Sunteți pe pagina 1din 29

PROIECT

Mijloace de conversie a fermelor conventionale


in ferme ecologice la animalele pentru ingrasat.
Realizat de Toader Geanina, Moroeanu Cristian, Petcu Adina,
Hagiesteanu Andreea,Arhire Alexandru.
Master- iosecuritatea !roduselor ali"entare
Anul uni#ersitar $%&'- $%&(
Materie-iosecuritatea !e )iliera !roducerii carnii
Pro)esor indru"ator- *i#ia +idu
Carnea ecologica de #ita
Carnea ecologica trebuie sa provina de la animale din rase traditionale si selectate in acest
scop. Aceste animale vor fi nascute, crescute si exploatate in sistem ecologic, extensiv cu acces
obligatoriu la pasune si intretinere in sistem nelegat.
Mari"ea )er"ei de!inde de resursele )ura,ere !ro!rii. Fermierul trebuie sa respecte o
incarcatura maxima de 2 UVM/a. !ntretinerea in aer liber, formarea grupurilor conform
necesitatilor de comportament, reali"area accesului permanent la pasune vara si scoaterea in
padocuri in timpul iernii sunt cerintele fundamentale pentru cresterea vitelor de carne in sistem
ecologic.Adapostirea si confortul animalelor consta in apropierea animalelor de mediul lor natural.
Ada!osturile tre-uie sa asigure ur"atoarele cerinte )iziologice, igienice si de
!roductie.
suprafata de #,$%$ m.p./cap la tineret &%' luni(
suprafata de #& m.p./cap si un volum de 2$ m.c./cap la tineret peste ' luni(
acces la padoc(
pardoseala intreaga, cu asternut bogat, si cu gratar pe "onele limitate de depunere a
dejectiilor.
)uprafata mare de pasune este otaratoare pentru productia de carne.Conversia fermei la productia
ecologica se reali"ea"a in doi ani pentru pajisti sau culturi perene, #2 luni pentru bovinele de carne,
si ' luni la vacile de lapte.
Carnea ecologica de #ita !ro#ine de la* femele in varsta mai mare de + ani ( vitei raniti in
special cu lapte( taurasi si vitele de #2%#, luni.
Carnea ecologica repre"inta 2- din piata carnii, iar in viitor se estimea"a sa cresca la 2&-..e
fiecare produs trebuie sa apara eticeta corespun"atoare ceruta de legislatie./aierile au loc in locuri
destinate pentru acest scop./ineretul la ingrasat in sistem ecologic se valorifica in diferite institutii,
sanatoriii spitale, pentru preparea mancarurilor dietetice, etc.
Princi!iile /i o-iecti#ele agro-zootehniei ecologice.
Cererea tot mai mare de produse alimentare c0t mai naturale 1i mai s2n2toase ,din partea unei
popula3ii tot mai bine informate,a favori"at apari3ia agriculturii ecologice care prin tenologiile 1i
normele aplicate r2spunde acestor cereri, produc0nd o ran2 s2n2toas2 de 4nalt2 calitate nutritiv2 1i
organoleptic2. Agricultura ecologic2 diminuea"2 4n cea mai mare m2sur2 impactul negativ
al activit23ii agricole asupra mediului, integr0ndu%se 1i interac3ion0nd armonios cu mediul
4nconjur2tor.Aplic2, 4n cadrul tenologiilor practicate, legile fundamentale ale ecosistemelor
naturale respect0nd circuitul materiei 4n agro%ecosistem 1i ciclurile biologice esen3iale ce implic2
microorganismele, fauna 1i flora solului, plantele 1i animale.
5n agricultura ecologic2, cre1tera animalelor constitue o parte esen3ial2 a organi"2rii procesului
de produc3ie, 4n m2sura 4n care aceasta este singura care poate asigura materia organic2 1i
elementele nutritive necesare terenurilor cultivate,contribuind 4n mod esen3ial la men3inerea 1i
ameliorarea calit23ii solurilor 1i la de"voltarea unei agriculturi durabile..revenirea polu2rii
mediului, 4n particular a resurselor naturale cum sunt solul 1i apa, se reali"ea"2 prin asigurarea unei
leg2turi str0nse 4ntre animal 1i terenul agricol,prin practicarea unor rota3ii plurianuale
corespun"2toare a culturilor vegetale 1i asigurarea, 4n mod obligatoriu, numai a furajelor ecologice
4n alimenta3ia animalelor de ferm2.
.entru evitarea polu2rii aerului cu compu1i a"ota3i, fermele ecologice trebuie s2 dispun2 de
capacit23i proprii de stocare 1i 4mpr21tiere a dejec3iilor solide 1i licide provenite din sectorul
propriu de cre1tere a animalelor.
Agricultura ecologic2 4ncurajea"2 o mare biodiversitate, aceasta f2c0nd posibil2 alegerea
raselor utili"ate 4n procesul de produc3ie, 4n func3ie de particularit23ile climatice ale "onei ori
regiunii 4n care este amplasat2 ferma.
5n agricultura ecologic2 nu este permis2 utili"area organismelor modificate genetic 67M89,
microorganisme, plante 1i animale, acestea fiind incompatibile cu modul de produc3ie ecologic. :e
asemenea este inter"is2 utili"area unor p2r3i ori a unor derivate ob3inute din astfel de organisme.
Un principiu de ba"2 al agriculturii ecologice 4l constitue demersul utili"2rii4n procesul de
produc3ie numai a materialelor 1i a substan3elor refolosibile ori reciclabile, 4n cadrul acestui sistem
de produc3ie agricol2 fiind exclus2 utili"area substan3elor de sinte"2.
Asigur2, prin solu3iile constructive 1i prin tenicile 1i tenologiile aplicate, condi3ii de via32 1i
de cre1tere c0t mai apropiate celor din natur2, adaptate fiec2rei specii 4n parte, permi30nd
manifestarea comportamentului natural al animalelor.Agricultura ecologic2 pune un accent deosebit
pe profilaxie 4n prevenirea 4mboln2virii animalelor, pun0nd ba"2 pe utili"area unor soiuri 1i rase
rustice cu re"isten32 natural2 ridicat2 la d2un2tori, boli 1i para"i3i, prin practicarea unei alimenta3ii
ecilibrate, prin asigurarea unor condi3ii de microclimat optime, prin asigurarea unei densit23i
corespun"2toare 1i prin aplicarea unor tenologii de cre1tere adecvate.
Utili"area medicamentelor de sinte"2 4n tratamentul unor afec3iuni este inter"is2 4n sistemul de
produc3ie ecologic, fiind admise numai tratamentele omeopate, fitoterapeutice, acupunctura 1i
presopunctura.
)e vor asigura 4n mod obligatoriu condi3ii de acces 1i de deplasare a animalelor 4n aer liber,
elimin0ndu%se pe c0t posibil toate sursele de stres.:e a asigura ob3inerea unor produse cu 4nalt2
valoare biologic2, s2n2toase,libere de substan3e toxice, cu o caliatate organoleptic2 superioar2.
C7;V<=)!A F<=M<>7= C7;V<;?!7;A>< 5; F<=M< <C7>78!C<
/recerea de la produc3ia agricol2 conven3ional2, caracteri"at2 4n principal printr%o intens2
cimi"are, la sistemul de produc3ie ecologic presupune aplicarea 1i respectarea unor norme 1i
criterii bine preci"ate, 4n legisla3ia ce regelementea"2 produc3ia agricol2 ecologic2. :urata perioadei
de conversie este direct dependent2 de de mai mult3i factori, specifici fiec2rei ferme, cum ar fi*
gradul de cimi"are preexistent, poluarea solului, gradul de infestare a terenului cu boli, d2un2tori 1i
buruieni, de structura fermei sub aspectul soiurilor 1i a speciilor exploatate 1i de nivelul de
preg2tire profesional2 a fermierului.
/erenurile aflate 4n apropierea unor surse intense 1i permanente de poluare,cum ar fii*
combinate cimice, fabrici de ciment, canale de deversare a apelor re"iduale, apropierea unor c2i
rutiere intens traficate etc., nu pot fi introduse 4n circuitul fermelor ecologice. :e asemenea
terenurile puternic erodate, cele foarte acide ori alcaline 1i solurile s2r2turate cu greu ar putea fi
exploatate 4n sistem ecologic.
!ntervalul de timp 4n care o ferm2, vegetal2, animal2 ori mixt2 face trecerea de la sistemul de
exploatare conven3ional la sistemul de produc3ie ecologic se define1te ca perioad2 de conversie. 5n
acest interval de timp 4n cadrul fermei supuse perioadei de conversie se vor respecta cu stricte3e
toate normele 1i tenologiile prev2"ute de legisla3ia 1i reglement2rile 4n vigoare.
Fermele care reali"ea"2 trecerea la sistemul de produc3ie ecologic 4n totalitate, se definesc ca
reali"0nd perioada de conversie 4ntr%un singur pas.
Unit23ile ori fermele care nu se transform2 4n totalitate de prima dat2, procesul reali"0ndu%se
treptat, sunt definite ca reali"0nd o conversie pas cu pas.
Activitatea fermelor ecologice este coordonat2, controlat2 1i avi"at2 de c2tre organul de control
1i certificare./recerea feremelor de la sistemul de produc3ie conven3ional la sistemul de produc3ie
ecologic se reali"ea"2 comform unui plan de conversie, elaborat, avi"at 1i periodic verificat de c2tre
organul de control 1i certificare.
