Sunteți pe pagina 1din 3

TESTAMENT

de Tudor Arghezi
-art poetic-
Poet al atitudinilor lirice si al abisurilor infernale, Tudor Arghezi a ramas intotdeauna acelasi
netulburat poet, in inima caruia, ca intr-un potir de sfanta impartasanie, totul se santifica si se
armonizeaza. Nu e in literatura noastra al doilea care sa manuiasca, cu aceeasi dextera simplicitate,
crinul si matraguna, seraful si diavolul, litania si blestemul. Versul sau e cand suspini si cand apa tare,
cand punte spre paradisuri nevinovate si cand tunel spre bolgiile dantesti. Perpessicius
Poezia Testament de Tudor Arghezi se afl n fruntea primului volum de poezii, !uvinte
potrivite (!"#$ %i constituie poezia sa programatic, poate cea mai cunoscut art poetic din lirica
rom&neasc' Alte poezii programatice sunt Portret, "ug# de sear#, $a aminte'
(onceptul de art poetic e)prim un ansam*lu de trsturi care compun viziunea despre lume %i
via+ a unui autor, despre menirea lui n univers %i despre misiunea artei sale, ntr-un lim*a, literar care-l
particularizeaz'
Tema poeziei Testament e)prim concep+ia despre art a lui Arghezi %i define%te programatic
ntreaga crea+ie liric a poetului, n care cuv&ntul este atotputernic, stp&n a*solut al universului, iar opera
literar este rodul harului divin %i al trudei'
-deea fundeamental a poeziei o reprezint faptul c legatura dintre generatii este realizat, n mod
metaforic, cartea.
TITLUL Testament este sugestiv pentru ideea fundamental a poeziei, aceea a rela+iei spirituale
dintre genera+ii %i a responsa*ilit+ii urma%ilor fa+ de mesa,ul primit de la str*uni' .e asemenea, titlul
ilustreaz %i n sens propriu faptul c poezia este un act oficial ntocmit de poet, prin care las mo%tenire
urma%ilor opera sa literar/ 0u-+i voi lsa drept *unuri dup moarte, 1 .ec&t un nume adunat pe-o carte'
Poezia este alcatuita din cinci strofe cu un numar varia*il de versuri/ 2, 3, 2, 4, 2' (uv&ntul cheie
este cartea, cuvant sim*olic si sinonim cu hrisovul'
Poezia ncepe printr-o nega+ie, care are rolul de a accentua valoarea deose*it a mo%tenirii, opera
literar, *unul cel mai de pre+ al poetului, pe care acesta o las prin testament viitorimii, accentu&nd faptul
c ea constituie o acumulare spiritual de la str*unii mei, realizat cu mult efort %i n mod evolutiv/
Prin r&pi %i gropi ad&nci 1 5uite de *tr&nii mei pe *r&nci
.ialogul imaginar dintre tata si fiu poate fi generalizat ca semnificatie, deoarece, prin
intermediul termenului ce marcheaza un raport filial, Arghezi se refera nu numai la propiul copil, ci si la
cititorul creatiilor sale' Pentru scriitor nici un *un material nu poate fi compara*il ca valoare cu
renumele spiritual al unui zamislitor de literatura si de arta in genere' .e aceea, el a lasat mostenire atat
fiului, cat si cititorilor sai numele lui adunat pe-o carte' Arghezi este pe deplin constient ca prin vocea
artistului si-au e)primat nazuintele si durerile stra*unii sai' Aceasta calitate a artistului de a deveni,
prin talent, e)ponentul clasei sociale din randurile careia provine, este mentionata e)plicit si in opera lui
6ctavian 7oga' 8)perienta spirituala, mostenita de poet de la generatiile anterioare, va fi oferita urmasilor
ca un posi*il model moral' .ificultatile cu care stramosii s-au confruntat de-a lungul timpului sunt numite
metaforic rapi si gropi adanci, la suprafata carora ei au urcat pe *ranci, adesea loviti, dar nu
ingenuncheati de istorie' 7eneratiile tinere vor prelua, din e)perienta trecutului, acele e)emple care merita
sa fie respectate si urmate' Poetul apreciaza ca versurile lui vor constitui o treapta, pe care fiul sau o va
