Sunteți pe pagina 1din 23

Argument

Temperatura reprezint una din mrimile cele mai frecvent msurate n


numeroase domenii datorit faptului c n majoritatea proceselor fizice, chimice,
biologice, naturale sau artificiale, intervin fenomene de natur termic. Se
apreciaz c n aplicaiile industriale, n medie, 50 din totalul punctelor de
msurare !i peste "0 din cel al buclelor de reglare au ca obiect temperatura sau
alte mrimi termice.
Supravegherea sau reglarea temperaturii pot fi nt#lnite practic n toate ramurile
industriale, principalele scopuri fiind optimizarea flu$ului termice n procesele
tehnologice, ntocmirea bilanurilor de energie termic, evaluarea !i reducerea
pierderilor prin transfer de cldur, asigurarea !i meninerea anumitor condiii
climatice n fazele de producie, depozitare sau transport etc.
%alorile temperaturilor care trebuie msurate variaz n limite largi de la "00&'
p#n la (000)(500&'. Totodat este demn de subliniat faptul c, dat fiind
implicaiile tehnico)economice deosebite, msurrile trebuie efectuate cu precizie
ridicat mijloacele de msurare utilizate s nu e$ercite influene nedorite asupra
proceselor respective. *ediile ale cror temperaturi se msoar se pot afla n
oricare dintre cele trei stri de agregare posibile. +ot astfel s apar situaii foarte
diferite,de e$emplu msurarea temperaturii unor fluide sau chiar solide n mi!care,
msurri de temperaturi locale sau pe suprafee mari, n zone !i la distane u!or
accesibile sau dimpotriv.
,n acest conte$t !i in#nd seama c practica msurrii !i reglrii temperaturii are
o istorie ndelungat -cu mult nainte de definirea !tiinific a noiunilor de
temperatur !i cldur., au fost dezvoltate numeroase tipuri de aparate de msurat
!i de traductoare de temperatur. +rincipiile care stau la baza funcionrii acestora
deriv, n esen, din dependena de temperatur a anumitor proprietii fizice !i
/
chimice ale corpurilor n stare solid, lichid sau gazoas. 0ezvoltrile !tiinifice !i
tehnologice din ultimul sfert de secol au lrgit considerabil gama fenomenelor
succesibile de a furniza semnale reprezent#nd valorile temperaturii, cu precizie
ridicat !i n condiii tehnico)economice adecvate aplicaiilor industriale.
+erfecionarea dispozitivelor electronice, introducerea accelerat a mijloacelor
de calcul n toate domeniile, determin tendina nlocuirii termometrelor indicate
cu traductoare de temperatur care ofer posibiliti multiple de transmisie !i
stocare a informaiei.
1 prim clasificare a traductoarelor de temperatur, bazat pe modul n care
elementul sensibil preia energia de la mediul a crui temperatur se msoar,
permite s se disting dou mari categorii2
a. traductoare de temperatur cu contact3
b. traductoare de temperatur fr contact.
"
Capitolul I. Temperatura. Consideratii introductive. Definiii
4otiunea de temperatura isi are originea in anumite senzatii ale organelor de
simt umane prin intermediul carora se pot face aprecieri referitoare la starea
termica a corpurilor. +ornind de la aceste senzatii au fost realizate e$perimente
care sa permita determinari cantitative ale valorilor relative ale acestei marimi
fizice.
+e aceasta baza a fost formulata definitia2 5temperatura este o marime fizica
prin care se e$prima gradul de incalzire sau de racire al unui corp in raport cu altul
luat ca referinta6.
+rocedeele pur e$perimentale prin care s)a ajuns initial la acesta definitie au
condus la denumirea de 5 temperatura empirica6.
7undamentarea stiintifica a notiunii de temperatura este data prin
intermediul termodinamicii si fizicii statistice care studiaza forma de miscare a
materiei denumita 5 miscare termica6. 8n acest cadru este introdusa 5temperatura6
ca o marime primitiva, care caracterizeaza sistemele fizice continand un numar
mare de molecule sau de alte particule aflate in miscare continua.
Temperatura empirica poate fi evidentiata cu ajutorul principiului zero al
termodinamicii care enunta tranzitivitatea echilibrului termodinamic. 9stfel, daca
doua sau mai multe corpuri cu grade de incalzire diferite sunt puse in contact
termic, intr)un sistem izolat, ele ajung la o stare de echilibru termodinamic, adica
toate vor avea in final acelasi grad de incalzire. 0in acest principiu rezulta
posibilitatea de a defini o marime de stare) temperatura) notata : prin care sa se
diferentieze diversele stari de echilibru termdinamic. +roprietatea de tranzitivitate
permite compararea temperaturii pentru sisteme diferite fara a le pune in contact
termic, folosind un anumit corp ca intermediar. %alorile de temperatura deduse pe
aceasta cale, fiind dependente de particularitatile corpului intermediar folosit, au
un caracter conventional si sunt utile numai in sens relativ pentru compararea
starilor respective.
8n vederea eliminarii caracterului conventional al temperaturii empirice,
pornind de la principiul al doilea al termodinamicii se defineste notiunea de
temperatura termodinamica T ca fiind inversul factorului integrant al e$presiei
schimbului de caldura in sistemele termodinamice
; <
dS < = ))))
T
unde dS este variatia elementara a entropiei sistemului
(
; < este caldura schimbata corespunzatoare.
+entru un sistem termodinamic in echilibru la temperatura T, compus din 4
molecule identice de masa m intre care nu se e$ercita interactiuni, functia de
distributie a vitezelor dupa *a$>ell are e$presia
f-v. = /?4 $ d4? dv = @A $ -m ? "ABT.
(?"
$ e
Cmv"?"BT
$ v
"
unde B este constanta lui Doltzmann.
0in relatia precedenta se deduce ca la temperatura T viteza cea mai probabila este
v
p
= E"BT ? m.
Scari de temperatura. Unitati de masura
*arimile extensive, ca lungimea si masa care admit o concatenaritate
aditiva, permit construirea relativ usoara a unei scari de masurare de raport pe baza
unui etalon care defineste unitatea de masura. Spre deosebire de acestea,
temperatura este o marime intensiva pentru care concatenaritatea aditiva este
posibila numai pentru intervale, astfel ca scarile de masurare pentru temperatura
sunt scari de interval.
8n principiu, constructia unei scari de temperatura presupune atribuirea de
valori arbitrare :
/
si :
"
temperaturilor corespunzatoare unor fenomene fizice cu o
buna reproductibilitate. 8ntervalul :
"
C:
/
se imparte intr)n numar 4 oarecare de
parti egale, rezultand intervalul de baza care se adopta ca unitate a scarii si caruia i
se atribuie denumirea de grad de temperatura.
/ grad = -:
"
C:
/
.