Planul de conversie al ntreprinderii cuprinde urmtoarele:
#. :iagno"a intreprinderii 1i istoricul fermei la 4nceputul conversiei.Cartarea pedologic2 1i
agrocimic2, cartarea buruienilor,condi3ii de mediu,surse de poluare, structura fermei,
situa3ia bolilor 1i a d2un2torilor, dotarea 1i capitalul fermei, pia3a de desfacere, re"ultatele
economico%financiare 4nregistrate etc.
2. M2suri de ameliorare a solului.
+. )tabilirea raportului optim 4ntre culturile de c0mp 1i 4nc2rc2tura de animale.<ste necesar ca
unit23ile de produc3ie 4n sistem ecologic s2 aib2 un carater mixt, respectiv s2 de3in2 at0t sector
vegetal c0t 1i animal. =ecomandate sunt taurinele care constitue principala surs2 de 4ngr212minte
organice cu 4nalt2 valoare fertili"ant2. 5nc2rc2tura optim2 este de 2 UVM/a.
@. )tructura culturilor 1i asolamentelor.
$. Managmentul 4ngr212mintelor, inclusiv planul de fertili"are pe parcele.
'..rotejarea apelor de suprafa32 1i a celor subterane.
A. Alegerea speciilor 1i a soiurilor.
,. Ma1ini 1i utilaje utili"ate pentru prelucrarea protectiv2 a solului.
B. )2m0n3a 1i materialul s2ditor utili"ate 4n cadrul fermei.
#&. Controlul bolilor 1i al d2un2torilor.
##. Controlul gradului de poluare a solului.)tabilirea principalelor surse de poluare, elaborarea unui
plan de protejare a mediului din "ona de amplasare a unit23ii.
#2. Cre1terea animalelor*
% dimensionarea fermei.
% structura efectivului de animale.
%4nc2rc2tura optim2 la a. 4n func3ie de specia aflat2 4n exploatare.
%sistemul de intre3inere.
% planul de furajare.
%m2suri profilactice 1i sanitar%veterinare.
#+. 7rgani"area muncii*
%fi1e tenologice pentru culturi.
%fi1e tenologice pentru sectorul "ootenic pe categorii de animale.
%for3a de munc2, cooperarea 4n produc3ie.
%eviden3a financiar
%contabil2.
% gradul de informati"are.
#@. .lanul de anali"2 cimic2 anual2 a re"idurilor toxice din produsele ecologice.
#$. Capitalul unit23ii 1i gradul de rentabilitate.
#'.Condi3iile de valorificare a produselor.
#A. Controlul, certificarea, acreditarea 1i consultan3a.
.e l0ng2 elementele anterior enumerate planul de conversie va mai con3ine ca anexe la
dosarul unit23ii*
% planul cadastral al unit23ii
%un plan calendaristic cu obiectivele de conversie 1i termene precise de reali"are.5n unit23ile care
optea"2 pentru un sistem de conversie pas cu pas, parcelele cultivate 4n sistem ecologic se vor
marca distinct at0t 4n teren c0t 1i 4n planul de situa3ie. Aceste unit23i vor trebuii s2 dispun2 4n mod
obligatoriu de spa3ii de depo"itare separate pentru produsele ecologice. :e asemenea eviden3a
contabil2 a acestor produse se va conduce separat. :up2 4nceierea perioadei de conversie, este
inter"is2 depo"itarea produselor conven3ionale ori a altor produse 1i materiale specifice produc3iei
conven3ionale 4n fermele ecologice.
:urata perioadei de conversie este condi3ionat2 de tipul culturilor ori speciilor aflate 4n
exploatare. :urata perioadei de conversie este stabilit2 de normativele legale 4n vigoare, care pot fi
scurtate ori m2rite dup2 ca" de c2tre organul de certificare 1i control.
0urata !erioadei de con#ersie 1n sectorul #egetal
.rodusele agricole de origine vegetal2 vor fi autori"ate ca produse ecologice numai dup2 ce
toate cerin3ele impuse prin planul de conversie au fost respectate 4ntocmai timp de cel pu3in doi ani
pentru culturile de c0mp 1i trei ani pentru planta3ii.5n func3ie de condi3iile specifice 1i de
particularit23ile unit23ii aflate 4n conversie, organul de certificare 1i control poate dispune
prelungirea perioadei de conversie p0n2 la 4ndeplinirea condi3iilor prev2"ute de lege.
:urata perioadei de conversie poate fi scurtat2 de de c2tre acela1i organ de certificare 1i
control, dar nu la mai pu3in de un an, 4n situa3ii bine justificate c0nd criteriile sunt 4ndeplinite 4n
totalitate. 5n m2sura 4n care terenul supus perioadei de conversie nu a f2cut parte din circuitul
agricol 6nefiind cimi"at9 ori cel pu3in un an 4nainte de 4nceperea perioadei de conversie nu s%au
aplicat tratamente cimice,conduc2torul unit23ii aflate 4n conversie poate solicita print%o cerere
scris2, sus3inut2 cu dove"i, scurtarea perioadei de conversie. Comisia de atestare va anali"a
solicitarea, la propunerea organului de certificare 1i control, dup2 care va dispune o ot2r0re 4ntr%un
termen de maximum ' luni.
.rodusele agroalimentare ob3inute dup2 primul an de conversie pot fi valorificate purt0nd
eticeta de produse agricole ecologice ob3inute 4n perioada de conversie, dar numai cu acceptul 1i la
recomandarea organului de certificare 1i control. <ticetele aplicate pe produsele ob3inute 4n
perioada de conversie trebuie s2 fie distincte 1i bine diferen3iate de eticetele produselor ecologice
propriu%"ise.Cu toate acestea se recomand2 evitarea utili"2rii eticetelor de produse ecologice din
perioada de conversie.
0urata !erioadei de con#ersie 1n sectorul ani"al
5n ca"ul 4n care o unitate de cre1tere 1i exploatare a animalelor ini3ia"2 procesul de conversie
c2tre sistemul de produc3ie ecologic, totalitatea suprafe3ei agricole destinat2 asigur2rii furajelor va
trebui s2 treac2 concomitent, 4n mod obligatoriu, la acela1i sistem de produc3ie..erioada de
conversie poate fi redus2 la un an 4n ca"ul p21unilor 1i asuprefe3elor de teren utili"ate ca padocuri
pentru p2s2ri 1i poate fi redus2 la numai 1ase luni, 4n ca"ul 4n care nu au fost utili"ate nici un fel de
produse inter"ise pentru tratarea acestor suprafe3e.
:eci"ia de scurtare a perioadei de conversie 4n ca"ul acestor terenuri o ia comisia de atestare la
propunerea organului de certificare 1i control.
.entru ca produsul animal s2 poat2 fi valorificat ca produs provenit din agricultura ecologic2,
animalul trebuie s2 fie supus conform regelment2rilor 4n vigoare unei perioade minime de
conversie, care 4n func3ie de specie este de*
%#2 luni 4n ca"ul cabalinelor 1i a bovinelor destinate produc3iei de carne 6inclusiv speciile
Cubalus 1i Cison9.
%' luni pentru rumeg2torele mici 1i pentru suine. Cu toate acestea, pentru o perioad2 tran"itorie
ce expir2 la 2@ august 2&&+,perioada de conversie pentru suine este de numai @ luni.
%' luni pentru animalele exploatate pentru produc3ia de lapte..entru o perioad2 tran"itorie care
expir2 la 2@ august 2&&+, perioada de conversie se reduce p0n2 la + luni.
%#& s2pt2m0ni la p2s2rile exploatate pentru produc3ia de carne cu condi3ia introducerii 4n
exploatare p0n2 la v0rsta de trei "ile.
%' s2pt2m0ni pentru p2s2rile exploatate pentru produc3ia de ou2.
.entru a se putea asigura posibilitatea constituirii efectivelor 1i turmelor,vi3eii 1i rumeg2toarele
mici destina3i produc3iei de carne pot fi v0ndu3i ca provenind din cresc2torii ecologice pentru o
perioad2 tran"itorie ce expir2 la +#decembrie 2&&+, 4n urm2toarele condi3ii*
%s2 provin2 din unit23i 1i exploata3ii ce au practicat un sitem extensiv de cre1tere.
% s2 fie crescu3i 4n unit23i ecologice, pentru o perioad2 minim2 de 1ase luni pentru vi3ei 1i de dou2
luni pentru rumeg2torele mici, p0n2 4n momentul aci"i3ion2rii.
%originea animalelor s2 fie comform2 reglement2rilor 4n vigoare cu privire la provenien3a animalelor
ce pot fi crescute 4n sistemul de produc3ie ecologic.
5n ca"ul adopt2rii procedeului de conversie simultan2 a 4ntregii unit23i,4n3eleg0nd sectorul de
cre1tere a animalelor, al p21unilor 1i al terenurilor destinate asigurarii furajelor, perioada total2 de
conversie se reduce la dou"eci 1i patru de s2pt2m0ni sub re"erva urm2toarelor condi3ii*
%aceast2 facilitate nu se aplic2 dec0t animalelor existente deja 4n ferm2 1i 4n acela1i timp terenurilor
ori p21unilor destinate furaj2rii animalelor existente 4n unitate 4naintea declan12rii perioadei de
conversie.
%ca furajele s2 provin2 4n exclusivitate din unitatea aflat2 4n perioada de conversie.
D77/<E;!A <C7>78!CF
Princi!ii generale
5n sistemul de produc3ie ecologic, sectorul "ootenic ocup2 o pondere deosebit de important2
datorit2, 4n principal, de"ideratului asigur2rii unui 4ngr212m0nt organic cu o ridicat2 capacitate
ferili"ant2, at0t de necesar2 men3inerii 1i ridic2rii fertilit23ii solului.:imensionarea corect2,
ra3ional2, ale celor dou2 sectoare principale ale agriculturii, cultura plantelor respectiv cre1tera
animalelor, asigur2 valorificarea eficient2 a terenului agricol, reali"area unui circuit 4ncis al
materiei 4n agr%oecosistem 1i asigur2 men3inerea 1i ciar cre1terea gradului de fertilitate a solului.
.rin urmare cre1terea animalelor face parte integrant2 din sistemul de exploata3ii agricole ce
practic2 agricultura ecologic2.Cre1terea animalelor asigur2 4nainte de toate men3inerea unui
ecilibru 4n sistemul de produc3ie agricol furni"0nd numeroase elemente nutritive necesare plantelor
de cultur2, asigur0nd totodat2 o 4nbog23ire a solului 4n materie organic2.Contribuie de asemenea la
stabilirea 1i men3inerea complementarit23ii sol % plant2, plant2 % animal 1i animal % sol.Asigur2
utili"area unor resurse naturale reciclabile,sistemul cultur2%cre1tere 1i sistemul de p21unat asigur2
men3inerea 1i ameliorarea pe termen lung a fertilit23ii solului 1i contribuie la de"voltarea unei
agriculturi durabile.
Cre1terea animalelor 4n sistemul de agricultur2 ecologic2 este un mod de produc3ie ce se aflat2
4ntr %o st0ns2 interdependen32 cu solul. 5n afara excep3iilor autori"ate de organul de certificare 1i
control, animalele de ferm2 trebuie s2 aib2 acces liber 4n spa3ii descise.
;um2rul animalelor pe unitatea de suprafa32 este astfel limitat 4nc0t s2 asigure posibilitatea
gestiunii integrate 1i ecilibrate a produc3iei animale 1i vegetale, reduc0nd de asemenea la
maximum toate formele de poluare, vi"0nd 4n particular eficien3a protec3iei solului a apelor de
suprafa32 1i a p0n"ei freatice.:imensiunea sectorului animal trebuie s2 fie riguros stabilit2 4n func3ie
de suprafa3a agricol2 disponibil2 pentru a se evita problemele legate de suprap21unat,de ero"iune a
solului 1i de 4mpr21tierea efluviilor "ootenice 4n a1a fel 4nc0t s2 se evite orice impact negativ
asupra mediului 4nconjur2tor.Unit23ile de produc3ie care practic2 4n paralel, sistemul ecologic de
exploatare a animalelor 1i cel conven3ional, pot desf21ura produc3ia ecologic2 numai cu condi3ia ca
cele dou2 sectoare s2 fie foarte bine delimitate. 5n aceast2 situa3ie animalele trebuie s2 dispun2 de
construc3ii, padocuri 1i de parcele distincte,clar separate.
Animalele crescute 4n sistem ecologic pot fi admise la p21unat pe terenurile domeniului
public, 4n urm2toarele condi3ii*
%ca cel pu3in, 4n ultimii trei ani, nici un produs inter"is de agricultura ecologic2 s2 nu fi fost utili"at
4n tratarea acestor terenuri.
%ca celelalte animale ce p21unea"2 pe aceste terenuri s2 provin2 din sisteme extensive de
exploata3ie.
% num2rul de animale la ectar s2 nu dep21easc2 ecivalentul a #A& Gg a"ot la ectar pe an.7rice
abateri de la aceste normative se pot face numai cu aprobarea organului de control 1i numai pe
considerente de ordin economic, tenologic 1i ecologic.
2or"e !ractice de cre/tere a ani"alelor 1n siste" ecologic
.ractica cre1terii animalelor 4n sistem ecologic promovea"2 reproducerea natural2 a animalelor.
Cu toate acestea practicarea 4ns2m0n32rilor artificiale este permis2. Alte forme de reproducere
artificial2 ori asistat2 6ca de exemplu transferulde embrioni9 sunt inter"ise.
7pera3iuni, ca de exemplu scurtarea ciocului, a co"ii, extrac3ia sau scurtarea din3ilor, t2ierea
aripilor, dangarea prin ardere etc., nu pot fi efectuate 4n mod sistematic 4n "ootenia
ecologic2.Unele dintre aceste opera3iuni pot fi acceptate 1i autori"ate de c2tre organul de certificare
1i control din ra3iuni de securitate a animalelor 6ca de exemplu ecornarea animalelor tinere9 ori
pentru a ameliora starea de s2n2tate, confortul sau igiena animalelor.
Aceste opera3iuni trebuiesc efectuate la v0rste tinere de un personal calificat 1i trebuiesc luate
toate m2surile pentru reducerea la maximum a suferin3ei animalelor.
Castrarea animalelor este permis2, pentru a se putea men3ine calitatea produselor 1i pentru a se
asigura p2strarea practicilor tradi3ionale de produc3ie 6de exemplu purceii supu1i 4ngr212rii, boii,
claponii etc.9, dar numai cu respectarea condi3iilor mai sus men3ionate.<ste inter"is2 stabula3ia
legat2 a animalelor. Autoritatea de certificare 1i control poate, totu1i, autori"a 4n mod individual
aceast2 practic2, 4n situa3ii bine justificate 1i dictate de necesitatea asigur2rii securit23ii ori a
confortului animalelor 1i numai cu condi3ia men3inerii legate a animalelor pe perioade limitate de
timp. 5n ca"ul 4n care ad2posturile au fost construite p0n2 4n data de 2@ august 2&&& 61i nu pot
asigura condi3ii de men3inere 4n stabula3ie liber2 a animalelor9, 1eptelul bovin poate fi men3inut 1i 4n
stabula3ie legat2 cu condi3ia asigur2rii condi3iilor de mi1care "ilnic2 4n aer liber, a asigur2rii
condi3iilor optime de confort, inclusiv a unui a1ternut consistent 1i a 4ngrijirii individuale a fiec2rui
animal. Aceast2 derogare se poate aplica numai cu acordul organului de certificare 1i control, pe o
perioad2 tran"itorie ce va lua sf0r1it la data de +# decembrie 2&#&.
.osibilitatea aplic2rii acestei derog2ri este limitat2 la perioada de iarn2 1i vara,numai 4n
condi3iile 4n care 1eptelul bovin are acces cel pu3in de dou2 ori pe s2pt2m0n2 la p21une, 4n padoc ori
4n spa3ii libere unde animalele se pot mi1ca nestingerite.
5n unit23ile de mici dimensiuni se poate aplica stabula3ia legat2 4n ca"ul 4n care nu este posibil2
men3inerea coe"iunii 4n s0nul grupului de taurine datorit2 unor particularit23i comportamentale ale
animalelor, cu condi3ia ca acestea s2 aib2 cel pu3in de dou2 ori pe s2pt2m0n2 acces la p21une ori 4n
spa3ii descise unde s2 beneficie"e de posibilitatea efectu2rii de mi1care 4n aer liber.Acest fapt este
posibil numai cu acordul organului de certificare 1i control 1i numai pe durata iernii.Atunci c0nd
animalele sunt crescute 4n grup, dimensiunea grupului se stabile1te 4n func3ie de categoria de v0rst2
1i de particularit23ile comportamentale ale speciei 4n cau"2. Men3inerea animalelor 4n condi3ii
necorespun"2toare 1i supunerea lor unui regim restrictiv, este inter"is2.
V0rsta minim2 de sacrificare a porcilor la 4ngr21at este de #,2 de "ile. .urceii valorifica3i ca
Hpurcei de lapteItrebuie s2 fie n2scu3i 1i crescu3i 4n sistem ecologic.V0rsta minim2 de cre1tere la
care pot fi sacrificate p2s2rile este de*
%,# de "ile pentru puii de carne
%#$& de "ile pentru claponi
%@B de "ile pentru ra3ele din rasa .eGin
%A& de "ile pentru femelele apar3in0nd rasei de ra3e Carbarie
%,@ de "ile pentru masculii apar3in0nd rasei de ra3e Carbarie
%B2 de "ile pentru ra3ele mulard
%B@ de "ile pentru bibilici
%#@& de "ile pentru curci destinate a fi valorificate 4ntregi 1i g01te
%#&# "ile pentru curci femele destinate a fi valorificate tran1ate
%#2' de "ile pentru curcani destina3i a fi valorifica3i tran1a3i
%#+ luni pentru stru3i
Pro#enien3a "aterialului -iologic
>a alegerea raselor , ce urmea"2 a fi introduse 4n exploatare, se va 3ine cont 4n mod obligatoriu
de* nucleul de origine a animalelor, de capacitatea de adaptare la mediu, de viguro"itatea 1i de
re"isten3a la boli a acestora. =asele trebuie s2 fie astfel selec3ionate 4nc0t s2 se evite apari3ia unor
boli ori probleme sanitar Jveterinare care, 4n mod particular, sunt 4nt0lnite la unele rase crescute 4n
sisteme intensive de exploatare 6sindromul de stres la suine, meningo%encepalo%mielita en"ootic2 a
suinelor, moartea subit2, avorturile spontane, f2t2rilre dificile ce necesit2 ce"ariene,etc.9. )unt
preferate animalele provenite din rase 1i nuclee de ras2 autotone, care pre"int2 o rusticitate m2rit2
o mai bunn2 adaptare la condi3iile de mediu 1i o sporit2 re"isten32 la boli 1i la para"i3i.
Animalele exploatate trebuie s2 provin2 din gospod2rii care practic2 agricultura ecologic2 1i
care aplic2 tenologia corespun"2toare de cre1tere a animale!or conform regulilor prev2"ute pentru
fiecare specie 4n parte. )istemul ecologic de cre1tere se va aplica pe 4ntreaga durat2 de via32 a
animalului.
5n ca"ul 4n care 1eptelul se afl2 4n perioad2 de constituire 1i unitatea nu dispune de un num2r
suficient de animale crescute 4n sistem de produc3ie ecologic,acestea nefiind disponibile nici 4n alte
unit23i ecologice, atunci acestea pot fi procuarte din ferme ce nu practic2 sistemul ecologic de
produc3ie sub re"erva urm2toarelor condi3ii*
%s2 provin2 din ferme cu sistem de produc3ie extensiv.
% puicu3ele destinate produc3iei de ou2 s2 nu dep21easc2 v0rsta de #, s2pt2m0ni. Acestea trebuie s2
aib2 o v0rst2 cuprins2 4ntre #2 1i #, s2pt2m0ni.
% puii destina3i produc3iei de carne nu trebuie s2 dep21easc2 v0rsta de + "ile 4n momentul 4n care
p2r2sesc unitatea furni"oare.
% bivolii s2 nu dep21easc2 v0rsta de ' luni.
%vi3eii 1i m0njii pot fi aci"i3iona3i numai cu condi3ia ca 4n32rcarea s2 nu se fi efectuat 4naintea
v0rstei de ' luni.
%mieii 1i ie"ii pot fi aci"i3iona3i numai cu condi3ia ca 4n32rcarea s2 nu fi survenit mai repede de @$
de "ile.
%purceii, 4n momentul aci"i3ion2rii s2 aib2 o greutate mai mic2 de 2$ Gg 1i s2 nu fi fost 4n32rca3i
4nainte de reali"area unei greut23i minime de #$ Gg.
Aci"i3ionarea materialului biologic din afara sistemului de produc3ie ecologic se poate face
numai cu acordul organului de certificare 1i control, numai p0n2 la data de +# decembrie 2&&+.5n
ca"ul porcilor 1i a puilor de carne, se va proceda la o reexaminare 4naintea expir2rii perioadei
tran"itorii 1i se va stabili dac2 este necesar2 prelungirea perioadei de conversie.
.entru cre1terea 1i re0noirea efectivului de animale, 4n ca"ul 4n care 4n unit23ile de produc3ie
ecologic2 nu sunt disponibile suficiente animale, cu aprobarea organului de certificare 1i control,
acestea pot fi aci"i3ionate din unit23i conven3ionale, dup2 cum urmea"2*
%4ntr%un num2r de maximum #&- din efectivul de cabaline 1i bovine 64n3eleg0nd 1i speciile Cuballus
1i Cison9 adulte.
%4ntr%un num2r de maximum 2&- din efectivul de porcine, ovine1i caprine adulte.
%4n ca"ul taurinelor adulte re4noirea ori m2rirea efectivului 4n procentul mai sus amintit, se poate
efectua 4n fiecare an, sub forma aci"i3ion2rii de femele nulipare, crescute 4n sistemextensiv.
Acest procentaj poate ajunge p0n2 la @&-, cu acordul prelabil a autorit23ii de certificare 1i
control, 4n una din urm2toarele ca"uri particulare*
%c0nd are loc o extindere semnificativ2 a sectorului de cre1tere a animalelor.
%c0nd are loc scimbarea unei rase.
%c0nd are loc simbarea speciei exploatate.
!ntroducera masculilor destina3i reproduc3iei, proveni3i din ferme conven3ionale, se poate face
dac2 ace1tia vor fi 4ntre3inu3i 1i furaja3i conform reglement2rilor impuse de sistemul de cre1tere
ecologic..entru sporirea num2rului de stupi este necesar ca aceasta s2 se reali"e"e pe ba"a 4nmul3irii
familiilor din ferma proprie ori prin aci"i3ionarea din cadrul altor ferme ecologice.
4nc5rc5tura "axi"5 ad"is5 de ani"ale la hectar.
Agricultura ecologic2 impune restric3ii clare 4n ceea ce prive1te 4nc2rc2tura maxim2 admis2 de
animale ce pot fi exploatate 4n sistem ecologic raportat la suprafa3a de teren agricol disponibil 4n
cadrul fermei. ;um2rul maxim admis de animale la ectar este stabilit, distinct, pentru fiecare
categorie de v0rst2 ori de exploatare din cadrul fiec2rei specii.
>a stabilirea num2rului maxim admis de animale la ectar s%a avut 4n vedere reali"area unui
raport optim 4n ceea ce prive1te num2rul de animale ce pot fi crescute pe unitatea de suprafa32 f2r2 a
afecta fertilitatea solului, integritatea mediului 4nconjur2tor ,3in0ndu%se cont de necesarul de
4ngr212m0nt organic utili"at pentru men3inerea 1i sporirea fertilit23ii suprafe3ei respective.
.entru stabilirea unitar2 indiferent de specie a num2rului optim de animale la ectar s%a recurs la o
unitate de ecivalare, 4n ba"a c2reia 4nc2rc2tura de animale pe ectar nu trebuie s2 dep21easc2
ecivalentul a #A& Gg ;/a/an.Conform legisla3iei europene 4n vigoare 4nc2rc2tura maxim2 admis2
de animale pe ectar 4n sistemul de cre1tere ecologic, este strict reglemenat2 pentru fiecare specie,
ras2, categorie de v4rst2 1i exploatare 4n parte .
Ali"enta3ia ani"alelor 1n siste"ul ecologic de cre/tere.
Principii generale.
Alimenta3ia animlelor de ferm2 4n sistemul de produc3ie ecologic, vi"ea"2 4n primul r0nd, ob3inerea
unor produc3ii optime sub aspect calitativ 1i mai pu3in sub aspect cantitativ..entru aceasta trebuie s2
se respecte 1i s2 se asigure necesit23ile nutri3ionale ale animalelor aflate 4n diferite stadii de cre1tere
1i de"voltare..rincipiul de ba"2 const2 4n respectarea cerin3elor naturale ale animalelor,evit0ndu%se
orice procedee restrictive, ori for3area animalelor la consumuri peste necesit23i 64ndopare etc.9.
Animalele vor fi r2nite cu furaje ob3inute, 4n exclusivitate, 4n condi3ii ecologice. Animalelor
trebuie s2 li se asigure condi3iile necesare manifest2rii comportamentului natural de alimentare,
pentru aceasta trebuie s2 aib2 acces liber pe p21une s2 poat2 scurma, scormoni etc. .21unile
trebuiesc folosite 4n mod ra3ional, aplic0ndu%se parcelarea pentru protejarea paji1tilor.
)uprafe3ele re"ervate p2s2rilor 6padocurile9, unde acestea 41i pot manifesta comportamentul
natural 6inclusiv scurmatul9,dup2 cel mult trei ani de utili"are vor fi l2sate un an 4n repaos pentru
refacerea vegeta3iei. .e p21uni 1i f0ne3e este obligatorie respectarea normelor tenologice ecologice.
.entru protejarea animalelor care se g2sese la p21une pe o perioad2 mai lung2 se vor asigura
ad2posturi protectoare contra intemperiilor 6tabere, umbrare etc.9./enologiile de producere,
recoltare, prelucrare 1i conservare aplicate,trebuie s2 asigure conservarea calit23ii furajelor.
=a3ia trebuie s2 fie ecilibrat2 conform2 necesit23ilor de r2nire a animalelor 1i s2 fie de cea
mai bun2calitate.<ste necesar ca furajele s2 fie produse 1i prelucrate respect0nd standardele impuse
de sistemul de produc3ie ecologic. Calitatea furajelor va fi periodic verificat2 de organul de
certificare1i control.
5n situa3ii speciale, bine justificate, organul de certificare 1i control poatea proba utili"area
unor cantit23i limitate de furaje provenite din ferme conven3ionale pe durate bine determinate de
timp. )itua3iile 4n care organul de certificare 1i control poate face aceste excep3ii sunt*
%situa3iile de for32 major2, respectiv calamit23ile naturale, cum ar fi cutremurele, uraganele,
alunec2rile de teren, inunda3iile, seceta etc, fenomene care distrug ori fac imposibil2 asigurarea
ba"eifurajere.
%4n situa3iile 4n care ferma este amplasat2 4n "one cu condi3iiclimatice extreme.
%4n ca"ul unit23ilor aflate la 4nceputul perioadei de conversi etotal2 64ntr %un singur pas9, care nu 41i
pot asigura 4ntreaga cantitate de furaj ecologic.
%situa3ia 4n care punctul de lucru este aplasat temporar la o distan32 mare de unitatea de ba"2.
Unit23ile atestate ca ferme ecologice pot utili"a furaje provenite din ferme aflate 4n perioad2 de
conversie, dar ra3ia de ba"2 a animalelor trebuie s2 fie asigurat2 4n propor3ie de minimum ,&- din
furaj ecologic.
5n situa3ia 4n care unitatea se afl2 4n mod temporar 4n imposibilitatea de a%1i asigura din resurse
proprii ba"a furajer2, organul de certificare 1i control poate permite utili"area unor furaje ob3inute
4n ferme conven3ionale.
Cantitatea maxim2 de furaj conven3ional ce poate fi utili"at 4n alimenta3ia animalelor crescute 4n
sistem ecologic difer2 4n func3ie de specie dup2 cum urmea"2*
%pentru rumegatoare* #&- ).U. din cantitatea total2 de furaj consumat 4ntr%un an 1i maximum 2$-
).U. din ra3ia "ilnic2,4n condi3iile 4n care furajele*
Ksunt aprobate de normativele 4n vigoare ale U.<.<.
K nu s%au utili"at substan3e sintetice la ob3inerea acestora
K nu provin de la organisme modificate genetic 67M89%pentru p2s2ri 1i porci 2&- ).U. din
cantitatea total2 de furaj consumat2 4ntr%un an 1i maximum 2$- din ra3ia "ilnic2.
Aceste valori sunt valabile p0n2 la data de 2@. &,. 2&&$. Furajele ob3inute 4n perioada de
conversie pot fi utili"ate 4n raport de maximum '&- ).U. 4n rana animalelor exploatate
ecologic,dac2 mai mult de $&- din acestea provine din ferma proprie.Atunci c0nd furajele provin
din alte ferme, pot fi utili"ate 4n alimenta3ia animalelor crescute ecologic numai 4ntr %un procentde
maximum +&-.
>a rumeg2toare 1i cabaline furajele fibroase trebuie s2 repre"inte '&- din ra3ia "ilnic2. Cu
acordul organului de certificare 1i control cantitatea de furaje fibroase poate fi redus2 p0n2 la $&-
4n primele trei luni ale perioadei de lacta3ie.
Er2nirea tineretului bovin, bubalin 1i cabalin 4n primele + luni de de"voltare se va face
obligatoriu cu lapte matern.
5n32rcarea mieilor 1i ie"ilor nu se poate efectua 4naintea 4mplinirii v0rstei de @$ "ile, iar a
purceilor sugari nu mai devreme de @& de "ile.7rganele de certificare 1i control pot cere anali"area
re"iduurilor provenite din furajele produse conven3ional.
:ac2 animalele primesc 4n alimenta3ie 1i resturi menajere, calitatea acestora trebuie verificat2
permanent pentru a se preveni consumarea unor furaje toxice sau a unora ce con3in substan3e
sintetice.
;ou%n2scu3ilor trebuie s2 li se asigure, de preferat pe cale natural2 sau, la nevoie artificial,
cantitatea obligatorie de lapte colostral, ori dup2 ca" 4nlocuitori de colostru.
.entru utili"area preparatelor de substituire a laptelui este necesar2 aprobarea organului de
control.
)e va evita utili"area nutre3urilor cu con3inut prea ridicat de proteine sau foarte redus de fibr2
brut2, 4nlocuindu%le, par3ial, prin m2rirea cantit23ii de nutre3 fibros, verde sau grosier. Aceast2
regul2 trebuie respectat2 pentru tot anul 1i pentru fiecare ra3ie 4n parte.
)uplimentarea cu vitamine 1i microelemente este admis2, dar numai prin utili"area unor surse
naturale 1i numai dac2 acestea nu pot fi asigurate din furajele disponibile.
Ad2parea animalelor trebuie s2 se efectue"e numai cu respectarea urm2toarelor condi3ii*
%apa s2 provin2 din surse corespun"2toare cantitativ(
% s2 4ndeplineasc2 normele de potabilitate(
%se vor evita apele din b2l3i, mla1tini 1i apele poluate cimic(
% ad2p2 torile vor fi corespun"2 toare, func3ionale 1i igienice(
%se va asigura respectarea tenicii ad2patului(
%se va asigura ad2patul la discre3ie.

7rganele de certificare 1i control au obliga3ia s2 verifice furajele 1i ingredientele permise care
intr2 4n ra3ia animalelor .
5n rana animalelor crescute 4n condi3ii ecologice nu sunt admise urm2toarele produse*
%furaje ob3inute din plante sau animale modificate genetic67..M.8.9.
%furajele ce con3in conservan3i cimici.
%ormoni de cre1tere.
%stimulatori sintetici pentru poft2 de m0ncare.
%agen3i coloran3i,uree.
%f2inuri proteice de origine animal2, resturi de abatori"are.
% materii ob3inute 4n urma utili"2rii unor solven3ilor organici.
%alte substan3e cimice de sinte"2.
!ngrediente!e sintetice 1i care nu au provenien32 natural2 nu sunt permise 4n furajele animalelor,
cum ar fi*
%concentrate de vitamine.
%adaosuri de microelemente.
%aminoaci"i sintetici.
)unt admi1ii urm2torii conservan3i pentru 4nsilo"are*
%preparate en"imatice 1i bacteriene(
%produse secundare industria!e 6de exemplu melasa9.
/ineretul trebuie s2 fie crescut utili"0nd numai lapte produs integral ecologic.>a 4nceputul perioadei
de conversie, 4n ca" de necesitate, organele de control 1i certificare pot permite utili"area laptelui
conven3ional dac2 nu con3ine antibiotice sau ingrediente sintetice.
Animalele trebuie s2 aib2 tot timpul acces la furaje, inclu"0nd at0t ierburile proaspete, nutre3ul
murat, f0nul, r2d2cinoasele, frun"ele, fructele 1i resturile vegetale, iar pentru rumegatoare 1i paiele,
respectiv cocenii.
2utre3urile de -az5 utilizate 1n ali"enta3ia ani"alelor crescute 1n siste" ecologic
5n cadrul agriculturii ecologice o importan32 deosebit2 o au furajele ver"i.
;utre3urile vegetale*
Lnutre3uri ver"i*din paji1ti naturale.
Lnutre3uri din plante cultivate*
%nutre3uri ver"i cultivate*porumb mas2 verde, iarb2 de sudan,sorg "aarat, secar2, gr0u, or" 6in
special 4n amestecuri9, ov2",moor, mei etc.
%leguninoase*lucem2, trifoliene, m2"2rice etc.
%amestecuri furajere*borceagurile de toamn2 1i de primavar2.
%surse complementare de furaje ver"i 1i suculente*colete de sfecl2, var"2 furajer2, gulie furajer2,
sfecl2 furajer2, floarea%soarelui, produse secundare din cultura plantelor etc.
L nutre3uri murate*%silo"% preg2tit 4ntr%un singur proces tenologic* con3ine 2&%2$-substan32
uscat2, ra3ia de furajare este de +%@- din masa vie a animalului.
%semisilo"%preg2tit 4n dou2 procese tenologice* con3ine +&%+$- substan32 uscat2, bogat 4n proteine,
ra3ia de furajare este de 2%+- din masa vie.
%semif0nf0nuri*%naturale* de munte, de deal, de c0mpie.
%cultivate* de lucern2, de trifoi, borceaguri.
;utre3urile fibroase conservate prin uscare, trebuie s2 fie pre"ente 4n ra3ia "ilnic2 4ntr%un raport de
#- din masa vie a animalului, dar nu mai pu3in + Gg/"i/animal, au prioritate f0nul def0nea32, de
lucern2 1i de trifoi ro1u.
Lgrosiere*% paie pentru a1ternut* paie de gr0u, or" 1i secar2.
%paie pentru nutre3 * de or" 1i ov2".
%paie de leguminoase* ma"2re, linte, fasole etc..
%coceni de porumb 6tulei9.nutre3uri concentrate*
%de cereale*porumb, or", gr0u, ov2", secar2, sorg, triticale etc..
%boabe de leguminoase* ma"2re, soia, lupin dulce, bob, fasole,m2"2rice etc..
% semin3e de oleaginoase*soia 6tratat2 termic9, floarea soarelui,rapi32, in.
)ubproduse industriale utili"ate*
%re"iduri de la industria de mor2rit*%go"uri de cereale
%t2r03e.
%re"iduri de la fabricile de "a2r* tei3ei de sfecl2 proaspe3i sau usca3i,melas2etc.
%re"iduri de la fabricile de bere*borotul de bere, drojdie de bere,col3i de mal3etc..
%re"iduri provenite de la fabrici de spirt* boroturi, drojdie etc..
%re"iduri provenite de la fabricile de ulei* turte ob3inute 4n urma extrac3iei la rece a uleiului
din semin3e de floarea soarelui,boabe de soia 1i semin3e de rapi32.
Furaje interzise*
Lfuraje provenite de la fabricile de ulei* 1roturile, provenite 4n urma procesului de extrac3ie a
uleiului cu solvent organic 6ben"in29 din semin3ele de floarea soarelui, boabele de soia, semin3ele de
rapi32, in,1roturile semin3 elor de bumbac, a alunelor de p2m0nt etc.
Lfuraje de origine animal2 * produse secundare de la industria c2rnii
%amestec de fM2in2 de diferite specii 6f2ina de carne9,f2in2 din amestecuri proteice de la p2s2ri, f2in2
de pene, past2 de carne, produse secundare din pe1te
re"ultate de la prelucrarea pe1telui, f2in2 de pe1te.
