Interesant, o alt istorie ascuns de marii istorici ai Institutului de Istorie Naional

Accente Circul pe net

Intre Ardeal si Banat pe de o parte si Moldova este o diferenta vizibila de bogatie. aranii
din Banat sint mult mai asezati, au case mai mari si mai frumoase si gospodarii bine
inc!egate. Aceasta situatie nu poate fi contestata. "ar ce a facut sa apara aceasta diferenta
## $u ma abtin in a da e%plicatii. &a rog sa cititi urmatoarele si sa 'udecati singuri. "in
rapoartele consulilor si agentilor francezi( )usia cere Moldovei s predea *+.,,,
cetverturi de fin, -..-,, de ovz, *+-, de crupe, -/,.,,, oca de carne 0i +.,,, vedre
de rac!iu. 1Numrul trupelor care 2n acest moment este evaluat la 3,.,,, oameni. "ac
se ine seama de faptul c o armat at4t de numeroas n5a fost p4n astzi urmat de nici
o cas de bani, de nici o subzisten, nici mcar de o singur cutie de medicamente, 0i c
toate trebuinile ei, p4n c!iar 0i solda trupelor, sunt 2ndestulate pe cale de rec!iziie
militar, 20i poate face cineva o idee de 2mpovrarea locuitorilor acestei nenorocite ri# 1
67ugot ctre 8aferronna9s, :, mai ;.*.< =e l2ng rec!iziiile de !ran, ranii au fost 0i
ei rec!iziionai pentru transporturi 0i spatul tran0eelor, c!iar 2n perioada lucrrilor de pe
c4mp, a0a 2nc4t recolta a fost compromis. )u0ii au mai cerut, 2n plus, 0i -.-,,.,,,
puduri de f4n, confecionarea a .,.,,, potcoave, pentru a potcovi +,.,,, boi
rec!iziionai tot de la ranii rom4ni 2n scopul transportrii prin Balcani, a artileriei
ruse0ti, dup care, boii 2n0i0i trebuie s serveasc drept !ran soldailor ru0i> 1 toate
aceste lucruri nu cost )usia nimica. ?unt rec!iziionate 0i alctuiesc numai o mic parte
din ceea ce rom4nii sunt 2ndatorai s furnizeze.. "ac @ara )om4neasc n5ar fi 2nc!is
;
din toate prile, n5ar mai rm4ne 2ntr52nsa dup *+ ceasuri nici un locuitor altul dec4t
boierii 0i grecii 167ugot ctre 8aferronna9s, *: iunie ;.*.< ?atele aflate 2n calea armatei
ruse 2ncep a fi pustiite, ranii 5 cu gr4nele rec!iziionate 0i vitele omor4te de cratul
proviziilor sau lovite de epidemii 5 fugind 2n ransilvania.. . Aeneralul rus Beltu!in
pretinde c!iar ca @ara )om4neasc s suporte 2n totalitate armata rus 0i dup ce aceasta
va trece "unrea in Bulgaria. 1 C4nd boii lipsesc sau, ceea ce se 2nt4mpl des, mor sub
'ug, se 2n'ug 2n locul lor rani1 6&iollier ctre =olignac, :, iulie ;.*3< Moldovei I se
mai cer *+ 5 *-.,,, de care pentru transportul a ;,,.,,, cetverturi de fin de pe malarile
=rutului pe acelea ale "unrii.. toate carele din ar vor fi rec!iziionate.. pentru acest
transport. 8ipsa oricror produse va duce la scumpiri e%cesie 1o cru de lemne de foc
va a'unge, de la : lei la *+. 1Aeneralul Beltu!in administra prin lovituri de sabie,
2ntemnia, sug!iunea, maltrata pe toti cei care nu erau ru0i1 67ugot catre =ortalis, / iulie
;.*3< $%odul Moldovenilor in ;.;* dupa ane%area Basarabiei la )usia. ,,Cenomenul
migraiei masive a populaiei rom4ne0ti din Basarabia avea la baz mai multe motive.
Dnul dintre ele a fost teama ranului modovean de eventuala introducere a 0erbiei 2n
provincia ocupat. "in aceast cauz au fost cazuri 2n care sate 2ntregi , 2n frunte cu
preoii lor, ,,au fugit piste =rutE. Abandonarea Basarabiei de ctre miile de rom4ni era
dictat 0i de maltratrile 0i umilirea la care erau supu0i rom4nii basarabeni din partea
autoritilor ariste. &e%aiunile cazacilor 0i soldailor ru0i, 2ncartiruii pe la casele
b0tina0ilor, comportamentul discrimatoriu al poliiei ruse0ti fa de populaia
rom4neasc din t2rgurile 0i satele basarabene, a constituit o alt cauz a acestui e%od.,, Cu
istoria nu5i de glumit de Barbu Cioculescu Fn biblioteca printeasc, 2n mare parte
alctuit din cri franuze0ti, se sufoca, str4ns 2n raft 2ntre tomuri voluminoase, o
bro0ur care, adolescent fiind, 2mi astrsese atenia prin titlul ei redundant( Ni pai%, ni
sGcuritG en $urope avec la )ussie telle HuIelle est, scris de contele JaleKsLi, fiul lui
Napoleon Bonaparte 5 din cea mai mediatizat aventur amoroas a acestuia 5 0i, la acea
vreme, ministru de $%terne al Cranei. Fn te%tul cruliei se mai afla 0i o caricatur, pe
care parc o am 2n faa oc!ilor( un cazac clare, trg4nd cme0oiul de pe un ran pe cale
de a rm4ne despuiat. e%tul suna( 1$ncore ce petit sacrifice, mon c!er Moldo5valaHue,
et 'e mIen vais.1 ?e referea la acea ocupaie ruseasc a @rilor )om4ne de pe urma creia
acestea 2ncetaser a mai fi mari productoareMe%portatoare de vite, o dat ce generalul rus
cutare raporta superiorului su c nu mai dispune de nici at4ta 1provision1 c4t s5i pun la
fript un bifteL. impul anume c4nd ilustrul strateg ?uvorov, rspunz4nd unor pl4ngeri ale
localnicilor, declara c vrea s lase moldo5vala!ilor oc!ii, ca s aib cu ce pl4nge.
