CURS 8

ADMINISTRATIA
PUBLICA LOCALA III
r. consiliul jude{ean.
Preqedintele
consiliurui judefean
II. Prefectul
I. consiliul jude{ean. preqedintele
consiliului judefean
Potrivit art. 87
completdrile
ulterioare, co
al i n. (1) di n Legea nr.
iliul iude auto
21512001, republicatd, cu modificdrile
tatea administratiei oublice locale. constit
comunal munlcl
de in
Doctrina a criticat aceastd definilie datd de lege pe motiv cd, relin6nd doar un singur aspect al
atribufiilor acestui consiliu judefean,
anume coordonarea activitaJii consiliiloi comunale,
ordqenegti
9i
municipale,
in vederea realizdrii serviciilor publice de interes judelean,
,,il
vitregeqte" pe acesta de restul atribu{iilor
sale. Din acest motiv, de lege ferenda, se propune o alt6
defini1ie, respectiv
,,consiliul
judelean
este autoritatea administraliei publice locale, constituitd la
nivel judelean,
in scopul satisfacerii cerinlelor colectivitdliilor locale din acel
judef
qi rezolvdrii
problemelor
de interes judefean,,.
o altd criticd adusd definifei datd de lege este cea potrivit cdreia prin utllizarea, corectd de altfel
pentru
cd aceasta corespunde
realitdlii, a expresiei
,,
autoritate a administrafiei publice locale,, se
poate crea o stare de confuzie in raport cu dispoziliile constitulionale care se referd in doud texte
distincte la autoritdtile comunale gi ordqene$ti
-
ca autoritdli ale administra{iei publice prin care
se realizeazd autonomia locald in comune gi orage
-
gi, respectiv, consiliul
judelean. pste
vorba
de art. l.2l qi art.122 din constitulia Rom6niei, republicatd.
I nceeacepr i ve9t e, Const i t u1i apr evede, i nar t . | 22a| i n, ( 2) ,
doar cdacest aest eal es9i f ' n. 1i on@gi i . i nconseci n1i , Legeant . 2I 5l 200| ,
republicatS,
cu modificdrile gi completdrile
ulterioare, piecizeazd,inart. 101 itin.1Z1, faptul c6
acesta este compus din consilieri alegi prin vot universal, direct, secret gi liber exprimat, in
condiliile legii.
Numdrul membrilor
fiecdrui consiliu judelean
se stabileqte de prefect, prin ordin, in
funclie de populalia judelului
existentd la 1 ianuarie a anului .ui, p."".dd alegerile. Numdrul
acestora poate varia intre 30 qi 36 de consilieri.
este precedatd de validarea alegerii preqedintelui
consiliului judelean.
Astfel, conform art.89 din legea nr. 21512001, republicatd]
"r,
-bdih.drile gi
completdrile ulterioare,
preqedintele
tribunalului sau inlocuitorul
acestuia. Rezultatul validdrii sau invaliddrii alegerii
preqedintelui
consiliului judelean
se aduce la cunoqtin{a publicd. Hotdrdrea de validare sau
invalidare a preqedintelui
consiliului judefean
poate ft atacatdde cei interesali la curtea de apel in
termen de doud zile de la aducerea la cunoqtinla publica. Curtea de apel se pronunfd in termin de
doub zile de la sesizare, hotdrArea fiind definitiva qi irevocabila. i; termen de doud zile de la
rdmanerea definitivd qi irevocabild
a hotdrArii de validare, preqedintele consiliului
judelean
care a
fost validat depune in fala preqedintelui
tribunalului gi a prefectului, ?n g.ainp publicd,
jurdmdntul
in limba romAn6. Preqedintele consiliului judeiean
care refuzd, sd depund
juramAntul
este considerat demisionat
de drept, solulie consacratd de legiuitor pe care o criticdm pi cu aceastd
ocazie
findnd
cont de acelaqi aspect al imposibilitalii de a fi demisionat dintr-o funclie pe care
incd nu o defii. Invalidarea
alegerii preqedintelui
consiliului
judefean
se poate pronunfa doar dacd
se constatatd incdlcarea condiliilor de eligibilitate sau alegerea acestuia s-a ftcut prin fraudd
electoralS. in cazul in care este invaliJatd aleg.r"u pr"g"dintelui consiliului
judelean,
in
conformitate cu aceleaqi prevederi
ale art. 59 alin.(2) din Legea rv. 21512001, republicatd, cu
modificdrile gi completdrile
ulterioare, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data
alegerilor ce se vor organiza in termen de maximum 90 de zile de la data invaliddrii sau, dup6
caz, de la data rdmdnerii definitive gi irevocabile a hotdrdrii
judecdtoreqti,
solulie ce este valabila
qi-n cazul in care acesta iqi dd demisie.
