Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Dunarea de Jos din Galati

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor



Proiect la disciplina Economia turismului
Monografia turistica a Timisoarei






Student:Hristache Mihaela-Daniela
Specializare:ECTS
Anul de studiu: II




Judetul Timis este situat in vestul tarii, unde Romania se invecineaza cu Iugoslavia si
cu Ungaria. La est se margineste cu judetul Hunedoara, la sud-est cu judetul Caras-Sverin
si la nord cu judetul Arad, punctele extreme ale judetului fiind cuprinse intre coordonatele
2016' (Beba-Veche) si 2233' (Poieni) longitudine estica, 4511' (Latunas) si 4611'
(Cenad) latitudine nordica. Cu o suprafata de 8.697 Km, Timisul detine 3,6% din
teritoriul Romaniei, ocupand ca intindere locul 1 pe tara.
1.Inventarul patrimoniului turistic al zonei
Relieful se caracterizeaza prin predominarea campiilor, care acopera partea vestica si
centrala a judetului, patrunzand sub forma unor golfuri in zona dealurilor, pe vaile
raurilor Bega si Timis. In estul judetului se desfasoara dealurile premontane ale
Poganisului si partea sudica a podisului Lipovei. Inaltimile maxime corespund culmilor
nord-vestice ale masivului Poiana Rusca, culminand cu varful Padesul (1.380 m).
Teritoriul judetului Timis este strabatut de la est la sud-vest de raurile Bega si Timis. In
nord isi urmeaza cursul de la est spre vest raurile Mures si Aranca.
Clima este de tranzitie cu influente submeditereneene. Temperatura medie anuala
este de 10,7 C (1900-1990), inregistrandu-se maxima de 41 C in data de 16 august 1952
si minima de -35,3 C in 29 ianuarie 1963. Cantitatea de precipitatii cazute in anul 1996 a
fost de 791,3 mm, la o medie anuala de 609,4 mm intre anii 1901-1990. Vantul bate in
campie predominant din nord.
Flora si fauna Principalele specii de vanat din fauna judetului Timis sunt: cerbul
carpatin, cerbul lopatar, capriorul, mistretul, iepurele, dropia, fazanul, potarnichea, rasul,
lupul, vulpea, jderul, dihorul, nevastuica. De asemenea, in apele curgatoare, care
insumeaza 560 Km, se gasesc diverse specii de pesti: crapul, carasul, cleanul, mreana,
scobarul, platica, salaul; pastrvul se gaseste in cantitati mici in apele de munte.
Bogatii naturale. In subsolul judetului Timis se gasesc zacaminte de lignit (Sinersig),
bazalt (Lucaret - Sanovita), mangan (Pietroasa), argila (Biled, Carpinis, Jimbolia, Lugoj,
Sinnicolau Mare), titei si gaze (in zona de vest a judetului), nisip (Sag), nisip pentru sticla
(Grosi - Faget, Tomesti si Gladna). Se exploateaza, de asemenea ape minerale la Buzias,
Calacea, Ivanda, Bogda si Timisoara.
Solul judetului Timis ofera conditii favorabile pentru cultura plantelor agricole,
indeosebi pentru cultura cerealelor, dar si a plantelor tehnice si furajere, precum si pentru
pomicultura si viticultura. Solurile sunt variate. Cea mai mare parte a judetului este
ocupata de solurile zonale si anume: in coltul de nord-vest apar cernoziomurile,
cernoziomurile levigate si cernoziomurile de fanete (freatic umede); apoi in zona
deluroasa se succed de la vest la est diferite soluri silvestre, intre care predomina cele
brune. Cele brune - inchise si brune - roscate ocupa suprafete mai mici in jumatatea
vestica. Solurile silvestre podzolice se dispun sub forma unei benzi aproape continue in
coltul sud-estic. Solurile de munte (silvestre brune, brune galbui podzolice, si brune
acide, dezvoltate sub paduri si pajisti secundare), apar pe o suprafata montana in partea de
est. Cele azonale ocupa suprafete insulare, dintre acestea o extindere mai mare avand
lacovistele, semilacovistele si humicgleicele, urmate de smolnite in jumatatea sudica, apoi
redzinele brune, rosii - brune si terra rossa in partea de est.
Soloneturile sunt raspandite in jumatatea de vest si, in fine solurile erodate si
regolsolurile in bazinul Begai. Padurile sunt relativ putine. In partea estica sunt paduri de
brad, molid si fag. In celelalte parti ale judetului se intalnesc mici paduri de stejar,
garnita, iar in lunci - plopi si salcii.
Rezervatii naturale: Mlastinile Satchinez, Arboretul Bazos, Lunca Poganisului, Locul
fosilifier Radmanesti, Movila Sistak, Locul cu narcise Batesti, Parcul Botanic Timisoara,
Parcul Banloc, Padurea Parc Buzias, Mlastinile Murani, Lacul Surduc, precum si cele
descrise mai jos:
Saraturile Dinias, din comuna Peciu Nou - rezervatie naturala de tip pedologic, unde
sunt protejate mlastini saraturate care pastreaza elemente floristice tipice si terenuri
saraturate climatic cu flora specifica.
Padurea Cenad din comuna cu acelasi nume, arie forestiera protejata in suprafata de
279,2 ha, care este situata in zona dig - mal cu specii forestiere: Quercus sp., Salix sp.,
precum si specii ierboase tipice pentru stepa.
Padurea Bistra din localitatea Ghiroda, arie protejata de tip forestier in suprafata de
20 ha, unde se intalnesc exemplare deosebite forestiere, mai ales de genul Quercus robus,
precum si vegetatie stepica.
Padurea Dumbrava din zona bailor Buzias, arie protejata de tip forestier, in suprafata
de 310 ha, unde natura elementelor protejate cuprinde specii deosebite de tipul: Quercus
sp., Ulmus sp., Faximus sp. Padurea Dumbrava are si rol protector asigurat de zona
impadurita pentru bazinul izvoarelor minerale a bailor Buzias.
Insulele de la Igris aflate pe teritoriul comunei Sanpetru Mare, rezervatie naturala
mixta in suprafat de 3 ha, cu arboret tipic de teren aluvionar si soluri in formare cu
ornitofauna acvatica.
Insula Mare Cenad din aceeasi localitate, rezervatie mixta, in suprafata de 3 ha, unde
natura elementelor protejate o constituie arboretul tipic de specii pionere: plopi - Plopus
sp. si ornitofauna acvatica.
Atractii turistice
Teatrul National din Timisoara prezinta in aceasta stagiune un proiect artistic
neobisnuit prin anvergura, valoarea si, nu in ultimul rand, coerenta sa. Sub genericul
Stagiunea Europeana, Timisoara propune o serie de montari realizate de catre regizori
membri ai Uniunii Teatrelor din
Europa, for continental pe cat de acoperitor, pe atat de respectabil, fondat de unul dintre
marile nume ale regiei secolului, Giorgio Strehler, fostul, pana la disparitia sa din iarna
lui `97, director al marelui Piccolo Teatro din Milano.
E deja momentul sa consacram sintagma de figura aparte", in contextul Nationalelor
noastre, cand pomenim de cel timisorean, fiindca istoria ultimilor doi ani ai acestui teatru
a consemnat cteva mutatii importante in institutia din centrul Timisoarei. Ele marcheaza,
in fond, manageriatul regizorului Stefan Iordanescu, greu de prevazut acum cativa ani de
timisoreni, anevoios de explicitat in afara oricaror accente encomiastice, poate si din
cauza unei aluri prea proteice, pentru multa lume, a TNT-ului din martie 1997 incoace.


