Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi

de Camil Petrescu
-roman psihologic de tip subiectiv-
Teoretician al noului roman, Camil Petrescu este scriitorul care a introdus o noua structura a
operei si un nou stil. Problematica fundamentala a operei lui Camil Petrescu fiind o problematica a
cunoasterii, cei mai multi dintre eroii sai se incadreaza intr-o tipologie a inteligentei: spirite lucide,
neliniste, clocotitoare de idei, eroii camilpetrescieni sunt intelectuali aflati in cautarea absolutului.
De-a lungul vietii, Camil Pettrescu a realizat diversitate de opera literare, printer care se numara:
ocul ielelor, !uflete tari, "ct venetian #dramaturgie$, Patul lui Procust #romane$.
%n &ltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, Camil Petrescu surprinde drama
intelectualului lucid, insetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini , care se
salveaza prin constientizarea unei drame mai puternice, aceea aomenirii angrenate in tragismul unui razboi
absurd, vazut ca iminenta a mortii.
Ca orice roman, &ltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este o specie a genului epic,
in proza, de dimensiuni mari, cu actiune comple'a, cu puternice conflicte si o intriga complicate la care
participa numeroase persona(e construite modern de Camil Petrescu.
Principalul mod de e'punere este naratiunea, iar persona(ele se contureaza direct prin descriere si
indirect din propriile fapte, ganduri, sentimente, realizate prin dialog, monolog interior, introspectie.
Tema romanului o constituie dragostea si razboiul ca e'periente ale cautatorului de absolute.
Titlul romanului ar putea sugera ratacirea tanarului !tefan )hiorghidiu prin noaptea
incertitudinilor si a intrebarilor fara raspuns legate de iubire.
Cuvantul noapte, repetat in titlu reda simbolic incertitudinea, indoiala, irationalul, nesiguranta si
absurdul, necunoscutul si tainele firii umane. Cele doua nopti sugereaza si doua etape din evolutia
protagonistului: iubirea si trazboiul.
*aratorul-persona(, subiectivitatea naratiunii la persoana % definesc perspective narativa a
romanului.
Perspectiva psihologica este realizata prin mi(loace de analiza a constiintei, naratorul autodiegenic
apeland la dialog, monolog interior, flashbac+ si cuvinte cu valoare de s,mbol. Toate acestea
argumenteaza caracterul subiectiv al romanului.
-odalitatea narativa se remarca prin prezenta marcilor formale ale naratorului, de unde reiese
implicarea acestuia in evenimente, pana la substituirea lui de catre persona(.
Timpul este discontinuu, bazat pe alternanta temporala a evenimentelor sub forma de flashbac+ si
analepsa.
Perspectiva spatiala reflecta un spatiu real, fontul si un spatiu imaginar inchis, al framantarilor,
chinurilor si zbuciumului din constiinta persona(ului.
%ncipitul romanului il reprezinta pe !tefan )hiorghidiu, potrivit (urnalului de front al acestuia, ca
proaspat sublocotenent reservist in primavera anului ./.0, contribuind la amena(area fortificatiilor de pe
1alea Prahovei si din apropierea Dambovicioarei.
2omanul incepe printr-o disctutie de la popota, cand )hiorghidiu adduce in present #timpul
subiectiv$ e'perienta erotica, pe care o noteaza in (urnalul de campanie: 3ram insurat de doi ani si
(umatate cu o colega de la &niversitate si banuiam ca ma inseala.
Casnicia este linistita o vreme, mai ales ca duc o viata modesta, aproape de saracie, iubirea fiind
singura lor avere.
-oartea unui unchi de-a lui )hiorghidiu, pe nume Tache, ii aduce lui !tefan o mostenire
substantiala, fapt care schimba radical viata tanarului cuplu, societatea mondena capata pentru 3la
importanta primordiala.
!ub influenta unei verisoare a lui !tefan, 3la este atrasa intr-o lume mondena, lipsita de gri(i, dar si
de adevarate orizonturi, preocupata numai de moda, distractii nocturne sau escapade, lume in care ea se
simtea uimitor de bine. %n casa acestei verisoare cei doi cunosc un vag avocat, dansator, foarte cautat de
.
femei, domnul ). !tefan observa ca 3la pare foarte fericita in prea(ma lui, ba mai mult, se staduia sa se
afla mereu alaturi de el. !tefan incepe sa fie din ce in ce mai suspicios ca 3la l-ar putea insela.
3'cursia de la 4dobesti pune sub semnul indoielii fidelitatea sotiei. "lta data, sosind pe
neasteptate intr-o noapte de la "zuga, unde fusese concentrate d doua saptamani, nu-s gaseste sotia acasa.
3la a(unge pe la opt dimineata. !tefan o alunga, fiind convins ca niciodata femeia asta nu ma iubise si-i
cere sa divorteze.
Dupa un timp, cei doi se impaca si sublocotenentul )hiorghidiu, fiind concentrate in armata pe
1alea Prahovei, aran(eaza ca 3la sa petreaca vara la Campulung. %l zareste in oras pe domnul ). si atunci
nu se mai indoieste ca acesta venise pentru ea aici, ii era deci sigur amant. Planuieste sa-% omoare pe
amandoi, dar se intalneste cu locotenent-colonelul care il sileste sa mearga impreuna la regiment.
Cartea a doua incepe cu capitolul %ntaia noapte de razboi, care ilustreaza o imagine de groaza a
frontului, cu o armata dezorganizata, ofiteri incompetenti si ostasi cu totul dezorientati.
