Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce

tumori canceroase.
Dintre acestea sunt:

>>unele mase plastice cu care se
ambaleaza alimentele
>>pesticidele - substante care se
folosesc pentru combaterea
daunatorilor in agricultura
>> ingrasamintele chimice, ca si
adaosurile de nitrati si nitriti folosite
pentru conservarea alimentelor, mai
ales in combinatie cu alimentele
bogate in proteine (carne si produse
animale, de exemplu), mai ales daca
aceste alimente sunt praite sau sunt
consumate impreuna cu bauturi
carbo-gazoase
>>toxinele unor ciuperci care se
pot forma pe alimentele care nu mai
sunt foarte proaspete
>>substantele care se formeaza in
urma afumarii sau prairii
alimentelor si, in general, in
alimentele incalzite peste !"#
#
$.
%stfel, consumarea carnii si a
pestelui care au fost afumate
reprezinta un risc crescut de
formare a maladiilor canceroase ale
sistemului digestiv
>> grasimile sau produsele din
carne consumate in cantitati mari
cresc riscul de aparitie a cancerului
&ntrand intr-un supermar'et, unei prietene i-a fost laudat un produs de catre
vanzatoare:
()titi ce multa vitamina E are*(
&n primul rand, vitamina E nu poate fi administrata decat in cantitati limitate-
altfel organismul se poate deregla.

Dar (vitaminele( vanzatoarei nu erau altceva decat aditivii alimentari (notati in
sistem international prin litera E urmata de un numar de trei cifre).
La aceasta ora, este stiut ca multi dintre aditivii alimentari(conservanti,
emulgatori, coloranti etc.) utilizati la pregatirea mezelurilor, alimentelor preambalate sau
semi-preparate, sunt cancerigeni.
Acelasi lucru se stie si despre unele ingrasaminte chimice si pesticide folosite la
cultivarea legumelor, fructelor si zarzavaturilor pe care le cumparam - chiar si din piata.
Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma: consumam zilnic mari cantitati de
produse cancerigene. Nu este, deci, de mirare, ca unii dintre noi ne imbolnavim de aceasta
maladie necrutatoare. Mai mult decat atat, multe chimicale au fost considerate pana in prezent
nevinovate. !data cu aflarea unor date suplimentare despre actiunea lor in organism, ele
sunt descoperite acum ca fiind cancerigene.
referat.clopotel.ro
%ditivii alimentari - in atentia organismelor internationale
+E,-urile ameninta sanatatea
In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente
Societatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate
mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee.
Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este
posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. Astfel produsele sunt conservate pe perioade
lungi se introduc culori cat mai atractive vitamine produse pe cale artificiala etc.
!onservantii aromele colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera
"#$ urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. %ajoritatea cumparatorilor nu
cunosc semnificatia acestui cod. &nele dintre aceste substante sunt nocive toxice chiar
cancerigene. 'amenii de stiinta afirma ca in cantitati mici consumul lor nu constituie un
pericol pentru organism. Totusi pentru a preveni eventualele pericole Statele &nite ale
Americii si &niunea #uropeana au interzis o parte din "#$-uri. In Romania laboratoarele
nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente iar de multe ori produsul este
introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. #xista astfel riscul de a nu se
respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.
$e sunt +E,-urile*
"onform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in
mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient
alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la
produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare,
preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a
acestor produse alimentare. #-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori,
coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de $%&%.
Alinierea la normele 'niunii #uropene a presupus folosirea codurilor de tip (#) pentru
aditivii alimentari.
Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de
alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le to*ice. +olosirea lor indelungata
sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate.
,otrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului,
cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al ----lea,
dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. -n .omania
numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta
afectiune va deveni in scurt timp (boala mileniului ---) impotriva careia nu e*ista inca
premisele ca se va descoperi un antidot.
%limentele-otrava
"onsumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale
sintetica, supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele
interne. ,entru a se apara, acesta a/unge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din
urma participa si ei la vatamarea organelor. -n cazurile nefericite rezultatul acestor procese
este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau
benigne.
0tudiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza
referat.clopotel.ro
crearea unui astfel de dezechilibru in organism. +olosirea lor intamplatoare, pentru o perioa-
da limitata de timp nu are efect daunator. ,e -nternet sunt site-uri care vorbesc despre
nocivitatea acestor produse.
-argarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului
#ste un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina
inaccesibil. "ercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la $12 de
grade "elsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori
de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu
cea a plasticului, pe care l-au botezat (margarina), dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre
savanti. 3in acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu a/utorul
substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al
margarinei e obtinut pe cale chimica. 4rasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu
asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie.
0istemul imunitar este astfel negli/at si se creeaza o mai mare sensi-bilitate la infectii, la
into*icatii si la imbolnavirea de cancer. 3e asemenea, in procesul de metabolizare a
grasimilor ficatul este solicitat e*cesiv, favorizand hepatita.
%spartamul - un indulcitor care poate ucide in .# de feluri
#ste unul din alimentele cele mai controversate. +iind deosebit de concentrat, el
lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie.
,entru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire,
provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in e*ces insulina. -n acest fel
organismul este dereglat creandu-se stari de oboseala si de agitatie. ,e termen lung, consumul
in e*ces de zahar e*pune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de
calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres
puternic. "aria dentara apare la peste %56 din populatia care consuma produse cu zahar. 3e
sase ori mai mult decat in urma cu 722 de ani, inainte de descoperirea zaharului. "auza nu
este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe
dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.
! alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de
dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede,
dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la
dezvoltarea in e*ces a tesutului adipos.
"onstienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului.
,arado*al insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (# %12 si # %1$) este un
indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 82 de tipuri de boli mortale.
)upele concentrate si boala %lzheimer
"ontin in e*ces glutamatul de sodiu, # 97$, considerat de specialisti dintre cele mai
cancerigene substante. 0upele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate
normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante
chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in
vid, sau sub forma de cubulete. 4lutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de
cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. 0e
foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. !rganizatii
de profil din 'niunea #uropeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante.
referat.clopotel.ro
!pinia publica din '0A a fost informata de '0 +ood : 3rug Administration ca
glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. -n/ectiile
cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul
cobailor, cainilor si maimutelor.
/uma de mestecat si berea - inamici ai stomacului
"hiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta
sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 8-& tipuri de substante chimice, multe dintre ele
fiind pe lista celor suspecte sau declarate de/a ca fiind nocive. -ntr-o pastila de guma se pot
gasi: # $8$, # ;72, # ;;2, # 572, # 57$, # 577, # %12, # %1$, # %98 si alte asemenea
chimicale. ,ersoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se e*pun
urmatoarelor afectiuni: colesterol (# ;72), boli ale aparatului bucal (# ;;2) si cancer (# %12 si
# %1$).
"hiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, ma/oritatea bauturilor
racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. "el mai des folosit este acidul citric (#
;;2) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. "olorantii folositi (#
$$2 si # $27) sunt si ei declarati to*ici.
<auturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da
limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite
substante chimice care provoaca migrene.
+Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta,
-n !ccident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care
le consuma. 0e incearca renuntarea la produsele de fast-food si inlocuirea lor cu alimente
naturale. +ructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai
consumate, chiar daca sunt mai scumpe decat cele obtinute prin metode moderne.
0upermagazinele au de/a standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu
contin aditivi. "ercetatorii au studiat legumele si au a/uns la concluzia ca nu sunt diferente
intre cele obtinute cu a/utorul chimicalelor si cele produse traditional.
=ictoria =argolici, inspector-sef ad/unct la !ficiul pentru ,rotectia "onsumatorului, declara:
(-n prezent nu e*ista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de
aditivi din produse. ,e ambala/ apare substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa
foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai mare). -nspectorii !," s-au confruntat cu un
caz in care au interzis un colorant, respectiv # $2;. (#ra folosit in compozitia preparatelor din
carne. Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care fierbeau crem>urstii se colora. "u
a/uto-rul -nstitutului de -giena si 0anatate ,ublica am reusit sa retragem acest colorant. -nainte
aveam produse calitative fara aceste ?#@-uri, dar trebuie aliniata legislatia la reglementarile
'#), spune =ictoria =argolici. "ei de la !ficiul pentru ,rotectia "onsumatorului pot controla
doar ca pe ambala/ sa se specifice e*istenta aditivilor.
$ercetatorii se pot insela
Avizul pentru alimente este dat de -nstitutul de 0anatate ,ublica. Anca Aelniceanu,
cercetator stiintific in cadrul -0, <ucuresti precizeaza: (Avem metode standard prin care se
poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toti, deoarece nu avem dotarea necesara.
Lista se modifica si din ce in ce mai multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din
"omunitatea #uropeana). Avizul pentru (#)-uri este dat de specialistii europeni. Acestia
stabilesc o concentratie ma*ima per litru sau Bilogram. 0a luam cazul benzoatului de sodiu,
referat.clopotel.ro
respectiv # 7$$. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri
etc. Limita stabilita este de un gram per Bilogram, respectiv 722 miligrame per litru. 3eoarece
s-a dovedit foar-te nociv, 'niunea #uropeana si 0'A au retras # 7$$ din alimentatia publica.
(Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaza ca o persoana poate consuma
acel produs 82 de ani fara sa se imbolnaveasca. 0tudiul nu este intotdeauna sigur. "ercetarile
se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras), spune Anca
Aelniceanu. 'n alt aditiv care este considerat nociv este # ;;2, cunoscut ca acid citric. 3e
fapt, acesta este sarea de lamaie folosita de gospodine de foarte mult timp. Anca Aelniceanu
este de parere ca # ;;2 nu este daunator organis-mului: (Acidul citric nu e periculos. #ste
folosit ca acidifiant si este larg raspandit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari
pentru ca produsul ar de-veni foarte acru). ,rodusele importate si comercializate sunt avizate
de -nstitutul de 0anatate ,ublica daca sunt insotite de buletinul de analiza si dupa verificarea
listei cu aditivii admisi in alimentatie.
$ei mai periculosi aditivi
!rganizatiile mondiale de sanatate au facut de/a o lista cu cei mai periculosi aditivi
prezenti in produsele alimentare. Ma/oritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de
nocivitatea lor si fac, sau au facut de/a, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata.
#$7; - este interzis in 0tatele 'nite ale Americii si in fostele state sovietice. 0e gaseste in
bomboane, /eleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. #ste considerat
cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. -n aceeasi categorie face parte si # $$2, care intra in
componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben atragator,
apetisant, cunoscut si sub numele de (apus de soare).
# ;;2 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. 0e
gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert.
# $27 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de
asemenea actiune cancerigena.
Aceasta lista a fost realizata cu a/utorul unui raport intocmit de !ficiul "onsumatorilor
din ,iata "omuna #uropeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru
descoperirea altor aditivi nocivi.
-n .omania au e*istat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol.
0unt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau to*ici sau alcoolul din
otet era un adevarat pericol pentru stomac. "ercetatorii din 'niunea #uropeana se pot insela
in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante to*ice. A
spune, insa, ca (#)-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat.
+olosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rand calitatea produsului, iar oricare
producator doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata. "onsumul de
aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. ,entru o mai mare siguranta a
cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar
evita even-tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau e*terni. ,ana atunci
este bine ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa cititi cu atentie numele ingredientelor
inscriptionate pe ambala/, iar daca aveti nelamuriri, sa va adresati comerciantului sau direct la
!ficiul pentru ,rotectia "onsumatorului.
referat.clopotel.ro
=a prezentam in cele de mai /os, $$; aditivi considerati inofensivi la ora actuala:
#$22, #$2$, #$52, #$5$, #$92-$9;, #$82, #$85, #$81, #$&$, #72$-72;, #792, #797, #79;,
#7%2, #;22, #;2$, #;2;, #;25, #;29-;2%, #;77, #;;$-;;8, #522-529, #5$2, #577, #587,
#58;, #5%7, #122, #12$, #125, #128, #12%, #1$$, #1$9, #1$&, #157, #117, #18&, #9;9,
#%18, #%91, #%%%, #$$22, #$522-$512, #$1$2.