Situata in centrul orasului Timisoara, la intresectia celor mai importante artere de
circulatie, catedrala Mitropolitana cu hramul "Trei Ierarhi" impresioneaza prin
dimensiunile ei, prin gratia liniilor cat si prin invelisul de tigla smaltuita care straluceste
de departe in razele soarelui.
Catedrala ortodoxa, veritabil simbol al orasului, a fost construita intre 1936 si 1940
dupa planul arhitectului Ioan Troianescu, fiind declarata monument de arta pentru
arhitectura, pictura si sculptura ei. Stilul arhitectural al catedralei imbina traditia
religioasa romana cu cea bizantina-moldoveneasca. Stilul, cu firide sub stresini, cu bolte
instelate in interior, cu discuri lacuite intr-o multitudine de culori, poate fi gasit in
manastiri precum Cozia sau Prislop, tipice secolului XIV.
Catedrala are nu mai putin de 11 turle din care turnul principal are 83,7 metri.
Constructia are o lungime de 63m si o latime de 32. Din piata catedralei se ajunge in
pridvorul deschis pe o scara de beton cu douasprezece trepte. Pridvorul deschis este
sustinut de sase coloane mari din marmura asezate pe un soclu patrat. Intrarea in
pridvorul inchis se face prin trei usi masive in doua canaturi frumos sculptate, atat pe fata
exterioara, cat si pe cea interioara.
Mai are usi pentru intrare si in partile laterale (sud si nord), de asemenea sculptate. Pe
pridvor se afla turnul-clopotnita in forma patrata, cu cate cinci ferestre pe fiecare fata. In
pronaos, pe partea dreapta, sunt asezate, inca din anul 1956, moastele Sf. Iosif cel Nou de
la Partos, fost Mitropolit al Timisoarei, in secolul al XVII-lea.