=robabil, unde era de aceea0i pravoslavnic religieN Fntr5o carte de anul acesta, datorat
istoricului rom4n din ?tatele Dnite Aurel5?ergiu Marinescu 0i intitulat ;3++5;3-.,
Armata )o0ie 2n )om4nia, 'afuri, violuri, crime, furturi, t4l!rii, confiscri, devastri,
rec!iziii, sec!estrri de persoane 5 6dou volume, ;.;,, de pagini, edit. 1&remea1<,
amplul prim capitol trateaz tema cronologiei prezenelor militare ruse0ti pe teritoriul
)om4niei, de la 2nceputul secolului al O&III5lea 0i p4n 2n ;3-., acela al prsirii rii
noastre de ctre armata ro0ie. )elaiile diplomatice sunt mai vec!i( 2n ;/P+, arul
moscovit Ale%ei Mi!ailovici propunea un tratat de alian domnitorilor Moldovei 0i @rii
)om4ne0ti, 2mpotriva stp4nirii otomane. Fn ;/.., o scrisoare adresat voievodului
Qerban Cantacuzino 2l 2ncura'a pe acesta s cear asistena arului. "ar prima ptrundere
avea s se produc la ;, iunie ;P;; c4nd oastea arului =etru cel Mare trecea Nistrul spre
a fi, cur4nd pe urm, nimicit la ?tnile0ti. Fn scurta vreme c4t au !lduit 2n Moldova,
*
noii aliai s5au ilustrat printr5un furt care a izbit imaginaia cronicarului( scrile de argint
de la 0eile boierilor, care tocmai gustaser pentru prima oar 0ampania franuzeasc,
rm4n4nd 12nmrmurii de bei.1 Dlterior, invaziile se repet cu o anumit periodicitate,
de c4te ori =oarta este agresat de o )usie 2n plin e%pansiune teritorial, mai 2nt4i 2n
'urul bazinului Mrii Negre, apoi ctre Apus, ctre Moldova. Fn ;P:3, ;PP,5IP+, ;P.P5I3*,
;.,/5;.;* 5 citez din cartea d5lui Aurel5?ergiu Marinescu 5, ocupaia armat a provocat
rilor rom4ne pagube imense, gener4nd o perioad nefericit de despopulare 0i srcire.
Armatele ariste 0i5au artat 2ntregul potenial al samavolniciilor( abuzurile, 'afurile
sistematice, dimpreun cu rec!iziiile, confiscrile de bunuri 0i animale transformaser
=rincipatele noastre 2n ri cu un 2nalt grad de mizerie. C4nd nimic nu mai era de luat,
o0tile imperiale se 2ntorceau acas, spre a reveni de cum se 2ntrema situaia 2n =rincipate.
"iplomatic, 2n tot acest timp, )usia, 2n concuren cu Austria, manevra 2ntru alipirea
=rincipatelor dunrene 5, etap necesar 2n drumul ctre Constantinopol 5 0i, cum s5a
vzut, e%celente vaci de muls. Capt ce n5a 2mpiedicat apariia unei faciuni boiere0ti pro5
ruse. Fntre anii ;.*.5;.:+ are loc cea de a 0asea invazie ruseasc, citez( 1Campania
ruseasc din ;.*. a adus, 2n acela0i timp, tot felul de nenorociri( foamea datorit uria0elor
rec!iziii ale armatei invadatoare, ciuma adus din urcia, o iarn grea cu o epidemie
printre animale care a fcut ravagii, ranii fiind folosii ca vite de povarR alii au fost
luai cu fora 2n Bulgaria, pe c4mpiile pustii 0i b4ntuite de cium ori 2n flcri, pentru a
recolta gr4ul prsit de turci.1 Cea de a 0aptea invazie se produce 2n anii ;.+.5+3
61Amestecul ru0ilor lui Siseleff 2n 2nbu0irea revoluiei a fost !otr4tor. Fn spatele
represiunii 0i a msurilor guvernamentale rom4ne0ti antirevoluionare au fost ru0ii, la
originea deportrilor, arestrilor 0i maltratrilor.1<. =rile', totodat, pentru nestula
2mprie de a pretinde sume uria0e pentru 2ntreinerea trupelor, ;; milioane de franci
pentru @ara )om4neasc 0i * milioane 0i 'umtate pentru Moldova. 8a 2nceputul
rzboiului Crimeei, pentru lini0tirea populaiei, o proclamaie a arului Nicolae I 'ustifica
ocupaia =rincipatelor rom4ne 1pentru c!estiuni de onoare1. ?e mai afirma 2n acel act
neamestecul asigurat 2n afacerile interne 1e%act ca Ministrul Molotov peste 3, de ani1.
Consider4nd Moldo5&la!ia ca 0i ane%at, pus sub oblduirea baronului Budberg,
oficialitile militare ruse au trecut la ocupaia preferat( 'aful. Anii ;.PP5P. marc!eaz a
noua invazie 0i cea de a doua rpire a Basarabiei, perioada ;3;/5;3*3, cea de a zecea,
rpirea, 2n ;3+, a Basarabiei 0i ocupaia militar dintre anii ;3++5;3-. 2nc!eind lista.
"espre aceasta din urm, reprezentantul american la Bucure0ti, )o9 M. Melbourne se
e%prima astfel, la ;. august ;3+-, deci la mai puin de un an de la declararea
armistiiului( 1Fn istoria sa tulbure, )om4nia a trecut prin multe invazii, dar nici una nu a
dus poporul 2ntr5o astfel de stare de disperare 0i deznde'de ca actuala ocupaie a ru0ilor.1
Ideea, generalizat, c seculara e%ploatare otoman a cauzat 2n e%clusivitate izolarea
rilor rom4ne de acea $urop ce construia catedrale, ridica universiti, 2nfptuia
)ena0terea, apoi lumea modern industrial, trebuie amendat prin precizarea c mai bine
de un sfert de mileniu de vampirizare ruseasc a pus capac unei stri 0i a0a deplorabil.
Dltimei cotropiri 5 cea sovietic 5 i5am fost martor, cele consemnate 2n masivele volume
ale d5lui Aurel5?ergiu Marinescu fiind pentru mine 2n special un prile' de rememorare.