urca pentru a desavarsi cunoasterea vietii si a spiritului omenesc' Totoadata, il indeamna pe fiul spiritual sa
aseze opera poetului la capatai, asa cum credinciosul apreciaza 9il*ia drept modelul crestin calauzitor
al e)istentei sale inchinate lui .umnezeu' (reatia literara argheziana se confunda intentionat cu
hrisoavele istorice, in care au fost notate faptele devenirii acestui popor si ale e)istentei ro*ilor
anonimi care au faurit istoria nationala'
Are loc evolutia de la *iologic la social apoi la intelectual/ cartea mea-i fiule o treapta'
.escendenta in plan istoric este sugerata de le)emele/ *atranii, stra*unii, ro*ii' Poetul se
su*ordoneaza atat generatiilor anterioare cat si celor viitoare pentru ca se considera un intermediar, ceea ce
confera continuitate actului creator' Pe de o parte sunt/ *atranii, stra*unii, ro*ii :o*ul ;iul,
.omnul
<andru de ascendenta lui rurala, de faptul ca provine dintr-o familie de tarani legata intim de istoria
si de traditiile acestui pamant, el evoca veacurile ce s-au succedat si care au fost marcate de sudoarea
muncii miilor de tarani ramasi necunoscuti, care nu s-au clintit de pe aceste meleaguri'
Poetul a cunoscut in profunzime lim*a,ul taranilor, in care a descoperit intelesuri si virtuti poetice
ne*anuite' .in graiul firesc al oamenilor simpli, care isi indeamna vitele la munca ogorului, Arghezi a
imaginat cuvintele potrivite care au alcatuit universul sau liric' -n mod sim*olic, unealta agricola
traditionala numita sapa a fost transformata in condei, iar *razda pamantului roditor a devenit
calimara si izvor pentru inspiratia creatoare' 8fortul poetic a fost de durata, deoarece cuvintele au
capatat intelesuri noi, numai dupa ce au fost framantate mii de saptamani'
Continuarea tradiiei strbune, continuarea operei nfptuite de strmo%i constituie o treapt n
evolu+ia spiritual a omenirii, sim*olizat aici prin fiule, o adresare direct, care d poeziei un ton
familiar, intim, ce apropie genera+iile trecute de viitorime/ =i care, t&nr, s le urci te-a%teapt, 1 (artea
mea-i, fiule, o treapt'
(a mesager al trudei %i durerii str*unilor, poetul a%eaz cartea la cpt&iul civiliza+iei omene%ti,
cu ndemnul, din nou adresat direct, de a respecta acest *un spiritual %i a-l duce spre progres/ A%az-o cu
credin+ cpt&i, 1 8a e hrisovul vostru cel dint&i
8volu+ia spiritual este ilustrat prin instrumentele pe care poetul le enun+ n poezie, de la munca
fizic, sapa %i *razda, omenirea a progresat ctre o activitate intelectual, condei, climar/ (a s
schim*m acum, nt&ia oar, 1 5apa-n condei %i *razda-n climar
>im*a,ul poetic vine din vor*irea *tr&nilor, din lim*a popular, .in graiul lor cu-ndemnuri pentru
vite, din care poetul a ivit cuvinte potrivite, ceea ce constituie o mrturisire de credin+, creia i
rm&ne devotat' -nova+ia stilistic arghezian face ca poetul s valorifice cuvintele n sens estetic, s le dea
o nou semnifica+ie, ntruc&t cuv&ntul este la Arghezi atotputernic/ >e-am prefcut n versuri %i-n
icoane' 1 ;cui din zdren+e muguri %i coroane, 1 ?eninul str&ns l-am preschim*at n miere, 1 >s&nd
ntreag dulcea lui putere'
(uv&ntul arghezian este omnipotent, el poate s m&ng&ie sau s pedepseasc, s aline sau s
ocrasc/ Am luat ocara, %i torc&nd u%ure 1 Am pus-o c&nd s-m*ie, c&nd s-n,ure'
8)perienta trudnica, anonima si mereu identica cu sine a plugarilor romani a fost inno*ilata de poet
si transformata in versuri, icoane, muguri si coroane (enumeratie metaforica$' Amagirile poetului,
indignarea si suferinta, al caror venin l-a gustat de-a lungul vietii, s-au transformat in mierea
cunoasterii e)presie a artei poetice care invinge vicisitudinile e)istentei reale'