0entru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebuiesc marite, deoarece
organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. 3e aceea, se
recomanda utilizarea a numai 75 de aditivi, cu conditia ca ei sa fie e*tracte naturale - nu
produsi de sinteza industriala:
E1## - turmeric (cunoscut in 2omania si ca (sofran indian() cu proprietati
anticancerigene
E13# - clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunze
E14#(a) - caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, in morcovi, cu efect
antioxidant, permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al
unor toxine alimentare
E14#(d) - licopen, gasit in tomate si in grapefruitul cu miezul rosu, considerat
ca micsoreaza riscul de cancer
E141 (b) si E141(g) - xantofile de origine vegetala si animala
E145 - pigmentul rosu din sfecla
E1.# - carbonat de calciu
E161 - acid tanic, gasit de obicei in ceai si in coaa de nuca
E54# - acid acetic, otetul
E!## - acidul ascorbic sau vitamina $, cu puternic efect antioxidant. 0oate fi
consumat si daca este produs de sinteza - adica vitamina $ comprimate, asa
cum se gaseste in farmacii
E!#4 pana la E!#7 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant.
8itamina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina
E capsule, asa cum se gaseste in farmacii.
E31# - (locust bean( (termen din limba engleza, semnificand in traducere
(bobul lacustei(), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse
alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului.
E"#3 - carbonat de magneziu. 0oate fi consumat si daca este produs de sinteza
- adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ
E"#7 - clorura de calciu. 0oate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa
cum se gaseste in farmacii
E"11 - clorura de magneziu. 0oate fi consumat si daca este produs de sinteza-
asa cum se gaseste in farmacii
E"14 - sulfat de calciu. 0oate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa
cum se gaseste in farmacii
E"14 - sulfat de magneziu. 0oate fi consumat si daca este produs de sinteza -
adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ
E"35 - fosfati extrasi din oase
E""5 - silicat de calciu. 0oate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica
pulberea gasita in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac)
E4!4 - maltol, gasit - de exemplu -, in maltul prait
referat.clopotel.ro
"# A.#<'-# 0A 0A-# !.-"-N# C
,e etichetele produselor alimentare romanesti se pot intalni urmatoarele inscriptionari :
emulgatori, gelatina, stabilizatori, grasimi, spumanti, coloranti, antio*idanti, gelifianti,
emulsifianti.
Atunci cand lecitina este e*trasa din soia, lucrul acesta este specificat : lecitina(soia)
Aceste formulari sunt imprecise si in cele mai multe cazuri in spatele lor se ascund
componenti si aditivi alimentari cu origine necurata.
3in cate se cunoaste pana acum, in magazinele evreesti si musulmane din occident nu
se folosesc aditivi de origine necurata, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se
stie daca acelasi lucru este valabil pentru acest tip de magazine din .omania.
-n tarile musulmane si in -srael, se foloseste gelatina bovina. -n restul lumii se
foloseste gelatina porcina.
"AA#=A #D#M,L# 3# ,.!3'0# AL-M#NAA.# AM<ALAA#,
"' #A-"E#AA, "# ,!A "!NA-N# A3-A-=- N#"'.AA-
Nota : Aoate produsele alimentare ambalate contin aditivi care pot fi de origine biologica
(animala sau vegetala), pot fi substante chimice obtinute prin sinteza chimica, sau pot fi agenti
fizici (de e*emplu radiatii ionizate).
.egula generala : controlati eticheta fiecarui produs alimentar folosind un tabel cu #-uri,
pentru a sti ce fel de aditiv contine produsul feriti-va de aditivii din tabel F
"ateva e*emple de produse alimentare
- paine ambalata (specialitati)
- fulgi de cereale
- cornuri cu ciocolata
- bomboane, ciocolata, napolitane, guma de mestecat
- lapte praf, margarina, branza topita, inghetata, iaurturi, frisca animala si vegetala
- toate produsele instant (cacao, etc.)
- bauturi racoritoare.
AL-M#NA# N#AM<ALAA#, +A.A #A-"E#AA, "# ,!A "!NA-N# A3-A-=-
N#"'.AA-
- paine alba care ramane pufoasa mai mult de 7 zile
- specialitati de panificatie (cornuri, chifle, etc.)
- paine neagra sau integrala cu seminte (de consistenta elastica)
- toate produsele de patiserie
- toate produsele de cofetarie
- produse de tip (fast foodG : paine, maioneza, branza topita
- toata inghetata din comert
- toata frisca din comert
Lista ramane deschisa...
#-uri e*trem de periculoase :
- # 7$$ si # ;;2 (in sucuri)
- # 97$ si # 977 (in condimentele sintetice)
- # 712 (in mezeluri)
- # $7; (bomboane, /eleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite, creme de branza) H
acesta este cel mai cancerigen
- # $$2 (in dulciuri, prafuri de budinca)
- # $27 (dulciuri, budinci)
referat.clopotel.ro
%D&9&8& DE :2&/&;E +;E$<2%9%=
$:D %>9E ;<-E 2: ?<;$9&E :2&/&;E :@)E28%9&&
# $72 "armin "armin " 3in corpul paduchelui
"occus cacti
"uloare rosie
# ;77 Lecitina #m
Ao
A+
0t
Naturala, izolata din
grasimile alimentare
!riginea vegetala
este specificata
# 557 +osfatida de
amoni
0are de amoniu a
acidului fosfatidic
#m
0t
3in grasimi alimentare
esterificate cu un ridicat
continut in digliceride
#mulgator pentru
ciocolate
# 582
(a, b)
0aruri ale
acizilor grasi
alimentari
#m
0p
3in grasimi alimentare !riginea vegetala
este specificata
# 58$ Monogliceride,
mono- si
digliceride
M34
Mono- si
digliceride M34
#m
A+
0p
3in grasimi alimentare !riginea vegetala
este specificata
# 587
(a-f)
Mono- si
digliceride
esterificate
Mono- si
digliceride
esterificate cu acid
acetic, lactic, citric,
tartric
#m
A+
0p
"ompusi ai # 58$ !riginea vegetala
este specificata
# 58;
# 585
#steri ai acizilor
grasi cu un zahar
#m
A+
,relucrarea grasimilor
alimentare
!riginea vegetala
este specificata
# 581 AriglIcerin
monostearat
,oligliceride
(trigliceride)
#m ,relucrarea grasimilor
alimentare
#mulgator pentru
panificatie
# 588 Mono-,4-
mono-0tearat
#m ,relucrarea grasimilor
alimentare
#mulgator pentru
panificatie
# 58% #m
0p
,relucrarea grasimilor
alimentare
#mulgator pentru
panificatie
# 5&7 Acidul stearic A+ ,relucrarea grasimilor
alimentare
#mulgator pentru
panificatie
# 5&; #m
A+
,relucrarea grasimilor
alimentare
#mulgator pentru
panificatie
# 5%$
# 5%7
#m ,relucrarea grasimilor
alimentare
#steri ai
sorbitolului cu
acidul stearic
# 182 Acizi grasi
alimentari
Acizi grasi
alimentari
#m
0p
3in grasimi alimentare !riginea vegetala
e specificata
# 979
# 97%
4uanilat Acid guanilic si
guanilati
-4 3in carne sau dro/die -ndustrial din
e*tract de carne
# 9;2
# 9;;
-nozinat Acid inozinic si
inozinati
-4 3in carne sau dro/die -ndustrial din
e*tract de carne
# 9;5
# 9;1
"a- si di- na-
ribonucleotide
-4 3in carne sau dro/die -ndustrial din
e*tract de carne
# %25 0p
Ac
#*tract din paduchii
Jerrialacca
4lazuri, ciocolate,
masa elastica a
gumelor de
mestecat (cu
ceara)
--- Asta*antin asta*antin " "ochilia unor scoici, raci,
penele unor pasari
referat.clopotel.ro
#*plicatia simbolurilor
Ao H antio*idant
Ac H material de acoperire
#m H emulgator
" H colorant
4 H gelifiant
-4 H intaritor de gust
J H conservant
A+ H produs de tratare a fainii
0p H spumant
0t H stabilizator
0K H subtanta de separare sau de umplutura
CE SPUNE LEGEA DESPRE E-uri, DROGURI SI ALTE
SUBSTANTE INTERZISE ?
Capitolul I
Dispozitii generale
Art.1. In prezenta e!e ter"enii #i e$pre#iie %e "ai &'# au ur"at'ru intee#(
a) #u*#tante a+ate #u* ,'ntr' nati'na - %r'!urie #i pre,ur#'rii in#,ri#i in ta*eee-ane$a nr.I-I/ ,are +a,
parte inte!ranta %in prezenta e!e0 ta*eee p't +i "'%i+i,ate prin 'r%'nanta %e ur!enta a Gu1ernuui, prin
in#,rierea unei n'i pante #au #u*#tante, prin ra%ierea unei pante #au #u*#tante 'ri prin tran#+erarea
a,e#t'ra %intr-un ta*e in atu, a pr'punerea "ini#truui #anatatii0
*) %r'!uri - pantee #i #u*#tantee #tupe+iante 'ri p#i2'tr'pe #au a"e#te,urie ,are ,'ntin a#e"enea
pante #i #u*#tante, in#,ri#e in ta*eee nr.I-III0
,) %r'!uri %e "are ri#, - %r'!urie in#,ri#e in ta*eee nr.I #i II0
%) %r'!uri %e ri#, - %r'!urie in#,ri#e in ta*eu nr.III0
e) pre,ur#'ri - #u*#tantee utiizate +re,1ent in +a*ri,area %r'!uri'r, in#,ri#e in ta*eu nr.I/0
+) in2aanti ,2i"i,i t'$i,i - #u*#tantee #ta*iite ,a atare prin 'r%in a "ini#truui #anatatii0
!) ,'n#u" ii,it %e %r'!uri - ,'n#u"u %e %r'!uri a+ate #u* ,'ntr' nati'na, +ara pre#,riptie "e%i,aa0
2) t'$i,'"an - per#'ana ,are #e a+a in #tare %e %epen%enta +izi,a #i3#au p#i2i,a ,auzata %e ,'n#u"u %e
%r'!uri, ,'n#tatata %e una %intre unitatie #anitare #ta*iite in a,e#t #en# %e 4ini#teru Sanatatii0
i) ,ura %e %ezint'$i,are #i #upra1e!2erea "e%i,aa - "a#urie ,e p't +i uate pentru inaturarea %epen%entei
+izi,e #i3#au p#i2i,e +ata %e %r'!uri0
&) i1rarea #upra1e!2eata - "et'%a +''#ita %e in#titutiie #au 'r!anee e!a a*iitate, ,u aut'rizarea #i #u*
,'ntr'u pr',ur'ruui, ,are ,'n#ta in per"iterea tre,erii #au ,ir,uatiei pe terit'riu tarii %e %r'!uri 'ri
pre,ur#'ri, #u#pe,ti %e a +i e$pe%iati ie!a, #au %e #u*#tante ,are au in',uit %r'!urie 'ri pre,ur#'rii, in
#,'pu %e#,'peririi a,ti1itati'r in+ra,ti'nae #i a i%enti+i,arii per#'ane'r i"pi,ate in a,e#te a,ti1itati0
5) in1e#ti!at'ri a,'periti - p'iti#ti #pe,ia %e#e"nati #a e+e,tueze, ,u aut'rizarea pr',ur'ruui, in1e#ti!atii in
1e%erea #tran!erii %ate'r pri1in% e$i#tenta in+ra,tiunii #i i%enti+i,area +aptuit'ri'r #i a,te pre"er!at'are, #u*
' ata i%entitate %e,at ,ea reaa, atri*uita pentru ' peri'a%a %eter"inata.
Capitolul II
Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante aflate sub
control national
Art.2. - 67) Cuti1area, pr'%u,erea, +a*ri,area, e$peri"entarea, e$tra!erea, prepararea, tran#+'r"area,
'+erirea, punerea in 1anzare, 1anzarea, %i#tri*uirea, i1rarea ,u 'ri,e titu, tri"iterea, tran#p'rtu,
pr',urarea, ,u"pararea, %etinerea 'ri ate 'peratiuni pri1in% ,ir,uatia %r'!uri'r %e ri#,, +ara %rept, #e
pe%ep#e#, ,u in,2i#'are %e a 8 a 79 ani #i interzi,erea un'r %repturi.
6:) Da,a +aptee pre1azute a ain. 67) au ,a '*ie,t %r'!uri %e "are ri#,, pe%eap#a e#te in,2i#'area %e a 7;
a :; %e ani #i interzi,erea un'r %repturi.
referat.clopotel.ro
Art.3. - 67) Intr'%u,erea #au #,'aterea %in tara, pre,u" #i i"p'rtu 'ri e$p'rtu %e %r'!uri %e ri#,, +ara
%rept, #e pe%ep#e#, ,u in,2i#'are %e a 7; a :; %e ani #i interzi,erea un'r %repturi.
6:) Da,a +aptee pre1azute a ain. 67) au ,a '*ie,t %r'!uri %e "are ri#,, pe%eap#a e#te in,2i#'area %e a 79
a :; %e ani #i interzi,erea un'r %repturi.