"atele sunt numeroase, importante, 2ntr5o larg sintez. Cu toate c 0i pe atunci secretul
de stat sttea la baza guvernrii, se 0tia de ctre o lume 2ntreag c av4nd de pltit Dniunii
?ovietice, ca despgubiri de rzboi, suma de trei sute de milioane de dolari, e0alonai pe
un numr de ani, 2n timp suma a fost dep0it de c4teva ori. Cererile sovieticilor se
:
vdeau e%orbitante. "e e%. 2n mai ;3+-, luna 2nc!eierii rzboiului, c4nd nu mai putea fi
vorba de nevoile frontului, prii rom4ne i s5au pretins --.,,, de vagoane 0i ;;-
locomotive. Fn aceea0i lun s5au capturat ca 1trofee de rzboi1 /P de fabrici 0i uzine
aparin4nd industriei alimentare, u0oare 0i petroliere. Numai din industria petrolier au
fost ridicate -;.;P: tone de material tubular. ?crie 2n carte( 1&aloarea bunurilor
aparin4nd cilor ferate, aviaiei 0i marinei rom4ne rec!iziionate de trupele sovietice fr
nici o form s5a ridicat la suma de ::. miliarde de lei.1"ac ne g4ndim c leul din ;3+-
era cel puin de o sut de ori mai puternic dec4t cel de astzi, iar )om4nia zcea sleit de
patru ani de rzboi, realizm catastrofa. Fn secul limba' al cifrelor( 12n primele 0apte luni
de la armistiiu s5au livrat 2ntr5un ritm alert, cantitativ, mult peste prevederile din
Convenie, care se 2ntindeau pe 0ase ani.1 Fn acea vreme, c4nd 2nc nu se produsese
ruptura de ito, Ana =auLer 2i mrturisea acestuia c ru0ii iau 0apte piei de pe noi. Afar
de plile legate de despgubiri, restituiri de bunuri, pe l4ng ceea ce, cu entuziasm slav,
'efuiau trupele 2n trecere, mai e%ista 0i obligaia 2ntreinerii acestora, sute de mii, dac nu
milioane. Fntre *: august ;3++ 0i :; mai ;3+- s5au predat 2n acest scop ;-.:-P vagoane
de cereale, ;,.+,P vagoane legume, ;..- vagoane de carne, :.P vagoane de conserve de
carne, ;/: vagoane de grsimi, .. vagoane de pe0te, ;*+ vagoane de lactate, *P vagoane
de delicatese, ;-- de vagoane de buturi spirtoase, ;,*: vagoane de sare, +3,* vagoane
de fura'e, *P3 vagoane de tutun, -*../+P.,,, igri. Iar c!ibrituri( :-.;:+.,,, cutii... "in
septembrie ;3++ p4n la ; iulie ;3+- se livreaz Armatei )o0ii :.-.,,, tone de alimente
5 numai raia zilnic de fin se ridica la .-;.+.* de poriiN Fnc4t 1)om4nia devensie o
veritabil colonie a )usiei, c4nd rile $uropei vestice renunau la coloniile lor care, pe
r4nd, 0i5au c40tigat independena.1 Bani mai necesita 0i 2ntreinerea Comisiilor aliate de
control pe 'udee( statul rom4n a avansat 2n anul ;3+/ suma de ;.-.-:*.;/:.-*, lei 2n
contul lor. C4t prive0te produsele predate, ele trebuiau s fie de cea mai bun calitate,
conform dispoziiilor( 1Nu se vor preda depozitelor sovietice produse de proast calitate
6alterate, prost afumate, cozi, flci, f40ii etc.<1. Fn sc!imb, din 2nalt umanitate se
specifica( 1oasele cu mduv vor fi predate trupelor rom4ne, 0colilor, spitalelor pentru a fi
fierte pentru ciorbe.1 Fn rstimpul 2n care autoritile sovietice goleau 2n cea mai mare
grab )om4nia cam de tot ce apucau, eroicii soldai ro0ii 20i fceau partea lor, dup
2mpre'urri. T list 'udeean din ;3+., numea pe luna respectiv( agresiuni contra
'andarmilor +*, devastri locuine, 2ntrepridneri P3*3, persoane 'efuite +;,-, femei siluite
*;:, uci0i -/, rnii *P1. $ra, desigur, 2n ciuda liniei oficiale a unei tovr0ii pe c4t de
recente, pe at4t de calde, replica unui rzboi dus ad4nc pe teritoriul sovietic. "ar 0i
altceva. Cele peste o mie de pagini ale lucrrii lui Aurel5?ergiu Marinescu, eminent
istoriograf de vast informaie 0i fost coleg de facultate, re2nvie o epoc. $ra, oare,
necesar# =entru simpla aducere aminte, mai puin, pentru luminarea celor 2n necuno0tin
de cauz mai mult, iar ca reper 2n orice orientare 2ntr5un viitor ale crui surprize mai mult
ne r4n'esc, dec4t ne sur4d, tema se esenializeaz. $a inte0te anume constante ale
situaiei noastre 2n lume, 2n pura fatalitate a unor circumstane istorico5geografice date,
dar 0i cu egal trimitere la propriile reacii 0i decizii. Dmbra trecutului st la spate, dar nu
se desparte niciodat de noi. Cie c trim sau nu 2n circularitate, cu istoria nu5i de glumit.
U?talin si poporul rus libertate ne5au adusNV 6*: August ;3++ 5 din Cotidianul< Baful
sovietic Nu doar o data, istoricii nostri si istorici occidentali, mai putin cei sovietici, au
considerat ca efectele loviturii de stat de la *: august ;3++ au constituit pentru
Je!rmac!t o infrangere mai severa decat cea de la ?talingrad. =erfect adevarat, din
+
punctul acesta de vedere nu este nimic de obiectat. Numai ca, in conformitate cu
statisticile Marelui ?tat Ma'or, acelasi eveniment a provocat si Armatei )omane pierderi
in oameni si material militar considerabil mai mari decat cele pe care le indurase in
batalia din Cotul "onului, parte integranta din ansamblul operatiunilor de la ?talingrad.
