Timp de peste un secol, Anglia

a luptat pentru consolidarea

~i miirirea posesiunilor sale
in Franta ~i chiar ~i-a revendi-
cat pretentiile la tronul
Frantei. lnsii, in ciuda unor
victorii spectaculoase, efor-
turile Angliei s-au dovedit
zadarnice.
~ ZbaiUl de a suta de ani dintre Anglia ~i
Franta a durat din 1337 pan;l in 1453.
cesta nu a fast de fapt un singur
r;lzbai, ci a serie de canflicte intrerupte de
periaade lungi de pace. Principala sa cauz;l,
dac;l privim in urm;l la cucerirea narmand;l
din 1066, era faptul c;l regele Angliei era ~i
unul dintre cei mai rnari n:obili ai Frantei, can-
sabie lata
~ ,"..,,",i'
,
"
-0
~
~
.jl~j
O Prima batalie a fast data la Sluys, in
Flandra, in 1 340. Scapul flatelar militare
medievale era aprapierea de inamic ~i
legarea carabiilar unele de altele, farmand
astfel a platfarma pe care sa se poata lupta.
suli,3
ril~ij
'~i"~
!!'1
"
~
troland teritorii Intinse din interiorul acesteia.
Regii francezi au privit aceasta situatie ca pe
o amenintare ~i au Incercat sa reduca din pro-
prietatile monarhului englez. Din acest punct
de vedere, Razboiul de o suta de ani
reprezenta etapa finala a unui conflict ce
durase deja peste 300 de ani.
Izbucnirea razboiului
cand Edward al lll-lea a devenit rege al
Angliei, principala sa proprietate din Franta
era ducatul de Aquitaine din sud-vest.
ghioaca
I '
:"
O Arme folosite de
luptatori cu arbaleta, arca~i
~i oameni in armuri, inclu-
siv rapidul arc alungit.
Nelntelegerile asupra acestuia ~i faptul ca
francezii li sprijineau pe du~manii scotieni ai
lui Edward, au dus la izbucnirea unui razboi
la care Edward probabil se a~tepta. Aces~ era
o figura militara, avand alaturi o aristocratie
nelini~tita pe care o tinea ocupaia cu aventuri
straine incitante.
Razboiul le-a oferit englezilor posibilitatea
de a jefui ~i de a-~i Insu~i averi In urma ras-
cumpararii prizonierilor de rang malt; de fapt
multe campanii engleze~ti pareau expeditii de
jafuri m timpul carora zone Intinse ale Frantei
erau devastate. Din fericire pentru englezi,
toate invaziile se Indreptau m aceea~i directie,
iar razboiul a avut loc doar pe teritoriu francez,
din pricina unei victorii navale la Sluys (1340)
ce i-a oferit Angliei controlul asupra Canalului
Manecii pentru rnai mult de 30 de ani.
Preten~ie la tron
La Inceputul conflictului, Edward al lII-lea a
ridicat miza prin pretentia la tronul Frantei,
bazandu-se pe faptul ca mama sa fusese fiica
unui rege francez, Filip cel Drept, In timp ce
Filip al VI-lea era doar descendent al fratelui
mai tanar al acelui rege. Ca replica, avocatii
~ francezi au declarat ca dreptul la tron nu
~ putea fi asigurat de o femeie.
O Regele francez Carol al
V-Iea, la incoronarea sa. in
ciuda victoriilor engleze de
la Crecy ~i Poitiers, pana in
1375 Carol a recuperat
majoritatea teritoriilor
franceze.
89
RAzBOIUL DE O SUTA DE ANI
O H3r1:i ale teri-
De vreme ce Filip se afla In functie,
Edward nu se putea a~tepta sa i se impli-
neasca dorinta. insa, probabil ca acesta a con-
siderat-o o buna tocmeala, cand cele doua
parti au ajuns la negociere; ~i, de asemenea,
a creat motive de nemultumire fata de Filip al
VI-lea, in special celor din familia Fleming, o
scuza legitima pentru a-~i schimba loialitatea.
Totu~i, victoriile Angliei in Franta au fost
insemnate, iar pretentia la tron a jucat un rol
important Inultimele etape ale razboiului.
Pe uscat nu au avut lac batalii decisive In pri-
mele faze. Urn1ind o traditie engleza, Edward a
00 Victoria
englezilor de la
Crecy, din august
1346, a fost
rezultatul deciziei
de a lua o pozi,ie
defensiva avanta-
joasa, folosind o
fort,a militara mai
bine organizata ~i o
arma deosebit de
eficienta: arcul
alungit.
O Figura
Prin~ului Negru,
Edward pe
mormantul aces-
tuia din catedrala
Canterbury. Cel
mai mare dintre
fiji lui Edward a!
111-lea, l-a cap-
tu rat pe regele
francez Jean al Il-
l lea in lupta de la -
Poitiers (1356).
1nftintat o coalitie anti-fumceza ce cuprindea
Flandra ~i printii gel1llani. Aceste aliante n-au
reu~it mare lucru, iar propriile inc4rsiuni ale lui
Edward in Franta au fost distrug~toare, dar f~
o valoare rnilitarn directa. Uneori ambele Parti
propuneau rezolvarea conflictelor intr-o ma-
niera cavalereasc~, la o singura intalnire. inainte
de a se gandi mai bine ~i de a se retrage.
I
Prima victorie
Prima mare victorie nu a fost deloc una cava-
lereasc~. in 1346, armata lui Edward a fost in-
coltit~ pe teritoriu str~in, ~i silil.I s~ dea b~l.Ilia
de la Crecy .Mai degrab~ disperarea decat pri-
ceperea militar~ i-a determinat pe englezi s~
foloseasc~ tacticile neortodoxe pe care le
90
toriilor stapanite
de Anglia ~i ali-
a1ii sai in diferite
stadii ale
razboiului.
O Portret al regelui englez Henric al V-Iea
(1387-1422). Prima campanie militara a sa
din 141 5, l-a facut posesorul portului
Harfleur in septembrie ~i ca~tigatorul bataliei
de la Azincourt o luna mai tarziu.
na ca poporul francez suferea in unna actiu-
nilor ambelor armate. Pe masura ce conflictul
evolua, francezii incepeau sa-i priveasca pe
englezi nu ca pe ni~te lorzi feudali, ce puteau
fi chiar preferati in locul unui despot francez,
ci ca pe ni~te intru~i ce trebuiau alungati de
pe pamantul Frantei.
Monarhii neputincioase
Francezii ar fi putut foarte bine sa profite de
dificultatile englezilor in timpul dornniilor agi-
tate ale lui Richard alll-lea ~i Henric allY -lea,
momente in care Anglia era incapabila sa
ca~tige razboiul. insa, de~i o flota franceza
re1nnoita a devastat coasta de sud a Angliei la
1nceputul domniei lui Richard al ll-lea,
monarhia franceza a devenit in curand la fel
de incapabila ca ~i rivala sa. Carol al Vl-lea a
venit la putere la varsta de 12 ani ~i a 1nnebu-
nit in tinerete. in cea mai mare parte a dom-
niei sale de lunga durata (1380- 1422), Franta
s-a aflat sub controlul rudelor regale care au
pradat veniturile coroanei ~i au avut nume-
roase divergente 1ntre ele.
pana la 1nceputul secolului al15-lea, tara a
fost dezbinata de razboiul civil dintre doua
grupari, Armagnacii ~i Burgunzii; ~i de vreme
ce regele era controlat de primii, era aproape
Edward (nu stapanirea feudala, ci suveranita-
tea absoluta), asupra zonei din jurul portului
Calais ~i asupra unei Aquitaine marite la apro-
xirnativ o treime din teritoriul Frantei. in plus,
Jean insu~i a trebuit sa fie rascumparat contra
imensei sume de 3 milioane ecu de aur. De~i
Edward renuntase la pretentiile sale la tron, tra-
tatul reprezenta un mare triurnf in favoarea sa.
De~i aparent defmitiv, triumful a fost de
scurta durata. Jean a rarnas corect pana la
sfar~it; cand unul dintre fiii sai a cazut In cap-
tivitate ~i apoi a evadat, s-a predat, murind ca
prizonier la englezi in 1364.
Succesorul sau, Carol V, a avut rnai mutine
scrupule, iar cand razboiul a izbucnit din nou
in 1369, a fost rnai bine pregatit -rnai ales
datorita lui Bertrand Duguesclin, care fortifi-
case multe puncte de rezistenta pe teritoriul
francez ~i elaborase o strategie bazata pe
evitarea luptei, lasandu-i pe englezi sa-~i epui-
zeze singuri fortele. Aceasta tactica a functionat
atat de bine incat, fara c~tigarea unor batalii
foarte importante, francezii au recuperat trep-
tat rnajoritatea teritoriilor cedate la Bretigny.
Dornnia lui Edward a luat sfaroit intr-un
mod ru~inos in 1377 ~i, deoar~ce Printul
Negru murise cu un an In urma, tronul a fost
mo~tenit de baiatul de 10 ani, Richard alll-lea,
ce avea sa se confrunte curand cu o revolta a
taranilor ~i cu alte probleme serioase.
Avantajul francezilor
Dupa cum arata evenimentele prezentate mai
sus, In cele din urma situatia li favoriza pe
francezi, care puteau pierde multe batalii, fara
sa piarda neaparat razboiul. Franta era o tara
mult mai mare ~i mai bogata decat Anglia,
cele 12 milioane de locuitori ai acesteia de-
pa~ind nurru1rul englezilor de aproape 4 ori.
Francezii beneficiau de avantajul de a
lupta pe pamant propriu, de~i aceasta lnsem-
00 Lupta de la Azincourt din octombrie
141 5 a izbucnit cand o imensa armata fran-
ceza a surprins armata lui Henric al V-Iea,
mult mai redusa la numar, in timp ce se
deplasa de la Harfleur spre Calais.
experimentaser:l, I:nainte, pe scotieni; in loc sa
incalece ~i sa intalneasca cavaleria franceza
intr-o confrontare deschisa, ei au descalecat,
luind o pozitie defensiva, aliniind arca~ii in
apropierea taberei adverse. Cind frnncezii au
atacat, au fost decimati de un puhoi de sageti,
pr:lbu~indu-se in fata englezilor. Acest lucro a
.fost repetat de mai multe ori, multi membri ai
" aristocrntiei frnnceze cazind pe cimpul de
lupta, inainte ca insu~i Regele Filip sa fuga.
Batalia de la Crecy l-a trnnsformat in erou
pe Edward all1l-lea ~i a mentinut entuziasmul
englezilor fata de razboi. Aceasta i-a determi-
nat pe frnncezi sa fie precauti in atacuri, in
timp ce Edward a asediat ~i a capturat portul
Calais -victorie insemnata, deoarece acest
p~ort a r:lmas in miinile englezilor o perioada
de peste 200 de ani.
Razboiul continua
in ciuda suferintelor provocate de ciuma -
Moartea Neagr:l -in ambele tari, razboiul a
continuat. Filip al Vl-lea a murit in 135Q ~i a
fost urmat la tron de Jean alll-lea, un rege ce
tineafoarte mult la onoarea feudala.
in 1356, fiul regelui Edward, Printul Negro,
, s-a aflat.la PG)itiers in aceea~i situatie ca tatal
f sau la Crecy cu 10 ani in urma. Jean alll-lea
~ a respins toate incercarile Printului de a nego-
I cia ~i a atacat. Batalia de la Poitiers a avut un
; curs similar cu cea de la Crecy , insa Regele
! Jean a intreprins un alt atac dezastruos dupa
I o perioada de trei ani. Cind lupta a luat
" sfir~it, floarea cavaleriei franceze a fost
doborita, regele insu~i cazind prizonier.
in urma acestui dezastru, s-au iscat multe
tensiuni in cadrul societatii frnnceze. Au
lzbucnit mi~cari sociale la Paris, iar marea
r:lscoala a tarnnilor, denumita J acqueria, a tul-
burnt tara pentru o perioada de timp.
Capacitatea guvemului frnncez de a inabu~i
aceste crize -chiar ~i in absenta regelui -a
demonstrat marea putere a monarhiei ~i difi-
cultatile englezilor de a-~i insu~i victoriile.
in fmal, prin Trntatul de le Bretigny (1360),
Jean -al ll-lea a recunoscut suvernnitatea lui
91
RAzBOIUL DE O surA DE ANI
O Carol al VIl-Iea a venit la putere la o
varsta frageda, cand cea mai mare parte a
nordului Fran~ei se afla sub stapanirea engle-
zilor. A fost incoronat la Rheims, tradi~ionalul
loc in care erau incorona~i regii francezi.
sigur c;l Ducele de Burgundia nu se va opune
unei eventuale invazii engleze.
Regele razboinic al Angliei
in acest timp, Infruntea Angliei se afla un rege
tamr, ambitios ~i mzboinic, Henric al V -lea
(1413-22). in 1415, Henric a trecut Canalul ~i,
sperand s;l cucereasc;l Normandia, a Inceput
asedierea ~i capturarea portului-cheie de la
Harfleur. Deoarece aceasta era a operatiune
dificil;l, In octombrie, Hemic s-a Indreptat spre
nord-est, pentru a petrece iama la Calais.
Ne~tiind In ce pozitie se aflau francezii,
acesta s-a pomenit fat;l In fata cu a mare ar-
mat:l inamic;l. Nereu~ind s;l ajung;lla un com-
promis cu trnncezii, a fost silit s;l lupte In b;l-
t:llia de la Azincourt. in ciuda exemplelor de la
Crecy ~i Poitiers, cavaleria francez;l, atacat:l de-
a lungul unui front lngust sub o ploaie de
s;lgeti, nu a reu~it s;l stmpung;l ap;lrarea engle-
zilor. Combatantii s-au strivit unii pe altii,
c;lzand In noroi, fiind masacrati In numar mare.
B;lt:llia de la A2;incourt nu a contribuit direct
la realizarea planului de cucerire allui Henric,
lns;l i-a col1ferit un prestigiu important, lncu-
rajandu-i pe englezi s;l continue mzboiul. a
alt:l consecint;l important:l a acestei b;lt:llii a
constat In faptul c;l francezii nu doreau s;l-l mai
lntalneasc;l pe Hemic pe campul de lupt:l, ast-
fel acesta ~i-a petrecut doi ani asediind ~i
cucerind nestingherit ora~e din Nortnandia.
in timp ce figura lui Henric se impunea,
Ducele de Burgundia a renuntat la neutrali-
tate, formand o alianta cu inamicul. Aliatii au
Inceput In curand s;l-~i exercite controlul
asupra regelui Frantei ~i asupra Intregii regi-
uni din nordul Loarei; iar prin tratatul de la
Troyes (1420) s-a decis c;ls;ltoria lui Hemic al
V-lea cu fiica lui Carol al Vl-lea, Caterina,
urmand ca Hemic s;l devin;l rege dup;l moar-
tea socrului s;lu. Singura opozitie, din sudul
Loarei, a fost sustinut:l de fiul lui Carol,
Dauphin; Ins;l acesta a fost respins, fiind con-
siderat bastard, ~i p;lrea condamnat.
Moartea subit:l a lui Henric al V-lea a com-
plicat situatia. Dup;l moartea lui Carol, cateva
luni mai tarziu, existau doi rivali la tronul
Frantei: fiul lui Hemic, In varst:1 de un an ~i
fostul Dauphin, ce purta acum numele de
Carol al Vll-lea. De~i pozi1;ia englezilor era mai
pu1;in consolidata, francezii nu au Imegistrat
progrese pana la apari1;ia celebrei Ioana d'Arc.
Cruciada religioasa
Aceast:1 tanara tarancuta s-a Infa1;i~at la curtea
lui Carol, ca trimisa a lui Dumnezeu, devenind
o figura marcanta In lupta Impotriva ~
englezilor, care luase alura unei cruciade reli- ~
gioase. Istoricii nu au cazut niciodat:1 de acord
daca Ioana d'Arc a fost un geniu sau o simpla
marionet:1, Insa scurta sa cariera a fost cu sigu-
ranta remarcabila. Punctele importante ale
acesteia au fosteliberarea ora~ului Orleans, In
1429, ~i o serie de succese ale francezilor ce 1-
au adus pe Carol la Rheims, unde a fost
Incoronat -eveniment de mare importanta.
in 1430, Ioana a fost prinsa de Burgunzi.
Ace~tia au predat-o englezilor, care au jude-
cat-o In calitate de eretica ~i vrajitoare, crezand
ca prin condamnarea ei II vor discredita pe
Carol al Vll-lea. S-au In,5elat, Insa, deoarece,
dupa condamnarea ~i arderea sa pe rug In
1431, francezii au venerat-o ca pe o martira.
Treptat, razboiul s-a Incheiat. in 1435, Carol ~i
Ducele de Burgundia s-au Impacat, iar Parisul
a cazut In anul urmator. Dupa un armisti1;iu,
francezii au lansat o campanie care a eliberat
Normandia In 1449-50, culminand Intr-o victo-
rie decisiva la Formigny. Rezistenta englezilor
In sud-vest s-a prabu~it, lnt:1rirea acesteia fiind
imposibila, deoarece Razboiul Rozelor a afec-
tat ? mare parte a An~liei.
In 1453, Razboiul de O Suta de Ani a luat
sfar~it. Anglia ~i-a men1;inut st;lpanirea doar
asupra Calais-ului, care a fost recuperat, Insa,
In 1558. in urma acestor razboaie, Anglia ~i
Franta au renuntat la statutul lor de regate
feudale, devenind s~ate de drept.
O casatoria lui
Henric al V-Iea cu
fiica lui Carol al VI-
lea al Fran1ei a fost
una dintre prevede-
rile Tratatului de la
Troyes.
O loana d' Arc pre-
tindea ca Dumnezeu
a trimis-o sa elibe-
reze Fran1a de sub
stapanirea engleza.
~
"3
"'
92