Art.4. - Cuti1area, pr'%u,erea, +a*ri,area, e$peri"entarea, e$tra!erea, prepararea, tran#+'r"area,
,u"pararea #au %etinerea %e %r'!uri pentru ,'n#u" pr'priu, +ara %rept, #e pe%ep#e#te ,u in,2i#'are %e a
: a 9 ani.
Art.5. - Punerea a %i#p'zitie, ,u #tiinta, ,u 'ri,e titu, a unui ',a, a unei ',uinte #au a 'ri,arui at ',
a"ena&at, in ,are are a,,e# pu*i,u, pentru ,'n#u"u ii,it %e %r'!uri 'ri t'erarea ,'n#u"uui ii,it in
a#e"enea ',uri #e pe%ep#e#te ,u in,2i#'are %e a 8 a 9 ani #i interzi,erea un'r %repturi.
Art.6. - 67) Pre#,rierea %r'!uri'r %e "are ri#,, ,u intentie, %e ,atre "e%i,, +ara ,a a,ea#ta #a +ie ne,e#ara
%in pun,t %e 1e%ere "e%i,a, #e pe%ep#e#te ,u in,2i#'are %e a 7 an a 9 ani.
6:) Cu a,eea#i pe%eap#a #e #an,ti'neaza #i ei*erarea #au '*tinerea, ,u intentie, %e %r'!uri %e "are ri#,,
pe *aza unei retete "e%i,ae pre#,ri#e in ,'n%itiie pre1azute a ain.67) #au a unei retete "e%i,ae
+a#i+i,ate.
Art.7. - A%"ini#trarea %e %r'!uri %e "are ri#, unei per#'ane, in a+ara ,'n%itii'r e!ae, #e pe%ep#e#te ,u
in,2i#'are %e a < uni a = ani.
Art.8. - >urnizarea, in 1e%erea ,'n#u"uui, %e in2aanti ,2i"i,i t'$i,i unui "in'r, #e pe%ep#e#te ,u
in,2i#'are %e a < uni a : ani #au ,u a"en%a.
Art.. - Pr'%u,erea, +a*ri,area, i"p'rtu, e$p'rtu, '+erirea, 1anzarea, tran#p'rtu, i1rarea ,u 'ri,e titu,
tri"iterea, pr',urarea, ,u"pararea #au %etinerea %e pre,ur#'ri, e,2ipa"ente 'ri "ateriae, in #,'pu
utiizarii 'r a ,uti1area, pr'%u,erea #au +a*ri,area ii,ita %e %r'!uri %e "are ri#,, #e pe%ep#e#, ,u
in,2i#'are %e a 8 a 7; ani #i interzi,erea un'r %repturi.
Art.1!. - Or!anizarea, ,'n%u,erea #au +inantarea +apte'r pre1azute a art.:-? #e pe%ep#e#te ,u pe%ep#ee
pre1azute %e e!e pentru a,e#te +apte, i"itee "a$i"e ae a,e#t'ra #p'rin%u-#e ,u 8 ani.
Art.11. - 67) In%e"nu a ,'n#u"u ii,it %e %r'!uri, prin 'ri,e "i&'a,e, %a,a e#te ur"at %e e$e,utare, #e
pe%ep#e#te ,u in,2i#'are %e a < uni a 9 ani.
6:) Da,a in%e"nu nu e#te ur"at %e e$e,utare, pe%eap#a e#te %e a < uni a : ani #au a"en%a.
Art.12. - 67) Se pe%ep#e#, ,u %etentiunea pe 1iata #au ,u in,2i#'are %e a 79 a :9 %e ani #i interzi,erea
un'r %repturi +aptee pre1azute a art.:, 8 #i 9, %a,a per#'ana ,are e-a #a1ar#it +a,e parte %intr-'
'r!anizatie #au a#',iatie 'ri %intr-un !rup %e ,e putin 8 per#'ane, ,u #tru,turi %eter"inate #i ,are #unt
,'n#tituite in #,'pu ,'"iterii a,e'r +apte #i a '*tinerii %e *ene+i,ii "ateriae #au ate +''a#e ii,ite.
6:) Se pe%ep#e#, ,u in,2i#'are %e a 8 a 79 ani +aptee pre1azute a art.=, <, @, ? #i 77, %a,a au +'#t
#a1ar#ite in ,'n%itiie pre1azute a ain.67).
68) In ,azu in+ra,tiuni'r pre1azute a ain. 67) #i 6:), %a,a +aptee au a1ut ,a ur"are "'artea 1i,ti"ei,
pe%eap#a e#te %etentiunea pe 1iata #au in,2i#'area %e a 79 a :9 %e ani #i interzi,erea un'r %repturi.
Art.13. - 67) Tentati1a a in+ra,tiunie pre1azute a art.:-@, a art.? #i 7; #e pe%ep#e#te.
6:) Se ,'n#i%era tentati1a #i pr'%u,erea #au pr',urarea "i&'a,e'r 'ri in#tru"ente'r, pre,u" #i uarea %e
"a#uri in 1e%erea ,'"iterii in+ra,tiuni'r pre1azute a ain.67)
Art.14. - Cu pri1ire a in+ra,tiunie ,uprin#e in prezentu ,apit', pe an!a #ituatiie pre1azute in C'%u pena,
,'n#tituie ,ir,u"#tante a!ra1ante ur"at'aree #ituatii(
a)per#'ana ,are a ,'"i# in+ra,tiunea in%epinea ' +un,tie ,e i"pi,a e$er,itiu aut'ritatii pu*i,e, iar +apta a
+'#t ,'"i#a in e$er,itarea a,e#tei +un,tii0
*) +apta a +'#t ,'"i#a %e un ,a%ru "e%i,a #au %e ' per#'ana ,are are, p'tri1it e!ii, atri*utii in upta
i"p'tri1a %r'!uri'r0
,)%r'!urie au +'#t tri"i#e #i i1rate, %i#tri*uite #au '+erite unui "in'r, unui *'na1 p#i2i,, unei per#'ane
a+ate in ,ura %e %ezint'$i,are #au #u* #upra1e!2ere "e%i,aa 'ri #-au e+e,tuat ate a#e"enea a,ti1itati
interzi#e %e e!e ,u pri1ire a una %intre a,e#te per#'ane 'ri %a,a +apta a +'#t ,'"i#a intr-' in#titutie #au
unitate "e%i,aa, %e in1ata"ant, "iitara, ', %e %etentie, ,entre %e a#i#tenta #',iaa, %e ree%u,are #au
in#titutie "e%i,a-e%u,ati1a, ',uri in ,are ee1ii, #tu%entii #i tinerii %e#+a#'ara a,ti1itati e%u,ati1e, #p'rti1e,
#',iae 'ri in apr'pierea a,e#t'ra0
%) +''#irea "in'ri'r in #a1ar#irea +apte'r pre1azute a art.:-770
e)%r'!urie au +'#t a"e#te,ate ,u ate #u*#tante ,are e-au "arit peri,'u pentru 1iata #i inte!ritatea
per#'ane'r.
Art.15. - Nu #e pe%ep#e#te per#'ana ,are, "ai inainte %e a +i in,eputa ur"arirea penaa, %enunta
referat.clopotel.ro
aut'ritati'r ,'"petente parti,iparea #a a ' a#',iatie #au intee!ere in 1e%erea ,'"iterii uneia %intre
in+ra,tiunie pre1azute a art.:-7;, per"itan% a#t+e i%enti+i,area #i tra!erea a ra#pun%ere penaa a ,e'rati
parti,ipanti.
Art.16. - Per#'ana ,are a ,'"i# una %intre in+ra,tiunie pre1azute a art.:-7;, iar in ti"pu ur"aririi penae
%enunta #i +a,iiteaza i%enti+i,area #i tra!erea a ra#pun%ere penaa a at'r per#'ane ,are au #a1ar#it
in+ra,tiuni e!ate %e %r'!uri, *ene+i,iaza %e re%u,erea a &u"atate a i"ite'r pe%ep#ei pre1azute %e e!e.
Art.17. - 67) Dr'!urie #i ate *unuri ,are au +a,ut '*ie,tu in+ra,tiuni'r pre1azute a art.:-7; #e ,'n+i#,a, iar
%a,a a,e#tea nu #e !a#e#,, ,'n%a"natu e#te '*i!at a pata e,2i1aentuui 'r in *ani.
6:) Se ,'n+i#,a, %e a#e"enea, *anii, 1a'rie #au 'ri,e ate *unuri %'*an%ite prin 1a'ri+i,area %r'!uri'r #i a
at'r *unuri pre1azute a ain.67).
Art.18. - 67) Dr'!urie ri%i,ate in 1e%erea ,'n+i#,arii #e %i#tru!. Pa#trarea %e ,'ntrapr'*e e#te '*i!at'rie.
6:) Sunt e$,eptate %e a %i#tru!ere(
a)"e%i,a"entee utiiza*ie, ,are au +'#t re"i#e +ar"a,ii'r #au unitati'r #pitai,e#ti, %upa a1izu preaa*i a
Dire,tiei +ar"a,euti,e %in ,a%ru 4ini#teruui Sanatatii0
*) pantee #i #u*#tantee utiiza*ie in in%u#tria +ar"a,euti,a #au in ata in%u#trie, in +un,tie %e natura
a,e#t'ra, ,are au +'#t re"i#e unui a!ent e,'n'"i, pu*i, #au pri1at, aut'rizat #a e utiizeze 'ri #a e
e$p'rte0
,)unee ,antitati ,'re#punzat'are, ,are 1'r +i pa#trate in #,'p %i%a,ti, #i %e ,er,etare #tiinti+i,a #au au +'#t
re"i#e in#titutii'r ,are %etin ,aini #i ate ani"ae %e %epi#tare a %r'!uri'r, pentru pre!atirea #i "entinerea
antrena"entuui a,e#t'ra, ,u re#pe,tarea %i#p'zitii'r e!ae.
68) Di#tru!erea %r'!uri'r #e e+e,tueaza peri'%i,, prin in,inerare #au prin ate "i&'a,e a%e,1ate, %e ,atre '
,'"i#ie +'r"ata %in ,ate un reprezentant a Par,2etuui %e pe an!a Curtea Supre"a %e Au#titie, a
4ini#teruui Sanatatii - Dire,tia +ar"a,euti,a, a 4ini#teruui Ape'r, Pa%uri'r #i Pr'te,tiei 4e%iuui, un
#pe,iai#t %in ,a%ru +'r"atiunii ,entrae %e repri"are a tra+i,uui ii,it %e %r'!uri %in In#pe,t'ratu Genera a
P'itiei #i !e#ti'naru ,a"erei %e ,'rpuri %ei,te a a,eeia#i unitati.
Art.7?. - In ,azu in ,are un t'$i,'"an e#te ,'n%a"nat pentru #a1ar#irea unei in+ra,tiuni, #e api,a in "'%
,'re#punzat'r %i#p'zitiie C'%uui pena #i ae C'%uui %e pr',e%ura penaa.
Capitolul III
Dispozitii proce"urale
Art.2!. Par,2etu %e pe an!a Curtea Supre"a %e Au#titie p'ate aut'riza, a #'i,itarea in#titutii'r e!a
a*iitate, e+e,tuarea %e i1rari #upra1e!2eate, ,u #au +ara #u*#tituirea t'taa a %r'!uri'r, 'ri a pre,ur#'ri'r.
Art.21. - 67) Pr',ur'ru p'ate aut'riza +''#irea in1e#ti!at'ri'r a,'periti pentru %e#,'perirea +apte'r,
i%enti+i,area aut'ri'r #i '*tinerea "i&'a,e'r %e pr'*a, in #ituatii in ,are e$i#ta in%i,ii te"eini,e ,a a +'#t
#a1ar#ita #au ,a #e pre!ate#te ,'"iterea unei in+ra,tiuni, %intre ,ee pre1azute in prezenta e!e.
6:) Aut'rizarea e#te %ata in +'r"a #,ri#a pentru ' peri'a%a %e ,e "ut <; %e zie #i p'ate +i preun!ita
pentru "'ti1e te"eini, &u#ti+i,ate, +ie,are preun!ire neputan% %epa#i 8; %e zie.
Art.22. - 67) P'iti#tii %in +'r"atiunie %e #pe,iaitate ,are a,ti'neaza ,a in1e#ti!at'ri a,'periti, pre,u" #i
,'a*'rat'rii a,e#t'ra, p't pr',ura %r'!uri, #u*#tante ,2i"i,e e#entiae #i pre,ur#'ri, ,u aut'rizarea
preaa*ia a pr',ur'ruui, in 1e%erea %e#,'peririi a,ti1itati'r in+ra,ti'nae #i a i%enti+i,arii per#'ane'r
i"pi,ate in a#t+e %e a,ti1itati.