"ispunem de o asemenea statistica si, cu cifrele la vedere, putem proceda la comparatiile
de rigoare. "e la ; noiembrie la :; decembrie ;3+*, perioada celor mai dure confruntari
cu sovieticii de pe frontul din Cotul "onului, Armata romana a inregistrat :-: ofiteri, *,:
subofiteri si //., soldati morti in lupta, 33+ ofiteri, -.* subofiteri si :,;P- soldati raniti
in lupta si ;.*3 ofiteri, ;-/P subofiteri si //3-3 soldati disparuti, in marea lor ma'oritate
cazuti in prizonierat sovietic. Mult mai ridicate au fost pierderile Armatei romane din
perioada ; iunie 5 :; august ;3++, cu precizarea ca intre ; iunie si ;3 august, data
declansarii ofensivei sovietice, frontul din Moldova si Basarabia de ?ud a fost stationar si
nu s5au purtat lupte cat de cat semnificative. $fectiv, de data aceasta a fost vorba de
pierderi insumand -,3 ofiteri, +P* subofiteri si ;,*/* soldati morti, ;*-- ofiteri, 33:
subofiteri si :::;P soldati raniti si */*. ofiteri, *.;P subofiteri si ;P;*+: soldati
disparuti, in mare ma'oritate capturati de sovietici dupa ce regele proclamase la radio un
armistitiu ine%istent. "upa cum vedem, la toate categoriile cifrele pierderilor din ;* zile
din august ;3++ sunt net superioare celor din noiembrie5decembrie ;3+*, daca nu c!iar
duble. Tricum diferentele nu pot fi considerate un mizilic, ele fiind lipsite de importanta
numai pentru politicienii iresponsabili, care isi inc!ipuie ca asa se face istorie(
bat'ocorind, prin aruncarea lor in neant, zeci si zeci de mii de ofiteri, subofiteri si soldati
ai unei natiuni. Astazi, ceea ce ni se pare lamentabil de5a dreptul este faptul ca initiativa
aniversarii acestei catastrofe militare de mari proportii a fost avansata de soldatul
neinstruit Ion Iliescu, un persona' cu livretul militar alb, eliberat pro5forma, un avanta' de
care beneficiau mai toti activistii de marca ai regimului comunist. )amane sa stim si ce s5
a intamplat in aceasta tara nenorocita din momentul in care comunistii au inceput sa urle
ca nebunii pe strazi( U?talin si poporul rus libertate ne5au adusNE, si asta in timp ce
sovieticii 'efuiau )omania din temelii. 8a aceste 'afuri apocaliptice istoriografia
comunista s5a referit cu o e%trema parcimonie, destul de tarziu, prin anii WP, si W.,. A
avut totusi bunul simt sa nu le 'ustifice. In sc!imb, la numai o 'umatate de veac de la
petrecerea faptelor, in ;3+3, s5a insinuat cu nedemnitate in postura de avocat al rusilor
diplomatul italian )enato Bova ?coppa, fost ministru al )omei la Bucuresti din ;3+;
pana in ;3+/. In memoriile sale, intitulate ColloHui con due dittatori, acesta s5a grabit sa
e%plice distrugerile si 'afurile comise in )omania de rusi prin distrugerile si 'afurile pe
care le5ar fi savarsit Armata )omana in teritoriile ocupate din )usia. =enibila e%plicatie,
fabricata de un om incapabil sa tina seama de realitatiN In retragerea lor in adancimea
propriului teritoriu, ca si in vremea invaziei lui Napoleon, armatele ruse practicasera
tactica pamantului par'olit. Cand germanii, romanii si italienii au reusit sa a'unga la fata
locului, n5au mai avut ce distruge, deoarece totul era pus la pamant. Iar din saracia
mu'icului rus, cu toata bunavointa, nu se putea 'efui nimic. Ca sa nu mai vorbim si de
faptul ca literatura istorica a invingatorilor din al doilea razboi mondial, in mod
sistematic, s5a obstinat sa asimileze cu 'aful capturile de razboi legale, privind depozitele
de munitii si subzistente, bunurile si armamentul abandonat pe campul de lupta,
apartinand Armatei sovietice. Cum dupa orice razboi, istoria este scrisa de invingatori, n5
am avut incotro si am fost nevoiti sa ne supunem verdictelor lor. Astazi, din fericire,
putem discuta si altfel despre aceste verdicte. Intarzierea deliberata cu aproape trei
-
saptamani a semnarii asa5zisei Conventii de Armistitiu, de fapt un act de capitulare, a fost
provocata de rusi cu intentia clara de a oferi militarilor ei o pla'a de timp cu statut incert
si ambiguu, pentru a putea 'efui in voie una din cele mai bogate tari ale $uropei. Nu
trebuie sa uitam ca, vreme de aproape cinci ani, de la instituirea blocadelor economice
determinate de izbucnirea celui de5al doilea razboi mondial, )omania tinuse in spate un
colos asemeni Aermaniei, cu petrol si ulei mineral, cu cereale, cu oleaginoase, cu carne si
peste, cu tutun etc., primind in contrapartida masini agricole, arme si in 'ur de +- de
vagoane de aur. ?i asta in conditiile in care situatia alimentara a tarii, in toti anii
campaniei din est, a fost literalmente infloritoare fata de cea a intregului continent. Cu
alte cuvinte, aici, in )omania, intr5adevar, se putea 'efui din gros. ?i primele ordonante
emise de comandamentele ruse au impus populatiei predarea aparatelor de radio, care au
fost asezate sub paza sovietica. =rin asta s5au impuscat doi iepuri( in primul rand,
cetatenii romani erau izolati de restul lumii civilizate. 8a a doua miscare, toate aceste
aparate au fost transportate in Dniunea ?ovietica, fiind considerate capturi de razboi, desi
erau bunuri particulare. Bafurile intreprinse de militarii sovietici din initiativa personala si
pe cont propriu, niciodata sanctionate de superiorii lor, aveau un specific care i5a
contrariat pe romani, deseori frizand nebunia. Confiscau in nestire automobile particulare
si ale statului X au furat pana si masina de serviciu a generalului Aurel Aldea, parcata in
fata Ministerului de Interne X si, pentru ca nu stiau sa conduca, le faceau tandari, izbindu5
le in primul obstacol din cale. In cazul cand reuseau sa depaseasca primul impact,
a'ungeau la momentul cand se epuiza benzina din rezervoare si atunci automobilele erau
abandonate si impinse de regula intr5o rapa, unde se faceau praf. Curau sub amenintarea
armei cai din gospodariile taranesti si5i calareau pana cand se toceau potcoavele bietelor
animale, si cand acestea incepeau sa sc!ioapete, bateau caii cu violenta pe crupa, ii
izgoneau din coloane si5i lasau de izbeliste. In primii ani de dupa razboi, padurile din
Muntenia si din Tltenia erau pline de cai nebuni, alienati de durerea atroce din copitele