(uv&ntul este divin, este dat de la .umnezeu, poetul fc&nd trimitere la 9i*lie, unde se spune c
mai nt&i a fost cuv&ntul, iar genera+iile viitoare au datoria de a-l pstra %i a-l nl+a/ Am luat cenu%a
mor+ilor din vatr 1 =i am fcut-o .umnezeu de piatr, 1 @otar nalt, cu dou lumi pe poale, 1 Pzind n
piscul datoriei tale'
Poetul recunoaste ca versurile lui sunt capa*ile sa e)prime si imagini sensi*ile, dar au si taria sa
in,ure, atunci cand autorul s-a confruntat cu aspecte condamnate ale lumii contemporane' 8l si-a
manifestat respectul si pietatea fata de cei morti, facand din amintirea fiintelor sacrificate o e)presie a
divinitatii de neclintit .umnezeu de piatra' 0umai spiritele alese fie datorita credintei lor religioase,
fie inaltate prin harul artistic sunt capa*ile sa-si gaseasca implinirea in piscul datoriei fata de sim*olul
divin' Autorul s-a straduit sa investigheze teme si motive lirice mai putin a*ordate de poetii care l-au
precedat'
.atoria poetului este aceea de a ilustra n poezia sa, sim*olizat prin vioar, durerile neamului
rom&nesc, imaginea groteasc a stp&nului ,uc&nd ca un +ap n,unghiat fiind su*liniat de ideea *iciului
r*dat ntors n cuvinte, ca sim*ol al iz*virii %i pedepsirii celor ce au provocat suferin+ele' >im*a poetic
n care sunt e)primate aceste idei este surprinztoare prin inova+ie stilistic, Arghezi aduc&nd n literatura
rom&n estetica ur&tului, o nou manier literar de a e)prima frumosul, d&ndu-i astfel o nou valoare/
.in *u*e, mucegaiuri %i noroi 1 -scat-am frumuse+i %i pre+uri noi'
Tudor Arghezi consider poezia o domni+ rsf+at, aleas, care este plin de sensi*ilitate %i de
no*le+e spiritual/ Antins lene% pe canapea 1 .omni+a sufer n cartea mea'
Ultima strof d o defini+ie concret operei literare care, n concep+ia lui Arghezi este o m*inare
armonioas ntre har, talent, inspira+ie %i trud, efort, ntre care e)ist o uniune perfect/ 5lova de foc %i
slova furit 1 Amperecheate-n carte se mrit, 1 (a fierul cald m*r+i%at n cle%te'
Apropiindu-se de convingerea critica a lui (alinescu (fomulata in Principii de estetica$, Tudor
Arghezi sustine ca nu e)ista e)perienta umana care sa nu poata fi transformata in fapt artistic si din care
*eneficiarul produsului artistic sa nu poata e)trage o pilda semnificativaB totodata, el nu admite distinctia
intre cuvintele poetice si non-poetice, apreciind ca limbajul in sine este capabil sa deina o mare poe!ie,
prin geniul lingvistic al celui care il manuieste si ii acorda semnificatii ne*anuite/ .in *u*e, mucegaiuri si
noroi 1 -scat-am frumuseti si preturi noi 1 C'''D 1 8-ndreptatirea ramurei o*scure 1 -esita la lumina din padure
1 5i dand in varf, ca un ciorchin de negi, 1 :odul durerii de vecii intregi'''' 8)perienta umana umana
necunoscuta sau ramasa nerelevata artistic pana la el a fost transformata de Arghezi intr-un *ici al
cuvintelor pedepsitoare' -n creatia sa, au fost armonizate pe deplin slova de foc (inspiratia, harul
poetic spontan$ si slova faurita (truda, efortul artizanului$, reunind intelesurile poetice traditionale ale
lim*ii romane cu sensurile noi, descoperite de catre Tudor Arghezi in polisemia virtual inepuiza*ila a
lim*a,ului' .eplina lor armonizare este sugerata de comparatia materiala a fierului cald im*ratisat in
cleste (o*iectul ori sensul nou-creat se desprinde din instrumentul concret sau din matricea spirituala
replamadita artistic$'
Poetul se consider ro*ul cititorului, care este .omnul, el creeaz o oper care s fie citit de
urma%i, e cel care trude%te din greu pentru ca cititorul s fie con%tient de datoria sa de a contri*ui la