6:) A,tee in,2eiate %e p'iti#tii #i ,'a*'rat'rii a,e#t'ra, pre1azuti a ain. 67), p't ,'n#titui "i&'a,e %e
pr'*a.
Art.:8. - 67) Can% #unt in%i,ii te"eini,e ,a ' per#'ana ,are pre!ate#te ,'"iterea unei in+ra,tiuni %intre ,ee
pre1azute in prezenta e!e, #au ,are a ,'"i# ' a#e"enea in+ra,tiune +''#e#te #i#te"e %e tee,'"uni,atii
#au in+'r"ati,e, 'r!anu %e ur"arire penaa p'ate, ,u aut'rizarea pr',ur'ruui, #a ai*a a,,e# pe ' peri'a%a
%eter"inata a a,e#te #i#te"e #i #a e #upra1e!2eze.
6:) Di#p'zitiie art. ?7
7
-?7
9
%in C'%u %e pr',e%ura penaa #e api,a in "'% ,'re#punzat'r.
Art.:=. Per,2ezitia #e p'ate e+e,tua in ',urie in ,are #unt in%i,ii ,a #-a ,'"i# 'ri ,a #e pre!ate#te
#a1ar#irea uneia %intre in+ra,tiunie pre1azute in prezenta e!e, ,u re#pe,tarea %i#p'zitii'r C'%uui %e
pr',e%ura penaa.
Art.25. - 67) In ,azu in ,are e$i#ta in%i,ii te"eini,e ,a ' per#'ana tran#p'rta %r'!uri a#,un#e in ,'rpu #au,
pe *aza ,'n#i"ta"antuui #,ri#, 'r!anu %e ur"arire penaa %i#pune e+e,tuarea un'r e$a"ene "e%i,ae, in
1e%erea %epi#tarii a,e#t'ra. In ,az %e re+uz #e 1a #'i,ita aut'rizarea pr',ur'ruui, ,are 1a "enti'na #i
unitatea "e%i,aa ,e ur"eaza #a e+e,tueze a,e#te in1e#ti!atii "e%i,ae.
6:) A,tee ,'n#e"nan% rezutatu in1e#ti!atii'r "e%i,ae, pre,u" #i ,ee pri1in% "'%u in ,are a,e#tea #-au
e+e,tuat #e tran#"it %e in%ata pr',ur'ruui #au, %upa ,az, 'r!anuui %e ur"arire penaa ,are e-a #'i,itat.
Art.26. - >'r"atiunea ,entraa %e repri"are a tra+i,uui ii,it %e %r'!uri %in In#pe,t'ratu Genera a P'itiei
e#te uni,a +'r"atiune ,are ,''r%'neaza #i ,entraizeaza t'ate %atee ,are 1izeaza %r'!urie, #u*#tantee
referat.clopotel.ro
,2i"i,e e#entiae, pre,ur#'rii #i in2aantii ,2i"i,i t'$i,i.
Capitolul I#
$asuri i%potri&a consu%ului ilicit "e "roguri
Art.27. - 67) C'n#u"u ii,it %e %r'!uri a+ate #u* ,'ntr' nati'na, +ara pre#,riptie "e%i,aa, e#te interzi# pe
terit'riu R'"aniei.
6:) Per#'ana ,are ,'n#u"a ii,it %r'!uri a+ate #u* ,'ntr' nati'na e#te #upu#a, %upa ,az, uneia %intre
ur"at'aree "a#uri( ,ura %e %ezint'$i,are #au #upra1e!2erea "e%i,aa.
68) 4a#urie pre1azute a ain.6:) #unt %i#pu#e %e una %intre unitatie "e%i,ae #ta*iite %e 4ini#teru
Sanatatii, pe *aza unei e$pertize "e%i,'-e!ae.
6=) De,izia unitatii "e%i,ae p'ate +i ata,ata ,u pan!ere, in ter"en %e 7; zie %e a ,'"uni,are, a
&u%e,at'ria in a ,arei raza terit'riaa i#i are #e%iu unitatea "e%i,aa.
69) B'tararea &u%e,at'riei p'ate +i ata,ata ,u re,ur#.
Art.28. - 67) Cura %e %ezint'$i,are #e reaizeaza in re!i" %e #pitaizare in una %intre unitatie "e%i,ae
#ta*iite %e 4ini#teru Sanatatii, ,are #unt '*i!ate #a 1eri+i,e peri'%i, 'p'rtunitatea ,'ntinuarii ,urei.
6:) Can% nu e#te ne,e#ara ,ura %e %ezint'$i,are, per#'ana e#te #upu#a #upra1e!2erii "e%i,ae intr-'
unitate "e%i,aa, pu*i,a #au pri1ata, %intre ,ee #ta*iite %e 4ini#teru Sanatatii, ,are api,a "a#urie
"e%i,ae ne,e#are, tinan% #ea"a %e #tarea %e #anatate a per#'anei, %e per#'naitatea a,e#teia #i %e
"e%iu #',ia %in ,are pr'1ine.
68) Supra1e!2erea "e%i,aa e#te a#i!urata in "'% ,'ntinuu #au te"p'rar %e ' unitate %intre ,ee
pre1azute a ain. 6:), i"preuna ,u ' +a"iie, ' per#'ana #au ' ,'e,ti1itate, ,are prezinta aptitu%inie
ne,e#are unei a#t+e %e #upra1e!2eri.
6=) C2etuieie ',azi'nate %e ,ura %e %ezint'$i,are #au %e #upra1e!2erea "e%i,aa, pre,u" #i %e
e+e,tuarea e$pertizei "e%i,'-e!ae #unt #up'rtate %e #tat #i, in +un,tie %e p'#i*iitatie "ateriae, %e ,atre
per#'ana in ,auza, %e +a"iie #au %e un 'r!ani#" pri1at, in ,'n%itiie #ta*iite printr-un 'r%in ,'"un a
"ini#truui #anatatii #i a "ini#truui +inante'r.
69) 4ini#tru &u#titiei #i "ini#tru #anatatii 1'r #ta*ii printr-un 'r%in ,'"un "a#urie "e%i,ae #i e%u,ati1e
,are 1'r +i api,ate t'$i,'"ani'r in peniten,iare.
Art.2. - 67) T'$i,'"anii ,are #e prezinta %in pr'prie initiati1a a ' unitate "e%i,aa #pe,iaizata #au a un
%i#pen#ar, pentru a *ene+i,ia %e trata"ent, p't ,ere ,'n+i%entiaitate.
6:) T'$i,'"anii ,are au *ene+i,iat %e un trata"ent in ,'n%itiie pre1azute a ain. 67) pri"e#,, a ,ererea 'r,
,ate un ,erti+i,at n'"ina, in ,are #e 1'r "enti'na unitatea e"itenta, %atee %e i%enti+i,are a per#'anei in
,auza, %urata #i '*ie,tu trata"entuui, #tarea #anatatii a ter"inarea #au a intreruperea trata"entuui.
Art.3!. - Ori,e per#'ana ,are are ,un'#tinta %e#pre un ,'n#u"at'r %e %r'!uri p'ate #e#iza una %intre
unitatie "e%i,ae #ta*iite %e 4ini#teru Sanatatii, ,are 1a pr',e%a ,'n+'r" e!ii.
'A()*+* ,-.I
Acetorp.ine - %eri1at %e te*aina C 8-;-a,etDtetra2D%r'-@-ap2a-67-2D%r'$D-7-"et2D*utDi) -<,7=-
en%'et2en'-'ripa1ine
Acet/l0alp.a0%et./lfentan/l C N-E7-6ap2a-"et2Dp2enet2D)-=-piperi%DFa,etanii%e
Acet/l%et.a"ol C 8-a,et'$D-<-%i"et2Da"in'-=,=-%ip2enD2eptane
Alp.acet/l%et.a"ol C ap2a-8-a,et'$D-<-%i"et2Da"in'-=, =-%ip2enD2eptane
Alp.a%et./lfentan/l C N-E76ap2a-"et2Dp2enet2D)-=-piperi%DFpr'pi'nanii%e
(enzo/l%orp.ine
(eta0./"ro1/fentan/l C N-E7-6*eta-2D%r'$Dp2enet2D)-=-piperi%DFpr'pi'nanii%e
(eta0./"ro1/0%et./l030fentan/l C N-E7-6*eta-2D%r'$Dp2enet2D)-8-"et2D-=-piperi%DFpr'pi'nanii%e
(rola%feta%ine 2D3(4 C :,9-%i"et2'$D-=-*r'"'a"p2eta"ine
Cat.inone C 6-)-ap2a-a"in'pr'pi'p2en'ne
Co"eine0,0o1i"e
Deso%orp.ine C %i2D%r'%e'$D"'rp2ine
D)' C N,N-%iet2DtrDpta"ine
2550"i%et.o1/a%feta%ine 2D$A4 C %-:,9-%i"et2'$D-ap2a-"et2Dp2enDet2Da"ine
D$67 C 8-67,:-%i"et2D2ept2D)-7-2D%r'$D-@,G,?,7;-tetra2D%r'-<,<,?-tri"et2D-<B-%i*enz'E*,%FpDran
D$' C N,N-%i"et2DtrDpta"ine
2550"i%et.o1/040et./la%feta%ine 2D3)'4 C %-:,9-%i"et2'$D-=-et2D-ap2a-"et2Dp2enDet2Da"ine
Dio1ap.et/l but/rate C et2D-=-"'rp2'in'-:,:-%ip2enD*utDrate
)tic/cli"ine 27C)4 C N-et2D-7-p2enD,D,'2e$Da"ine
,0et./l %et./lene"io1/s%feta%ine 6N-et2D 4DA) C 6H3-)-N-et2D-ap2a-"et2D-8,=-6"et2Dene%i'$D)
p2enet2Da"ine
)torp.ine C tetra2D%r'-@-ap2a-67-2D%r'$D-7-"et2D*ut2D)-<,7=-en%'et2en'-'ripa1ine
)tr/pta%ine C 8-6:-a"in'*utD) in%'e
referat.clopotel.ro
6eroin C Dia,et2Dt"'rp2ine
,0./"ro1/ %et./lene"io1/a%feta%ine 2,0./"ro1/0$DA4 C 6H3-)-N-Eap2a-"et2D-8,=-6"et2Dene%i'$D)
p2enet2DF 2D%r'$Da"ine
8etobe%i"one C =-"eta-tD%r'$Dp2enD-7-"et2D-=-pr'pi'nDpiperi%ine
2940*/sergi"e 2*SD4 C 6H)N,N-%iet2DD#er!a"i%e 6%-D#er!i, a,i% %iet2Da"i%e)
$et.a"one inter%e"iar C =-,Dan'-:-%i"e72Da"in'-=,=-%ip2enD*utane
$et.cat.inone C :-6"#t2Da"in')-7-p2enDpr'pan-7-'ne
3540$et./lene"io1/%eta%feta%ine 2$D$A4 C %-8,=-"et2Dene%i'$D-N,ap2a-%i"et2Dp2enD-et2Da"ine
50$et.o1/03540%et./lene"io1/a%feta%ine 2$$DA4 C %-9-"et2'$D-8,=-"et2Dene%i'$D-ap2a-
"et2Dp2enDet2Da"ine
$escaline C 8,=,9-tri"et2'$Dp2enet2Da"ine
$et./l04 a%inore1 C 6H3-)-,i#-:-a"in'-=-"et2D-9-p2enD-:-'$az'+ine
$et./l030fentan/l C N-68-"et2D-7-p2enet2D-=-piperi%D)pr'pi'nanii%e
$et./l030tiofentan/l C N-E8-"et2D-7-E:-6:-t2ienD)et2DF-=-piperi%DFpr'pi'nanii%e
$orp.ine0,0o1i"e
$777 C 7-"et2D-=-p2enD-=-piperi%in' pr'pi'nate 6e#ter)
31/co"one C 7=-2D%r'$D%i2D%r','%ein'ne
7ara0fluorofentan/l C =I-+u'r'-N-67-p2enet2D-=-piperi%D) pr'pi'nanii%e
7ara.e1/l C 8-2e$D-7-2D%r'$D-@,G,?,7;-tetra2D%r'-<,<,?-tri"et2D-<B-%i*enz'E*,%FpDran
7ara%et.o1/a%feta%ine 27$A4 C =-"et2'$D-ap2a-"et2Dp2enDet2Da"ine
7)7A7 C 7-p2enet2D-=-p2enD-=-piperi%in' a,etate 6e#ter)
7silocine C 8-6: %i"et2Da"in'et2D)-=-2D%r'$Din%'e
7siloc/bine C 8-6: %i"et2Da"in'et2D)in%'-=-D %i2D%r'!en p2'#p2ate
-olic/cli"ine C 7-67-p2enD,D,'2e$D)pDrr'i%ine
S'75 D3$ C :-a"in'-7-6:,9-%i"et2'$D-=-"et2D)p2enDpr'pane
'ena%feta%ine 2$DA4 C 8,=-"et2Dene%i'$Da"p2eta"ine