neingri'ite. ?a nu fi stiut rusii ca un cal se mai duce din cand in cand pe la potcovar, ca
mai are nevoie si de o furca de fan, si de un pumn de graunte# Caii, mai ales caii ii
fascinau pe sovietici si cele mai mari lovituri le5au dat garnizoanei Cislau, unde se aflau
!erg!eliile de prasila ale armatei. Incepand cu ; septembrie ;3++, in trecere prin
localitate, diversi militari ai armatei de ocupatie au 'efuit garnizoana de armasarii si
iepele de reproductie si c!iar de cabalinele tinere, de un an si 'umatate sau doi, nededate
la calarie, sub prete%tul ca se grabesc sa cucereasca Berlinul, ca si cum Berlinul s5ar fi
aflat peste deal. 8e5au folosit la ceva acele animale nefericite# Aiurea. Au calarit
armasarii, iepele, man'ii pana la totala epuizare, nu le5au lasat nici un ragaz de odi!na, nu
i5au !ranit, abandonandu5i infometati prin satele de 'ur5impre'ur, unde au fost salvati de
tarani si recuperati mai tarziu de personalul !erg!eliilor de la Cislau. "aca salbaticia cu
care erau tratati oamenii putea fi oarecum e%plicabila, romanii se aflau de trei ani in
razboi cu )usia si resentimentele trec foarte greu, salbaticia cu care tratau sovieticii niste
animale nevinovate nu se poate scuza. Nimeni nu putea intelege de unde venea si ce !ram
purta stirpea aceasta de oameni, pentru ca tarani nu pareau sa fie si nici oraseni. =area ca
vin direct din niste caverne din varstele ancestrale ale umanitatii. Dneori, !otiile rusilor se
derulau la un nivel de mesc!inarie greu de imaginat. Iata ce s5a intamplat in seara unei
singure zile, * septembrie ;3++, la Calarasi. 8a ora *;.:,, in !olul 7otelului )egal din
localitate, Cristian =ang!ezi, un brailean sosit acolo cu treburi, a fost 'efuit de ceas de un
ofiter si trei soldati rusi. 8a ora **.:,, alti trei soldati rusi au intrat prin efractie in frizeria
/
lui 8eon )usten din str. =etre $nescu nr. *; si i5au furat patru brice, doua foarfece, trei
masini de tuns si *,,, lei. In sfarsit, la ora *:.,,, doi soldati rusi au intrat prin forta in
casa lui $nciu Mavrodin din cartierul garii si, cu revolverele in mana, l5au deposedat de o
fata de masa si de un borcan cu dulceata. Asta pentru ca n5au mai gasit altceva. Alti ostasi
ai asa5zisei armate UeliberatoareV se instalau intre timp in alte locuinte din Calarasi,
spargeau toate mobilele, spre a5si arata musc!ii, cerandu5le apoi proprietarilor rac!iu si
femei. Cu toate ca proprietarii in speta nu erau patroni de bordeluri, ci niste gospodari ca
toti gospodarii din )omania. ?a fim intelesi, aici nu era vorba despre cazuri intamplatoare
si izolate, ci despre actiuni multiplicate in zeci si zeci de mii de ipostaze, la scara
intregului teritoriu al tarii. Abuzurile fiind incura'ate desc!is de la cele mai inalte
esaloane ale conducerii armatei de ocupatie. Nu intamplator, autoritatile militare sovietice
au negat sistematic ca faptele raportate de autoritatile romanesti ar fi fost comise de
soldati rusi si le5au impus sa precizeze, si in documentele interne, si in comunicatele de
presa, destinate opiniei publice, ca nu era vorba despre soldati rusi, ci despre Uindivizi
necunoscuti, imbracati in uniforme militare sovietice furateV. Intrucat e%istenta de toata
ziua a oamenilor curgea inainte si nu putea fi tinuta in loc de razboi, si toamna lui ;3++ a
fost in )omania un sezon fastuos al nuntilor. In repetate randuri, serviciile informative
ale Armatei romane au semnalat comportamentul ab'ect al militarilor rusi cand se
intampla sa dea buzna intre niste nuntasi. "e regula, mai de frica, mai dintr5un spirit
ospitalier ancestral, erau invitati la masa si omeniti dupa datina. Insa, dupa ce se
c!erc!eleau bine, scoteau automatele dintre genunc!i, ciuruiau tavanele cu rafale
prelungi si asezau toti nuntasii la zid. Drma deposedarea tuturor de verig!ete si ceasuri,
nefiind iertati nici mirele si mireasa. 8a Bucuresti, aceiasi militari rusi s5au dedat la !otii
de o stranietate marcata. Mai multe biserici au fost 'efuite de oda'diile preotilor. Icoanele
nu i5au interesat, ca sa nu fie nevoiti sa dea socoteala, probabil, propriilor lor comisari
politici. Dn subofiter rus a navalit in atelierul unui croitor de le str. !eodor ?perantia si
l5a somat cu arma in mana sa5i faca pe loc cadou un costum civil la trei ace. =entru ca
nici unul din costumele e%istente in atelier nu s5a potrivit cu statura subofiterului rus,
croitorul a fost impuscat, pur si simplu. "in eatrul Al!ambra, rusii au furat costume de
epoca, utilizate in piese cu subiecte istorice, si costume de... Mos CraciunN Mai multi
militari sovietici au 'efuit pe Calea &ictoriei, in plina zi, un magazin de pantofarie de
dama, fiecare plecand de acolo cu ;,5;- perec!i de pantofi cu toc si cu toate brizbrizurile
la moda pe vremea aceea. $ra greu de stiut la ce puteau sa le foloseasca, de vreme ce
vivandierele lor purtau uniforme soldatesti si cizme cazone. In sfarsit, este greu de crezut,
dar o banda de militari rusi a 'efuit in totalitate si un magazin de ciorapi de dama, de
corsete si sutiene. "e data aceasta, pe b5dul $lisabeta si tot la amiaza zilei. Nu doar o
data, asemenea escapade de 'af, pentru sovietici, s5au inc!eiat in mod tragic, nu numai
datorita rezistentei romanilor cu viata si averea amenintata, ci si din cauza neg!iobiei
'efuitorilor. Dn singur e%emplu ni se pare revelator. Aproape un pluton intreg de militari
rusi, in septembrie ;3++, a navalit in pivnitele e%ploatarii viticole de la Minis, a mitraliat
sirul lung de butoaie, continand fiecare cateva mii de litri de vin, si au inceput sa soarba
lic!idul miraculos c!iar din 'eturile care tasneau prin gaurile facute de gloante. reptat,
pivnitele au fost inundate de continutul butoaielor pana la carambul cizmei 'efuitorilor, si
au murit toti inecati in vin, la gramada, doborati din picioare de gazele de fermentatie
care tasneau din budane laolalta cu vinul. Bineinteles, accidentul a fost imputat
personalului e%ploatatiei viticole, care n5ar fi vrut sa5i serveasca pe rusi la pa!ar,
P
oferindu5le si o gustare pe langa vin. "e fapt, comandantii sovietici pareau a nu fi in stare
sa5si tina trupele in mana si sa le imprime o conduita de oameni civilizati. Dn raport din .
