EFECTELE ALBIRII DENTARE CU OZON SI CU PEROXID DE CARBAMIDA

22% ASUPRA FORTEI DE ADERARE A SMALTULUI IN DIFERITE

INTERVALE DE TIMP
REZUMAT
Obiectivul acestui studiu a fost sa demonstreze ca efectele albirii cu ozon asupra
smaltului sunt de o durata de timp mult mai scurta in comparatie cu cele ale unei albiri
cu peroxid de carbamida.
Douazeci de diniti au fost impartiti in trei grupe si anume : un grup de control si doua
experimentale(peroxid de carbamida,respectiv ozon).Dintii din grupul de control nu au
fost supusi albirii ci au fost stocati in saliva artificiala cu 24 de ore mai devreme.Dintii
din grupurile experimentale au fost supusi unei albiri zilnice timp de o saptamana.Dupa
fiecare proces de albire dintii au fost depusi in saliva artificiala ce a fost schimbata o data
la zile.!e suprafata vestibulara s"a ridicat un strat de#rasina $dupa %,&,' &4 si 2& de zile
dupa albire,la 24 de ore s"a masurat forta de adeziune.Datele au fost analizate cu testul
()O*( si cu post"testul +,-./.0ezultatele au demonstrat ca exista o diferenta
statistica semnificativa la % si & zi dupa ce s"a realizat albirea pe ambele grupuri.Dupa o
saptamana forta de aderare a grupului Oz a fost similara cu cea a grupului de control,in
schimb valorile grupului !1 au fost scazute inclusiv dupa saptamani.

1uvinte cheie :peroxid de carbamida,ozon,smalt,timp post"albire,aderare.
INTRODUCERE
1erinta pentru dinti mai albi a devenit o preocupare ma2ora in practica medicinii
dentare,deoarecere decolorarea a unuia sau a unui grup de diniti interfera negativ cu
armonia zambetului.
!entru a rezolva aceasta problema, cosmetica dentara are diferite cai de
atac,precum:fatete,coroane,restaurari compozite si albirea dintilor .(ceasta procedura
reprezinta o optiune conservatoare si usor de utilizat,caracterisitici pentru care a devenit
un tratament popular.
3n ciuda rezulatelor satisfacatoare obtinute prin intermediul acestei tehnici,mai multe
investigatii au scos in evidenta probleme cum ar fi4arsuri,modificarea tesuturilor
moi,hipersensibilitate dentara,modificari in structura dentara,si o scadere semnificativa a
valorilor aderarii.
!entru a imbunatati aderenta dupa albire se sugereaza amanarea tratamentului 2 sau
saptamanii,situatie incomoda pentru pacienti.
(vand in vedere necesitatea de metode alternative,s"a propus utilizarea ozonului ca
agent de albire,pentru proprietatile sale hiperoxidante.
De la descoperirea sa de catre chismistul german 1hristian 5rederic6 pana in
prezent,ozonul a fost utilizat in diferite arii ale medicinii,pentru a stopa
hemoragiile,pentru a favoriza cicatrizarea si ca antispetic.,tilizarea este recenta si rolul
sau se evidentiaza in halitoza, alveolite si boli parodontale.
7ecanismul de actiune al agentilor de albire traditionali,se bazeaza pe introducerea de
mari cantitati de oxigen la suprafata dentara,modificand pigmentarile.3n ciuda utilizarii
ozonului ca agent de albire,exista putine informatii asupra eficacitatii sale,cu toate
aceastea,deoarece nu produce deseuri si nu provoaca durere,este considerata o metoda
atractiva in cadrul pacientilor cu hipersensibilitate.
+estul de microtensiune evalueaza puterea de adeziune pe arii de %,8"& mm2,reusind o
analiza reala a fortei de legatura dintre structura materialului si dinte,detectand exclusiv
esecuri ale aderarii.
.
MATERIALE SI METODE
Designul experimental
9tudiul expermintal a fost proiectat prospectiv,longitudinal si comparativ,in scopul de a
demonstra ca efectele albirii cu ozon asupra adeziunii smaltului au o durata mai mica
decat cele cu peroxid de carbamida 22:.9"a evaluat forta de adeziune la diferite
intervale de timp post"albire cu a2utorul unui microtensiometru.
3poteza a sugerat ca daca se realizeaza o albire dentara cu ozon,valorile aderarii
smaltului ar fi mai mari comparativ cu cele obtinute dupa o albire cu peroxid de
carbamida 22:.
9"au folosit 22 de incisivi,ce au fost impartiti aleatoriu in grupe si anume :un grup de
control ce contine 2 dinti si 2 grupuri experimentale a cate &% dinti.;rupul de control nu a
primit agent de albire.;rupul 3 a fost albit cu ozon timp de o saptamana,ulterior a fost
impartit in 8 grupe a cate 2 piese pentru a fi analizate imediat(;3(),o zi dupa(;3<),' zile
dupa(;31),&4 zile (;3D)si dupa 2& de zile(;3.).;rupul 33 a fost albit cu peroxid de
carbamida 22: timp de o saptamana,ulterior a fost impartit similar grupului 3.5orta de
aderare a fost evaluata cu a2utorul microtensiometrului.7aterialele utilizate se afla in
+abloul &.
Material Denumirea
!meriala
Pr!"uat!r #L!t$ C!m%!&itia
(gent de albire
!ola )ight 9D3
(%8&22&)
!erozid de
carbamida 22: ,
stabilizatori
Ozon """ Ozon (%.%8 ppm)
(cid +otal etch 3voclar
*ivadent
(=2>8>&)
(cid ortofosforic
':
9istem adeziv 9tae 9D3
(%4%'4>)
(cetona, monomer
acr?lic,hidroxi"butil"
toluen, florura de
sodium, apa
0asina ;lacier 9D3
(%&%@@2)
7onomer acr?lic,
hidroxi"butil"toluen,
material anorganic
de umplere
( siliciu),florura de
sodiu
PRE'ATIREA PROBEI
!iesele au fost sectionate cervical cu a2utorul unui disc diamantat(-;"9orensen,<rasil)
(5ig.3"(),camera pulpara a fost spalata cu apa distilata,s"a inserat in interiorul acesteia
ionomer de sticla,iar in acesta s"a fixat un pin con cu scopul de a fixa @
piese(demontabile) intr"o potcoava acrilica,pentru a simula arcada(5ig.3"<)
9maltul vestibular a fost indepartat cu a2utorul unui smirghel ).931 )r @%% pentru a
realiza o suprafata plana.Dintii au fost stocati in saliva artificiala la ' de grade,cu o zi
inainte de albire,aceasta fiind schimbata o data la zile pe durata experimentului pentru a
simula cat mai bine conditiile orale.
9"a confectionat o atela de albire plecand de la modelul de ipsos al arcadelor.3n modelul
grupului 3 a fost asezat un strat de 8 mm grosime de acrilic pe suprafetele vestibulare
pentru circulatia ozonului,atela de acetat a fost perforata in 4 puncte pentru a pozitiona 2
furtune de alimentare si 2 de colectare a ozonului.3n modelul grupului 33 s"a aplicat un
spacer pe fetele vestibulare la elaborarea atelei.