'enoc/cli"ine 2'C74 C 7-E7-6:-t2ienD),D,'2e$D)piperi%ine
'etra./"rocannabinol
'.iofentan/l C N-E7-E:-6:-t2ienD)et2DF-=-piperi%DFpr'pi'nanii%e
354550'ri%et.o1/a%feta%ine 2'$A4 C %-8,=,9-tri"et2'$D-ap2a-"et2Dp2enDet2Da"ine
'A()*+* ,r.II
Acet/l"i./"roco"eine
Acet/l%et.a"ol C 8-a,et'$D-<-%i"et2Da"in'-=,=-%ip2enD2eptane
Alfentanil C N-E7-E:-6=-et2D-=,9-%i2D%r'-9-'$'-7B-tetraz'-7-D)et2DF-=-6"et2'$D"et2D)-=-piperi- %inD)-N-
p2enDpr'pana"i%e
All/lpro"ine C 8-ai-7-"et2D-=-p2enD-=-pr'pi'n'$Dpiperi%ine
Alp.a%epro"ine C ap2a-8-et2D-7-"et2D-=-p2enD-=-pr'pi'n'$Dpiperi%ine
Alp.a%et.a"ol C ap2a-<-%i"et2Da"in'-=,=-%ip2enD-8-2ep7an'
Alp.a%et./lt.iofentan/l C N-E7-E7-"et2D-:-6:-t2ienD)et2DA-=-piperi%DFpr'pi'nanii%e
Alp.apro"ine C ap2a-7,8-%i"et2D-=-p2enD-=-pr'pi'n'$Dpiperi%ine
A%feta%ine C 6H3-)-:-a"in'-7-p2enDpr'pane
Anileri"ine C 7-para-a"in'p2enet2D-7-p2enDpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% et2D e#ter
(enzet.i"ine C 7-6:-*enzD'$Det2D)-=-p2enDpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% et2D e#ter
(enz/l%orp.ine C 8-*enzD"'rp2ine
(etacet/l%et.a"ol C *eta-8-a,et'$D-<-%i"et2Da"in'-=,=-%ip2enD2eptane
(eta%epro"ine C *eta-8-et2D-7-"et2D-=-pr'pi'n'$Dpiperi%ine
(eta%et.a"ol C *eta-<-%i"et2Da"in'-=,=-%ip2enD-8-2eptan'
(etapro"ine C *eta-7,8-%i"et2D-=-p2enD-=-pr'pi'n'$Dpiperi%ine
(ezitra%ine C 7-68-,Dan'-8,8-%ip2enDpr'pD)-=-6:-'$'-8-pr'pi'nD-7-*enzi"i%at'inD)piperi%ine
Clonitazene C 6:-para-,2'r*enzD)-7-%iet2Da"in'et2D-9-nitr'*enzi"i%az'e
Coca frunze
Cocaine C "et2D e#ter %e *enz'De,!'nine
Co"eine C 8-"et2D"'rp2ine
Co"o1i%e C %i2D%r','%ein'ne-<-,ar*'$D"et2D'$i"e
Concentrat "e tulpini "e %ac
De1a%feta%ine C 6H)-:-a"in'-7-p2enDpr'pane
De1tro%ora%i"e C 6H)-=-E:-"et2D-=-'$'-8,8-%ip2enD-=-67-pDrr'i%inD)*utDA"'rp2'ine
Dia%pro%i"e C N-E:-"et2Dp2enet2Da"in' pr'pDpr'pi'nanii%e
De1tropropo1/p.ene C ap2a-6H)-=-%i"et2Da"in'-7,:-%ip2enD-8-"et2D-:-*utan' pr'pi'nate
Die./lt.ia%butene C 8-%iet2Da"in'-7,7-%i-6:I-t2ienD)-7-*utene
Difeno1ine C 7-68-,Dan'-8,8-%ip2enDpr'pD)-=-p2enDi#'nipe,'ti, a,i%
Di./"roco"eine
Di./"ro%orp.ine
Di%eno1a"ol C :-%i"et2Da"in'et2D-7-et2'$D-7,7-%ip2enDa,etate
Di%ep.eptanol C <-%i"et2Da"in'-=,=-%ip2enD-8-2eptan'
referat.clopotel.ro
Di%et./lt.ia%butene C 8-%i"et2Da"in'-7,7-%i-6:I-t2ienD)-7-*utene
Dio1ap.et/l but/rate C et2D-=-"'rp2'in'-:,:-%ip2enD*utDrate
Dip.eno1/late C 7-68-,Dan'-8,8-%ip2enDpr'pD)-=-p2enDpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% et2D e#ter
Dipipanone C =,=-%ip2enD-<-piperi%ine-8-2eptan'ne
Drotebanol C 8,=-%i"et2'$D-7@-"et2D"'rp2inan-< *eta, 7= %i'
)cgonine
)t./l%et./ltia%butene C 8-et2D"et2Da"in'-7,7-%i-6:I-t2ienD)-7-*utene
)t./l%orp.ine C 8-et2D"'rp2ine
)tonitazene C 7-%iet2Da"in'et2D-:-para-et2'$D*enzD-9-nitr'*enzi"i%az'e
)to1eri"ine C 7-6:-6:-2D%r'$Det2'$D)et2DA-=-p2enDpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% et2D e#ter
:enet/lline C %-8,@-%i2D%r'-7,8-%i"et2D-@-6:-E67-"et2D-:-p2enDet2D)a"in'Fet2D)-7B-purine-:,<-%i'ne
:entan/l C 7-p2enet2D-=-N-pr'pi'nDaniin'piperi%ine
:uret.i"ine C 7-6:-tetra2D%r'+ur+urD'$Det2D)-=-p2enDpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% et2D e#ter
6i"roco"one C %i2D%r','%ein'ne
6/"ro%orp.inol C 7=-2D%r'$D%i2D%r'"'rp2ine
6/"ro%orp.one C %i2D%r'"'rp2in'ne
6/"ro1/pet.i"ine C =-"eta-2D%r'$Dp2enD-7-"et2Dpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% et2D e#ter
Iso%et.a"one C <-%i"et2Da"in'-9-"et2D-=,=-%ip2enD-8-2e$an'ne
*e&a%feta%ine C 7-ap2a-"et2Dp2enDet2Da"ine
*e&o%eta%feta%ine C 7-N-ap2a-%i"et2Dp2enDet2Da"ine
*e&o%et.orp.ane C 6-)-8-"et2'$D-N-"et2D"'rp2inan
*e&o%ora%i"e C 6-)-=-E:-"et2D-=-'$'-8,8-%ip2enD-=-67-pDrr'i%inD) *utDF"'rp2'ine
*e&op.enac/l%orp.ane C 6-)-8-2D%r'$D-N-p2ena,D"'rp2inan
*e&orp.anol C 6-)-8-2D%r'$D-N-"et2D"'rp2inan
$e"o;ualone C 8-6-,2i'r'p2enD):-"et2D-=-68B)-Juinaz'iin'ne
$eta%feta%ine C 6H)-:-"et2Da"in'-7-p2enDpr'pane
$eta%feta%ine race%ate C 6H3-)-N,ap2a-%i"et2Dp2enet2Da"ine
$et.a;ualone C :-"et2D-8-'-t'D-=68B)-Juinaz'in'ne
$et./lp.eni"ate C :-p2enD-:-6:-piperi%D)a,eti, a,i% "et2Di e#ter
$etazocine C :I-2D%r'$D-:,9,?-tri"et2D-<,@-*enz'"'rp2an
$et.a"one C <-%i"et2Da"in'-=,=-%ip2enD-8-2eptan'ne
$et./l"esorp.ine C <-"et2D-%eta-<-%e'$D"'rp2ine
$et./l"i./"ro%orp.ine C <-"et2D%i2D%r'"'rp2ine
$etopon C 9-"et2D%i2D%r'"'rp2in'ne
$ora%i"e inter%e"iate C :-"et2D-8-"'rp2'in'-7,7-%ip2enDpr'pane ,ar*'$Di, a,i%
$orp.eri"ine C 7-6:-"'rp2'in'et2D)-=-p2enDpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% et2D e#ter
$orp.ine si saruri
$/rop.ine C "Dri#tD*enzD"'rp2ine
,icoco"ine C <-ni,itinD,'%eine
,ico"ico"ine C <-ni,'tinD%i2D%r','%eine
,ico%orp.ine C 8,<-%ini,'tinD"'rp2ine
,orac/%et.a"ol C 6H3-)-ap2a-8-a,et'$D-<-"et2Da"in'-=,=-%ip2enD-2eptan
,orco"eine C N-%e"et2D,'%eine
,orle&orp.anol C 6-)-8-2i%r'$D"'rp2inan
,or%et.a"one C <-%i"et2Da"in'-=,=-%ip2enD-8-2e$an'ne ,or%orp.ine C %e"et2D"'rp2ine
,orpipanone C =,=-%ip2enDi-<-piperi%in'-8-2e$an'ne
,0o1/%or.ine
3piu%
31/co"one C 7=-2D%r'$D%i2D%r','%ein'ne
31/%orp.one C 7=-2D%r'$D%i2D%r'"'rp2in'ne
7et.i"ine C 7-"et2D-=-p2enDpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% et2D e#ter
7et.i"ine inter%e"iar A C =-,Dan'-7-"et2D-=-p2enDpiperi%ine
7et.i"ine inter%e"iar ( C =-p2enDpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% et2D e#ter
7et.i"ine inter%e"iar C C 7-"et2D-=-p2enDpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i%
7.ena"o1one C <-"'rp2'in'-=,=-%ip2enD-8-2eptan'ne
7.ena%pro%i"e C N-67-"et2D-:-piperi%in'et2D)-pr'pi'nanii%e
7.enazocine C :I-2D%ra$D-9,?-%i"et2D-:-p2enet2D-<,@-*enz'"'rp2an
7.enc/cli"ine C 7-67-p2en,D,'2e$D)piperi%ine
7.en%etrazine C 8-"et2D-:-p2enD"'rp2'ine
7.eno%orp.ane C 8-2D%r'$D-N-p2enet2D"'rp2inan
7.enoperi"ine C 7-68-2D%r'$D-8-p2enDpr'pD)-=-p2enDpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% et2D e#ter
7.olco"ine C "'rp2'inDet2D"'rp2ine
7i%ino"ine C =-p2enD-7-68-p2enDaI"in'pr'pD)piperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% et2D e#ter
7iritra%i"e C 7-68-,Dan'-8,8%ip2enDpr'pD)-=-67-piperi%in')-piperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% a"i%e
7ro.eptazine C 7,8-%i"etD-=-p2enD-=-pr'pi'n'$Daza,D,'2eptane
7roperi"ine C 7-"et2D-=-p2enDpiperi%ine-=-,ar*'$Di, a,i% i#'pr'pD e#ter
7ropira% C N-67-"et2D-:-piperi%in'et2D)-N-:-pDri%Dpr'pi'na"i%e
referat.clopotel.ro
-ace%et.orp.ane C 6H3-)-8-2D%r'$D-N-"et2Dni'rp2inan
-ace%ora%i"e C 6H3-)-=-E:-"et2D-=-'$'-8,8-%ip2enD-=-67-pDrr'i%inD) *utDF "'rp2'ine
-ace%orp.ane C 6H3-)-8-2D%r'$D-N-"et2D"'rp2inan
Secobarbital C 9-aD-9I-67-"et2D*utD)*ar*ituri, a,i%
Sufentanil C N-E=-6"et2'$D"et2D)-7-E:-6:-t2ienD)-et2DF-=-piperi%DF pr'pi'nanii%e
'.ebacone C a,etD%i2D%r','%ein'ne
'.ebaine
'ili"ine C 6H3-)-et2D-tran#-:-6%i"et2Da"in')-7-p2enD-8-,D,'2e$ene-7-,ar*'$Date
'ri%eperi"ine C 7,:,9-tri"et2D-=-p2enD-=-pr'pi'n'$Dpiperi%ine
<ipeprol C ap2a-6ap2a-"et2'$D*enzD)-=-6*eta-"et2'$Dp2enet2D)-7-pipenazineet2an'
'A()*+* ,r.III
Allobarbital C 9,9-%iaD*ar*ituri, a,i%
Alprazola% C B-,2'r'-7-"et2D-<-p2enD-=B-#-triaz''E=,8-aFE7,=F*enz'%iazepine
A%fepra%one C :-6%iet2Da"in')pr'pi'p2en'ne
A%obarbital C 9-et2D-9-68-"et2D*utD)*ar*ituri, a,i%
A%inore1 C :-a"in'-9-p2enD-:-'$az'ine
(arbital C 9,9-%iet2D*ar*ituri, a,i%
(enzfeta%ine C N-*enzD-N-ap2a-%i"et2Dp2enet2Da"ine
(ro%azepa% C @-*r'"'-7,8-%i2D%r'-9-6:-pDri%D)-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
(rotizola% C :-*r'"'-=-6'-,2'r'p2enD)-?-"et2D-<B-t2ien'E8,:-+F-#-triaz'' 6=,8-aFE7,=%iazepine