? 4
8n continuare se alege o proprietate fizica a unui anumit corp -corp
termometric. care depinde liniar de temperatura cu suficient de buna apro$imatie
pe intervalul F:
/
, :
"
G.
'a e$emple de astfel de proprietati se pot mentiona dilatarea termica, variatia
rezistentei electrice cu temperatura etc. 8n aceste conditii scara de temperatura este
definita de relatia2
:= -:
"
C :
/
.?- +
"
) +
/
. $ -+) +
/
. H :
/
,
unde2 +
"
) +
/
reprezinta variatia proprietatii + pentru intervalul considerat,
@
+) +
/
este variatia corespunzatoare pentru : C :
/
, : apartine F:
/
, :
"
G.
Se observa ca impartind variatia +
"
) +
/
a proprietatii + in 4 parti egale se
obtine 2
:):
/
= -:
"
) :
/
. ? 4 $ -+)+
/
. ? F-+
"
)+
/
.? 4G,
care e$prima valoarea in grade a intervalului determinat de temperatura de masurat
: in raport cu referinta :
/
.
9stfel, rezulta ca se pot construi scari termometrice diferite in functie de
valorile adoptate conventional pentru intervalul F:
/
, :
"
G si de proprietatea +. Scarile
de temperatura pentru acelasi interval si de acelasi tip de proprietate pot conduce la
valori numerice diferite pentru : apartine F:
/
, :
"
G in functie de particularitatile
corpului termometric. 9vand in vedere dependentele liniare se pot stabili usor
relatii intre valorile obtinute pe doua scari diferite.
Tinand seama de posibilitatile aratate si avand in vedere, pe de o parte
considerente teoretice care sa conduca la e$primarea oricarei temperaturi pe o
scara absoluta, iar pe de alta parte necesitatii practice de reproductibilitate si
usurinta in e$primarea valorilor de temperatura pentru domenii uzuale, in prezent
e$ista doua tipuri de scari de temperatura adoptate de 'onferinta Ienerala de
*asuri si Ireutati 2
a. Scara termodinamica de temperatura -STT.3
9ceasta scara -denumita si scara Jelvin. este o scara absoluta, construita pe baza
teoremei lui Carnot care deriva din principiul al doilea al termodinamicii.
+entru o masina termica functionand dupa un ciclu 'arnot -proces ciclic cvasistatic
reversibil. compus dintr)o destindere izoterma la temperatura T
/
, o destindere
adiabatica de la temperatura T
/
la T
"
, urmate de o comprimare izoterma la T
"
si o
comprimare adiabatica de la T
"
la T
/
,randamentul masinii este 2
K = -<
/
) <
"
. ? <
/
= -T
/
CT
"
.? T
"
,
unde2<
/
si <
"
sunt caldurile primita si respectiv cedata in cadrul transformarilor
izoterme.
Ladamentul ciclului 'arnot este determinat numai de diferenta dintre temperatura
sursei care cedeaza caldura si temperatura sursei care absoarbe caldura si nu
depinde de natura substantei care intervine in proces.
0in relatie se deduce ca randamentul ma$im teoretic K= / s)ar putea obtine facand
T
"
= 0. 9ceasta valoare este luata ca punct fi$ -referinta. pe scara temodinamica de
temperatura, ceea ce ii confera caracterul absolut acesti scari. 8n realitate, masinile
termice au un randament KM / intrucat nu functioneaza niciodata reversibil, iar
temperatura T
"
= 0 -zero absolut. este practic intangibila conform ipotezei lui
4ernst.
5
+e de alta parte, in conformitate cu ecuatia de stare a gazelor perfecte, produsul p%
variaza liniar cu temperatura. *asurand valorile produsului p% la temperaturile
corespunzatoare punctelor de inghetare si de fierbere a apei -la presiunea
atmosferica. si impartind diferenta celor doua valori in/00 de parti egale, Jelvin a
gasit pentru punctul de inghetare al apei valoarea de "N(,N in raport cu diviziunile
adoptate. 9stfel s)a stabilit ca punctul zero al scarii termodinamice de temperatura
se afla situat cu "N(,N diviziuni sub punctul de inghetare al apei. Olterior s)a ales
ca punct fi$ fundamental punctul triplu al apei mult mai reproductibil si mai stabil
decat punctul de inghetare. 8n acest mod scara termodinamica de temperature este
complet definita , inclusiv subintervalul unitate.
9 cea de)a /()/ 'onferinta Ienerala de *asuri si Ireuati din /PQN s)a adoptat
urmatoarea definitie2
5Temperatura de baza este temperatura termodinamica al carei simbol este T3
unitatea de temperatura termodinamica este Belvinul cu simbolul J. Jelvinul este
fractiunea /?"N(,/Q din temperatura termodinamica corespunzatoare punctului
triplu al apei6.
9stfel, Belvinul este una din cele sapte unitati fundamentale ale S8.
9ceeasi 'onferita a stabilit ca, in afara temperaturii termodinamice T, e$primata in
Belvini, se poate folosi si temperatura 'elsius : pentru care puntcul zero se afla cu
0,0/J sub punctul triplu al apei.
+entru e$primarea temperaturii 'elsius se utilizeaza ca unitate 5gradul 'elsius6,
simbol
o
', egal prin definitie cu Jelvinul. Lezulta astfel urmatoarea relatie intre
temperatura 'elsius si temperatura termodinamica2
: = T C "N(,/5.
On interval sau o diferenta de temperatura au aceeasi valoare indiferent de modul
de e$primare) in Jelvini sau grade 'elsius.
Scara termodinamica de temperatura poate fi realizata prin determinari
e$perimentale asupra marimilor care intervin in cadrul principiului al doilea al
termodinamicii si ale consecintelor acestuia, fiind independenta de corpul
termodinamic. Ra nivelul actual, termometrul cu gaz, bazat pe ecuatia gazelor
perfecte, cu corectii corespunzatoare gazului real utilizat, reprezinta instrumentul
de baza pentru realizarea STT in intervalul /,( J -punctul de lichefiere al heliului.
