tensiunile nu trebuie sa depaseasca limita de curgere, f
y
;
momentele rezistente nu trebuie sa depaseasca M
p
, corespunzator momentului in
care intreaga sectiune a elementului lucreaza in plastic;
Pierderea stabilitatii nu va apare pana cand structura nu se transforma in mecanism
cu un singur grad de libertate, pastrand deplasarile reduse.
C
.
T
e
l
e
m
a
n
.

S
t
e
l

S
t
r
u
c
t
u
r
e
s

I
I
I
.

L
e
c
t
u
r
e

1

23
ANALIZA GLOBALA PLASTICA