I.

Sistemul stiintei dreptului

1.Consideratii generale privind rolul stiintei.

Stiinta poate fi apreciata ca fiind un sistem de cunostinte despre natura,societate sau
gandire ,cunostinte obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte
,categorii,principii si notiuni.
Stiinta poate fi clasificata sub 3 aspecte: stiinte ale naturii,despre societate si stiinte
despre gandire.
2.Sistemul stiintelor sociale.
a. De tip nomotetic =despre activitatile umane ,despre legile si relatiile care guverneaza
aceste activitati
b. Stiinte istorice
c. Stiintele uridice si etica.
d.Cercetarea epistomologica a stiintei =o cercetare asupra laturii cognitive
3.Stiinta dreptului.
Studiaza legile existentei si dezvoltarii statului si dreptului,institutiile politice si
uridice ,corelatia cu celelalte comportamente ale sistemului social.
Dreptul reprezinta o tentative de disciplinare a relatiilor sociale!
Stiinta dreptului formuleaza principiile dreptului in baza carora dreptul structureaza un
mecanism adecvat de influenta a comportamentului uman in functie de valorile social!
uridice acceptate.
Stiinta dreptului studiaza "#$%&,'($)S*$(D+",& -totalitatea .ot. 'udecatoresti
pronuntate de instanta/, C#",$&C,(0,C#",+1,(0 C(0,($&0!'($)D)C in care
aceste institutii au aparut si s!au dezvoltat.
2.Sistemul stiintei dreptului.
Dreptul de studiat din 3 perspective:
!globala
!istorica
!structurala-stiinte uridice de ramura/
Sistemul stiintei dreptului e format din :
a.,3D
b.Stiinte uridice de ramura
c.stiinte istorice
d.stiinte autatoare
&.,eoria generala a dreptului