si /((N,5S J -punctul de solidificare al aurului.. +entru valori mici, catre zero
absolut, se face apel la alte fenomene, ca , de e$emplu, termometria cu gaz bazata
pe masurarea vitezei de propagare a sunetului sau variatia susceptibilitatii
magnetice a unor materiale paramagnetice. +entru temperaturi mai mari de /000 J
se utilizeaza dispozitive functionand pe principiile radiatiei corpurilor incalzite)
Q
legea radiatiei integrale a lui Stefan)Doltzmann sau legea radiatiei spectrale
-monocromatice. a lui +lancB.
b. Scara internationala practica de temperatura -S8+T..
8n decursul anilor aceasta scara a suferit numeroase ameliorari impuse de necesitati
practice si de eliminarea sau reducerea unor diferente constante intre STT si S8+T
pe masura ce mijloacele tehnice s)au perfectionat.
8n prezent este in vigoare S8+T)QS simbolizata astfel intrucat a fost adoptata
la a /()a 'onferinta Ienerala de *asuri si Ireutati din /PQS. 8n cadrul S8+T
temperatura se e$prima atat in Jelvini cat si in grade 'elsius, in practica gradul
'elsius find mai frecvent utilizat.
Lealizarea S8+T)QS se bazeaza pe valorile bine precizate ale temperaturilor
corespunzatoare unui numar de stari de echilibru ale unor materiale caracterizate
printr)o buna reproductibilitate -puncte fi$e de definitie. si pe mijloace specifice de
masurare etalonate la aceste temperaturi. 8ntre punctele fi$e se aplica formule de
interpolare care stabilesc relatiile intre indicatiile acestor mijloace de masurare si
valorile de temperatura conform S8+T)QS.
8n urmatorul tabel sunt indicate cele // puncte fi$e ale S8+T)QS2
Puncte fixe de temperatura pentru SIPT-62
4r.
crt
0enumirea starii de echilibru T
QS
FJG :
QS
F
o
'G
/ +unctul triplu al hidrogenului /(,S/ )"5P,(@
" +unctul de fierbere alhidrogenului la presiunea
((((0,Q+a
/N,0@" )"5Q,/0S
( +unctul de fierbere al hidrogenului la presiunea
normala
"0,"S )"5",SN
@ +unctul de fierbere al neonului "N,/0" )"@Q,0@S
5 +uncul triplu al o$igenului 5@,(Q/ )"/S,NSP
Q +unctul de fierbere al o$igenului P0,/SS )/S",PQ"
N +unctul triplu al apei "N(,/Q 0,0/
S +unctul de fierbere al apei (N(,/5 /00
P +unctul de topire al zincului QP",N( @/",5S
/0 +unctul de topire al argintului /"(5,0
S
PQ/,P(
// +unctul de topireal aurului /"(N,5
S
/0Q@,@(
N
8n ceea ce priveste mijloacele termometrice etalon pentru efectuarea
interpolarii in cadrul S8+T)QS, in intervalul /(,S/J) punctul triplu al hidrogenului
si P0(,SPJ -Q(0,N@
o
'. C punctul de solidificare al stibiului, se utilizeaza
termorezistenta de platina de inalta puritate astfel incat -L
/00
?L
0
. T /,(P"0.
8n domeniul de la P0(,SPJ -Q(0,N@
o
'. pana la /((N,5SJ -/0Q@,@(
o
'.)
punctul de solidificare al aurului, mijlocul etalon pentru interpolare este
termocuplul +tLh -/0.)+t.
+entru valori deasupra temperaturii /((N,5SJ -/0Q@,@(
o
'. se foloseste ca
etalon pirometrul optic functionand pe baza legii radiatiei spectrale a lui +lancB.
S
Cap.II. Traductoare de temperatura cu elemente sensi!ile re"istive
Principiul de functionare. Ulementele sensibile rezistive isi bazeaza
functionarea pe proprietatea unor materiale -metal, aliaje, o$izi metalici. de a)si
modifica rezistenta electrica in functie de temperature mediului de lucru in care
sunt imersate. %ariatiile de rezistenta electrica sunt preluate de catre adaptor care le
converteste in semnal electric de iesire.
8n functie de natura materialului utilizat in confectionarea elementului
sensibil se disting2
)termorezistente, realizate din metale prin bobinare spatiala?plana si prin depunere
pe suporturi izolante3
)termistoare, obtinute prin sinterizarea unor pulberi de o$izi metalici.
#.$. Termore"istente u"uale
'ele mai raspandite termorezistente in aplicatiile industriale se obtin prin
bobinarea antiinductiva, pe un suport izolant, rezistent la variatii mari de
temperatura3 elementu3 sensibil astfel obtinut se introduce in teci de protectie,
prevazute cu dispozitive de prindere si cutii de borne similare celor utilizate la
termocupluri-fig /..
+entru e$primarea si compararea proprietatilor termice ale materialelor
folosite la
confectionarea elementelor sensibile se utilizeaza coeficientul de temperotura
definit pe intervalul 0V'W/00V' prin relatia
-/./.
sau raportul X
/00
al rezistentelor
-/.".
unde L
0
,L
100
reprezinta rezistentele firului la 0V', respective /00V'.
S)a observat e$perimental ca este cu atat mai mare cu cat puritatea
metalului utilizat este mai ridicata, crescand de asemenea odata cu inlaturarea
tensiunilor mecanice ale firului rezistiv.
9lte caracteristici care permit compararea termorezistentelor intre ele
sunt2
)materialul din care este confectionat elemental sensibil -platina, cupru,
nichel, mai rar >olfram si molibden.3
P
)valoarea rezistentei la 0V' CL
0
) si eroarea sa tolerate -se construiesc
termorezistente de /00YZ0,/, /00YZ0,", 50YZ0,/, 50YZ0,", mai rar
@QYZ0,/ si 5(YZ0,/.3
)constanta de timp -se disting termorezistente cu constanta de timp mica
T[/5s, medie /5s \ T [ P0s si mare T T P0s.3
)intervalul de masurare, in functie de care e$ista termorezistente de joasa
temperature -)"00V'WH(0V'. de medie temperature -0V'WH"50V'., de inalta
temperature-0V'WHQ50V'?HS50V'.3
)gradul de protectie mecanica, climatica, antie$ploziva3
)clasa de precizie delimitate prin eroarea tolerate admisa raportului X
100
-clasa 8) Z0,0005, clasa 88 ) Z0,00/, clasa ) Z0,00"..