septembrie ;3++, al colonelului &ictor Andreescu, comandantul )egimentului de
pontonieri, ne lamureste cam ce fel de raporturi e%istau intre ofiterii sovietici si trupele
din subordinea lor. UNu e%ista nici un fel de disciplina in Armata rusa X consemna
colonelul roman, in raportul nr. ::+. Nici macar unul din *,, nu5si saluta superiorii, fie ei
c!iar generaliR ca sa am o discutie personala cu dl general Ignatiev, comandantul geniului
Armatei +/ ruse, am sc!imbat de trei ori locul pe camp si totdeauna am fost incon'urati
de zeci de ostasi care tineau sa auda convorbireaR acestia se scobeau in nas si scuipau in
fata generalului, fara ca cineva sa le faca vreo observatie.V 8a randul lui, statul ma'or al
Armatei a :5a romane, in raportul operativ din aceeasi zi, semnat de generalul I. ".
Mi!aescu, preciza( UModul de comportare al trupelor ruse lasa de doritR astfel( in
comunele unde cantoneasa sau pe unde trec, 'efuiesc populatia de vite, cereale,
imbracaminte, bani etc. Autoritatile romane nu sunt respectate si sunt obligate a e%ecuta
diferite servicii degradante. In garnizoana ?latina, magazia )egimentului . vanatori a fost
sparta cu forta, iar continutul a fost luat de o coloana in trecere prin acel oras. "esi in
garnizoana Craiova s5au instalat o comenduire si patrule ruse, totusi actele de betie, 'af si
amenintare nu au incetat inca. oti comandantii si ofiterii rusi dau asigurari pentru o
purtare demna a Armatei sovietice si un tratament omenos fata de populatia civila. In
realitate, insa, ostasii si subofiterii se dedau la tot felul de 'afuri si samavolnicii, care au
adus populatia in stare de alarmare si neliniste continua. "aca de la unitati si formatiuni
militare ridica cu mai putina indrazneala tot ce vor, la populatia civila de la periferiile
oraselor si in special la sate 'efuiesc si bat'ocoresc fara nici un mena'ament. In
ma'oritatea satelor pe unde trec, iau cai, carute, trasuri, bani, ceasuri, inele etc., tot ce
gasesc si le place, cu revolverul in mana.V "e la conacul mosiei ?carisoreanca, din
Dlmeni, Ilfov, au 'efuit o caleasca vieneza din veacul trecut, o adevarata bi'uterie, piesa
de muzeu pur si simplu. A fost gasita facuta praf la intrarea in Bucuresti, aruncata in
santul soselei. Colac peste pupaza, padurile Codlei foiau de numerosi dezertori din
armata sovietica. Acestia se combinasera cu trenarzi din armata germana si devastau in
nestire toate satele de 'ur5impre'ur. In primele zile ale lui septembrie ;3++, totusi, situatia
promitea sa se aseze intr5un fagas nou( colonelul Salinin a fost desemnat ofiter de
legatura al comandamentului Crontului * ucrainean pe langa Marele ?tat Ma'or de la
Bucuresti si una din misiunile lui principale c!iar asta era, cel putin teoretic( sa anc!eteze
si sa infraneze toate conflictele dintre armata de ocupatie si civilii si militarii romani.
Insa, de fiecare data cand ii erau prezentate detaliile unor incidente, colonelul sovietic
raspundea stereotip( UNu recunosc culpa Armatei )osii in provocarea de incidente. "in
cercetarile sumare intreprinse s5a constatat ca aceste nereguli au fost savarsite de banditii
lui &lasov si dezertorii romani sau germani travestiti in uniforme sovietice.V Conform
logicii sale, la data aceea, )omania ar fi trebuit sa fie cutreierata de mii de ostasi sovietici
in maieu si izmene, carora Udezertorii romani sau germaniV le furasera vestoanele si
pantalonii. Cat privea armata lui &lasov, aceasta nu se repliase prin )omania din
teritoriile ruse si se afla demult in refacere, in nordul Italiei si in ?lovenia. Mult mai
dureros era faptul ca asemenea atitudini erau incura'ate si de declaratiile de o lasitate
inspaimantatoare ale noilor autoritati romane. UArmata sovietica X clama un manifest
lansat de Arigore Niculescu5Buzesti, la ;: septembrie ;3++ X a fost primita in )omania
in spiritul cel mai amical. Noi ne dam seama ca, in perioada operatiunilor militare in curs,
.
mici incidente pot in mod necesar sa se produca. "ar noi nu ne asteptam sa le atribuim o
semnificatie oarecare. $ste vorba despre incidente episodice si fara importanta. Auvernul
roman are profunda convingere ca tot ceea ce a fost convenit cu D)?? va fi integral
respectat.V Asa Uepisodice si fara importantaV cum erau incidentele, au afectat cateva sute
de mii de romani si pe multi i5au costat viata. =e de alta parte, Auvernul roman nu
convenise nimic cu cel al D)??( prevederile asa5zisei Conventii de Armistitiu i5au fost
impuse. ?i atat de respectate au fost incat am platit despagubiri de razboi de cinci ori mai
mari decat cele la care am fost obligati in noaptea de ;* spre ;: septembrie ;3++. otul
multiplicandu5se pana la un nivel incredibil, daca luam in consideratie si 'afurile asupra
particularilor, imposibil de calculat statistic. "e asemenea, toate aceste detalii nu se pot
intalni intr5o istorie scrisa e%clusiv dupa documente de cabinet, in care destinul unei
natiuni este privit de sus, de acolo de unde se estompeaza tot ceea ce reprezinta un relief.