Deprinderea eroului din drama tortuara a incertitudinii se face prin trairea unei e'periente cruciale,
mult mai dramatice, aceea a razboiului la care )hiorghidui participa efectiv, luptand pentru libertatea
"rdealului de sub ocupatia trupelor austro-ungare.
Pe front !tefan )giorghidiu este ranit. !e intoarace in 5ucuresti, in convalescenta. "cum 3la ii
pare o straina. %si da seama, cu luciditate, ca oricand ar fi putut gasi alta la fel. %i daruieste casele de la
Constanta, bani, absolut tot ce era in casa, de la obiecte de pr6t la carti 789 "dica tot trecutul, ramanand
singur.
2omanul este structurat in doua carti, cu titluri semnificative &ltima noapte de dragoste, care
e'prima aspiratia catre sentimental de iubire absoluta, si %ntaia noapte de razboi, care ilustreaza
imaginea razboiului tragic si absurd, ca iminenta a mortii.
Daca prima parte a romanului este o fictiune, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nut raise o
drama de iubire pana la scrierea romanului, partea a doua este insa o e'perienta traita, scriitorul fiind ofiter
al armatei romane, in timpul primului razboi mondial.
3ste un roman modern deoarece: !tefan )hiorghidiu este intellectual, foloseste mi(loace moderne
de analiza psihologica #introspectia, monologul interior$, demitizari #iubirea, razboiul, statul$.
&ltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi este un roman subiectiv deoarece
evenimentele sunt relatate la persoana %, naratorul relateaza propriile trairi, ganduri, sentimente si se
implina in evenimentele pe care le nareaza.
3ste un roman erotic intrucat sunt prezente mitul iubirii si motivul cuplului. !tefan )hiorghiu vede
in 3la idealul de femeie #se casatoreste cu ea din orgoliu, deoarece era cea mai frumoasa fata din
&niversitate$, apoi ca pe o -adona falsa #este uimit cand observa ca 3:ei ii placea sa discute politica, sa
intervina indiscutiile barbatilor$. *u o mai recunoaste #in ochii lui !tefan, 3la decade, devine o femeie
oarecare$, isi da seama ca e indragostit de o iluzie #in capitotlul Diagonalele unui testament, viata celor
doi se schimba radical$, intr-un final iubirea dintre cei doi esueaza.
Protagonistul romanului &ltima noapte de dragoste intaia noapte de razboi, !tefan )hiorghidiu,
este persona(ul-narator al evenimentelor si persona( rotund #care nu poate fi caracterizat succinct si
e'act, 3.-.;orster$ prin comple'itatea si profunzimea psihologica. 3l traieste in doua realitati temporale,
cea a timpului cronologic #obiectiv$, in care povesteste intamplarile de pe front si una a timpului
psihologic #subiectiv$, in care analizeaza drama iubirii. Toate faptele, reale sau psihologice, sunt
consemnate in (urnalul de front, in care )hioghidiu investigheaza cu luciditate ata e'perientaa subiectiva a
iubirii, cat sic ea obiectiva, traita, a razboiului.
Caracterizarea directa este realizata prin autocaracterizare: ma chinuiam launtric ca sa par vessel
si eu ma simteam imbecile si ridicol si naiv.
Caracterizarea indirecta reiese indirect din faptele si trairile protagonistului.
!tefan )hiorghidiu este o natura refle'ive, care isi analizeaza in amanunt, cu luciditate, starile
interioare, cu o constiinta unica, insetat de certitudini si adevar: Cata luciditate atata constiinta, cata
constiinta atata pasiune si deci atata drama.
;ire pasionala, puternic refle'iva si hipersensibila, !tefan )hiorghidiu aduna progresiv semene ale
nelinistii, ale incertitudinii, ale indoielilor sale chinuitoare, pe care le analizeaza minutios.
<
Conflictul interior al persona(ului-narator este de natura filozofica, el cauta cu incapatanare
adevarul, fiind un pasionat al certitudinii absolute.
!tefan spera sa gaseasca in 3la idealul sau de iubire si feminitate catre care aspira cu toata fiinta,
ideal care s-a prabusit dramatic si din cauza conceptiei sale absolutizante: cei care se iubesc au drept de
viata si de moarte unul asupra celuilalt.
*ici in plan sentimental, nici in plan social el nu gaseste un punct de spri(in durabil si traieste
dureros drama omului singur, infle'ibil moral, intransigent si moral, neputand sa faca niciunul din
compromisurile cerute de societatea in care traieste, afacerile in care increase sa se implice fiind in
dezacord cu firea lui cinstita.
" doua e'perienta de viata fundamentala in planul cunoasterii e'istentiale este razboiului, frontal,
o e'perienta traita direct, care constituie polul terminus al dramei intelectuale.
2egistrul stilistic e caracterizeaza prin claritate, sobrietate, fraza scurta si nervoasa, este anal,tic si
intelectualizat.
4riginalitatea romanului subiectiv e data subtilitatea analitica a propriei constiintei, de drama
intelectualului comple' si introvertit, declansata prin memorie involuntara, de faptul ca autorul este in
acelasi timp persona( si narrator #narrator autodiegenic$.
%n conceptia lui )eorge Calinescu, !tefan )hiorghidiu este un om cu un suflet clocotitor de idei
si pasiuni, un om inteligent.
=