+entru proprietatile sale ) punct de topire ridicat -/NN"V.,rezista la medii
o$idante,reproductibilitatea foarte buna a valorii rezistentei electrice pentru orice
temperature din domeniul de utilizare C platina este metalul cel mai utilizat in
realizarea termorezistentelor pentru aplicatiile industriale-se reaminteste, asa cum
s)a precizat in ] (.", ca se realizeaza termorezistente etalon din platina pentru
reproducerea scarii practice de temperature..
/0
Regatura dintre rezistenta termo rezistentei de platina L si temperature ^
este, pentru domeniu 0WHQ(0,N@V' ,de forma F@G
L:=L
0
-/H9:HD:_. -/.(.
iar in domeniul )/S",PQ"V'W0V'
L:=L
0
F/H9:HD:_H'-:)/00.:`G -/.@.
in care 9=(,PSa/0b` grdbc,D=5,Sa
/0b7grdb
_, '= )@a/0bc_grdb sunt constante determinate
pentru platina pura -puritatea d PP,PPP..
Lelatiile-/.(.si -/.@.se folosesc in operatiile de etalonare effectuate in
laboratoarele metrologice autorizate3pentru aplicatiile industriale se ulilizeaza
caracteristica statica tabelata, care precizeaza valoarea rezistentei termorezistentei,
din V' in V' sau din /0V' in /0V', pe domeniul ma$im de utilizare a acesteia.
8n mod uzual domeniul de lucru al termorezistentelor de platina este
)"00V'WHQ50V', iar in constructii speciale, poate fi e$tins pana la HS50V'.Spre
temperaturi inalte apare fenomeniul de volatirizare, care este contracarat prin
folosirea unei sarme de platina cu diametrul mare -diametrul firului este tipic
0,05mm, dar poate ajunge pana la 0,5mm atunci cand se doreste e$tensia limitei
superioare a domeniului de utilizare..
7olosirea termorezistentelor din platina fara teaca de protectie, impusa de
necesitatea obtinerii unei constante de timp foarte mici, trebuie facuta cu precautie
mai ales in medii gazoase, deoarece, in contact cu amestecurile compustibile,
platina devine catalizator accelerand procesul de ardere, consecinta fiind eronarea
temperaturii masurate.
Cuprul permite realizarea unei bune reproductibilitati deoarece se poate
obtine cu puritate inaintata pe cale electrolitica, termorezistentele in cupru fiind
utilizate pe domeniul
)50V'WH/S0V', intrucat peste H/S0V' apare fenomeniul de o$idare, producand
alterarea ireversibila a proprietatilor de reproductibilitate.
Nichelul are o buna sensibilitate si liniaritate dar, datorita aparitiei
fenomeniului de o$idare la temperaturi ridicate, termorezistentele tehnice se
utilizeaza in domeniul )Q0V' WH/S0V'.
Wolframul prezinta o buna liniaritate si o rezistenta mecanica ridicata,
astfel ca se confectioneaza termorezistente din fire de diametru mic -/0W/5em.,
utilizate cu domeniul 0V'WHQ00V'3 >olframul este folosit cu predilectie fara
teaca de protectie, in medii gazoase cu viteze mari de curgere, sub forma de
elemente sensibile cu fire calde -detalii sunt prezentate in ] destinat
termorezistentelor speciale..
+rincipalele caracteristici ale termorezistentelor tehnice fabricate in tara
sunt prezentate in tabelul /.
//
Tabelul / Principalele caracteristici ale termore"istentelor te%nice fa!ricate in
tara
Tip
termore"istenta
Clasa
de
preci"ie
Domeniul
de
masurare
&'C(
)roarea
tolerate a
re"istentei
*&+(
,aluarea
nominala
pentru
-
)roarea
tolerata
pentru
-
+latina /00Y
sau
50Y la 0V'
8 -"00WHQ50 .0,05 /,(P/ sau
/,(S5
.0,000
5
88 )"00WHS50 .0,/ /,(P/ sau
/,(S5
.0,00/
'upru /00Y sau
50Y
la 0V'
88 )50WH/S0 .0,/ /,@"Q .0,00/
888 )50WH/S00 .0," /,@"Q .0,00"
4ichel /00Y
la 0V'