"in astfel de documente aflam ca regele a facut, ca ?anatescu a dres, ca Neagu "'uvara a
fost trimis la ?tocL!olm, ca $mil Ciurea a fost trimis la AnLara si asa mai departe. Insa,
despre tragedia adevarata a acestei natiuni inca nu se stie prea mare lucru. Ceea ce le
permite unor diversionisti contemporani ai politicii romanesti sa sarbatoreasca ziua de *:
august ;3++ drept Uo victorie fenomenala impotriva nazismuluiV, cand ea ramane, in
realitate, simbolul celui mai sinistru dezastru traversat de romani. ?i mai ridicol, Ion
Iliescu ne5a e%primat si temerea lui referitoare la o eventuala modificare a geografiei, in
cazul cand complotistii de la Bucuresti nu si5ar fi luat inima in dinti si nu ar fi asasinat pe
la spate armatele desfasurate in Moldova si Basarabia. "e fapt, Ion Iliescu se teme ca n5ar
mai fi avut peste ce sa troneze vreme de un deceniu si 'umatate, fara sa faca nimic, lasand
coruptia sa curga in dorul lelii, in timp ce 'uca bambilici cu consilierii prezidentiali de la
Cotroceni. Ar fi totusi cazul ca Ion Iliescu sa renunte la temeri( cei ce au luptat pana la
capat nu au pierdut niciodata. In decembrie ;3P; ma aflam la Moscova, ca ziarist in
misiune, si am fost invitat la un mic banc!et de un redactor sef ad'unct de la
SomsomolsLaia =ravda. "in vorba in vorba, rusul se imbatase si incepuse sa ma ia peste
picior in mod grosolan, acuzandu5mi compatriotii si acuzandu5ma si pe mine ca suportam
in tacere si fara reactii tirania lui Ceausescu. Ca si cum Ceausescu ar fi fost varul tatalui
meu. Inainte de a pleca la Moscova, abia revenisem de la MYnc!en si SZln si i5am
replicat interlocutorului meu, foarte calm( U"raga Ivane, daca lasam de o parte ce se
intampla in )omania, care e treaba noastra, uite care e situatia( am fost si in Aermania
Tccidentala, am fost de cateva ori si la voi si pot sa5ti comunic, in cunostinta de cauza si
cu mana pe inima, ca voi ati pierdut razboiul, nu nemtii.V In clipa aceea, rusul a ramas
siderat si, pe neasteptate, a inceput sa planga in !o!ote, ingaimand printre lacrimi( UAsa
esteN ?i eu am fost in Aermania Tccidentala si am vazut cum se traieste acolo. Noi am
pierdut razboiul, nu eiNV ?i asa a ramas, pana in zilele noastre. 6"atele de mai sus provin
din ar!iva Marelui ?tat Ma'or, "osarele ;--+, ;--- si ;--/, si din ar!iva ?ectiei *
informatii a aceleiasi institutii militare.
"uminic, ,: iunie *,;*
;;;/*
[ -*
[ ;
3
)ecomand
Accente
Inundaii 2n )usia( ?5au trezit cu o rac!et continental 2n curte
Aaf( ?teagul )om4niei, arborat 2n Brazilia, 2nainte de 2nceperea Cupei Mondiale
)usia acuz Dcraina de utilizarea bombelor incendiare 2n estul rii
Ddrea( =M= va sus ine un candidat unic al dreptei doar dac acesta e Cristian "iaconescu
Cristian "iaconescu, discuii la Ambasada ?DA
Articole Nesemnate
Costa gimnast Corina Dngureanu s5a 2nscris 2n =N8
Condamnat la aproape ;- ani de 2nc!isoare pentru maltratarea copiilor care i s5au dat 2n
gri'
Clubul "inamo, oficial 2n insolven
Arcul de riumf, 2n * "
Bombardiere strategice ruse0ti s5au apropiat la ., de Lilometri de coastele Californiei
\Adaug
Comentarii
Ana
5*
$D IN$8$A ?I ?ID CA AD CD)A )D?II "IN MT8"T&A , "A) INC$AI
?A MAI "AI &INA = C$ ?A IN=8 ACDM T A)AMA"A "$ ANI ...?I "IN
BANA ?A CD)A , ?I "IN )AN?I8&ANIA ?A CD)A "IC$)$NA $ CA IN
BANA , BANA$NII AD MDNCII ?I A&$AD * ?AD : CT=II =$ CAN" IN
MT8"T&A A&$AD ;, . "IN BANA AD CD)A DNAD)II , AD CD)A D)CII ,
AD CD)A ?A)BII ?I ND AM MD)I "$ CTAM$ BANA$NII = S N$5AM
&A]D "$ )$ABA , A?A S ND MAI "AI &INA =$ A8II ?I MT8"T&$NII
A&$I =A)$A &TA?)A "$ &INA &A =8AC$ ?A A&$I "$ TA$ ?I ?A ND
;,
MDNCII ?A ?AI TAA ]IDA CD =A7A)D "$ DICA IN MANA ....."ACA
BANA$NI AM CI CACD 8A C$8 AM CI CT? 8A C$8 "$ ?A)ACI ....