ALBIREA
(nterior aplicarii agentului de albire s"a curatat smaltul cu o perie pt profilaxie si pasta
de piatra ponce.
3n lotul 3 s"a realizat o sesiune zilnica a cate 2% de minute timp de o saptamana.
5urtunele de alimentare s"au conectat la generatorul de ozon(%,8ppm),ce a primit oxigen
medical la o rata de &,8"2litruAmin. 5urtunele de colectare au evacuat ozonul prin
intermediul aspiratiei de la nivelul scaunului stomatologic.
3n cel de"al 33"lea lot s"au efectuat sesiuni de albire a cate 48 de minute timp de o
saptamana, procesul s"a realizat la ' de grade,urmarind indicatiile fabricantului.(5ig.3"1)
Dupa fiecare sesiune piesele au fost spalate cu apa distilata in abundenta pentru a
indeparta resturile de inalbitor inainte de a fi stocate din nou in saliva,ce a fost schimbata
o data la zile(5ig.3"D)
ADERAREA
!iesele au fost fixate in blocuri de acrilic de &x&mm,smaltul a fost curatat cu a2utorul
unei paste de piatra ponce,inainte de gravarea cu acid fosforic ': (+otal .tch"3voclar
*ivadent (;,9chaanABiechtenstein) timp de &8 secunde, pentru ca apoi sa se aplice
adezivul 9tae (9D3 Bimited,<a?sCater,(ustralia) si rasina ;lacier (9D3
Bimited,<a?sCater,(ustralia), in straturi de 2 mm folosind un na?lon matrice de D mm in
diametru si 4 mm in lungime, toata procedura s"a realizat urmarind indicatiile
fabricantului.(5ig 3".)
OBTINEREA PROBELOR
Dupa 24 de ore fiecare piesa a fost taiata cu a2utorul unei masini 3somed (<uehler
Btd.,Ba6e <luff,3B), s"au realizat sectiuni orizontale si verticale perpendiculare pe
smalt(5ig.3"5), cu gri2a pentru a nu a2unge la polul opus, au fost obtinute 28 de exemplare
la fiecare grup aproximativ de %.>x%.>xDmm(5ig 3";)
TEST
!iesele au fost stocate pentru 24 de ore in apa distilata,fiecare a fost fixata cu gri2a in
dispozitivul de proba cu cianoacrilat Eapit (Dental *entures of (merica,1orona,1() si
analizata in microtensiometru (<isco,9chaumburg,3B)cu o viteza constanta de
%,8mmAmin(5ig.3"=)
ANALIZA STATISTICA
Datele au fost analizate cu a2utorul testelor ()O*( si +,-./ cu utilizarea pachetului
statistic 9!99 &2.% in cautarea de diferente statistic semnificative intre grupul de control
si cele tratate cu agent de albire.

REZULTATE
9"au obtinut diferente statistic semnificative (pF%,%8),comparativ cu grupul de control
in ambele grupuri post albire o zi.Dupa o saptamana nu au existat diferente statistice intre
grupul de control si lotul tratat cu ozon,grupul tratat cu peroxid de carbamida 22: a
prezentat valori scazute inclusive dupa saptamani.
DISCUTIE
Diferitele tehnici de albire se bazeaza pe aplicarea de substante inalt oxidante pentru a
promova claritatea dentara, rezidurile generate de reactia de oxidare altera substratul
adamantin, aceasta conduce la o diminuare a valorilor de adeziune dependenta de timpul
parcurs.
(ceasta diminuare se explica prin 2 motive:un motiv structural, din cauza unei pierderi
si eroziuni a stratului de smalt,daune care sunt reparate dupa >% de zile,in plus exista o
reducere la nivelul procentelor de calciu si fosofor,si un motiv rezidual ca urmare a
retentiei de oxigen si a subastantelor in legatura cu agentul de albire la nivelul smaltului,
fapt ce inhiba polimerizarea.
(ceasta ancheta a demonstrat ca utilizarea ozonului ca agent de albire diminueaza
substantial procedura albire"adeziune pentru a se asigura respectarea nivelurilor similare
a celor prezente in smaltul nealbit
Din cauza p="ului scazut,gelurile hiperoxidante altera suprafata smaltului,provocand
cratere, eroziuni, indepartarea partiala a stratului aprismatica,expunerea prismelor de
smalt si augmentarea nr de porozitati,cu toate acestea modificarea structurala provocata
este mai mica decat cea realizata de gravarea cu acid ortofosforic &&,ceea ce ne face sa
presupunem ca rolul p="ului in diminuarea adeziunii consta in puterea de penetrare pe
care o confera peroxidului.!rin urmare perioada post"albire necesara pentru a avea o
adeziune adecvata coincide cu perioada de eliberare completa a oxigenului(inhibitor al
polimerizarii)
(lbirea de succes a dintilor patati cu tetraciclina sau cu dentinogenesis imperfecta,
spri2ina ipoteza ca albirea se datoreaza schimbului de culoarea a dentinei, consecinta
datorata penetrarii agentului de albire ce prezinta o greutate moleculaza mica,
demonstrandu"se ca agentul de albire a2unge la camera pulpara traversand dentina.
1onform rezultatelor este posibil ca ozonul sa nu prezinte o capacitate de penetrare atat
de inalta in comparatie cu gelurile, acest lucru ar explica faptul ca in comparatie cu
peroxidul de carbamida sunt necesare aplicatii mai numeroase pentru a obtine rezultate
satisfacatoare, in plus lipsa de sensibilitate la utilizarea acestei tehnici sustine ipoteza
7ecanismul de actiune al ozonului se bazeaza pe aplicarea directa a oxigenului spre
deosebire de peroxizi,
Ozonul este o buna alternativa pentru albire, fara efecte secundare precum:
hipersensibilitatea, alterarea mucoasei, sensibilitate la nivelul gatului si a limbii,
dimpotriva ofera beneficii cum ar fi siguranta in procedurile adezive si eliminarea
agentilor patogeni anaerobi prezenti
!rin urmare albirea cu ozon este o tehnica cu mare potential, eficacitatea acesteia este
limitata de tehnica folosita care inca este dificila, dar imbunatatirea acesteia ar diminua
numarul de aplicatii pentru a atinge rezultate satisafacatoare cu mai putine efecte
negative.
CONCLUZIE
.fectele albirii dentare cu ozon asupra fortei de adeziune a smaltului sunt mai mici in
comparatie cu cele obtinute cu peroxid de carbamida, prin urmare albirea cu ozon permite
aplicarea de restaurari adezive dupa o perioada scurta de timp (' zile).