Spre deosebire de primar care nu face parte din consiliul local, pregedintele consiliului
judelean
este membru al acestuia din urmd. De altfel chiar art.88 alin(2) di.t Legea t:n.2I5l200l,
republicatd, cu modificdrile gi completdrile ulterioare, prevede cd aceste consilii
judelene
alese se
completeazd cu pregedintele
consiliului judefean,
care are drept de vot qi conduce qedinfele
acestuia' Deqi, conform prevederilor
constitulionale, preqedintele consiliului
judelean
nu a fost
construit ca autoritate a administraliei publice locald distinctd de consiliul
judelean
similara cu
cea a primarului,
Legea nr. 35/2008, cu modificdrile gi completdrile ulterioare, a introdus gi-n
cazul acestuia principiul
desemndrii sale urmare a unui scrutin electoral local, organizat la nivelul
judefului,
contribuind astfel la transformarea intr-o noud autoritate distinctd qi de sine stbtdtoare a
administrafiei publice locale. Fald de legiuitorul constituant, legiuitorul ordinar a recunoscut
preqedintele
consiliului judelean
ca fiind o autoritate publicd unipersonald care reprezintl
consiliul judefean,
conferindu-i
unele atribulii pe care nu le-a r.cunoscut gi primarului.
Ulterior validdrii alegerii preqedintelui
consiliului
judelean,
conform art. 891 din Legea nr.
21512001, republicatd, cu modificdrile gi completdrile ulterioare, constituirea consiliului
jude{ean
se face in termen de 3 zile de la data depunerii
jurdmdntului
de cdtre pregedintele
consiliului judefean.
Convocarea consilierilor declarali aleqi pentru gedinla de constituire se face
de cdtre preqedintele
consiliului judefean.
La gedinfa de constituire pot participa prefectul sau un
reprezentat al acestuia.
$edinla
este legal constituitA dacd participd cel pulin doud treimi din numdrul consilierilor
judefeni
alegi. in cazulincare
nu se poate asigura aceastl majoritate, qedinfa se va organiza,in
aceleagi condilii, peste doud zile,la convocarea preqedintelui consiliului
judelean.
Dacd nici la a
doua convocare reuniunea nu este legal constituitd, se va proceda la o noui convocare de cdtre
preqedintele
consiliului judefean,
peste alte doud zile, in aceleagi condifii. in situalia in care
consiliul judefean
nu se poate reuni nici la aceastd ultimd convocare, din cauza absenfei fhrd
motive temeinice a consilierilor, pregedintele consiliului
judelean
va declara vacante, prin
dispozilie, locurile consilierilor alegi care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocdri anterioare,
urmdnd sd fie completate cu supleanti ($i-n cazul consilierilor
judeleni,
absen{a acestora de la
gedinfa
de constituire este consideratd motivatd dacd se face dovad a cd aceasta a intervenit din
cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a fdcut imposibild prezen[a acestora, a unei
deplasdri in strdindtate in interes de serviciu sau a unor evenimente de forld majord.). Dacd
locurile vacante nu pot fi completate cu suplean{i inscrigi pe listele de candidafi respective, se va
proceda la otganizarea alegerilor pentru completarea locurilor vacante in termen de 30 de zile, in
condiliile Legii pentru alegerea autoritdlilor administraliei publice locale.
Dispozilia pregedintelui
consiliului judefean
prin care se declard vacante locurile consilierilor
care au lipsit nemotivat poate fr atacatd, de cei in cauzd la instan{a de contencios administrativ, in
termen de 5 zile de la comunicare, hotdr6rea instantei fiind definitivd qi irevocabild.
Lucrdrile qedinlei
de constituire sunt conduse de pregedintele consiliului judeJe
an, iar
pentru
validarea mandatelor,
consiliile judefene
aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe
intreaga duratd a mandatului,
o comisie de validare ul.atuita din 3-5 consilieri alegi. Comisia de
validare examineazd
legalitatea
alegerii fiecdrui consilier
judefean
qi propune consiliului
validarea sau invalidarea
mandatelor.
Comisia de validare va propune invalidaiea alegerii unui
consilier judelean
numai in cazulin care se constatd incdlcarea *ndiliilo, de eligibilitatJsau dacd
alegerea consilierului judefean
s-a ftcut prin fraudd electorald, constatatd in condiliile Legii
pentru alegerea autoritdlilor
administraliei publice locale. Validarea sau invalid arcamandatelor se
face in ordine alfabeticd,
cu votul deschis al majoritdlii consilierilor judefeni
prezen,tila qedinld.
Persoana al cdrei mandat este supus validdrii sau invaliddrii nu participalavot.
Hotdrdrea de validare sau invalidare
a mandatelor poate fr atacatd"de cei interesali la instanla de
contencios administrativ
in termen de 5 zile de la adoptare sau, in cazul celor absen{i de la
gedinfd'
de la comunicare,
instanfa fiind obligatd a se p.o^m1u in cel mult 15 de zile.
Atribugiile consiliului
iudelean
sunt indeplinite de acesta in calitatea sa de autoritate
deliberativd
9i,
conform dotrinei, unele dintre u""rt.u sunt similare cu cele ale consiliului local,
altele sunt asemdndtoare
cu cele ale primarului,
ambele fiind exerc itate la nivelul
judefului,
iar
restul sunt proprii,
specifice
consiliului judelean.
Atribu{iile consiliului
judelean
sunt clasificate
de lege astfel:
o
atribufii privind
organizarea qi funcfion area aparctului de specialitate al consiliului
judefean,
ale instituliilor gi serviciilor publice de interes
judelean
gi ale societd{ilor
comerciale gi regiilor
autonome de inieres judefean -
precum alegerea din rdndul
consilierilor judeleni
a doi vicepregedinfi,
respectiv numirea, sanclionarea gi dispunerea
suspenddrii,
modificdrii gi incetdrii raporiuriloi de serviciu sau, dupd caz, araporturilor de
munca, in condiliile legii, pentru conducdtorii instituliilor gi serviciilor publice de interes
judelean;
o
atribulii privind
dezvoltarea
economico-sociald
a
judefului -
precum aprobarea, la
propunerea preqedintelui
consiliului judefean,
a bugetului propriu al
judelului,
virdrile de
credite, modul de utilizare arczeweibugetare qi contul de inclieiere aexerciliului bugetar,
respectiv stabilirea impozitelor
si taxeloi judefene,
in condiliile legii;
o
atribulii privind gestionarea
patrimoniului judelului -
precum hotdr6rea privind darea in
administrare,
concesionarea
sau inchirierea bunurilor pioprietate publicd ulua.pl.ri, dupd
caz, precvm gi a. serviciilor publice
de interes
judelean,
in condiliile iegii, ,.rp..tiu
atribuirea, in condifiile legii, de denumiri de obiective de interes
judefean;
o
atribulii privind gestionarea
serviciilor publice din subordine
-
precum asigurarea, potrivit
competenfelor
sale qi in condifiile legii, a cadrului necesar pentru furnizarca serviciilor
publice
de interes judefean
privind
educafia, serviciile sociale pentru protecfia copilului, a
persoanelor
cu handicap,
a persoanelor
vdrstnice, a familiei qi a altor p..roun" sau grupuri
aflate in nevoie sociald sau sdndtatea;
o
atribulii privind
cooperarea
interinstitulionali
-
precum hotdrdrea, in condiliile legii,
cooperarea sau asocierea cu persoane juridice
rom6ne ori strdine, inclusiv cu parteneri din
societatea civil6, in vederea finanfdrii qi realizdrii in comun a unor acfiuni, lucrdri, servicii
sau proiecte
de. interes public judelean,
respectiv hotdrdrea, in condiliile legii, a infrd{irii
j
udelului cu unitdli administrativ-teritoriate
iin alte
1ari.
Atribuliile consiliului judelean
sunt prevdzute
de urt.gl din Legea nr. 21512001, republicat d,, care
prin alin.(2)
-
(6)' va detalia aceste atribufii stipuldnd in ce mod qi prin ce acliuni sunt indeplinite
acestea.
Referitor la
trebuie menlionat faptul cd mandatul
acestuia este de 4 ani, putdnd
fi prelungit,
cu
$i'r,
.urrl *nsiliului locai, prin lege organica, in caz
de rdzboi sau de catastrofb.
Mandatul acestuia se exercitd de la datadeclardrii ru t.g*t constituit a
consiliului nou ales.