888 -Q0WH/S0 .0," /,Q/N .0,00@

8n mod usual pe acelasi suport izolat -fig./,aWd. se realizeaza unu sau doua
elemente sensibile3 pentru protectia la agresivitatea mediului de lucru tecile de
protective pentru termorezistente se confectioneaza din2 cupru C indicate pentru
masurarea temperaturilor joase3 otel de constructive 1R0 @5, recomandate pentru
temperature positive in medii neuter3 otel ino$idabil, indicate la temperaturi
positive in medii o$idante sau reducatoare -tecile ceramic nu sunt utilizate dat fiind
domeniul mai restrains de masurare al termorezistentelor comparativ cu cel al
termocuplurilor..
8n functie de forma si dimensiunile tecii de protective, ca si de restrictiile
mediului in care se face masurarea, se poate face o clasificare a termorezistentelor,
similara celei facute la termocupluri -pentru detalii v.F/"G..
0eoarece de la cutie de borne pana la adaptor rezistenta termorezistentei
este adusa prin intermediul unui cablu, care introduce suplimentar o rezistenta de
linie, este indicat ca valoarea nominal L sa fie cat mai mare3 asa se e$plica F/0G,
F/"G utilizarea predilecta a termorezistentelor cu L
0
=/00Y, e$istand chiar realizari
industrial de 500 si /000Y. Tendinta de standardizare pe plan mondial din
domeniul sistemelor si echipamentelor de automatizare se rasfrange si asupra
termorezistentelor -de e$emplu, pentru cazul termorezistentelor de platina destinate
/"
aplicatiilor industrial, marile firme produc cu predilectie +t /00 cu X
100
=/,(S53 in
fig.". se prezinta eroarea tolerata, in Y si V', pentru acest tip de termorezistenta..

0atorita diametrului mic al firului rezistiv puterea disipata de o
termorezistenta este redusa3 pentru a nu e$ista pericolul incalzirii prin efect foule,
curentul admisibil printr)o termorezistenta nu depaseste /m9 C pentru cele cu
sarma de 0,5mm C respectiv /0m9 C pentru cele cu diametrul sarmei de 0,/W
0,5mm.

#.#. Termore"istente speciale
+entru aplicatiile care necesita masurari de temperatura 5punctuale6 sau in medii
cu variati rapide de temperatura se realizeaza elemente rezistive speciale, avand
caracteristici statice similare unei termorezistente.
Termorezistente tip 5retea rezistiva6 -fig.(. se realizeaza ptintr)o tehnologie
similara marcilor temsometrice din folii metalice -pentru detelii v.F/G cap./0.3
partea sensibila propriu)zisa consta dintr)un filament de sarma subtire de nichel,
balco -aliaj al fierului cu nichelul. sau cupru, dispus in zig)zag pe un suport izolat,
incapsulat intr)un material poliamidic sau rasina epo$idica armata cu fibra de
sticla, Ulementul sensibil astfel obtinut se fi$eaza prin cimentare cu rasini
termoplaste pe suprafata obiectului a carei temperatura se masoara.
/(
Letelele rezistive se folosesc in domeniul temperaturilor joase si medii -cele de
nichel si balco intre )/P5V' si H"Q0V' cele de cupru intre )/P5V'
si H/"0V'. cu valori nominale intre 50W5000Y3 fiind de dimensiuni foarte mici
-/,"5$/,5$0,/mm..
0atorita neliniaritatii relativ mari pe care prezinta materialele utilizate in
domeniul temperaturilor de lucru -fig.@. se procedeaza la liniarizarea elementului
sensibil prin suntarea sa e$terna cu o rezistenta de manganina, in
detrimetrul sensibilitatii -efectul de liniarizare?sensibilitate este ilustrat in fig.@,
pentru elementul sensibil de nichel, suntat cu o rezistenta de manganina, prin
caracteristica punctuala,iar in fig.5 este e$primata C in V' C abaterea de la
liniaritatea corespunzatoare dupa liniarizare..
/@
+entru domeniul temperaturilor foarte joase -criogenice. s)au realizat elemente