6urse de !rotein5 de origine ani"al5 utilizate 1n ali"enta3ia ani"alelor crescute 1n siste"
ecologic
>aptele 1i subprodusele de lapte* pot fi utili"ate toate produsele 1i subprodusele de lapte cu
condi3ia ca acesta s2 fie ob3inut 4n condi3ii ecologice. .rin urmare, 4n sistemul de cre1tere ecologic2
a animalelor de ferm2 pot fi utili"ate urm2toarele produse 1i subproduse din lapte*
%lapte crud
%lapte praf
%lapte degresat
%lapte praf degresat%"er
%"er pudr2
%lactoser
%lactoser pudr2
%ca"ein2 6din lapte9 pudr2
%lacto"2 pudr2
.e1tele 1i alte animale marine, produsele 1i subprodusele acestora pot fi utili"ate ca surse de
protein2 4n alimenta3ia animalelor de ferm2 crescute ecologic cu condi3ia s2 fie prelucrate prin
procedee fi"ice 1i biologice..ot fi utili"ate urm2toarele produse 1i subproduse*
%f2ina de pe1te
%uleiul de pe1te nerafinat
%untura de pe1te nerafinat2
%autoli"atulde pe1te
%autoli"atulde molu1te 1i de crustacee
%idroli"atul 1i proteoli"atul de pe1te ob3inut pe cale en"imatic2,sub form2 solubil2 ori nu
Minerale utilizate n alimentaia animalelor
5n alimenta3ia animalelor crescute 4n sistem ecologic pot fi utili"ate urm2toarele surse de
minerale*
Lsurse de sodiu*
%sare de mare nerafinat2
%sare gem2 brut2 de min2
%sulfat de sodiu
%carbonat de sodiu
% bicarbonat de sodiu
%clorura de sodiu
Lsurse de calciu*
%carbonat de calciu
%lactatul de calciu
%gluconatul de calciu
%cocilii de animale acvatice m2cinate
Lsurse de fosfor*
%fosfat bicalcic precipitat
%fosfat bicalci deflourat
%fosfat monocalcic deflourat%surse de magna"iu*
%magne"iu anidru
%sulfat de magne"iu
%clorur2 de magne"iu
%carbonat de magne"iu%
Lsurs2 de sulf*
%sulfatul de sodiu
Aditi#i )ura,eri utiliza3i 1n ali"enta3ia ani"alelor crescute 1n siste" ecologic
7ligoelemente % urm2toarele produse pot fi utili"ate ca surse de oligoelenente*
L<#fier*
%carbonat feros
%sulfat feros monoidrat
%oxid feric
L<2 iod*
%iodat de clciu anidru
%iodat de calciu exaidrat
%iodura de potasiu
L<+ cobalt*
%sulfat de cobalt monoidrat ori eptaidrat
%carbonat ba"ic de cobalt monoidrat
L<@ cupru*
%oxid de cupru
%carbonat ba"ic de cupru monoidrat
%sulfat de cupru pentaidrat
L<$ magne"iu*
%carbonat de magne"iu
%oxid manganic
%sulfat magne"ic monoidrat ori tetraidrat
L<' "inc*
%carbonat de "inc
%oxid de "inc
%sulfat de "inc monoidrat ori eptaidrat
L<A molibden*
%molibdat de amoniu
%molibdat sodic
L<, seleniu*
%selenat de sodiu
%selenit de sodiu
Conservan3i J pot fi utili"a3i urm2torii conservan3i, numai 4n cadrul proceselor de 4nsilo"are*
%<2+' acid formic
%<2'& acid acetic
%<2A& acid lactic
%<2,& acid propionic >ian3i, anticoagulan3i 1i coagula3i*
%<$$#b silice coloidale
%<$$#c p2m0nt purificat de diatomee
%<$$+ sepiolit2
%<$$, bentonit2
%<$$B argile caolinice
%<$'# vermiculit2
%<$BB perlit2
Aditivi furajeri recomanda3i*
%aci"i organici de origine natural2 cum ar fi acidul lactic, citric,malic,fumaric etc..
%probiotice* preparate con3in0nd bacterii.
%roci m2cinate* "eoli3i, bentonit2, alginit2etc..
%concentrate intestinale.%substan3e ba"ice* de exemplu ;a7E, CaC7+, Ca7, Ca67E92
si 4n primul r0nd ;aEC7+.
%preparate en"imatice* numai cu acordul preliminar al organelor de control.
%ingrediente pentru corectarea gustului* de exemplu melas2, acid citric,"a2r.
%arome* combina3ii din #%2 plante medicinale 6de ex. cimbri1or,cimbru etc.9.
%preparate cu efect dublu* uleiuri eterice compuse, extrase din plante, medicinale.
%combina3ii de plante medicinale 1i alte materii naturale.
.reparate biodinamice pe ba"2 de* alcaloi"i, glicoi"i, substanteamare, taninuri, aci"i organici,
acid silicic, uleiuri eterice, etc.
%surse de coloran3i naturali* din furaje 6boabe de porumb galbene,f2in2 de germeni de porumb, f2in2
din f0nuri9, preparate din ardei
.%surse naturale de substan3e minerale* t2r03e, minerale argiloase,dolomit2 , alginit2, f2inuri de alge
1i inari32.
%antioxidan3i naturali* uleiuri de germeni, tocoferol natural.
% emulg2tori pentu gr2simi*de ex. lecitina 6soia, floarea soarelui9.
% substan3 e absorbante* c2rbune de lemn, "eolit2 , alginit2.
Aditivi furajeri 1i procedee ce pot fi utili"ate numai cu aprobarea organului de certificare 1i
control .
Adaosuri sau substituen3i minerali*
%preparate cu combina3ii de microelemente 6premixuri minerale9.
%surse pentru macroelemente, fosfat mono% sau dicalcic, fosfat demagne"iu, de sodiu, acid fosforic,
sare furajer26;aCl9 etc.
)urse inter"ise*
%antibioticele.
%produsele sintetice de stimulare a produc3iei.%materii sintetice de influen3are a fermenta3iei din
rumen.
%ormoni 1i preparate ormonale
%substan3e de gust 1i aromati"ante sintetice.
%preparate sintetice pentru combaterea coccidio"ei la p2s2ri 1i adi"enteriei la porcine.
%substan3e a"otoase sintetice neproteice, denumite )A); 6urea9.
%coloran3i sintetici.
% antioxidan3i sintetici(
%aminoaci"i sintetici* ca :%li"ina, :>%metionina etc..
%produse secundare animaliere, gunoiul 6fecale#e9oric2rei specii din gospod2rie datorate
rumegatoare#or.
%organisme#e modificate genetic 1i subproduse#e acestora.
%produse tratate cu radia3ii sau microunde.
Vitamine % vitaminele, provitaminele 1i substan3ele bine definite cimic cu ac3iune similar2,
trebuie s2 fie de preferin32 ob3inute din materii prime naturale. Ca principiu, cea mai mare parte a
acestor vitamine 1i provitamine trebuie asigurat2 prin admininstrarea unor furaje 1i a unor aditivi
furajeri bogate 4n astfel de componente, cum ar fi*
%vitamina A* morcovi 1i extracte naturale de carotine6provitamina A9.
%vitamina C*complexul vitaminelor C se g2se1te 4n cantit23i mari 4n drojdii 1i 4n germenii de cereale.
%vitamina :* se formea"2 4n cantitate suficient2 la animalele s2n2toase 4ntre3inute 4n aer liber, dar 4n
ca"uri particulare trebuie 1i se poate compensa deficitul, din surse animale6untur2 de pe1te9 ori
vegetale 6semin3e de plante oleaginoase9.
%vitamina A N<* se g2sesc din abunden32 4n boabele4ncol3ite.
5n alimenta3ia animalelor crescute 4n sistem ecologic pot fi utili"ate vitamine de sinte"2 identice
vitaminelor naturale dar numai 4n ca"ul monogastricelor.
Pro)ilaxia /i tehnicile sanitar-#eterinare 1n )er"ele ecologice de cre/tere aani"alelor
M5suri de !ro)ilaxie.
.entru prevenirea apari3iei bolilor, 4n cadrul exploata3iilor ecologice se practic2 urm2toarele
m2suri profilactice*
%alegerea animalelor exploatate 4n cadrul fermei din rase 1i popula3ii adaptate condi3iilor locale de
mediu.
%asigurarea unei densit23i optime de populare, astfel 4nc0t s2 se evite suprapopularea 1i "oopatiile ce
ar putea decurge ca urmarea acesteia.
%aplicarea unor tenici de cre1tere 1i exploatare adaptate necesit23ilor particulare a fiec2rei specii 1i
corelarea lor cu m2suri minu3ioase de igien2 care s2 favori"e"e o sporire a re"isten3ei la boli 1i care
s2 previn2 infec3iile.
%utili"area unei alimenta3ii de calitate asociat2 practic2rii cu regularitate a mi1c2rii 4n aer liber prin
scoaterea animalelor pe p21une, stimulea"2 sistemul natural de ap2rare imunitar2 aanimalului.
%asigurarea m2surilor de precau3ie 6prin carantinare9 la introducerea unor animale str2ine 4n cadrul
exploata3iei ecologice.
.rincipiile enun3ate mai sus asigur2 o limitare a problemelor sanitare, iar starea de s2n2tate a
animalelor poate fi admininstrat2 4ntr %un cadru, 4n principal, profilactic.