Conform att. 94 din acelagi act normativ, consilial iudetean se tntruneste tn sedinte
ordinure tn fiecare lund, la convocarea preqedirt"@ar
in cazul in care
acesta nu poate face convocarea)
aceasta va fi frcutd de vicepreqedintele desemnat in acest sens,
prin dispozilie, de preqedinte,
conform art. 94 alin. (6) coroborat cu art. 107 alin. (2) din Legea
nt' 21512001, republicatd,
cu modificdrile gi completdrile ulterioare. Acesta se poate intruni giin
qedinle
extraordinare
ori de cdte ori este necesar, la cererea preqedintelui sau a cel pulin ll3 din
numdrul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresatd preqedintelui consiliului
judefean.
in acest din urmd caz este necesar sd existe rn cazexceplional care necesita adoptarea
de mdsuri imediate pentru prevenirea,
limitarea sau inldtuiarea urmdrilor calamitdlilor,
catastrofelor, incendiilor,
epidemiilor sau epizotiilor, precum gi pentru apfurarcaordinii gi linigtii
publice.
Convocarea consiliuluiiudelean
in
sedinle
seface in scris,prin intermediul secretarului general
al
judefului,
cu cel pufin 5 zile inaintea gedinlelor
ordinare sau cu cel mult 3 zile inaintea celor
extraordinare.
Ordinea de zi a
sedinlei
consiliului judelean
se aduce la cunoqtin{a locuitorilor
judelului
prin
mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate, insd in fapt, ar trebui sd precizam cd este fbcut
public. gi de aceastd,dat1,proiectul
acestei ordini de zi.
Cvorumul necesar pentru
desftqurarea gedinlelor
este, conform art.95 alin.l din Legea nr.
21512001, republicati,
cu modificdrile qi completdrile ulterioare, de 50% plus 1 din numdrul
consilierilor in funcfie, este necesard., aqadar, o majoritate absolutd.
pvident
cd, prezenla
consilierilor la gedinle
este obligatorie, legea prevdzdnd in art.95 alin.2, posibilitate a ca-in cazul
in care un consilier lipseqte nemotivat de i ori consecutiv de la ur.rt" gedinfe, s6 poat[ fi
sanclionat conform regulamentului
de organizare gi funcfionare a consiliului
judefean.
Cazurile in
care se considerd cd absenfa este determinatd de motive temeinice ie vor stabili prin
Regulamentul
de organizare gi funclionare a consiliului judelean.
in exercitarea atribuliilor ce ii revin, consiliul iadetean adontd hofirAri cu votul
majoritdlii membrilor prezenli,
aqadar ru ma;oritut" ubroluta, itt ufura d.
"arrrril"
itt care legea
sau regulamantul
de organizare qi funcfionarL a consiliului cere o altd majoritate. Hotdrarile se
semneazd de pregedinte
sau in lipsa acestuia de vicepreqedintele consiliului
judelean
care a
condus gedinfa qi se contrasemneazd pentru legalitate de cdtre secretarul geneial al
judefului.
Proiectele de hotdrdri pot fi proveni
de la consilieri, de la preqedinte, de la vicepreqedinli sau de
la cetdfeni, iar redactarea lor, se face ca qi-n cazul proiecteior de hotdrdri propuse la nivelul
consiliului local, cu sprijinul secretarului qi al serviciiior din cadrul aparatului propriu al acestui
consiliu.
Trebuie remarcatd diferenfa pe care o face legiuitorul intre consiliul local gi consiliul
judelean
atunci cdnd ptecizeazd
cd, hotardrile consiliului local sunt semnate de preqedintele de q"iitr1u, p.
cdnd cele ale coniliului judefean
sunt semnate de preqedintele acestuia.
Legea 2151200I prevede,
?n art. 99, conditiile tn care
poate
fi dizolvat consiliul iudetean,
precizAnd
cd dizolvarea poate interveni in u".
4
sunt prevdzute dupd cum am menJionat deja prin art.55 alin.(l) din Legea nr.2l5l200l,
repubiicatd, ..r *odifrcdrile qi completdrile ulterioare), inclusiv ca urmare a unui referendum
judefean.
Astfel, consiliul
judefean poate fi dizolvat:
.
dj.Slsl!
in aceleaqi condifii ca gi consiliul local, cazin care secretarul
judelului sau orice
ulta p".routtd interesatd sesizeazd instanfa de contencios administrativ
care analizeazd
situalia de fapt qi se pronunfd cu privire la dizolvarea consiliului
judelean, hotdr6rea
ace steia fi ind definitiv[ qi comunicAndu-i
-
se prefectului.
o@car eSeor gani zeazdcaur mar eacer er i i adr esat ei nacest sens
p' . f ""t . ' ' @di nnumdrul cet 6f eni l orcudrept devot , i nscri qi pe1i st el e
electorale ale unitdlii administrativ-teritoriale. Referendumul este organizat de o comisie
formatd din prefect, un reprezentarfi al consiliului
judefean desemnat
prin hotdrdre a
acestuia qi un
judecdtor
de la tribunal. Referendumul este valabil dacd s-au prezentat la
urne cel pulin jumdtate plus unu din numdrul total al locuitorilor cu drept de vot, iar
activitatea consiliului inceleazd inainte de termen dacd s-au pronunlat in acest sens cel
pulin
jumdtate plus unu din numdrul total al voturilor valabil exprimate.
Alegerile pentru un nou consiliu
judefean
se organize azdintermen de maximum 90 de zile de
la rdm6nerea definitivd gi irevocabil6, a hotdrdrii
judecdtoregti prin care s-a constatat drzolvarea
consiliului
judelean
sau, dupd caz, de la validarea referendumului. Data pentru organizarea
alegerii noului consiliu
judeJean
este stabilitd de Guvern, la propunerea prefectului.
PAnd la constituirea noului consiliu
judelean,
secretarul
judeleului va rezolva problemele curente
ale acestuia pe baza unei imput.rniriri.speciale date de Guvern, prin Ministerul Internelor
qi
Reformei Administrative.
Conducerea consiliului iudeteun este asiguratd de un pregedinte
Si
2 vicepreqedinfi, cei
din urmT
"t"qi
Ai"tr" *.-bri
"r,
p" toatd durata mandatului, cu votul secret al majoritdlii
consilierilor aflali in funcfie. (art. 101 din Legea nr.21512001, republicatd, cu modificdrile
9i
completirile ulterioare). Vicepregedinfii consiliului
judefean sunt aleqi, aqadar eliberati din
funcfie de consiliul
judefean,
cu votul secret al majoritdlii consilierilor
judefeni in funcfie.
Eliberarea din funclie se face la propunerea a cel pulin 1/3 din numdrul acestor consilieri'
Presedintele consiliului iudetean
potrivit art.102 din acelagi act normativ, reprezintd
judelul
in relafiile cu celelalte autoritdli publice, cu persoanele fizice gi juridice rom6ne
9i
strdine,
precum qi in
justilie.
Acesta rdspunde, in prezent, in fafa alegStorilor
(qi nu a consiliului
judetean)
de buna funclionare a administrafiei publice
judefene, consecinlI fireascd a modului in care este
desemnat in funclie, iar aparatul propriu al consiliului
judelean ii este subordonat.
Preqedintele consiliului
judelean
"rt.
o autoritate administrativ-executiv,
distinctd de consiliul
judefean
care are gi atribulii proprii. Aceste atribulii sunt prevdzute de Legea nr. 21512001,
republicati, cu modificdrile qi completdrile ulterioare, in art. 104 gi sunt clasificate astfel:
o
atribufii privind funcfionarea aparatului de specialitate al consiliului
judefean, a
instituliilor gi serviciilor publice de interes
judefean qi a societSlilor comerciale
9i
regiilor
autonome de interes
judelean
-
precum intocmirea
qi supunerea spre aprobarea consiliului
judelean
regulamentul de organizare qi funclionare a acestuia, organigrama, statul de
funclii qi regulamentul de orginizare qi funclionare a aparatului de specialitate,
precum
9i
ale institufiilor
9i
serviciilor publice de interes
judefean qi ale societdlilor comerciale
qi
regiilor autonome de interes
judelean;
o
atribufii privind relalia cu consiliul
judefean
-
precum conducerea
qedinlelor consiliului
judefean qi dispunerea mdsurilor necesare pentru pregdtirea qi desfrqurarea in bune
conditii a acestora, respectiv prezerrtarea consiliuluijudefean, anual sau la cerere, rapoafte
cu privire la modul de indeplinire a atribuliilor sale qi a hotdrArilor consiliului
judefean;
atribufii privind bugetul propriu al
judelului
-
precum exercitarea funcliei de ordonator
principal de credite, respectiv intocmirea proiectului bugetului
jude{ului qi a contului de
incheiere a exerciliului bugetar qi supunerea lor spre aprobare consiliului
judelean,
in
condiliile qi la termenele prevdzute de lege;
atribufii privind relalia cu alte autoritali ale administraliei publice locale gi serviciile
publice
-
precum indrumarea metodologicd, prin aparatul de specialitate al consiliului
judefean,
a activitalilor de stare civild gi autoritate tutelard desfrqurate in comune gi oraqe,
respectiv posibilitatea
acorddrii, fdrd plat6, prin aparatul de specialitate al consiliului
judefean,
sprijin, asistenld tehnicd, juridica gi de orice alt6, naturd, consiliilor locale sau
primarilor, la cererea expresd a acestora;
atribulii privind serviciile publice de interes
judelean
-
precum coordonarea realizdrii
serviciilor publice qi de utilitate publicd de interes
judelean prestate prin intermediul
aparatului de specialitate al consiliului judelean
sau prin intermediul organismelor
prestatoare de servicii publice qi de utilitate publicd de interes
judelean,
coordonarea gi
controlarea organismele prestatoare de servicii publice qi de utilitate publicd de interes
judelean,
infiinlate de consiliul judelean
qi subordonate acestuia, respectiv coordonarea gi
controlul realizdrli activitdlilor de investilii gi reabilitare a infrastructurii
judelene.
I nexer ci t ar eaat r i bu{ i i l or pr evdzut ede| ege,
dispozitii cu caracter normativ sau individual, care devin executorii numai dupd ce au fost aduse
la cunoqtinld publicd sau dupd ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupd caz.(art. 106 din
Legea ttr. 21512001, republicatd). O parte a doctrinei a criticat aceste ultime prevederi legale
menfionate pe motiv ci ar fi nu doar neoportune, ci chiar neconstitulionale pentru cd in
Constitulie nu este prevdzutd aceastd autoritate a administraliei publice locale, cum lasd legea sd
se inleleagd cd este preqedintele
consiliului judefean.
Cu atAt mai mult legea ii dd acestuia dreptul
de a adopta acte normative.
$i-n
cazul actelor emise de preqedintele consiliului
judelean
este prevdzutdposibilitatea supunerii
acestora controlului de legalitate pe calea contenciosului administrativ prin intermediul
prefectului. Evident cd gi la nivelul consiliului
judefean,
secretarul are obligafia de transmite
prefectului atdt actele preqedintelui
acestuia, cAt qi ale consiliului ca atare.
Vicepregedinfii acestuia iqi pdstreazd, pe toatd durata mandatului calitatea de consilier,
durata mandatului lor fiind egald cu cea a consiliului
judelean.
Deasemenea, gi suspendarea din
funcfie a consilierilor judeleni
se face, potrivit art. 108 alin.(2) din Legea nr.2l5l200l,
republicatd, cu modificdrile gi completdrile ulterioare in aceleaqi condilii gi conform aceleaqi
proceduri ca qi-n cazul consilierilor locali.
II. Prefectul
Prefectul este un reprezentant al Guvernului in teritoriu, motiv pentru care este qi calificat ca
administralie de stat ?n teritoriu, rdspunz6ndu-se astfel principiului diconcentrdrii.
Constitulia, in art. 123, prevede c[ Guvernul numegte un prefect in fiecare
jude! qi in
municipiul Bucureqti. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local gi conduce serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor qi ale celorlalte organe ale administraliei publice centrale
din unitdlile administrativ-teritoriale.
intre prefecfi pe de o parte, consiliile locale qi primarii,
precum qi consiliile judeJene
qi pregedinlii
acestora, pe de altd parte, nu existd raporturi de
subordonare. Prefectul poate ataca, in fala instanlei de contencios administrativ, un act al
consiliului judefean,
al celui local sau al primarului, in cazul in care considerd actul ilegal, actul
atacat fiind suspendat de drept.
Constitulia mai prevede
faptul cd atribuliile prefectului vor fi stabilite prin lege organicd.
Astfel, din punct de vedere legal, statutul prefectului qi institulia prefectului sunt reglementate
prin Legea nr. 340 din 12 iulie 2004, modificati prin O.U.G. nr. 179/2005,
$i
ulterior
republicati.
Astfel, conform art. 1 din aceastd lege, prefectul este numit de cdtre Guvern la propunerea
ministrului internelor qi reformei administritive.
Prefectul, in calitatea sa de reprezentantin teritoriu al Guvernului, are doud sarcinl importante:
o
Conduce
ice d e ale ministerelor si ale celorlalte
adminitrativ-teritoriale.
Aceste servicii publice deconcentrate sunt stabilite de primul-
ministru prin decizie, actualizdndu-se la propunerea ministrului administrafiei qi internelor
(art. 3 alin. 2). Mai mult decAt atAt, conform ar"t. 1 alin. (4), minigtrii qi conducitorii
celorlalte organe ale administraliei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega
prefectului
unele dintre atribuliile lor de conducere qi control cu privire la activitatea
serviciilor publice deconcentrate din subordine, aceste atribulii urmdnd sd fie stabilite prin
hotdrAre de Guvern. Trebuie sd fie subliniat qi faptul cd astfel a fost inlocuitd sintagma
contestatd de doctrind
,,descentralizarea serviciilor publice" cu una noud consacratd
printre principiile
de bazd aplicabile administraliei publice locale
-
,,deconc
entrarea
serviciilor publice".
Verificd legalitatea actelor administrative ale consiliului
judetean.
ale consiliului local sau
ale
primarului
(art. 19 alin.(l) lit. e) din Legea rv.34012004, republicatd). Degi in aceastd
noud reglementare legald a prefectului, aceasta este consideratd a fi una dintre atribuliile
acestuia, apreciem cd importanfa acesteia, mai ales sub aspectele efectelor care pot apare
in urma exercitdrii acestui control. iustificd considerarea acestei atributii ca fiind o
veritabild sarcind a prefectului.
Art. 19 din Legea nr. 340/2004, republicatd, prevede atributiile
pe
care le indeplineqte
prefectul in calitatea sa de reprezentant al Guvernului, acestea fiind:
t
asigurarea, Ta nivelul judelului
sau, dupd caz, al municipiului Bucuregti, a aplicdrii qi
respectdrii Constituliei, a legilor, a ordonanlelor qi a hotdr6rilor guvernului, a
celorlalte acte normative, precum qi a ordinii publice;
o
actlonarea pentru
realizarca
in jude{,
respectiv in municipiul Bucureqti, a obiectivelor
cuprinse
in Programul
de guve.nare' qi dispunerea m[surilor necesare pentru
indeplinirea
lor, in conformitate
"u
ro-p"Lnfele gi atribuliile ce ?i revin, potrivit legii;
o
acfionarea pentru
menlinerea
climatului
de pace sociald, menfinerea unei comunicdri
permanente
cu toate nivelurile
institulionale qi sociale, acorddnd o atenlie constantd
prevenirii
tensiunilor
sociale;
'
i:]{|:lT"u .
"l
autoritdlile
administrafiei publice
locale pentru
determinarea
prioritalilor
de dezvoltare
teritoriald;
o
stabilirea,
impreund
cu autoritdlile
administra{iei publice locale, a prioritdlilor
de
dezvoltare
teritoriald;
t
asigurarea,
impreund
cu autoritalile
$i
organele abilitate, a aducerii la indeplinire, in
condiliile
stabilite
de lege, a mdsuriloi
de
fregatire
pentru situafii de urgenf6;
o
dispunelga,
in calitate
de pregedinte
al Comitetului judelean
pentru situafii de urgenfd,
a mdsurilor
care se impun pentru prevenirea gi glstionarea
acestora gi fblosirea in
acest sens a sumelor special prevdzute
in bugetul piopriu cu aceastd destinafie;
c
utllizarea,
in calitate de qef
al protecliei
civile, a fondurilor special alocate de la
bugetul de stat
.qi
baza logisticd in situalii de crizd,, in scopul besfdgur6rii in bune
condilii
a acestei
activitdti;
o
dispunerea
mdsurilor
coresp unzdtoare pentru prevenirea infracliunilor gi apdrarea
drepturilor gi a siguranlei
cetdlenilor, prin orgurrJ. legal abilitate;
o
asigurarearealizdrii
planului
de masuri pentru integrare europeand;
o
dispunerea
de mdsuri de aplicare a politicilor nalionale hotirate de Guvern gi a
politicilor
de integrare
europeana;
o
hotdrar?u:. in condiliile
legii, a cooperdrii sau asocierii cu institulii similare din
lard
gi
din strdindtate,
in vederea promovdrii
intereselor comune;
o
asigurarea
folosirii, in condi{iile legii, a limbii materne in raporturile dintre cetdlenii
aparfindnd.minoritifilor
nafionale gi serviciile publice deconcentrate in unitatile
administrativ-teritoriale
in care aceqtia au o ponde ie de peste 20yo.