(uprenorp.ine C :7-,D,'pr'pD-@-ap2a-E6S)-7-2D%r'$D-7,:,:-tri"et2Dpr'pDF-<,7=-en%'-et2an'-<,@,G,7=-
tetra2D%r''ripa1ine
(utobarbital C 9-*utD-9-et2D*ar*ituri, a,i%
(utalbital C 9-aD-9-i#'*utD*ar*ituri, a,i%
Cannabis5 rezina "e cannabis si ulei "e cannabis
Cat.ine C %-t2re'-:-a"in'-7-2D%r'$D-7-p2enDpr'pane
C/clobarbital C 9-67-,D,'2e$an-7-D)-9-et2D*ar*ituri, a,i%
Ca%azepa% C @-,2'r'-7,8-%i2D%r'-8-2D%r'$D-7-"et2D-9-p2enD-:B 7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
%i"et2D,ar*a"at# 6e#ter)
C.lor"iazepo1i"e C @-,2'r'-:-6"et2Da"in')-9-p2enD-8B-7,=-*enz'%iazepine-=-'$i%e
Clobaza% C @-,2'r'-7-"et2D-9-p2enD-7B-7,9-*enz'%iazepine :,=68B,9B)-%i'ne
Clonazepa% C 9-6'-,2'r'p2enD)-7,8-%i2D%r'-@-nitr'-:B-7,=- *enz'%iazepin-:-'ne
Clorazepate C @-,2'r'-:,8-%i2D%r'-:-'$'-9-p2enD-7B-7,=- *enz'%iazepine 8-,ar*'$Di, a,i%
Clotiazepa% C 9-6'-,2'r'p2enD)-@-et2D-7,8-%i2D%r'-7-"et2D-:B-t2ien'E:,8-eF-7,=-%iazepin-:-'ne
Clo1azola% C 7;-,2'r'-77*-6'-,2'r'p2enD)-:,8,@,77*-tetra2D%r'-'$az''-E8,:-%F E7,=F *enz'%iazepin-
<69B)-'ne
Delorazepa% C @-,2'r'-9-6'-,2'r'p2enD)-7,8-%i2D%r'-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-ane
Diazepa% C @-,2'r'-7,8-%i2D%r'-7-"et2D-9-p2enD-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
)stazola% C B-,2'r'-<-p2enD-=B-#-triaz''E=,8-aFE7,=F *enz'%iazepine
)t.c.ior&/nol C et2D-:-,2'r'1inDet2inD,ar*in'
)t.ina%ate C 7-et2D,D,'2e$an',ar*a"ate
)t./l loflazepate C et2D @-,2'r'-9-6'-+u'r'p2enD)-:,8-%i2D%r'-:-'$'-7B-7,=-*enz'%iazepine-8-
,ar*'$Date
)tila%feta%ine C %-N-et2D-ap2a-"et2Dp2enDet2Da"ine
:enca%fa%ine C %-N-et2D-8-p2enD*i,D,'6:,:,7)-2eptan-:-a"ine
:enpropore1 C %-8-E6ap2a-"et2Dp2enDet2D)a"in'Fpr'pi'nitrie
:lu"iazepa% C @-,2'r'-9-6'-+u'r'p2enD)-7,8-%i2D%r'-7-"et2D-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
:lunitrazepa% C 9-6'-+u'r'p2enD)-7,8-%i2D%r'-7-"et2D-@-nitr'-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
:lurazepa% C @-,2'r'-7-E:-6%iet2Da"in')et2DF-9-6'-+u'r'p2enD)-7,8-%i2D%r'-:B-7.=-*enz'%iazepin-:-'ne
=lutet.i%i"e C :-et2D-:-p2enD!utari"i%e
6alazepa% C @-,2'r'-7,8-%i2D%r'-9-p2enD-7-6:,:,:-tri+u'r'et2D)-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
6alo1azola% C 7;-*r'"'-77*-6'-+u'r'p2enD):,8,@,77*-tetra2D%r''$az''E8,:-%F E7,=F *enz'%iazepin-<69B)-
'ne
8etazola% C 77-,2'r'-G,7:*-%i2D%r'-:,G-%i"et2D-7:*-p2enD-=B-E7,8F-'$azin'E8,:%F E7,=F *enz'-
%iazepine-=,@6<B)-%i'ne
*efeta%ine C 6-)-7-%i"et2Da"in'-7,8-%ip2enDet2ane
*oprazola% C <-6'-,2'r'p2enD)-:,=-%i2D%r'-:-E6=-"et2D-7-piperazinD) "et2DeneF-G-nitr'-7B-i"i-
%az'E7,:-aFE7,=)*enz'%iazepin-7-'ne
*orazepa% C @-,2'r'-9-6'-,2'r'p2enD)-7,8-%i2D%r'-8-2D%r'$D-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
*or%etazepa% C @-,2'r'-9-6'-,2'r'p2enD)-7,8-%i2D%r'-8-2D%r'$D-7-"et2D-:B-7,=-*enz'%iaze- pin-:-'ne
$azin"ol C 9-6p-,2'r'p2enD)-:,9-%i2D%r'-8B-i"i%az'-6:,7-a)-i#'in%'-9-'
$e"azepa% C @-,2'r'-:,8-%i2D%r'-7-"et2D-9-p2enD-7B-7,=-*enz'%iazepine
$efenore1 C %-N-68-,2'r'pr'pD)-ap2a-"et2Dp2enet2Da"ine
$eproba%ate C :-"et2D-:-pr'pD-7,8-pr'pane%i' %i,ar*a"ate
referat.clopotel.ro
$esocarbe C 8-6ap2a-"et2Dp2enet2D)-N-6p2enD,ar*a"'D)#D%n'ne i"ine
$et./lp.enobarbital C 9-et2D-7-"et2D-9-p2enD*ar*ituri, a,i%
$et./pr/lone C 8,8-%iet2D-9-"et2D-:,=-piperi%ine-%i'ne
$i"azola% C G-,2'r'-<-6'-+u'r'p2enD)-7-"et2D-=B-i"i%az'67,9-a) 67,=) *enz'%iazepine
,i%etazepa% C 7,8-%i2D%r'-7-"et2D-@-nitr'-9-p2enD-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
,itrazepa% C 7,8-%i2D%r'-@-nitr'-9-p2enD-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
,or"azepa% C @-,2'r'-7,8-%i2D%r'-9-p2enD-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
31azepa% C @-,2'r'-7,8-%i2i%r'-8-2D%r'$D-9-p2enDI-:-B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
31azola% C 7;-,2'r'-:,8,@,77*-tetra2D%r'-:-"et2D-77*-p2enD'$az''68,:-%) 67,=) *enz'%iazepin-<69B)-
'ne
7entazocine C 7,:,8,=,9,<-2e$a2D%r'-<,77-%i"et2D-8-68-"et2D-:-*utenD)-:,<-"et2an'-8-*enzaz',in-G-'
7entobarbital C 9-e72D-9-67-"et2D*utD) *ar*ituri, a,i%
7e%oline C :-a"in'-9-p2enD-:-'$az'in-=-'ne
7.en"i%etrazine C 6H)-8,=-%i"et2D-:-p2enD"'rp2'ine
7.enobarbital C 9-et2D-9-p2enD*ar*ituri, a,i%
7.enter%ine C ap2a-ap2a-%i"et2Dp2enet2Da"ine
7inazepa% C @-,2'r'-7,8-%i2D%r'-9-p2enD-7-6:-pr'pDnD)-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
7ipra"rol C 7,7-%ip2enD-7-6:-piperi%D)-"et2an'
7razepa% C @-,2'r'-7-6,D,'pr'pD"et2D)-7,8-%i2D%r'-9-p2enD-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
7/ro&alerone C %-7-6=-"et2Dp2enD)-:-67-pDrr'i%inD)-7-pentanane
Secbutabarbital C 9-#e,-*utD-9-et2D*ar*ituri, a,i%
'e%azepa% C @-,2'r'-7,8-%i2D%r'-8-2D%r'$D-7-"et2D-9-p2enD-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-ane
'etrazepa% C T-,2'r'-9-6,D,'2e$en-7-D)-7,8-%i2D%r'-7-"et2D-:B-7,=-*enz'%iazepin-:-'ne
'riazola% C G-,2'r'-<-6'-,2'r'p2enD)-7-"et2D-=B-#-triaz''E=,8-aA E7,=F*enz'%iazepine
#in/lbital C 9-67-"et2D*ut2D)-9-1inD*ar*ituri, a,i%.
'A()*+* ,r. I#
,0acet/lant.ranilic aci"
)p.e"rine
)rgo%etrine
)rgota%ine
Isosafrole
*/sergic aci"
3540%et./lene"io1/0p.en/lpropan020one
10p.en/l020propanone
7iperonal
7seu"oep.e"rine
Safrole
Acetic an./"ri"e
Acetone
Ant.ranilic aci"
)t./l et.er
6/"roc.lori" aci"
7.en/lacetic aci"
7iperi"ine
$et./let./l >etone
7otassiu% per%anganate
Sulp.uric aci"
'oluene
referat.clopotel.ro
VIITORII INTELECTUALI AI TARII DEPENDENTI DE HEROINA

Interviu cu moartea alba
G@K %intre t'$i,'"ani i#i a%"ini#treaza
2er'ina prin in&e,tare, iar re#tu %e 78K prin
ti!ara, a+ir"a un #'n%a& reaizat %e Or!anizatia
LSa1ati ,'piiiL. Citi" zini, in ziare L"'arte prin
#upra%'zaL, L%r'!urie, un peri,' pentru tineriL,
L%e a tara %e tranzit, R'"ania a tre,ut a tara
,'n#u"at'are %e #tupe+ianteL, L5i'!ra"e %e
2er'ina ,apturateL, L>r'ntiera, #u* a#e%iu
tra+i,anti'r %e %r'!uriL, Lt'ne %e 2a#i#
%epi#tate in p'rtL, Ltra+i,antii internati'nai au
a%u# "'artea a*a in R'"aniaL. Pri1i"
paraizati ,ara,atita %r'!uri'r ,are nu p'ate +i
in1in#a. Aut'ritatie #i #',ietatea ,i1ia "ai au
in,a puterea #a-i "ai taie %in tenta,ue. Pre#a
are %at'ria #a #puna M
Dat'ria ,itit'ruui e#te %e a in1ata %in !re#eie at'ra... in a,ea#ta an,2eta 1'" re,'n#titui P'1e#tea
Dr'!uri'r, %ar ,an% er'ii ei #unt #tu%entii. A,e#ti 'a"eni #unt reai. Nu"ee 'r, in#a, nu. /a
prezenta" in ,'ntinuare un inter1iu ,'"pet ,u un #tu%ent %epen%ent %e 2er'ina. Nu"ee ui e#te
4ir,ea S., are :; %e ani #i e#te #tu%ent a &urnai#". In prezentarea n'a#tra a" renuntat a 'ri,e +e %e
,'"entarii. La#a" reaitatea #a ,ur!a a#a ,u" e#te. An,2eta a +'#t reaizata in ,'a*'rare ,u
#apta"anau LIn Au#titieL a ,arui "'t' #e"ni+i,ati1 e#te( LS',ietatea nu are %reptu #a "a &u%e,e,
,an% nu e#te in #tare #a "a apere.L 6I#trate 4i,e#,u).
Ce tipuri de droguri folosesti?
A" in,er,at apr'ape t'ate +eurie %e %r'!uri %e ,are a" auzit. Un nu"e n'u %e pa#tia "a +a,e ,uri'#
a e+e,tu ei. in prin,ipiu, nu #unt %r'!uri pe piata pe ,are #a nu e +i in,er,at - ,u e$,eptia ,',ainei
,are e#te L%r'!u *'!ati'rL. A" in,eput %in i,eu ,u "ari&uana. A,u" iau 2er'ina %e un an #i
&u"atate. Nu #unt %epen%ent. P't in,a #a "a ,'ntr'ez. i"i +a, ' 2er'ina ,an% pi,a *ani %e a ai "ei
#au ,an% a" ,u ,ine #a iau. in re#t, "ai +u"ez %in ,an% in ,an% ' iar*a 6"ari&uana n.r.) a un ,2e+ #au
"ai iau ' pa#tia, %'ua, %e E,#ta#D ,u *ere ,an% "a %u, in 1reun ,u* #au 1re' %i#,'te,a.