7 importan32 deosebit2 se va acorda 4ngrijirii animalelor pentru a asigura o re"isten32 sporit2 la
boli 1i pentru a se preveni infec3iile. C0nd apare boala, cau"a trebuie identificat2 imediat 1i
prevenit2 pentru viitor prin m2suri tenologice corespun"2toare.
Metodologia /i !rocedeele sanitar-#eterinare !er"ise a )i utilizate.
:ac2 4mpotriva tuturor m2surilor preventive mai sus enun3ate, un animal se 4mboln2ve1te ori
se r2ne1te, el trebuie imediat 4ngrijit 1i trebuiesc asigurate condi3ii de i"olare 4ntr%un spa3iu special
destinat acestui scop.
!n gospod2rii 1i ferme,este necesar s2 fie deservite de un medic veterinar care s2 cunoasc2 1i
s2 utili"e"e mijloacele fitoterapeutice, omeopate, acupunctura sau alte mijloace asem2n2toare,
permise a fi utili"ate 4n sistemul de cre1tere ecologic. Utili"area medicamentelor de origine sintetic2
nu poate fi 4n totalitate exclus2, dar reglement2rile 4n vigoare stipulea"2 cu exactitate situa3iile 4n
care acestea pot fi admininstrate .
Utili"area medicamentelor 4n sistemul ecologic de cre1tere a animalelor trebuie s2 se efectue"e
prin respectarea urm2toarelor criterii*
%produsele fitoterapeutice 64n special extractele din plante %cuexcep3ia antibioticelor %1i esen3ele
de plante9, produsele omeopate 6substan3e de origine vegetal2, animal2 ori mineral29ca 1i
oligo%elementele 1i alte subsan3e s2 fie permise 4n mod expres de reglement2rile 4n vigoare privind
sistemul de produc3ie ecologic, astfel 4nc2t s2 poat2 fi utili"ate ca produse farmaceutice alternative
medicamentelor alopate de sinte"2 cimic2 ori a antibioticelor de u" veterinar 4ntrebuin3ate curent 4n
sistemul conven3ional de cre1tere.
%substan3ele medicamentoase alternative trebuie s2 aib2 un efect terapeutic real asupra animalelor 1i
ac3iune specific2 tratamentului vi"at.
%atunci c0nd produsele mai sus men3ionate risc2 s2 se arate ineficace pentru combaterea bolilor ori a
r2nilor animalului 1i atunci c0nd condi3iile o impun, pentru scutirea de suferin32 a animalului ori 4n
situa3ii critice pentru acesta, este posibil2 recurgerea la medicamente alopate de sinte"2 cimic2 ori
la antibiotice de u" veterinar curent, sub re"erva responsabilit23ii asumate de medicul veterinar 1i de
cresc2tor.
%utili"area medicamentelor alopate de sinte"2 cimic2 sau a antibioticelor de u" veterinar 4n scopul
prevenirii unor boli6profilactic9 este inter"is2.
% preparatele medicamentoase care au tendin3a de a se acumula 4n organismul animalului, au o
remanen32 mare metaboli"0ndu%se lent, sunt inter"ise.
5n afara principiilor mai sus enun3ate, prescrip3iile generale asupra tratamentelor ce pot fi, ori
nu pot fi aplicate sunt redate 4n continuare*
%utili"area substa3elor ori a medicamentelor cu ac3iune profilactic2 a celor de stimulare a cre1terii ori
a de"volt2rii animalelor 64n3eleg0nd antibioticele, coccidiostaticele 1i substan3ele de sinte"2
stimulatoare de cre1tere9 precum 1i utili"area ormonilor ori a altor substan3e analoge este inter"is2.
%folosirea substan3elor ce influen3ea"2 ori controlea"2 parametrii reproductivi 6de exemplu,
inducerea ori sincroni"area c2ldurilor9, este inter"is2.
%sunt autori"ate 4ngrijirile veterinare la animalele care au fost 4ntre3inute 4n condi3ii corespun"2toare
sistemului de produc3i eecologic, dar datorit2 pre"en3ei unei "oopatii ce 1i%a f2cut sim3it2 pre"en3a 4n
"ona de amplasare a unit23ii, este necesar2 utili"area medicamenta3iei alopate 4n scopul imuni"2rii
animalelor.
5n situa3ii excep3ionale, organul de autori"are 1i control poate aproba utili"area temporar2 a
medicamentelor supuse restric3iei, dar 4n asemenea situa3ii durata perioadei de conversie poate
cre1te 1i de trei ori.
)epararea animalelor bolnave 4n perioada tratamentului este obligatorie.Atunci c0nd se
impune utili"area medicamentelor alopate de u" veterinar,acestea trebuiesc consemnate pe loc 4n
mod clar cu specificarea tipului de produs utili"at 6cu preci"area principiilor active con3inute9 cu
descrierea 4n detaliu a diagnosticului, a posologiei 6cantitatea 1i modul de admininstrare a
medicamentului9, durata tratamentului precum 1i alte detalii utile.
/oate aceste m2suri trebuiesc consemnate 4n registrul de cre1tere 1i trebuiesc comunicate
autorit23ii de certificare 1i control c0nd se valorific2 animalele ori subprodusele acestora ca produse
ecologice.
.e ba"a 4nregistr2rilor privind num2rul 1i tipul tratamentelor utili"ate, organul de certificare 1i
control va stabilii durata perioadei de conversie pentru animalele tratate. Animalele tratate trebuie
s2 fie u1or identificabile, pentru aceasta vor fi distinct individuali"ate.
5n ca"ul p2s2rilor 1i aanimalelor mici vor fi individuali"ate loturile. :up2 vindecare, 4n func3ie
de tratamentele aplicate, unele animale vor fi retogradate 4n categoria animalelor conven3ionale.
Acestea vor fi 4ntre3inute separat pentru a putea fi 3inute sub control 1i pentru a putea fi supuse
perioadei suplimentare de conversie.Um2rirea atent2 dup2 ultima admininstrare, a ac3iunii
medicamentelor alopate de u" veterinar asupra unui animal a c2rui produc3ie urmea"2 a fi
valorificat2 ca produs ecologic este dubl2 fa32 de ca"ul animalelor exploatate conven3ional.
5n situa3iile 4n care nu sunt legiferate termene bine definite de urm2rire a st2rii animalului, 4n
sistemul de cre1tere ecologic2, evolu3ia st2rii generale a animalului trebuie s2 fie urm2rit2 cu aten3ie
cel pu3in patru"eci 1i opt de ore dup2 administrarea ultimei do"e terapeutice.
Animalele crescute 4n sistem ecologic nu pot beneficia dec0t de vaccinurile admise de
reglement2rile ce fundamentea"2 sistemul de produc3ie ecologic 1i de cele acceptate de U< 4n cadrul
planului obligatoriu de eradicare a bolilor contagioase. Vaccinurile vor fi utili"ate numai atunci
c0nd se cunosc bolile existente 4n "ona de amplasare a fermei 1i c0nd acestea nu pot fi controlate
prin tenicile 1i tenologiile de cre1tere. Fiecare vaccinare este necesar a fi autori"at2 de c2tre
organul de certificare 1i control.
5n m2sura 4n care un animal ori un grup de animale au suferit mai multe tratamente pe ba"2 de
medicamente alopate cimice ori cu antibiotice de u" veterinar, aceste animale 1i subprodusele lor
nu pot fi valorificate ca produse provenind din sistemul de produc3ie ecologic2, dec0t dup2 ce vor fi
supuse, cu acordul organului de certificare 1i control, unei perioade de conversie.
5n ca"ul animalelor care au suferit tratamente pe ba"2 de medicamente sintetice durata
perioadei de conversie se va dubla.
;um2rul de tratamente antipara"itare 1i de produse alopate de sinte"2 vor fi
stabilite 4n func3ie de eficacitatea metodelor alternative existente.
.entru asigurarea unor condi3ii optime de protejare a consumatorilor 1i a mediului 4nconjur2tor,
trebuiesc respectate urm2toarele dispo"i3ii*
%utili"area numai a medicamentelor alopate autori"ate, care au ob3inut aprobarea de comerciali"are
pe pia3a U<.
%utili"area medicamentelor alopate numai 4n scop curativ, 4n do"e bine stabilite, standardi"ate, fiind
exclus2 posibilitatea administr2rii libere f2r2 un control strict al acestor medicamente.
Tehnologia exploatrii taurinelor pentru producia de carne.
Fiecare dintre sistemele de 4ngr21are 4ntrune1te diferite metode tenologice, care varia"2 4n
func3ie de 3ar2 1i "on2, iar 4n cadrul acestora ciar de la o ferm2la alta, corespun"2tor condi3iilor
specifice pe care acestea le 4ntrunesc. 5n cele ce urmea"2 se vor pre"enta principalele tenologii
grupate pe sisteme de 4ngr21are, insist0ndu%se 4ndeosebi asupra celor care se utili"ea"24n fermele
organice sau 4ntrunesc perspective de adoptare.
Tehnologia de ngrare n sistem extensiv.
Acest sistem 4ntrune1te, la r0ndul s2u, mai multe metode care,4n general, se ba"ea"2 pe
4ntre3inerea animalelor pe p21uni naturale, f2r2 nici un adaos de nutre3uri concentrate. =itmul
acumul2rilor medii "ilnice de mas2 corporal2 este, 4n medie, de &,@%&,' Gg cu consumuri specifice
cuprinse 4ntre ,%2& U;. Valorificarea se face pentru tineret la mase corporale de peste @&& Gg, 4ns2
la v0rste mai mari de 2@ luni. 5n acest sistem se utili"ea" 2tineretul din rasele autotone, 4n v0rst2 de
peste #2 luni, de preferin32 peste 2&%22 luni 1i animalele adulte reformate.