sensibile tip 5retea rezistiva6-fig.Q.,care include in aceeasi structura C rezistenta
dependenta de temperatura si rezitenta de liniarizare.
'onstructiv, elementul sensibil criogenic, consta din retele sensibile sub forma de
folii subtiri, laminate intr)o fibra de sticla si consolidate matricial intr)o rasina
epo$idica, cagre din punjct de vedere electric sunt conectate in serie.
Letelele, unde din nichel si cealalta din manganina, sunt astfel
dimensionate incat caracteristica statica a elementului sensibil compus prezinta o
liniarizare foarte buna pe domeniul de utilizare -fig.N..
/5
1 astfel de termorezistenta -realizata de firma *U9SOLU*U4T ILO+
%8Sh9i F/0G., cu rezistenta nominala de "P0YZ0,5 la temperatura de H"(,PV',
are sensibilitatea 0,"(SPY?V', asigurand un domeniu de masurare intre ) "QPV' si
H"@V'3 de dimensiuni foarte mici -/0,P$N,P$0,/mm., cu o arie sensibila de
"(,5mm_ si o masa de 0,0"g j, permite obtinerea unui tip de raspuns foarte mic3
materiallul de acoperire al elementului sensibil il protejeaza de distrugerea la
socuri termice puternice, putand fi introdus de la temperatura ambianta in gaze
lichefiate - de e$emplu he lichid la )"QPV'. fara alte precautii.
Termorezistenta cu pelicula rezistiva -fig.S. se obtine printr)o
tehnologie similara realizarii circuitelor integrate. +e un substrat izolat -alumina,
sticla, cuart. se depune un strat subtire rezistiv din platina -printr)un procedeu
chimic sau prin depunere catodica., dupa care se procedeaza la protectia e$terioara
in materiale ceramic cu coeficient de termoconductibilitate mare.
+e langa dimensiunile foarte mici -tipic /0,"$(,"$/mm., care asigura un
raport mare intre suprafata active si volum, se obtin constante de timp mici
-\0,/5s., facandu)le opportune pentru utilizari la masurari in medii gazoase, tunele
de vant si aer conditionat.
U$ista in prezent realizari de termorezistente cu pelicula rezistiva -v.catalog
1*UI9 F/0G., care include in acelasi suport ceramic /W" elemente peliculare
resistive , cu k
0
/00
= (,S5 a /0b` -caracteristica statica indica termorezistentei de
platina cu fir bobinat., rezistenta nominal la 0&' intre /00Y si "000YZ0,/, avand
domeniul de utilizare de la )50&' la HQ00&'.
/Q
Termorezistentele fire/pelicule calde se utilizeaza pentru masurari
dinamice de temperatura -fig.P..7irul cald -fig.P,a. se confectioneaza prin tungsten,
platina sau aliaj platina)iridiu, de lungime activa /W"mm, diametru (,SW5em,
acoperit cu o pelicula protectoare de obicei din platina, avand e$tremitatile
delimitate de doua portiuni acoperite cu aur3 are o frezventa proprie de raspuns
care nu depaseste 500 hz.
+elicula calda -fig.P,b. se obtine prin depunerea, pe un suport izolant
-sticla, cuart, material ceramic., a unei pelicule conductoare din platina sau nichel
de grosime pana in 0,/em.Terminalele suprafetei de depunere sun aurite, asigurand
o delimitare neta a suprafetei active a elementului sensibil si in acelasi timp, un
contact electric bun intre acesta si suportul de sustinere. +eliculele calde au un
raspuns in frecventa superior firelor calde -pana la "Jhz.3 pentru utilizari in aer se
protejaza cu un strat foarte subtire si foarte pur de alumina, care are o
conductivitate termica ridicata, realizandu)se astfel o micsorare neesentiala a
raspunsului in frecventa, iar la utilizarea in lichide se foloseste o preocupatie de
cuart, efectuandu)se astfel masurari independente de proprietatile electrice ale
mediului.
Termorezistentele cu fire?pelicule calde se utilizeaza in domeniul
temperaturilor joase si medii la masurati dinamice -tunele aerodinamice, fluide cu
turbulente etc...