Care sunt preturile pentru principalele tipuri de droguri?
intre 9;.;;; %e ei #i 7;; %e %'ari. in,er, #a-ti enu"ar ,ate1a
tipuri %e %r'!uri in,er,ate %e "ine %ar ,are #unt +''#ite +'arte
+re,1ent( 2er'ina - <;;.;;; ei !ra"u, iar %intr-un !ra" +a,i <
*ie0 "ari&uana - 9;.;;; - 7;;.;;; ei ' ti!ara0 E,#ta#D - 7;-8;
%e %'ari ' pa#tia0 ,',aina - G;-7;; %e %'ari !ra"u0 2a#i# -
7;;.;;; ei ti!ara. 4ai #unt pa#tiee %in +ar"a,ii ( Nitra-
zepa", O$azepa", >'rtra, R'"par,2in, Neta"ina - a,e#tea
#unt ni#te ,a"ante ,are uate ,u a,'' %e1in +'arte puterni,e.
Depen%entii %e 2er'ina au !a#it un #u*tituent( Guteti"i% ,u
C'%eina - ,are i"preuna %au e+e,tu 2er'inei - ea e#te ,ea
"ai a "'%a. A,e#te pa#tie #unt ie+tine %ar a,u" nu #e "ai
%au %e,at ,u reteta.
referat.clopotel.ro
Care este frecventa cu care iei droguri ?
Dupa ,u" a" "ai #pu# in,a nu #unt %epen%ent pentru ,a iau nu"ai %e pa,ere #au ,an% a" *ani #i
,2e+. De '*i,ei i"i +a, 2er'ina in 1ena %e :-8 'ri pe #apta"ana. A" prieteni ,are i#i +a, #i < *ie pe zi,
a%i,a un !ra". Eu %intr-un !ra" tin #i ' una intrea!a. Ber'ina ' iau pe 1ena pentru ,a i#i +a,e e+e,tu
"ai repe%e, apr'ape in#tantaneu, %ar #e "ai p'ate +u"a, tra!e pe na# #au ar#a pe +'ie. Da,a nu te
,'ntr'ezi a&un!i %epen%ent +'arte u#'r. E,#ta#D nu pr'%u,e ' %epen%enta +izi,a, %ar in ti"p ' #a ai
ne1'ie %e ea pentru a te putea #i"ti *ine. C',aina, a +e, %ar ea e#te ,ea "ai *una %ar #i ,ea "ai
#,u"pa, nu %e!ea*a i #e #pune L%r'!u *'!ati'rL0 p'ti a&un!e #a ,'n#u"i #i : !ra"e pe zi, #i ,ine are
:;; %e %'ari zini, #a %ea pe a#a ,e1a. Se #pune ,a nu %epen%enta %e '"'ara, ,i t',"ai ip#a
%r'!uuiO
Cum faci rost de bani pentru a-ti cumpara heroina ?
De a parinti pentru ,a nu a" at 1enitO Da,a e#te ne1'ie "ai a"anetez ,ate ,e1a. Prietenu "eu i#i
a"aneteaza "ereu tee1iz'ru %in ,a"era ,an% ra"ane +ara *ani, iar tata #au i ra#,u"para. Cun'#,
' ata +ata ,are +ura *ani %a,a are %e un%e, iar %a,a nu, a!ata prin ,u*uri %i1er#i tipi pentru a-#i putea
,u"para ' %'zaO Atii 1an% pur #i #i"pu u,rurie %in ,a#a - aur, ee,tr'ni,e - pentru ' 'ra %e +eri,ire.
Da,a ,u"peri "ereu %e a a,ea#i %eaer, a,e#ta iti p'ate %a pe %at'rie #au ii a#i !arantie ,e1a -
2aine, ,ea#uri, *i&uterii, tee+'nu ,euar. P'ti %a ,2iar #i ai"ente ,'ntra unei %'zeO
Care sunt riscurile in a-ti procura "marfa", drogurile ?
Cine 1rea #a ,u"pere %r'!uri e#te #upu# a trei ri#,uri( in ', %e %r'!uri pure p'ti pri"i ,e1a
a#e"anat'r a ,u'are, %ar ,are nu are ni,i un e+e,t #au p'ate +i ,2iar 'tra1it'r. Ap'i e#te peri,'u %e
a +i prin# %e P'itie in "'"entu ,u"pararii #au %upa a,eea ,an% ai "ar+a a tine. Iar in a treiea ran%,
%a,a te %u,i %upa "ar+a in z'ne peri,u'a#e, pre,u" >erentari, un%e p'ti ra"ane +ara 2aine pe tine
#auO +ara ,ap.
Cat de usor iti poti admi-nistra drogul?
Da,a tre*uie #a ti- iei, nu ,'nteaza ni,i LuneteeL #i
ni,i ',u un%e ti- +a,i. I"p'rtant e#te #a ai "ar+a
atun,i ,an% ai ne1'ie %e ea. A" ne1'ie %e ' #erin!a
pentru a-"i in&e,ta 2er'ina0 %e '*i,ei +''#e#, una %e
in#uina pentru a nu a#a ur"e. Ap'i ' +i'a %e apa
%i#tiata, putina #are %e a"aie ,are a&uta a %iz'1area
2er'inei #i ' *ri,2eta ,u ,are in,aze#, a"e#te,u.
Cu ' *u,ati,a %e +itru %e ti!ara pe a,u #erin!ii +itrez #eru. Prin% 1ena, tra! intai putin
#an!e, iar ap'i i"pin! t'tu in 1ena. in 9 #e,un%e #unt in ata u"e. Sunt per+e,t ,'n#tient,
%ar un #,aun %e "etr'u i #i"t ,a pe un +'t'iu. Eu i"i +a, in *rat. Unii i#i +a, in pi,i'are #au
%ire,t in !at. i"i +a, ,a" 9-7; unitati %e #erin!a %e in#uina. Serin!a e#te a "ea #au a
prietenuui "eu - i"i +a, t'tu#i, %e#i #unt ,'n#tient %e ri#,u in+e#tarii ,u SIDA. Ate %r'!uri
uate pe ,ae 'raa i#i p't +a,e e+e,tu intre 8;-<; %e "inute, %ar %epin%e %e ,e iei #i ,at iei.
L',urie in ,are iau "ar+a #unt apr'$i"ati1 pu*i,e #i nu "a &enez( ta$iuri, P,-uri pu*i,e #au
,ee %in re#taurante, #,ari %e *',, par,uri, par,ari %ar #i a,a#a a "ine.
Care este atitudinea ta fata de campaniile anti-droguri ?
Ri#,u i ,'n#tientizez %ar ,an% e#ti %epen%ent nu "ai a#,uti ar!u"entee ,'ntra %r'!uri'r. Te
,'n#i%eri ,u "ut pe#te a,e#te te'rii "in're tinute %e 'a"eni "i,i ,are n-au trait pe pieea 'r #,a1ia
a ,are te #upune %r'!uO Ori,u", ten%inta '"uui e#te %e a +a,e, #au "a,ar a e$peri"enta, u,rurie
interzi#e %e e!e #au %e "'raaO
Cum ai ajuns la consumul de droguri ?
OCa "ai t'ti ,eiati. Pri"a %ata a" uat %in ,uri'zitate #au %in teri*ii#" ,u" ar #pune unii - ,'piii +a,
u,ruru traznite M Antura&u nu a +a,ut %e,at #a-"i intretina a,e#t '*i,ei. Ap'i a" !a#it un re+u!iu, '
a#,un%ere %e pr'*e"ee %e a,a#a. Api, "et'%a #trutuui - iti ine,i ,reierii in %r'!uri #i ai i"pre#ia ,a
nu te 1e%e ni"eni, iar t'ate ne,azurie te ','e#,. Te a+unzi intr-un #,aun L"'aeL %e "etr'u #i uiti %e
t'ate. in,epi %in ,uri'zitate, ,'ntinui %in pa,ere #i a&un!i in +ina a %epen%enta +izi,a #i p#i2i,aO
referat.clopotel.ro
In facultati studentii consuma droguri ?
Da,a tre*uie #a-ti +a,i a,u", nu "ai
,'nteaza ,a e#ti a #,'aaO in pauza, a
t'aeta. A" ,un'#,ut #tu%enti %in "ute
+a,utati ,are #e %r'!2eaza. Unii erau in
uti"ii ani #i ,2iar ,u unee reaizari pe
pan pr'+e#i'na. Di#tri*uit'ri nu a"
auzit #a +ie prin +a,utati. Deaerii
prin,ipai #unt ti!anii, ara*ii #i tur,ii.
C'n#u"at'rii p't %e1eni ,u ti"pu #i
%i#tri*uit'ri in%i+erent %e "e#eria #au
',upatia 'r.
Din cati consumatori ai intalnit, erau mai multi bucuresteni sau flotanti ?
Da,a #e inta"pa #a-ti +a,i ' %'za i"preuna ,u ,ine1a ne,un'#,ut nu- intre*i %a,a e#te #au nu %in
Bu,ure#tiO 4uti pe ,are i-a" ,un'#,ut erau *u,ure#teni. in#a, in ,a"inee %in Re!ie #unt #tu%enti
1eniti %e pe#te t't ,are ,'n#u"a #i 1an% in a,ea#i ti"p, %ar nu"ai D-zeu #tie ,e e pe a,''O Da,a
u"*i ,u "iere nu p'ti #a nu te in!i pe %e!eteO De +ie,are %ata ,an% tre*uie #a p'1e#te#, %e#pre
%r'!uri retraie#, e$perientee ree pe ,are e-a" a1utO i"i 1ine #a 1'"it ,an% "a !an%e#,O
Vrei sa mai adaugi ceva pentru cititori ?
Ceea ,e 1-a" #pu# e#te rea #i nu e#te ' n'utate pentru ni"eni. A,eea#i p'1e#te #i %etaii e-ar putea
%a 'ri,e '" ,are traie#te a,ea#ta %ra"a. E#te *ine t'tu#i #a #e repete a in+init pentru ,a ,ei tentati, #a
nu ,'n#u"e, nu pentru ,a e#te interzi# ,i pentru ,a nu ,a#ti!a ni"i, n'u - #unt a +e ,a inainte, *a
%i"p'tri1a, ar putea pier%e "ai "ut %e,at i#i in,2ipuie. in +ina iti ra"ane %e,at #in!uratatea. Ai 1rea
#a ,eri a&ut'ru ,ui1a %ar nu "ai ai ,ui. Gan%in%u-"a a prietenii "ei ,are #unt ter"inati %in t'ate
pun,tee %e 1e%ere, ,2iar putin ne*uni, i"i #pun ,a eu nu #unt %epen%ent, %e#i i"i pa,e #a iau ' %'za
a %'ua zie. T'ti #pun L%'ar nu "i #e 1a inta"pa t',"ai "ieL - %ar t'ti #+ar#e#, a +e( #in!uri, +ara
putere, ,u %ureri %e ne%e#,ri# #pu#e %e ni#te rani 1ii pe %'ua pi,i'are. Da,a 1'i a&un!e a#a "a 1'i
interna #in!ur, %e#i %a,a %epen%enta +izi,a tre,e, ,ea p#i2i,a, #e #pune, ra"ane pentru t't%eauna.
6G.4.C. Q A.B.S.)
Morti albe in nopti albe:
Povestea unui student realizat care a renuntat la viitor
Inat, #a*, ,u +ata tra#a #i ,ear,ane #u*tiri #u* ',2i, ,ate'%ata ,2iar prea aran&at pentru a-#i a#,un%e
L'*'#eaaL, Catain 4. traie#te pe 1iu ,'#"aru 2er'inei %e = ani. A,u" are :: %e ani #i e#te #tu%ent a
Teatru. De ,e1a ti"p pr'%u,e +i"e %e #,urt "etra& pentru %i+erite +ir"e, pe ,are ia *ani *uni. E#te
%intr-' +a"iie *una, iar *anii nu au +'#t ni,i'%ata ' pr'*e"a pentru e. O*#er1i a pri"a 1e%ere(
2ainee ,u eti,2eta L%e +ir"aL iar a "ana p'arta un ,ea# ,are +a,e ,at un Ot,it "ai 1e,2i. Prietena ui,
%e a,eea#i ,'n%itie, #e in&e,teaza #i ea...