evolu+ia civiliza+iei spirituale a omenirii/ :o*ul a scris-o, .omnul o cite%te
In finalul artei sale literare, Arghezi marturiseste ca nu a fost decat ro*ul care si-a scris cu
umilinta cartile, pe care .omnul le va primi drept ofranda, alaturi de lectorii sai din prezent si din viitor,
care le vor citi si patrunde intelesurile' -n paginile volumelor de versuri raz*ate la suprafata, din adancurile
creatiei, mania *unilor poetului, al carui ecou constient s-a facut autorul insusi'
Antreaga oper literar este rodul unei tradi+ii strmo%e%ti n care se nscrie %i opera lui n mod
evolutiv, progresiv, pe care o las mo%tenire urma%ilor, a%a cum %i el a preluat-o %i a nfrumuse+at-o, a
m*og+it-o, a nl+at-o spiritual/ ;r-a cunoa%te c-n ad&ncul ei 1 Eace m&nia *unilor mei'
(a form de manifestare poetic, originea esteticii ur&tului se afl n ;lorile rului ale lui
9audelaire' >a Arghezi are loc un proces de su*limare estetic, anga,&nd, prin for+a primordial a
cuv&ntului, ameliorarea lumii' Veninul cu efecte mortale a fost transformat n miere, valen+a negativ
fiind reconvertit n una *enefic, bubele, mucegaiurile %i noroiul, atinse parc de *agheta magicianului,
do*&ndind un alt sens, de frumuse&i %i pre&uri noi, o poten+ial transfigurare n *ine'
Pe aceast latur, a ilustrrii esteticii ur&tului, se folosesc cuvinte ce e)prim strile negative, toat
gama semantic posi*il/ ocara a fost pus c&nd s-m*ie, c&nd s-n,ure, limita inferioar a lumii, care
va fi supus nno*ilrii, purificrii, este alctuit metaforic din *u*e, mucegaiuri %i noroi, cele mai
e)presive cuvinte n sim*olistica imundului %i a putreziciunii' ;orma invers a perfectului compus, iscat-
am, sugereaz ini+ierea, greu de oprit, a acestui fenomen cathartic ce cuprinde ntreaga crea+ie' ?eninul
%i mierea sunt metafore antitetice ale infernului sau ale plcerii vie+ii, *u*ele, mucegaiurile,
noroiul sunt metafore ale unei stri latente, de putrefac+ie a materiei, ultimul grad de descompunere pe
care l sufer crea+ia originar' Acestea reprezint, alturi de cealalt metafor ce ncununeaz eflorescen+a
de mizerie a lumii, ciorchini de negi, materia prim a procesului de purificare nceput de Arghezi prin
estetica ur&tului'
Limbajul artistic (estetica ur&tului$ se individualizeaz n literatura noastr prin modalit+i
originale %i novatoare/ - sinta"me poetice construite n serii opuse/ graiul lor cu ndemnuri pentru vite1
am ivit cuvinte potriviteB *u*e, mucegaiuri %i noroi1 frumuse+i %i pre+uri noiB zdren+e1 muguri %i
icoaneB veninul1 miereB # metafore surpin!toare ca semnifica+ii/ pentru sensul de oper, poetul
folose%te o multitudine de metafore/ carte, hrisov, ocara, cuvinte potrivite, .umnezeu de piatr,
ciorchini de negi, slova de foc %i slova furitB # epitetele se disting prin inoaie, prin alturarea de
cuvinte surprinztoare/ dulcea lui putere, durerea surd %i amar, torc&nd u%ureB # sinta$a surprinde
prin inersrile de topic/ =i d&nd n v&rf, ca un ciorchin de negi,1 :odul durerii de vecii ntregi'B #
limbajul popular este semnificativ n poezie prin e)presiile %i cuvintele populare/ pe *r&nci, saricile,
plvani, poale, zdren+e, +ap n,unghiat, se mrit'
%ersurile au metric ariabil& iar le$icul e abrupt& coluros& n consonan+ cu asprimea ideilor
transmise'
6rice act creator spiritual implic %i cultul poetului pentru tradi+ie, pentru strmo%i %i totodat
responsa*ilitatea creatorului fa+ de urma%i, idee e)primat de Arghezi n mod e)plicit/ Poezia e 'ns#%i
via&a, e umbra %i lumina care catifeleaz# natura %i d# omului senza&ia c# tr#ie%te cu planeta lui 'n cer.
Pretutindeni 'n toate este poezie, ca %i cum omul %i-ar purta capul cuprins 'ntr-o aureol# de icoan#'