?cris Miercuri, ;* iunie *,;:
\)spunde
mi!ai
,
nu ma mira,,,sunt asa de muulte institute de cercetare platite de statul roman de se calca
in picioare cercetatoriiNNN bani frumusei si munca putina, vin la ;, si pleca la ;+, mai
predau si pe la alte facultati, ca asa este in )omanica (<<...cand sa mai fie timp de
cercetare#Nsi toate pilele pentru un loc caldut..avem zeci de institute platite de Academia
)omana, adica din banii prostimii, care nu fac nimic si au acelasi domeniuMperioada de
cercetare....
?cris 8uni, ,+ februarie *,;:
\)spunde
anna
\3
Nu doar rusii au distrus tara noastra.C!iar uita toata lumea cumplitele bombardamente
asupra marilor orase in frunte cu Bucurestiul,facute de americani in ;3++,in + aprilie si P
mai#Au murit mii de civili si au fost ingropati in gropi comune,iar orasele au fost
distruse."ar bombardamentul german la retragere#"ar atrocitatile din ransilvania facute
in urma dictatului#A raspuns vreodata cineva in fata ar politicienii romani,care au fost
cand cu unii,cand cu altii#Au fost 'udecati si condamnati cativa tapi ispasitori ,care nu
fugisera in Americi.Cred ca nu e%ista familie romaneasca in care sa nu fi fost victime
nevinovate,pentru moartea carora nu a fost 'udecat nimeni niciodata."e aceea si in zilele
noastre oricine din asa5zisii 1prieteni1stau sa pandeasca ce s5ar mai putea 'efui din tara
asta amarata.
?cris "uminic, ;P iunie *,;*
\)spunde
dacul
\;;
"e ce mai platim degeaba cercetatori istorici , ar!eologi s.a#. ?au probabil ca prin
institutiile centrale stau ascunsi liII care fac istoria altora.
?cris ?4mbt, ;/ iunie *,;*
\)spunde
un naiv
\;:
^te%tul e incompletR( sper ca nu pretinzi ca rusii ar fi fost altfelNNN sant la fel de salbatici
si primitivi. Mi5am adus aminte de un lucru( romanii constitue singurul popor din $uropa,
care a ridicat o lovitura de stat sovietica, la rang de revolutie. =rin institutionalizarea ei,
se dovedeste si mai mult, infiltrarea societatii romanesti, la toate nivelele si ramurile de
activitate, de catre acesti Lgb5isti. )usineNNN
?cris &ineri, ;- iunie *,;*
\)spunde
Nelu=loiesteanu
\;-
;;
Nu inteleg de ce nici unul din miile de istorici romani nu au aratat niciodata adevaratele
fapte ale generalului rus ?uvorov#A cest general asa cum scrie foarte clar S.Mar% in
1IN?$MNA)I "$?=)$ )TMANI1 atrecut Moldova prin foc si sabie.Noi ,)TMANII ,i5
am facut o statuie si comemoram victoriile acestui ucigas. Bravo dlor. istoriciNN 7alal sa
va fie,adica )D?IN$.
?cris &ineri, ;- iunie *,;*
\)spunde
te%tul e incomplet
\;*
nu vorbeste de violuri...iar e%cplicatia pt comportamentul degradant si ilogic, c!iar la 'af,
si pentru insubordonare sau lipsa de rerspect fata de superiori este ca respectivii erau cei
din linia intai sovietica, cei care vor muri si care ce obicei nu erau rusi mu'ici pr.osti, ci,
mai rau decat atat, alte natii, din marea familie a popoarelor sovietice( cazaci, calmuci
LirLizi, si alte 'eg.guri subumane...vesnica fie scarba si blestemul asupra numelui lorN
I_;,,
?cris Boi, ;+ iunie *,;*
\)spunde
necula ioana
\.
sunt perfect de acord
?cris Miercuri, ;: iunie *,;*
\)spunde
ileana
\;:
Aceste te%te si marturii istorice,documentate 1nu dau vina 1pe cineva,relateaza o mica
parte din ceea ce au insemnat 1marile puteri1pt.tara noastra,ce au insemnat 1imperiile1
perindate pe aici si in pofida carora )omania a rezistat. Constientizarea sacrificiului
poporului nostru,tacut si anonim, al vite'iei lui de la daci pana astazi, trebuie sa trezeasca
luciditatea celor ce5si asuma reprezentarea acestui popor ",acia (<
?cris Mari, ;* iunie *,;*
\)spunde
^ale% =laton
\;+
iti doresc tie sa treci prin evul mediu intunecat ,lasa romanii fata de care deplangi ca 1nu
au trecut1 inclusiv si prin acel 1ev mediu luminat si cultural1 si apoi prin 1evul
civic1...spui niste gogomanii imbecile N Asta ai inteles tu din aceste relatari istorice
despre ce a indurat poporul roman in Moldova, ara )omaneasca inca din secolul ;P de
la rusi , impilarea si 'aful ducand la faptul ca Moldova este mai saraca decat BAnatul sa
zicem# Ca Moldova si tara )omaneasca ar fi mai sarace decat Ardealul, sa zicem# Apoi
'aful de la si de dupa *: aug ;3++# )usii ne 'u `editat` u de cote ,taranii romani dadeau
vagoane tone, le luau graul de pe arie.Apoi comunisiti le5au luat pamantul in CA=uri.Ce
1ev intunecat .cultural si luminat,civic1mai vrei#Impilata de imperii5 austro5 ungar, rus,
otoman, )omania a invins pt. ca intr5adevar invinge cel ce duce lupta pana la capat NNoi
nu suntem urmasii unor 'efuitori ai altor tari, ci ai taranilor, stramosilor care au platit cu
sange ogorul,au fost iubitori de acest pamant si l5au aparat `editat` mania este un miracol
si de aceea orice venetic ce vine si nu respecta mostenirea noastra este imediat simtit de
;*
catre cei care simt cu adevarat radacinile adanci si nobile ale neamului nostru.Avem
lumina, avem cultura,avem simt civi am trecut prin ev mediu si in pofida vicisitudinilor
avem cetatea noastra )omania in care eroi5anonimi sau vestiti au muncit,au luptat si au
murit pentru ea.Avem valori inscrise in circuitul universal si european `editat` manii sunt
cetateni europeni.Ciecare sa5 si vada de natia sa.Dn 1cetatean european1 nu
barfeste,'igneste alti cetateni afirmandu5si ignoranta asa cum faci dumneataN
?cris Mari, ;* iunie *,;*
\)spunde
;: