UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

ANUL 2 FR
DISCIPLINA TURISM INTERNATIONAL
PROFESOR ANDREEA BALTARETU

LOCUL TURISMULUI IN
ECONOMIA BELGIEI

CAPITOLUL 1

a) GENERALITATI:

Numeoficial: Regatul Belgiei

Pozitia geografica: in vestul Europei
Capitala: Bruxelles
Suprafata: 30500 km
Densitatea populatiei: 333 loc / km
Natalitatea:11.8 %
Mortalitetea:10,5 %
Populatia urbana: 97 %
Impartire administrativa: 3 regiuni dintre, care 2 impartite in 10
provincii
Sarbatoarea nationala: 21 iulie
Limba oficiala: olandeza si franceza (flamanda si flavona)
Culte: Catolicism in proportie de 90 %
Moneda nationala: Euro ()

b) POZITIE GEOGRAFICA:
Belgia este asezata in vestul Europei, cu iesire la Marea Nordului.
Limite administrativ-teritoriale: la N- Olanda; in E- Germania si
Luxemburg; in S-V Franta; iar in N-V Marea Nordului

c) MEDIUL NATURAL
RELIEFUL: Relieful Belgiei urca in trepte de la Marea Nordului
din N-V teritoriului, catre S-E pana la masivul Ardeni (400-700 m), un
podis vechi (Belgia inalta). In centru se afla regiunile Brabant,ceva mai
2

jos si mai inclinata spre mare: Belia de jos;Flandra, cu colinele din

Campine (in vestul tarii), apoi o regiune nisipoasa ce merge pana la
Campia Flamandra pe coasta Marii Nordului. Atat podisul Condor cat si
podisul Ardeni sunt strabatute de ape pline de meander, care au sapat vai
adanci de 200-300 m (Sambre-Meuse): fenomenele carstice (ocrotite in
rezervatii). Tara se imparte in trei zone geografice: la nord Belgia de jos
(mai putin de 100 de metri altitudine, Belgia mijlocie(intre 100 si 200 m
alt.) si Belgia de sus (intre 200 si 500 m). Altitudinea maxima se afla la
Botrange (649 m).
Proximitatea Marii Nordului si a Ardennelor explica situatia
geografica particular favorabila a Belgiei.
CLIMA: Este temperat-oceanica, bogata in precipitatii (900
mm/an), aduse de vanturile din vest. Temperatura medie anuala vara este
de 17C, iar iarna este de 3C. In Ardeni clima este mai aspra iar in
Campine putin mai blanda. Invecinata la nord cu Olanda si Marea
Nordului, la est cu Germania si cu Marele Ducat de Luxemburg si la sud
si la vest cu Franta, tara se bucura de o clima oceanica caracterizata de
temperaturi moderate (media de 11.2 grade C), vantul dominant sufland
din vest, ploi frecvente si nebulozitate
FLORA SI FAUNA: Padurile cuprind 20 % din teritoriul tarii, ele
comasandu-se in special in masivul Ardeni. Cele mai dese specii de arbori
intalnite sunt stejarul, fagul si mesteacanul, si mai rar artarul. Fauna
acestei tari cuprinde o varietate de specii de animale, cum ar fi: pisica
salbatica, salamandra, baltanul purpuriu, cormoranul, lopatarul (in
regiunea litoralului), etc. Belgia detine peste 200 de rezervatii naturale, de
stat sau particulare, si un parc national.
d) ISTORIA
Celtii belgi au fost cuceriti de romani de romani intre anii 58-50
i.e.n si teritoriul a fost trnsformat in provincie romana: Gallia Belgica.
Ulterior este cucerita de catre franci intre sec. III-IV d.Hr. facand parte
din regetul Merovingian, apoi din cel Carolingian si din cel Lotharingian,
dupa anul 843 d.Hr. In sec. IX este invadata de Vikingi si se formeaza
3

formatiuni statale semi-independente, comitatele Flandrei si Brabandului,

care in 1384 intra sub stapanirea Burgundiei. Dupa revolta tarilor de jos
impotriva Spaniei in 1572 si dupa obtinerea independentei de catre
Olanda, teritoriul Belgiei se reuneste in: Uniunea din Arass, dar
ramane sub stapanire spaniola. Dupa infrangerea lui Napoleon, la
Conferinta de la Viena (1815) se decide intrarea Belgiei in componenta
Tarilor de Jos. In 1830 izbucneste la Bruxelles revolutia anti-olandeza, in
urma careia Belgia isi proclama independenta. Prin Constitutia adoptata
in 1831, dupa modelul American, Belgia devine monarhie constitutionala.
In timpul celor doua razboaie mondiale Belgia a ramas o tara neutra, dar
asta nu a impiedicat Germania sa-i incalce teritoriul. In ultimele decenii
au crescut disputele lingvistice intre vorbitorii de limba franceza si cei de
limba olandeza, accentuate de diferentierea pe plan economic a nordului
si sudului, repercursiuni ce se observa si in viata politica si in
instabilitatea guvernului. In 1988 Belgia devine stat federal. Situata intr-o
zona de interferenta si de confruntare acivilizatiilor, a captat o adevarata
vocatie europeana. Belgia este statul fondator al CONSILIULUI
EUROPEI in 1949, si a altor institutii europene de o deosebita
importanta, dintre care amintim aici: CEE, VEO, NATO, etc.
e) POPULATIA SI DEMOGRAFIA
Belgia este una din statele cu cea mai densa populatie din lume,
datorita pozitiei privilegiate pe continent. Are o populatie de 10.309.725
locuitori, 1083 de centenari in anul 2002, si o densitate de 316 locuitori
pe km. Doua mari comunitati traiesc in Belgia: Flamanzii in nord
care vorbesc olandeza, si Wallonii in sud care vorbesc franceza.
Bruxelles este oras bilingv, majoritatea locuitorilor sunt insa
francofoni. In extrema de est a tarii se gaseste comunitatea de expresie
germanofona. Libertatea religioasa este inscrisa in Constitutie.
Majoritatea belgienilor sunt catolici.
Ca si alte tari ale Uniunii Europene, Belgia numara familii din ce
in ce mai mici confruntate cu imbatranirea populatiei. Obligatia
scolara este 12 ani de la varsta de 6 la 18 ani. Belgienii lucreaza in
agricultura, in industrie, servicii (banci, hoteluri, crese), informatica si
cercetare.

f) MEDIUL POLITIC
Incepand din 1993, Belgia este un Stat federal care se compune din
Comunitati si Regiuni. Trei Comunitati (francophona, flamanda si
germanofona) si cele trei Regiuni(Flamanda, Bruxelles- Capitala si
Wallona) au reluat competentele Statului Federal. Acesta pastreaza
insa gestiunea domeniilor care ating interesul tuturor cetatenilor
belgieni. Cele trei limbi oficiale sunt: franceza, neerlandeza si
germana.Belgia este o monarhie constitutionala din 1831. Seful
Statului este Majestatea Sa Regele Albert II, al saselea Rege al
Belgienilor si simbolul natiunii intregi. Atributiile sale sunt definite
prin Constitutie. Monarhia umple rolul fundamental in unitatea
Belgiei. Prezenta in Uniunea Europeana de la fundarea acesteia,
Belgia a asigurat intre 1 iulie 2001 si 31 dec 2001 presedentia
consiliului Uniunii Europene. Astfel Europa a profitat de experienta
nationala belgiana de diversitate si unitate: pentru prima data in istoria
Belgiei si a Europei, Comunitatile si Regiunile au intervenit activ in
numele Belgiei impreuna cu reprezentantii autoritatii federale in
materiile competentei de care dispun. Ministerele Comunitatilor si
Regiunilor au prezidat consiliile de Ministri si in alte cazuri au
constituit delegatia Belgiei in interiorul Consiliului.

g) ECONOMIA
Economia belgiana este caracterizata prin puternica productivitate,
o slaba inflatie, un calm social si o stabilitate politica, la origine de o
mare prosperitate economica. Somajul este sub media europeana si
continua sa scada. Exportul constituie doua treimi din produsul
national brut.Fiind o tara traditional industriala exista unele ramuri ce
s-au dezvoltat foarte mult cum ar fi: industria textile, sticlarie,
ceramica, slefuirea diamantelor, industria metalurgica feroasa si
neferoasa (cupru, zinc, plumb, aluminiu), industria constructoare de
masini (masini unelte, autoturisme, agricole, material feroviar),
industria constructoare de vase fluviale si maritime, ind. farmaceutica,

de prelucrare a huilei, chimizare a petrolului (pe care il importa alaturi

de o serie de materii prime lipsa), aparatura de telecomunicatii etc.
Agricultura angreneaza 3 % din populatia activa, iar in cadrul
acesteia se remarca cresterea animalelor (porcine si ovine); de
asemenea se cultiva cereale (grau, orz, secara), plante industriale,
sfecla de zahar, legume, fructe. Circa 70 % din energia electrica
necesara se realizeaza cu ajutorul centralelor nucleare. Serviciile sunt
la randul lor foarte dezvoltate si foarte diversificate. Transporturile si
telecomunicatiile sunt foarte dezvoltate in aceasta tara vest-europeana,
principalele axe rutiere care traverseaza tara numara 51 km de
autostrazi /1000km , ceea ce reprezinta 1631 km in total, aproape
dublu fata de reteaua germana. Din spatiu astronautii nu au decat
doua puncte de reper pe Terra: Marele Zid Chinezesc si Belgia. De
mult timp, Nasa numeste focarul luminos care este format din
insiruirea iluminarii autostrazilor belgiene, The Belgian Window.
Cu o lungime de 3471 km, reteaua cailor ferate este cea mai densa din
continent.
Belgia are trei mari porturi maritime: Antwerpen(Anvers),
Gent(Gand) si Zeebruge si doua porturi interioare: Bruxelles si Lige.
Canalele navigabile ale Belgiei au o lungime totala de 1500 km si
garanteaza legatura cu Rotterdam si cu Rhinul. Drumurile locale
totalizeaza
148.216
km,
autostrazile
1.727
km,
iar
drumurile nationale 12.750 km si sunt folosite de mai mult de 4,6
milioane vehicule. Caile ferate au o lungime totala de 3.518 km,
dintre care 2.631 km electrificate. Acestea se afla n proprietatea
statului. Belgia este tara cu cea mai mare densitate de cai ferate de
pe glob. Din punct de vedere al infrastructurii aeriene n tara sunt
42 de aeroporturi si un heliport. Cel mai mare aeroport al Belgiei
este Brussels National Airport. Rurile Belgiei sunt legate ntre ele
printr-un important sistem de canale. Lungimea agregata a acestor
canale si ruri navigabile este de 1.520 km. Din cele 9 porturi ale
Belgiei, Antwerp reprezinta unul din cele mai aglomerate porturi ale
lumii. Ramurile militare cuprind: Armata, Forta aeriana, Marina,
Jandarmeria nationala. Cheltuielile cu armata ating suma de 3.9 mil.$,
reprezentnd 1,3% ca procent din PIB. Infrastructura financiara a
tarii este foarte dezvoltata, existnd peste 70 de banci. Bursa de
valori este reprezentata de Euronext N.V., grup care ofera si servicii
de cliring si informatii.

CAPITOLUL 2

TURISMUL
Belgia este o destinatie turistica pentru ansamblul europenilor. Multe
regiuni ale tarii au resurse din acest sector economic.
In 1997 in Belgia au sosit 6.037.031 mil. de turisti, iar veniturile din
turism se ridica la aproximativ 6 miliarde de dolari. Principalele zone sau
obiective turistice sunt: Litoralul Marii Nordului, cu statiunile: Ostende
(bai termale si muzeul James Ensor),Knokke-Heist (casino),
Blankenberge (casino, port de agrement- iahting), si peisajele Flandrei
maritime (dune, cele mai intalnite la Koksijde, vegetatie de landa),
Ardennes, statiunea Hotton-sur-Ourthe (pesterile o mie una de nopti),
Han-sur-Lesse (pesteri cu cea mai inalta sala subterana din Europa 129
m.), statiunea balneara Spa, cunoscuta inca de pe vremea romanilor,
Dinant (cetatea veche, primaria, pestera La Merveilleuse), Durbuy (cel
mai mic oras din Europa), St. Hubert (basilica, loc de pelerinaj), Flandra
cu Bokrijk (cel mai mare muzeu in aer liber din Europa), etc.
PRINCIPALELE ORASE TURISTICE:

IEPER (YPRES) impresionant oras medieval,complet distrus in

timpul celui de al doilea razboi mondial, si apoi refacut integral dupa
vechile planuri ale orasului, acesta este situate in vestul Belgiei (are o
populatie de 18.500 loc.), si pe langa trecutul tumultuous pe care il
detine se poate lauda cu o industrie textile, alimentara, si ceramica,
foarte dezvoltate.

BRUXELLES: oras cu 1.012.258 locuitori si o densitate de 6272

locuitori / km, Bruxelles este ntr-adevr o rspntie belgian i
european, ora xenofil i primitor. Simbolul oraului este putiul
(local: ketje ), adic locuitorul de batin din Bruxelles, nchipuit
ndeosebi prin Menneken Pis, alturea de care se afl zinneke ,
simbol al amestecului de cultur. Bruxelles e i locul de ntlnire ntre
culturile romanic - valon - i germanic.Limba proprie a oraului
Bruxelles recunoscut drept limb regional e brusselara, un
dialect al limbii franceze cu un mare numr de mprumuturi dintr-un
dialect al limbii neerlandeze. Totui cele dou limbi oficiale sunt
franceza i neerlandeza n ntreaga regiune.Originea numelui nu e
limpede. Unii, pentru a justifica ortografia francofon creat artificial
n 1830, vorbesc de broekzeil ( stof de pantaloni ). Alii, innd
cont de pronunare i ndeosebi de ortografia clasic, vorbesc de
bruidscel ( cmara miresei ). n fine, o alt ipotez vorbete
despre o form romanic neautentificat, ce ar nsemna casa
mlatinii OBIECTIVE TURISTICE:Moneda (Teatrul Regal al
Monedei). Aici s-a proclamat independena Belgiei n 1830.
Monumentul Menneken Pis. Atomul este un monument renumit al
atomului de fer, mrit de 150 de miliarde de ori mai mult. A fost
construit cu prilejul Expoziiei Mondiale care a avut loc aici la 1958.
Parcul Jubileului, cuprinznd halele, muzeele, parcul propriu-zis i
8

arcul de triumf; anume construit cu prilejul srbtorii de cincizeci de

ani de la independena Belgiei. Catedrala Sfntul Mihail i Sfnta
Gudura. Basilica de la Koekelberg, a 5-a din lume ca mrime.
Mroalele: cartier popular n Bruxelles, unde se afl renumitul
talciocdin Bruxelles. Cartierul i-a fcut renumele datorit Palatului
Justiiei. Nisiposu (de Zavel / le Sablon), cartier de magazine de
vechituri. Parcul Bru (prescurtare de la Parcul Bruxelles): aici a
avut loc Expo-ul din 1958; astzi sit de distracii: complexul de produse
bio, parcul Mini-Europa, restaurante, Staia Regele Baldeuin,
planetariu, Atomul. Parcul din Laeken: domeniu de 160 ha, cu Palatul
din Laeken (reedina regeasc belgian), Cripta regeasc (cercetat
ndeobte de tinerii evlavioi ce vin pentru moatele Regelui Balduin),
serele regeti, turnul japonez i pavilionul chinezesc.

LIEGE: (bisericile Sainte-Croix, Saint-Barthelemy, Saint-Denice, casa

Curtis, muzeul Ansembourg, muzeul Gretry. Orasul este situate in
estul Belgiei, pe raul Meuse la 90 km. de Bruxelles. Este legat de portul
Antwerp prin canalul Albert, este puternic dezvoltat in materie de
industrie siderurgica, chimica, textile, portelanuri, detine un
observator astronomi.

 ANWERS: situat in nordul Belgiei, la 90 de

km. de Marea Nordului, important port
maritim pe canalul Albert, si la estuarul
fluviului Escaut. Santier naval, cu un
important centru industrial. Ca monumente se
remarca biserica Saint-Paul ce dateaza din
secolul XVI.

10

 CHARLEROI: oras cu 217300 locuitori,situate la 50 km sud-est de

Bruxelles, este un bogat centru industrial, si un puternic centru
carbonifer.Din punct de vedere turistic se pot vizita muzee, cum ar fi
muzeul Beaux Arts, si Jules Destre, precum si multe biserici dintre
care cea mai importanta este Saint-Christopher basilica.

CAPITOLUL 3
Forme de turism

In aceasta tara intalnim toate formele principale de turism (intern,

receptor, emitator,intern,national, si international), Belgia fiind o
destinatie turistica importanta in randul tarilor Europene,datorita pozitiei
sale
geografice,culturii,infrastucturii,bazei
materiale,conditiilor
geografice, economice si nu in ultimul rand datorita principalelor centre
si institutii Europene. Prezent in aceasta tara este si turismul de afaceri
alaturi de cel montan si de cel de pe litoral.Belgia detine o puternica
infrastuctura rutiera, feroviara, aeriana si maritima,precum si o baza
11

tehnico-materiala dezvoltata, toate favozizante desfasurarii in conditii

optime a turismului. Reteaua hoteliera este deosebit de dezvoltata, alaturi
de servicii adiacente specifice efectuarii turismului. Belgia ofera spre
vizitare atat obiective naturale cat si antropice

CAPITOLUL 4

INDICATORII TURISTICI
SEJURUL MEDIU PE TARA: nr de inoptari/nr de turisti sositi
in 1995

14.133 / 5560 = 2.5 zile

in 1999

13.111/6.369 = 2.05 zile.

Din acest calcul rezulta ca sejurul mediu a scazut, fapt ce

poate fi datorat mai multor motive, cum ar fi, scaderea interesului fata de
tara.
PREFERINTA RELATIVA: - turisti din xy / populatie x *100
In 1996
In 1998

10.638 / 23.000.000 X 100 = 0.04 turisti

14.366 / 22.000.000 X 100 = 0.06 turisti
-turisti din xy / turisti ce parasesc x*100

In 1996
In 1998

10.638 / 5.748.227 X 100 = 0.1 %

14.366 / 6.892.640 X 100 = 0.2 %
12

INDICATORII OFERTEI TURISTICE

Nr de locuri cazare 1995 / nr de locuri cazare
-In 1999 = 154.709 / 155.274 = 0.9 %
Din aceat calcul rezulta ca, capacitatea de cazare din interiorul
Belgiei a crescut desi sejurul mediu a scazut.
INDICATORII RELATIEI CERERE-OFERTA SI OFERTA-CERERE

CUC = nr de innoptari / nr locuri de cazare * nr de zile functionare X 100

-In 1995
-In 1998

CUC = 13.878 / 157.265 * 365 x 100 = 0.024 %

CUC = 14.838 / 155.274 * 365 x 100 = 0.026 %

INDICATORII EFECTELOR ECONOMICE

Cheltuiala medie pe turist CMT = cheltuieli totale / nr. Turisti
plecati
-In 1995
5.859 / 9.003 = 650 $ / turist
-In 1999
7.039 / 10.057 = 699 $ / turist
Se observa ca desi economia Belgiei are un usor riviniment, aceasta se
simte si in cheltuielile turistilor plecati din aceasta tara.
Incasarea medie pe turist IMT = incasari totale / nr. turisti sositi
-in 1995
-in 1997

IMT = 3.731 / 5.560 = 669 $ / turist

IMT = 5.275 / 6.037 = 873 $ / turist
13

se observa ca incasarea medie pe turist a crescut considerabil, aceasta

crestere se datoreaza probabil prin cresterea calitatii serviciilor,
diversificarea gamei de oferta turistica etc.

Indicile raportului de schimb incasare unitara / cheltuiala unitara

-In 1995
669 $ / 650 $ = 10 % mai mult, deci exista un
castig adus din turism
-in 1997
873 $ / 636 $ = 13 %
Incasarea turistica pe locuitor total incasari / nr. populatie
-In 1997

5.275.000.000 / 6.000.000 = 879 $ pe locuitor.

INDICATORII DENSITATII TURISTICE

Densitatea turistica in raport cu populatia turisti sosoti / populatie
-In 1999
6.369.000 / 6.000.000 = 1.06
adica un turist la un locuitor.
Densitatea turistica
- in 1999

6.369.000 / 30.500 = 208 turisti / km .

14

INDICATORII POTENTIALULUI TURISTIC AL PIETELOR

Intensitatea turistica a plecarilor in vacante in strainatate

Total turisti ce pleaca in vacante / populatia tarii din care pleaca x 100
- in 1999

777.300 / 6.000.000 x 100 = 12.9 % .

15

BIBLIOGRAFIE:
STATELE LUMII internet
TURISM INTERNATIONAL - de Andreea Baltaretu, Editura
Oscar Print 1999
STATELE LUMII DE LA A Z internet
ENCICLOPEDIA GEOGRAFICA de Ion Marin
INTERNET WWW.INFOTURISM. RO;
INTERNET- WWW. EMIGREZINBELGIA. RO;

16