LT',"ai i"pini#e" 7G #i a" in,eput %ire,t ,u 2er'ina. O tra!ea"
pe na# ,u ni#te a"i,i ru#i. Era ' %i#tra,tie %e Pee5-en%. in ti"p,
e-a" in,er,at pe t'ate %ar a" ra"a# a 2er'ina. O %ata ,e te-a
prin# +a"a nu "ai 1rei #a renunti. 6...) C2etuie#, zini, intre :;; #i
9;; %e "ii. N'r', ,a "a %e#,ur, ,u *anii... i"i %au ai "ei, "ai
,a#ti! #i eu, "ai 1an% ,ate ,e1a... Sunt ,ientu pre+erat a ,eui
,are i"i 1in%e %e '*i,ei, iar ,an% nu a" *ani p't #a-"i "ai a#
,ea#u !arantie. 6...) A" in,er,at #in!ur #a "a a# %e "ai "ute
'ri, %ar ,an% au a+at ai "ei a" +'#t internat a %ezint'$i,are, a"
#tat #i iz'at. A,u" "a in&e,tez %in n'u. Ai "ei ,re% ,a "-a" a#at
%e-atun,i. Ce nai1i "ai #unt...L
Se intane#te pe a#,un# ,u prietena ui. Parintii ei nu ' "ai a#a #a- 1a%a %e ,an% au a+at ,a #e
%r'!2eaza. >ie ,a #e %u, a ea, +ie a e, nu uita #a-#i ,u"pere inainte %'ua L*ieL. Da,a #unt a ea, %e
,iu%a, Catain i#i prepara 2er'ina %ire,t in pa2aru %in ,are *ea apa "a"a +etei. Ra% i"preuna, iar
ap'i, pentru ,ate1a 're, ,a% unu pe u"aru ,euiat intr-' #tare %e #'"n'enta. Se inta"pa ,a unuia
#a-i 1ina rau. >u!e a *aie #i 1'"ita pe#te t't. Ap'i repe%e t'tu tre*uie #tran# #i ,uratat pentru ,a #e
int'r, a,a#a parintii ei. E pea,a %in n'u a %eaer pentru ' n'ua %'za.
Can% in,ep #a-i tre"ure "ainie #una repe%e a un prieten pentru un i"pru"ut %e 7;; %e "ii. Dar
referat.clopotel.ro
ni"eni nu "ai 1rea #a ai*a %e-a+a,e ,u e. Pentru "'"ent #e ini#te#te ,u un ,'5tai %e pa#tie. in#a,
1iit'u nu- "ai a#teapta. 6G.4.C.)
Consumul de droguri la studeti
4ICRO-SONDAA - reaizat %e ziaru L4'+tu Stu%ente#,L in ,'a*'rare ,u #tu%enti %e a >a,utatea %e
>i'#'+ie-S',i''!ie a Uni1er#itatii %in Crai'1a, in peri'a%a :8 apriie - = "ai :;;7, pe un e#anti'n %e
88; #tu%enti %e a +a,utati %i+erite, %in @ uni1er#itati %e #tat #i parti,uare %in Bu,ure#ti( ASE,
Uni1er#itatea %in Bu,ure#ti, BDperi'n, 4e%ia Pr', Spiru Baret, Di"itrie Cante"ir, Titu 4ai're#,u.
A,e#t #'n%a& &urnai#ti, nu are pretentia unui #'n%a& #',i''!i, ri!ur'#, %ar #e 1rea un #e"na %e
aar"a pentru ,ei a*iitati #a #e ',upe %e a,e#t +en'"en #',ia. 4ar&a %e er'are e#te in,a,ua*ia.
CONCLUZII( 4a&'ritatea %intre ,ei ,are au %e,arat ,a au in,er,at un tip %e %r'!( #-au %r'!at ,e putin
' %ata %eter"inati %e( ,uri'zitate, antura&. Din ,ei inter1ie1ati, unu #in!ur a %e,arat ,a e#te t'ta
%epen%ent %e %r'!uri, in%i,an% ,a "'ti1 %i+i,utatie 1ietii - L2er'ina e#te pentru "ine ' e1a%are %in
pr'*e"ee zini,eL. A,e#tia au 1ar#te ,uprin#e intre 7G #i :7 %e ani. Cei "ai e$pu#i ,'n#u"uui %e
%r'!uri #unt #tu%entii ,are ',uie#, in ,a"ine, prin ip#a un'r "a#uri ,are #a i"pie%i,e tra+i,u %e
%r'!uri in ,a"pu#uri. Nu e$i#ta ' e!atura ,ara intre ,'n#u"u %e %r'!uri #i "e%iu +a"iia %e
pr'1enienta a a,e#t'r #tu%enti.
>i!.7 - DA( *ar*ati - @=,9K, +e"ei - :9,9K 0 %in Bu,ure#ti - 9<,=K 0 %in Pr'1in,ie - =8,<K. >i!.: -
Curi'zitate( <:,:K *u,ure#teni, 8@,GK pr'1in,iai 0 Antura&( =@,7K *u,ure#teni, 9:,?K pr'1in,iai.
>i!.8 - DA( GG,@K ar in,er,a un %r'! #a* 6"ari&uana), ?,=K ar in,er,a un %r'! tare 62er'ina), #u* :K
nu #unt 2'tarati ,e tip %e %r'! ar in,er,a. Din 88;, :;K ,un'#, #tu%enti ,are #e %r'!2eaza.
PIHOLO!
DE CE TINERII UNT CEI "AI "ULTI CONU"ATORI DE DRO!URI #
Ca #a p'ti ra#pun%e tre*uie #a patrunzi in u"ea 'r #au #a-ti a"inte#ti ,e 1a'ri !u1erneaza
tineretea( ne1'ia %e inte!rare intr-un !rup %e prieteni ,are ii e$,u%e pe t'ti ,ei ,are #unt
Lprea n'r"aiL. Ur"eaza a,tiunie %e a ie#i in e1i%enta, %e a atra!e atentia a#upra ui. /a
in,epe prin ,'n#u"u e$,e#i1 %e a,'' iar ap'i 1a tre,e u#'r a %r'!uri. Su* %e1iza
LTraie#te-ti ,ipaL, +'arte "e%iatizata %eat+e, nu #e 1a !an%i prea %e# a ,'n#e,inte.
Dr'!urie #unt peri,u'a#e %in %'ua "'ti1e( %epen%enta +izi,a - 'r!ani#"u #e '*i#nuie#te
,u %r'!u re#pe,ti1, iar ,an% a%"ini#trarea e#te 'prita apar rea,tiie a%1er#e( 2au,inatii,
%ureri "u#,uare, a!itatie, in#'"nii. Depen%enta p#i2i,a e#te ,ea "ai peri,u'a#a pentru ,a
#e "ueaza pe ' per#'naitate %epen%enta ,ara,terizata printr-' 1'inta #a*a.
Da,a in ,azu %epen%entei +izi,e #e in,ear,a #a #e +a,a ,e1a, in ,eea ,e pri1e#te
%epen%enta p#i2i,a inter1entia #',ietatii e#te "ini"a.
SZOCS AURORA - p#i2''! Spitau %e P#i2iatrie LS,2itu-Gre,iL 6&u%etu Ot) #i p#i2''!
#,'ar - C'e!iu Nati'na LRa%u Gre,eanuL 6Satina).
$italul %O&regia% ' ectia TO(ICO"ANI
referat.clopotel.ro
La nr. 7;-7: %in S'#eaua Ber,eni !a#e#ti Centru Pi't pentru T'$i,'"ani - #e,tia 7< %in ,a%ru
Spitauui LAe$an%ru O*re!iaL. Cu" +a,i #tan!a, 1ei %a pe#te ' ,u#,a ,u !ar%uri %e 8 "etri. Ai,i e#te
#in!uru ,entru pentru %ezint'$i,are %r'!uri %in Bu,ure#ti #i a %'iea %in tara. Are ' ,apa,itate %e :9
%e ',uri( 7< pentru *aieti #i ? pentru +ete - ',upate t't ti"pu. La in,eputu anuui :;;7 era ' i#ta %e
a#teptare ,u 7;< per#'ane. in patru uni %e zie 89; %e pa,ienti au tre,ut prin paturie a,e#tui ,entru.
Cei ,are 1in ai,i #unt internati pe ' peri'a%a %e 8 #apta"ani. in a,e#t ti"p #e pre#upune ,a
%epen%enta +izi,a ar tre,e. Cei ,are 1'r #a #,ape ,u a%e1arat %e *e#te"u %r'!uri'r p't ae!e '
p'#t-,ura %e < uni a Spitau LBaa,ean,aL un%e 1'r 1'r +i tratati %e %epen%enta p#i2i,a.
Pe#te 9;K #e int'r, in a,e#t ,entru in i"ita e!aa %e %'ua internari !ratuite pe an. D'ar 7;K #e
1in%e,a ,u a%e1arat.
Re#tu %e =;K #e 1in%e,a a,a#a #au #e reint'r, a ,'n#u"u %e
%r'!uri. ?;K %intre ,ei ,are #e int'r, #pun ( Lantura&u, %'"Re
%',t'rL. Nu"ai 7 %in 8 1ine #in!ur a a,e#t ,entru. Re#tu 1in in
ur"a #anta&uui parinti'r ,a 1'r +i %ati a+ara %in ,a#a. Cu1intee
Lre,uperareL #i L1in%e,areL #unt e$tre" %e rar +''#ite in a,e#t
',. Din :9 %e pa,ienti, ,e putin 8 #unt #tu%enti. Cei ,are 1in ai,i
#unt ,u 1ar#te ,uprin#e intre 7< #i :9 %e ani, %in t'ate ,ate!'riie
#',iae. T'ti #unt %epen%enti %e 2er'ina. LTentati1e %e a a%u,e
%r'!uri in a,e#te ',uri, e$i#ta L - %upa ,u" a+ir"a %r. Lu,ian
/a#ie#,u.
O #erin!a ,u 2er'ina a +'#t !a#ita intr-un ,r'i##ant #i!iat a%u# in pa,2etu ,u "an,are. LSe +a, te#te
pe urina peri'%i,. Ce ,are e#te !a#it p'ziti1 "er!e a,a#a ML C2iar %a,a %eaerii %au tar,'ae pe a
!ar%u #pitauui, pa,ientii nu au *ani, u,ruri %e 1a'are #i ni,i ,euare. L4a in%'ie#, ,a ,ine1a, pentru
' *uza %e pi&a"a, #a ri#te 7; ani %e pu#,arie...L - a e$pi,at %- %',t'r p'#i*iitatea intr'%u,erii
%r'!uri'r in a,e#te ',. De a,eea nu e$i#ta 1izite a pa,ienti, ,i %'ar %reptu %e a pri"i pa,2et.
S'utia pentru "iie %e ,'n#u"at'ri %in Bu,ure#ti nu e#te "arirea nu"aruui %e paturi %e a LO*re!iaL,
,i "ai "ute #e,tii %e %ezint'$i,are ,u pa,ienti putini, tinuti #u* "a$i"a #upra1e!2ere.

<ibliografie
referat.clopotel.ro
$. <elitz, E.3.L. 4rosch : Lehrbuch der Lebensmittelchemie. 0pringen H =erlag, <erlin,
$%%7
7. 4landof, Jate, ,. Juhnert, #. LucB: Eandbuch Lebensmittelzusatzstoffe. <ehrMs H
=erlag, Eamburg, $%%&
;. Eanssen, M : #Nessbar C : Eornemann H =erlag, <onn, $%&1
5. Jrause, Andrea, <arbara Jaiser : 3ie Outatenliste, aid e.=. $$;1P$%%&
1. LucB. #, ,. Juhnert : Le*iBon Lebensmittelzusatzstoffe. <ehrMs H =erlag, Eamburg,
$%%&
9. 0mith #.4. : Animal ingredients A to O H #.4.0mith ,ress, !hio, $%%1
8. M. Oobel : Lebenmittel-Le*iBon, <ehrMs H =erlag, Eamburg, $%%;
&. 0ilberberg J, 0erbescu A, JorbulI <.(7222). Drogurile "3 multimedia. 3irectia de
0anatate ,ublica a Qudetului Aimis, 0erviciul de ,romovare a 0anatatii si ,rograme de
educatie pentru 0anatate.
%. "otrau M, ,opa L, 0tan A, ,reda N, Jincses-A/atI M. ($%%$).Toxicologie. #d.
3idactica si ,edagogica.
7;. Internet ( PPP.e!i#atie.r', PPP.anti%r'!.,'", PPP.ai"entatie.r'
referat.clopotel.ro