Se spune ca, monumentul este ridicat pe locul unde a fost executat Gheorghe
Doja.Conform traditiei, in momentul in care conducatorul rascoalei din 1514 era supus
supliciului, calugarii iezuiti prezenti ar fi vazut chipul Fecioarei Maria deasupra
condamnatului. In acel loc a fost pusa initial o icoana amplasata pe un stalp, care in 1837
a fost inlocuita cu o icoana mare din lemn.
In anul 1865 locul icoanei este luat de catre o statuie realizata din piatra de Bavaria,
care, la randul ei, este inlocuita in 1877 cu o noua statuie pe cheltuiala calugaritelor
catolice din cartierul Cetate.
Totusi, se pare ca in urma cercetarilor amanuntite locul executiei barbare a lui Doja
este undeva langa castel, probabil in fata Hotelului Central de astazi, astfel incat locul
statuii nu corespunde in tocmai cu locul unde a fost executat conducatorul rascoalei din
1514.
Statuia actuala a fost amplasata in anul 1906 si este amplasata intr-o capela in stil
romanic. Aceasta capela a fost proiectata de catre marele arhitect timisorean Lazlo
Szekely.
Cei sase stalpi ai baldachinului sunt din granit din Belgia iar statuia este cioplita din
marmura de Carara. Efortul financiar s-a ridicat la suma de 23.000 de coroane.



Ideea de a infiinta un muzeu a revenit "Asociatiei muzeale pentru Banat" intemeiata de
Sigismund Ormos (1813-1894) in 1872. Colectiile initiale au fost inaugurate la 25 iulie
1872, ele demonstrand interesul pentru cercetarile istorice si biologice, probat si de
"Buletinul istoric si arheologic" in care vor apare intre 1875 si 1917 numeroase studii. Tot
Sigismund Ormos a inceput in 1888 sa achizitioneze lucrari de arta plastica, colectiile
respective fiind continuate - dupa primul razboi mondial - si dezvoltate de catre Gh.
Postelnicu si Ioachim Miloia, acesta fiind director intre 1928-1940.
Colectionarea de piese etnografice a inceput la 10 aprilie 1901, peste numai 3 ani
etnograful Eugen Czirbusz organizand, prima expozitie de acest fel in numele Societatii
de Istorie si Arheologie din Timisoara.




Fabrica de bere Timisoareana
Un document al arhivelor imperiale de la Viena, din 1 ianuarie 1718, in Timisoara,
precizeaza ca la acea vreme exista o fabrica de bere, care producea si rachiu, cunoscuta
sub numele de ``Fabrica imperiala``. Din pacate, pana astazi nu a putut fi consemnata
exact data infiintarii acestei fabrici. Se presupune insa ca ea a luat fiinta imediat dupa
eliberarea de sub dominatia otomana, in locul unde se afla si astazi (strada Stefan cel
Mare). La inceputul anilor `90, doua cladiri principale si instalatiile aferente din fabrica
de bere au cazut victime ale unui incendiu devastator, insa in scurt timp s-a trecut la
reconstructia cladirilor si la modernizarea instalatiilor.
Dupa al doilea razboi mondial, fabrica de bere a fost inzestrata cu noi spatii de
productie si instalatii moderne, merite deosebite in aceste lucrari de modernizare, avand
firme renumite din Europa, cum ar fi Seegar, Ziemann, Siemens din Germania si Buhler
din Elvetia.


