Povesti cu talc. Morale excelente.

Privind prin gaura din perete, un soricel vazu pe fermier si pe sotia sa desfacand
un pachet.
"Oare ce se afla acolo?" se intreba soricelul. A fost ingrozit sa vada ca in pachet
era o capcana pentru soareci.
Intorcandu-se la ferma, soricelul dadu de veste tuturor despre ceea ce vazuse.
"Este o capcana pentru soricei in casa! Este o capcana pentru soricei in casa!"
Gaina a cloncanit, si-a ridicat capul si a spus:
"Domnule soarece, iti pot spune doar atat. Inteleg ca este o problema grava
pentru dumneata, dar
nu are nici o consecinta asupra mea. Nu pot fi deranjata de aceasta informatie".
Apoi soricelul se duse la porc si ii spuse: "Este o capcana pentru soricei in casa!"
Porcul a fost impresionat, dar a raspuns: "Regret domnule soarece, nu pot face
nimic, poate doar sa ma rog pentru tine. Poti
sa fii sigur ca esti in rugaciunile mele viitoare"
Soricelul s-a dus apoi la vaca si i-a si ei: "Este o capcana pentru soricei in casa!"
Vaca i-a raspuns: "Wow, domnule soricel, imi pare rau pentru tine, dar in ceea ce
ma priveste pe mine aceasta capcana nu ma
poate rani in nici un fel."
In cele din urma, soricelul s-a intors in casa foarte deznadajduit si s-a decis sa
infrunte de unul singur capcana. In acea
noapte s-a auzit un sunet care vestea ca ceva fusese prins in capcana. Sotia
fermierului se grabi sa vada despre ce este vorba, dar din cauza
intunericului nu a vazut ca in capcana era coada unui sarpe mare si veninos. Asa
ca acesta o muscase.
Fermierul se grabi cu sotia sa la spital, apoi o aduse acasa cu febra mare.
Toata lumea stie ca un bun remediu impotriva febrei este supa de pui, asa ca
fermierul se duse si sacrifica gaina.
Cu toate acestea, starea sotiei sale se inrautatea.
Prietenii si vecinii venisera sa stea cu ea, iar ca sa ii poata hrani fermierul taie si
porcul.
Sotia fermierului nu se insanatosi si in cele din urma a murit. La inmormantare au
venit atat de multe persoane incat
fermierul a sacrificat si vaca pentru a-i hrani pe toti.
Soricelul privea acum prin gaura din perete cu multa tristete...

Morala: Toti suntem intr-o calatorie numita viata. Atunci cand auzi ca cineva are o
problema si crezi ca nu te priveste, adu-ti aminte ca daca unul dintre noi este
amenintat, noi toti suntem in pericol.

4 neveste



Era odat un ah care avea patru neveste. Cel mai mult o iubea pe cea de-a patra soie.
La fel i pe-a doua, i pe-a treia.
Prima soie a regelui era, ns, foarte loial i adusese o mare contribuie n meninerea
regatului. Totui regele nu o iubea deloc.
ntr-o bun zi, regele simi c sfritul i este aproape. O ntreb aadar pe cea de-a patra
nevast, cea mai frumoas: "Te-am iubit cel mai mult. i-am druit cele mai frumoase haine
i i-am artat cea mai mare grij. Acum eu mor. Vrei s vii cu mine, s-mi ii companie? -
Nici vorb", replic cea de-a patra soie i plec fr nici un cuvnt.
Regele o ntreb i pe cea de-a treia soie: "Nu, veni rspunsul prompt din partea celei de-
a treia soii. Viaa e prea bun. Cnd vei muri, eu m voi recstori."


Inima regelui se strnse de durere. Apoi o ntreb i pe cea de-a doua soie. "- Nu, nu te pot
ajuta de data aceasta, replic cea de-a doua soie."

Regele fu devastat i de acest rspuns. Apoi auzi o voce: "Eu te voi urma oriunde vei
merge."


Regele se uit mprejur i vzu c cea care rostise aceste cuvinte era prima soie - slab,
pentru c suferise mult din pricina foamei i a neglijrii sale.

n realitate noi toi avem patru soii n viaa noastr.

Cea de-a patra soie, cea mai frumoas, este trupul nostru. Indiferent ct timp i efort
investim n a-l face s arate bine , el ne va lsa cnd murim.

Cea de-a treia soie este averea noastr. Cnd murim, ea merge la alii.
Cea de-a doua soie o reprezint familia i prietenii notri. Ei nu pot dect s vin la
mormntul nostru dup ce nu mai suntem.

Prima soie este sufletul nostru. Sufletul este singurul care ne va urma oriunde vom merge,
indiferent de ct de mult l-am neglijat n viaa noastr.

Pilda din invatatura chineza
Era odata un taran chinez, foarte sarac, dar destept. Care isi lucra din
greu pamantul impreuna cu fiul sau. Intr-o zi fiul ii spuse: Tata, ce
ghinion, calul nu a venit la munca astazi.
Pentru ce numesti asta ghinion? raspunse tatal. Sa vedem ce ne
aduce ziua de maine.
Dupa cateva zile calul reveni insotit de o minunata iapa salbatica. Tata,
ce noroc pe noi! exclama fiul. Calul nostru ne-a mai adus un ajutor.
De ce numesti tu asta noroc? raspunse tatal. Sa asteptam sa vedem
ce ne aduce ziua de maine.Cateva zile mai tarziu, fiul vru sa incalece
calul cel nou dar, acesta, neobisnuit cu asta, se impotrivi si-l tranti la
pamant .
Fiul isi rupse un picior. Tata, ce ghinion! Mi-am rupt piciorul! De ce
numesti asta ghinion? Sa vedem ce ne aduce ziua de maine!
Baiatul nu era convins de filozofia tatalui si plangea in patul sau. Cateva
zile mai tarziu, trecura prin sat trimisi ai regelui in cautare de tineri pe
care sa-i duca la razboi. In casa batranului taran, vazura doar un tanar
cu piciorul rupt si il lasara in pace.
Tanarul intelese atunci ca nu trebuie sa consideri ca absolute nici
ghinionul, nici norocul, ci trebuie sa-i dai ragaz timpului, ca sa vezi daca
un lucru este bun sau rau...
MORALA acestui vechi sfat chinezesc este ca viata are atatea
intorsaturi, iar in evolutia ei poate fi atat de imprevizibile, incat raul
poate deveni bine, iar binele, rau...
ITI UREZ SA AI O ZI BINECUVANTATA !