Pentru ?ndeplinirea
atribufiilor
sale, prefectul
emite ordine cu caracter individual sau
normativ (art.26
din Legea rr.34012004,
."p,t-iffi;.-
ordinele prefectului
cu caracter normativ devin executorii dup[ ce au fost aduse la cunogtinfd
publica gi
se comunicd
de indatd Ministerului
Internelor gi Reformei Administrative care poate
propune guvernului
anularea acestora dacd le considerd nelegale su netemeinice.
ordinele cu caracter individual
devin executorii de la datacomunicdrii persoanelor interesate.
Prin ordinele sale, prefectul poate
stabili gi mdsuri cu caracter tehnic sau de specialitate dupd
consultarea conducdtorului
serviciilor publice
deconcent rate ale ministerelor gi ale celorlalte
organe ale administrafiei
publice
centrale din subordinea guvernului, organ izate la nivelul
unitdfilor administrativ-teritoriale.
Aceste ordine trebuie s6 fie comunicate de prefect
conducdtorului
institufiei
ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele gi
celelalte organe ale administrafiei pubiice
centrale pot propune Guvemului mdsuri de anulare a
ordinelor emise in acest caz de prefect
dacd le considera nelegale. Prefectul poate propune
ministerelor pi celorlalte organe ali administraliei publice centrale, uneori, doar masuri pentru
imbundtalirea
activitatii
serviciilor publice
deconcentrate, organizate la nivelul uniiaglor
admini strativ-teritoriale.
legilor se
Pentruexercitarea de c[tre prefect a prerogativelor
ta
nu
pot
fi membri ai unui
partid
care ii revin potrivit Constitufiei qi
sub conducerea prefectului. Aceasta
izatii cdreia ii
este o instituliei publicb
cu personalitate
iar capacitatea
juridici
de drept public se
exercitd in exclusivitate
de cdtre prefect.
Deasemenea'
conform art. 9 din Legea nr. 34012004, republicatd, pentru indeplinirea
prerogativelor
care ii revin potrivit
legii, prefectul este ajutat de 2 subpiefecli, cu excepfia
prefectului
municipiului
Bucuregti care este ajutat de 3 subprlfecgi.
Institufia prefectului
organizeazd gi funcfioneazdin
cadrui ei cancelaria prefectului care este un
compartiment
distinct care cuprinde ca funclii de execulie de specialitate:iirectorul cancelariei,2
consilieri, un consultant qi secretarul cancelariei, personal care iqi desfbqoard activitatea inbaza
unui contract de muncd incheiat, in condiliile legii, pe durata exercitdrii iuncliei publice de cdtre
inaltul funclionar public
-
prefectul.
Prefectuf p*t. organiza, printr-un ordin al sdu, oficii
prefecturale,
avdnd nevoie de avizul conform aI Ministerului Internelor gi Reforrnei
Administrative.
Acestea sunt componente ale structurii aparatului propriu al prefectului, aflate in
subordinea acestuia, conduse de un director, numit qi eliberat din iunclie de catre prefect. Ele au
sarcina de a duce la indeplinire
atribuliile aparatuiui prefecturii in iocalitaflle situate in zona
teritorialS aferentd.
Noua reglementare
in materia prefectului
confine o dispozilieexpresd conform cdreia
34012004, republicatd, vom constata cd at6t prefectul,
politici, ci persoane
care exercitd o funclia public6,
funclionari publici.
destituirii din funclia publicd.
corobordnd ac"st urticot
potrivit legii, sub sanc{iunea
-
art. I 7
-
cu art. 10, ambele din Legea nr.
cAt qi subprefectul nu mai pot fi oameni
deci funclionari publici, respectiv inalli
Legea nr.34012004,.republicatd,
menlioneazd,expres gi faptul cd prefec{ii gi subprefeclii nu pot sd
infiinleze organizalii sindicale gi nu au dreptul la_grev-d.
: legalitdlii, imparfialitdlii qi
obiectivitdlii;
transparenfei gi liberului acces ra infornaliit. a. interes pubiic;'eficienlei;
responsabilitdlii
;
profesionalizdrii,
orientdrii cdtre cetdleni.