ngrarea taurinelor pe bazde nutreuri suculente
5ngr21area pe ba"2de nutre3uri 4nsilo"ate.
Cele mai frecvent utili"ate sunt porumbul 4nsilo"at 4n fa"a de lapte%cear2cu cel mult '$-
umiditate, precum 1i alte categorii de graminee 6sorg, iarb2de )udan9, respectiv amestecul dintre
acestea 1i leguminoase 4nsilo"ate 4n propor3ii diferite. V0rsta animalelor preluate pentru 4ngr21area
prin aceast2 metod2 trebuie s2 fie de minimum '%A luni, 4ns2 re"ultate bune se ob3in la v0rsta de
peste #2 luni. 5n toate ca"urile, ponderea nutre3ului 4nsilo"at nu trebuie s2 dep21easc2 4n perioada de
4ngr21are $&- 1i cel mult $$- din valoarea nutritiv2 a ra3iei.

5ngr21area pe ba"2 de nutre3uri 4nsilo"ate cu umiditate sc2"ut2.
5n func3ie de umiditatea nutre3ului la 4nsilo"are, acest sortiment este cunoscut sub denumirea de
Osemisilo"O 1i, respectiv, Osemif0nO. )emif0nul se produce dup2 tenica obi1nuit2 a 4nsilo"2rii
clasice, 4ns2 con3inutul nutre3ului 4n momentul 4nsilo"2rii trebuie s2 fie de @$%$&- )U, iar pentru
semisilo" de $$%'&- )U. Ca surs2 se folosesc ierburile de graminee 1i leguminoasele, depo"itate 4n
silo"uri de suprafa32sau de tip turn, cu sau f2r2 adaos de conservan3i.Utili"area semif0nului 1i a
semisilo"ului 4n 4ngr21are conduce la ob3inerea unor re"ultate foarte bune 1i din punct de vedere
economic, repre"ent0nd o metod2 de perspectiv2. Aceste sortimente pot participa p0n2 la A&%,&-
din valoarea nutritiv2 a ra3iei.

5ngr21area pe ba"2de alte nutre3uri suculente cultivate.
:in aceast2 grup2, cea mai larg2 utili"are 4n 4ngr21area taurinelor, o are sfecla, apoi bost2noasele
1i, cartoful*
% 4ngr21area pe ba"2 de sfecl2.
5n acest scop se poate folosi sfecla furajer2 1i mai ales semi"aarat2, care reali"ea"2 cea mai mare
cantitate de )U pe unitatea de suprafa32 cultivat2. )e administrea"2 sub form2 tocat2, obi1nuit 4n
amestec cu nutre3uri grosiere 6tocate9 4n cantit23i de #&%2& Gg/cap/"i, 4n func3ie de v0rst2. 5n mod
obi1nuit, poate avea o pondere de 2$%+&- din valoarea nutritiv2 a ra3iei, care se completea"2 p0n2
la $&%'&- cu nutre 34nsilo"at sau cu alte suculente 6gulii, bost2noase, cartofi etc9. :iferen3a se
asigur24n propor3ii mai mult sau mai pu3in egale cu fibroase.
% 4ngr21area pe ba"2 de bost2noase,este asem2n2toare cu cea precedent2 1i se poate combina dup2
acelea1i principii, cu gulii furajere sau cartofi(
% 4ngr21area pe ba"2 de cartofi este pu3in utili"at2 la taurine. Cartofii se administrea"2 sub form2
tocat2, 4ntre #&%2& Gg la tineret 64n func3ie de v0rst29, repre"ent0nd 4ntre 2+%+&- din valoarea ra3iei.
)e recomand2 a se folosi 4n combina3ie cu sfecla de "a2r, 4mpreun2 asigurand cca '&- din
valoarea ra3iei*
% 4ngr21area pe ba"2 de gulii furajere.Acest nutre3 se administrea"2 sub form2 tocat2, singur sau 4n
amestec cu nutre3 grosier la r0ndul lui tocat, 4n cantit23i de #&%2& Gg/cap/"i.
ngrarea suinelor pentru carne.
>a 4ngr21area pentru carne este utili"at tineretul suin de la greutatea de 2$%+&Gg,care este supus
cre1terii 1i 4ngr212rii p0n2 la greutatea de ##&%#2& Gg, c0nd este livrat pentru t2iere. Aceast2
variant2 mai este cunoscut2 sub denumirea de 4ngr21are pentru carne Pproasp2t2I, deoarece
carcasele sunt dirijate pentru consumul imediat. .e 4ntrega perioad2 de cre1tere%4ngr21are se
4nregistrea"2 un spor mediu "ilnic de cca. '&& g 1i consumuri specifice 4ntre +,,%@,2 U;.
Factorii care influen3ea"2 aceast2 metod2 de 4ngr21are sunt numero1i, 4ns2 predomin2 rasa,
alimenta3ia 1i sistemul de 4ntre3inere, toate racordate la condi3iile concrete din teren.
Alimenta3ia aplicat2 tineretului suin supus 4ngr212rii influen3ea"2 4n mare m2sur2 re"ultatele de
produc3ie 1i economice, inclusiv calitatea carcasei
5n fermele organice se reali"ea"2 amestecuri de furaje combinate din cereale cultivate 6f2inuri
de porumb, or", gr0u etc9, bine omogeni"ate cu subproduse de la industria de panifica3ie 1i a
uleiului 6t2r03e de gr0u, 1roturi de soia 1i floarea soarelui9. .ropor3iile de participare sunt astfel
calculate, 4nc0t con3inuturile de substan3e nutritive 1i de energie s2 fie adecvate v0rstei 1i greut23ii
corporale, 4n concordan32 cu sporurile medii "ilnice planificate 1i calitatea carcasei.
.e timp de var2, 4n alimenta3ia porcilor supu1i 4ngr212rii, se poate introduce lucerna verde 4n
cantit23i "ilnice de &,$%#,& Gg la greutatea de +$ Gg, de #,$%2,& Gg la $& Gg 1i de 2,$%+,& Gg la ,& Gg.
ngrarea mixt a suinelor.
)copul principal al 4ngr212rii mixte a suinelor este ob3inerea de carne 1i de sl2nin2 cu
con3inuturi mai reduse de ap2, pretabile pentru prepararea unor conserve 1i me"eluri, deci cu
conservabilitate mare. 5ngr21area 4ncepe c0nd gr2sunii sunt 4n v0rst2 de @%$ luni 1i greutatea de @$%
$& Gg 1i durea"2 p0n2 la v0rsta de #&%#2 luni 1i greutatea animalelor de #+&%#@& Gg. :in punct de
vedere tenologic, 4n aceast2 variant2 sunt cuprinse 1i scroafele dup2 prima f2tare, care se
recondi3ionea"2 4n vederea sacrific2rii pentru carne 1i gr2sime.
6tandarde I7OAM !ri#ind cre/terea ani"alelor
% .entru animale*
Kspa3iu suficient pentru mi1care,
Kf2r2 spa3ii 4ncise,
Kran2, ap2, aer suficient,
Kf2r2 mutil2ri,
Ksuferin3a trebuie redus2la minim,
% Medicina veterinar2*
Kterapie preventiv2,
Kmedicin2 conven3ional2 dac2cea natural2este ineficient2,
Kf2r2promotori de cre1tere, ormoni, trancili"ante,
% Ameliorare*
Kde preferat dobandirea de re"isten32 natural2,
Kf2r2 transfer de embrioni.
I*IOGRA7IE
#. Curcea, .. si col. 6#B,#9* .roducerea si conservarea furajelor, <d. :idactica si
pedagogica, Cucuresti
2. :ecun, M. 6#BBA9* !giena veterinara si protectia mediului, <d. Eelicon, /imisoara.
+. :inu, !. 6#BB&9* /enologia cresterii suinelor, <d. :idactica si pedagogica,
Cucuresti.
@. 8eorgescu, 8. si col. 62&&&9* /ratat de producerea, procesarea si valorificarea
carnii, <d. Ceres, Cucuresti.
$. Ealga, .. 62&&&9* ;utritie animal, <d. :osoftei, !asi.
'. Man, C. 62&&@9* /enologii ecologice pentru cresterea si exploatarea bovinelor si
porcinelor, <d. =iso.rint, Cluj%;apoca.
A. Marusca, /. 62&&+9* 8ospodarirea ecologica a pajistilor montane.
,. Mitranescu, <lena 62&&&9* !giena si tenica de sanitatie, <d. M.A.)./., Cucuresti.
B. 7naciu, 8. 62&&'9* .roiectare si inginerie tenologica la bovine, <d. Casa cartii de
)tiinta, Cluj%;apoca.
#&. /eusdea, V. 6#BB'9* !giena animalelor si protectia mediului, <d. >ider, Cucuresti.
##. /epordei, C. si col.6#B,#9* :e"infiectia, de"insectia si derati"area in unitatile de
industrie alimentara, "ootenice si alte sectoare, <d. Ceres, Cucuresti.
#2. Vidu, >ivia 62&&'9* Filiera carnii, <d. .rintec, Cucuresti.
#+. LLLlegislatie nationala si comunitara site%ul A;)V)A
#@. LLLlegea "ooteniei.