Gastronomie
Ca si in alte zone ale tarii se consuma traditionalele sarmale (foi de varza sau vita de
vie, umplute cu un amestec de carne tocata de porc sau vita, rulate si gatite pe un pat de
varza taiata marunt), salata de vinete, tocana romaneasca (o fiertura scazuta cu multa
carne), ciorba taraneasca si delicioasa mamaliga - considerata felul de mancare national si
se serveste cu branza sau smantana, carne sau sarmale.





2.Prezentarea bazei tehnico materiale a zonei
Transportul se asigura cu ajutorul tramvaielor,autobuzelor,troleibuzelor.
In Timisoara se afla si un aeroport pentru facilitarea transportului international.
Unitati de cazare si alimenrate publica
Hotelul Senator se afl amplasat pe DN6 Timioara-Lugoj-Bucureti, la 1 km de
Timioara i 2 km de Aeroportul Internaional Traian Vuia. Fiind chiar lng Pdurea
Verde, Hotelul Senator se bucur de linitea i aerul curat al vegetaiei din mprejurimi
dar i de frumuseea unei mari grdini - un adevrat parc -, care aparine hotelului.
Inafara celor 15 camere, hotelul dispune de 4 sli de conferine, o sal de festiviti
precum i o sal polivalent care poate gzdui pn la 1.000 de persoane, sal in care au
loc concerte, simpozioane, conferine, pn la nuni i diverse evenimente private.Este
deasemenea de remarcat faptul c hotelul dispune de o generoas parcare privat pzit i
gratuit




Pensiunea Voiaj
Camere mari,spatioase,echipate complet si modern pentru a oferii clientilor comfortul
propriei locuinte. Sistem de incalzire propriu, climatizare, cablu tv, paturi matrimoniale si
single, bai proprii, parcare pazita.Alegeti pentru calatoriile dumneavoastra de afaceri sau
ca turist oferta noastra.
Locatie: Calea Torontalului nr.90 (colt cu strada Felix), intrarea in Timisoara dinspre
vama cenad, DN6. Situat la 1Km de centrele comerciale:Iulius Mall,Terra,Euro,Sell
Gros,Metro,Real.respectiv de Facultatea de agronomie,Piata de masini Mehala,Piata
Verde, Spitalul Municipal - Clinicile Noi,Spitalul Athena,etc.



Restaurantul Uno dispune de 2 sali cu o capacitate de 60,respectiv 90 locuri va
ofera un climat confortabil,iar bucatarii va vor incanta cu un meniu diversificat romanesc
si international. Terasa acoperita este dotata cu aparatura pentru urmarirea competitiilor
sportive in direct (large screen TV, proiector, dolce). Gradina de vara cu o capacitate de
100 locuri va permite sa va bucurati de o ambianta placuta alaturi de prieteni, degustand
totodata preparate la grill.
Meniu 120 lei/ pers.
Duminica 10% reducere
Meniu:Pastrama- 0.050 gr,Salam uscat- 0.050 gr,Sunca Praga- 0.050 gr
Cascaval- 0.050 gr,Branza-0.050 gr,Chiftelute- 0.100 gr,Oua umplute,Rosii
umplute,Castraveti- 0.050 gr,Masline- 0.050 gr,Supa de taietei sau ciorba la
alegere,Sarmale 5 buc/pers. ( smantana, ardei, mamaliguta),Friptura asortata: Ceafa la
gratar- 0.150 gr,Piept de pui la gratar- 0.150 gr,Garnitura la alegere- 0.250 gr,Salata la
alegere- 0.200 gr,FructeApa, suc, cafea, bere, tuica, vin (alb si rosu) - LA DISCRETIE !
Amenajarea salii+ personal
COPII SUB 7 ANI GRATIS



Restaurantul Banateana dispune de trei sali de cate 200; 130; 80 persoane in care
se pot organiza diverse evenimente, nunti, botezuri, mese festive, banchete. Restaurantul
are un specific romanesc si international.
In fiecare zi intr-eorele 12:00-16:00 servim meniul zilei in valoare de 15 lei, care este
alcatuit din doua feluri de mancare, desert, apa si paine.










3.Afis si slogan de promovare a zonei






Bibliografie
http://timisoara.online.ro
http://www.turistik.ro/