/N
#./. Termistoare
Termistoarele sunt material semiconductoare care isi modifica rapid si intr)
o plaja de variatie mare rezistenta electrica sub actiunea unor variatii relative
reduse de temperatura. 0ependenta rezistenta)temperatura respecta apro$imativ o
lege e$ponential de forma
b
LT =L
0l
e -/.5.
8n care LT,L
0
sunt rezistentele termistorului la temperaturile T, respectiv T
0
in
Belvini FJG, iar b este o constanta care depinde de materialul din care este
confectionat termisorul.
Se remarca faptul ca un termisor are coeficientul de variatie cu temperature
negative, intrucat
k = = ) -/.Q.
si deoarece constanta bFBG este de valori mari -intre "500 si /(000., sensibilitatea
unui termistor este de SW/0 ori mai mare decat a unei termorezistente, dar
caracteristica static este puternic neliniara.
8n scopul unei comparari imediate si suggestive in fig./0 se prezinta
dependenta de temperatura a raportului Lt?Lt
0
pentru un termistor si o
termorezistenta.

/S
Lelatia -/.5. apro$imeaza destul de bine caracteristica statica a unui
termistor3 atunci cand se doreste o lege de dependent mai precisa se poate utilize
relatia F/0,catalog 1*UI9G in care constantele 9, D, ' pot fi determinate pentru
un set de ( valori -Lt,T. din domeniul de functionare al termistorului. 0e e$emplu
considerand conditiile )@0&'[ T
0
, T
0
, T
0
[ H /50&', mT
0
)T
0m
[ 50&', mT
0
)T
0m
[ 50&',
pe baza carora se determina din caracteristica static Lt
0
, Lt
0
, Lt
0
, iar din sistemul
format cu relatiile -/.Q. valorile constantelor 9, D, ', se obtine o dependent care
interpoleaza caracteristica reala a termistorului cu o precizie mai buna de Z0,0/&'.
U$ista si termisoare cu coeficient de variatie cu temperature pozitiv C
denumite pozistoare C care prezinta o scadere lenta a rezistentei pana la o
temperatura de prag, urmata de o crestere brusca3 datorita acestei proprietati se
utilizeaza la realizarea sesizoarelor de temperature sau ca 5sigurante6 cu revenire
automata.
+entru e$emplificare in fig.// se prezinta dependent rezistenta)temperatura a
unui pozistor.+ana la temperature initiala T9 rezistenta scade lent cu temperatura,
dupa care incepe sa creasca, pentru ca, intre temperature nominal T4 sic ea finala
T7 , variatia de rezistenta pozitiva sa fie foarte mare -doua,trei ordine de marime..

8n masurile continue de temperature se utilizeaza termisoare cu coeficient
negative liniarizate prin dispunerea unei rezistente invariante cu temperature in
series au in parallel cu termisorul -fig./"..
9stfel, considerand o rezistenta r in serie cu LT alimentate de la o tensiune
constanta O -fig./",a., prin circuit va trece curentul
/P
8 =
r R
U
T
+
-/.N.
0aca se dezvolta e$presia curentului 8 din -/.Q. in serie, in jurul temperaturii
T
0
, rezulta2
8-T. = 8-T.H-T ) T. 8
-/.
-T.H
n "
. -
"
0
T T
8
. " -
-T 0 .HW -/.S.
unde 8
-/.
-T
0
.,8
-".
-T
0
. W sunt derivatele curentului 8 in raport cu T.
'onsiderand ca se lucreaza pe intervale T)T
0
mici, deci derivatele de ordinal
(, @, W sunt de natura unor erori de neliniaritate, modalitatea de obtinere a unei
dependente liniare intre 8 si T este ca derivate 8
-".
-T
0
. sa se anuleze, rezultand
pentru r e$presia
r =
0
0
"
"
T b
T b

L0 -/.P.
+rocedand similar in cazul unei rezistente r puse in parallel cu termistorul L
T
-fig/",b., rezulta
8 =
r R
r R
U
T
T
+
-".0.
"0
iar, din conditia de anulare a derivatei a doua pentru 8, aceeasi valoare data de
relatia -/.S. pentru r.
1btinerea unei caracteristici liniarizate pe domenii e$tinse de tempeatura se
face prin dispunerea combinata de rezistenta -una serie si alta parallel cu
termistorul., a caror valoare se determina printr)un procedeu similar celui e$pus
mai sus -conditia suplimentara se obtine din anularea derivatei de ordinal ( a
curentului 8..
Termistoarele se realizeaza din amestecuri de o$izi cu proprietati
semiconductoare ca2 o$izii de *n,4i, 'o, 'u, O, 7e, on, 9l, *g3 dupa obtinerea
unei pulberi prin macinare , se preseaza sub forma de discuri, baghete sau perle,
apoi se sinterizeaza la temperature si in atmosfere riguros controlate. 0upa un
proces de indepartare a surplusului de material, in scopul obtinerii aceleeasi
rezistente electrice la temperature de referinta, se procedeaza la metalizarea cu
argint si lipirea terminalelor, urmata de incapsularea in rasina epo$idica si
inscriptionarea folosind codul culorilor.
Caracteristici 0 utili"ari. Lealizarile tehnologice actuale permit obtinerea
de termisoare cu o reproductibilitate a caracteristicii rezistenta?temperature sub /W
" pe domenii de utilizare cuprinse intre )S0&' si H/50&'.
8n mod obisnuit domeniul de masurare a temperaturii cu ajutorul
termistoarelor este )/00&' W H@00&', iar in constructie speciala C denumite
termistoare refractare C se poate e$tinde domeniul pana la H/"00&'.
Termistoarele utilizate in masurari au rezistenta L
0
la temperature de
referinta -de obicei "5&'. de ordinul JY)lor, in consecinta rezistenta de linie -a
firelor de legatura de la termistor la adaptor. nu influenteaza masurarea ca in cazul
termorezistentelor3 in acelasi timp, fiind in constructii miniature, puterea disipata
este foarte redusa-de ordinul mX)lor., de aceea curentul de functionare este de
valori mici -zeci de e9..
'onstanta de timp a termistoarelor este de valori reduse, fiind influentata de
materialul utilizat pentru protective3 de e$emplu F/0G fara protective constanta de
timp este cca /s in lichide de /0s in aer, pe cand cu invelis de teflon acelasi
termistor are constanta de timp ",5s in lichide si de "5s in aer.
0atorita sensibilitati ridicate, ca si posibilitatile foarte bune de liniarizare pe
intervali mici, aplicatiile majore ale termistoarelor sunt pe domeni restranse de
temperatura.
8ndustrial se realizeaza sonde de temperature cu termistor incorporate pentru
aplicatii in medii lichide sau gazoase3 de asemenea sunt realizari de sonde care au
incorporate rezistentele de liniarizare.
"/
""
1I12I34*A5I)
/. Iabriel 8onescu, %alentin Sgarciu ) Traductoare pentru automatizari
industriale, %olumul ", Uditura Tehnica, Ducuresti, "00Q.
". 0an *ihoc, S. 8liescu ) Sisteme de reglare automata, Uditura 0idactica si
+edagogica, Ducuresti, /PS/
(. S.T. +opescu, U. 0umbrava ) 9ctionari si automatizari, Uditura 0idactica si
+edagogica, Ducuresti, "00/

"(

S-ar putea să vă placă și