+laboreaza instrumental prin care dreptul e gandit,plecand de la datele furnizate de
stiintele uridice de ramura si de stiintele uridice istorice.
,eoria generala a dreptului cuprinde un set de concepte prin care stiinta dreptului explica
realitatea uridica prin perspectiva filozofica,teoria generala a dreptului studiaza
necesitatea si posibilitatea dreptului,iar din perspective stiintei studiaza
cauzele,fenomenele uridice si insasi fenomenele uridice.
$ezultatele obtinute de teoria generala a dreptului prin aratarea specifica nu sunt
speculative pentru ca dreptul e prin excelenta o stiinta deductiva.
4. Stiinte uridice de ramura.
Studiaza fenomene uridice particulare.
Departaarea ramurilor de drept si organizarea lor si implicit a stiintelor uridice de
ramura are la baza doua criterii principale:
1. obiectul reglementarii uridice -relatii sociale reglementate de acea ramura/
2. %etoda specifica de reglementare-pozitia subiectului fata de drept in cazul
raportului uridic/
$amura de drept =un grup de norme uridice legate intre ele ce reglementeaza o categorie
de relatii sociale pe baza aceleiasi metode si a unor principii comune.
#rganizarea dreptului,respectiv a stiintei dreptului in ramuri de drept nu afecteaza
caracterul unitar al sistemului de drept.
Sistemul de drept reprezinta totalitatea normelor uridice si a institutiilor uridice in
cadrul dreptului unui stat.
C.Stiintele istorice.
Studiaza istoria dintr!un anumit stat sau istoria dreptului in general.
)mportanta studierii dreptului din punct de vedere istoric consta in faptul ca structura
actuala a dreptului ,a institutiilor de drept are legatura cu institutii uridice
vec.i-progresul uridic/ ce apartin legi ale aparitiei dezvoltarii sau aparitiei unor
fenomene de drept,legi care au la baza fie legi ale dezvoltarii sociale ,fie bazinele de
civilizatie uridical.
D.Stiinte autatoare.
Stiinta de sine!statatoare care insa e indispensabila cunoasterii unor fenomene uridice si
aplicarii normei uridice -medicina legala,criminalistica/
II.Metodele cercetarii stiintifice a fenomenului juridic
).Consideratii generale privind metoda de cercetare.
Daca natura opereaza in mod spontan ,gandirea actioneaza pe baza metodica,metoda fiind
considerat un miloc eficace al gandirii.
Cercetarea stiintifica in general are ca obiect in present spatiul intalnirii
stiintelor,metodele de cercetare fin imprumutate de la o stiinta la alta.
)).*recizari terminologice.
5metoda6 =provine de la cuvantul grecesc 5met.odos6 -cale,drum,mod de expunere/
%etodologia = stiinta despre metoda
%etoda priveste :
!un principiu metodologic
!procedeu et.nic
)))."otiunea metodologiei uridice.
%etodologia uridica apare ca o stiinta despre stiinta dreptului ,unii asimiland!o cu
filozofia dreptului.
%etodologia uridica =(n sistem de factor de relative invarianta intru!un numar
sufficient de mare de metode,factor ce are ca obiect raporturile ,legaturile si relatiile ce se
stabilesc intre diferite metode in procesul cunoasterii fenomenului uridic.
)7.%etodele cercetarii stiintifice uridice.
1.%etoda logica.- inductie,deductie/
%etoda logica = totalitatea procedeelor si operatiilor metodologice specifice prin care se
creeaza posibilitatea surprinderii structurii si dinamicii raporturilor necesare intre diferite
componente ale sistemului udiciar.
)n cercetarea stiintifica a dreptului sunt aplicabile regulile generale ale logicii formale.
0ogica uridica are doua sensuri:
a.sensul restrans =logica normelor
b.sensul larg =prin logica uridica se inteleg elemente constranse de organizarea uridical
2.%etoda comparativa.
Comparatia este o operatiune ce urmareste constatarea unor elemente identice sau
divergente la 2 fenomene uridice
$egulile de aplicare a acestei metode sunt:
&. Se compara numai ceea ce este comparabil:
a.Sistemele de drept care se compara trebuie sa apartina aceluiasi tip istoric de drept.
b. )nstitutiile de drept care se compara nu trebuie sa fie antagoniste ,deoarece in
aceasta situatie nu se vor observa decat diferentele.
4. ,ermenii supusi comparatiei trebuie sa fie considerati in conexiunile lor reale,in
contextual social!politic si cultural din care au rezultat.
C. ,rebuie sa se tina cont nu doar de sensul initial al normei ci si de evolutia acesteia
in timp .
3.%etoda istorica
8iecare lege exprima necesitatile reale ale vietii dintr!o anumita perioada istorica.
+volutia istorica a dreptului a urmarit intotdeauna evolutia generala a societatii si in
special a statului.
$eziduurile traditionale = anumite institutii uridice traditionale se pot transmite de la o
etapa istorica la alta.
Contaminare uridical = )deile uridice ,institutiile uridice se pot transmite de la un popor
la altul
%etoda inferentei =se foloseste pentru a explica evolutia sistemului de drept si a
institutiilor uridice.
2.%etoda sociologica
,oate fenomenele uridice sunt fenomene sociale,reciproca nu este valabila.

Sociologia aduce dreptului o noua viziune definindu!l ca un fapt social si aratand modul
in care dreptul influenteaza societatea.
Cercetare sociologica a dreptului scoate in evidenta existenta unor :
1. fenomene uridice primare -legi/ care se confunda cu dreptul
2. 8enomene uridice secunda -responsabilitatea/
Sociologia se evidentiaza in domenii precum:
1.Cunoasterea legilor
2.*ozitia subiectelor fara de reglementarile uridice
3.Cercetarea cauzelor concrete de incalcare a dreptului
9.%etoda cantitativa.
&ceste metode pornesc de la necesitatea informatizarii dreptului,fiind posibila astfel
imbunatatirea procesului decisional. Cercetarile de informatica uridical sunt orientate
spre elaborarea sistematizarii relatiei,intocmirea evidentelor de practica
udiciara,evidentelor legislatice,evidentelor de natura criminologica.
*rimele cercetari in acest domeniu s!au facut in S(&,unde s!a dezovltat o ramura
speciala jurometria -stiinta prin care se explica tendinta de descifrare
,explicare,propunere si prognozare ,prin aprecieri teoretice bazate pe studiul cauzelor
individuale/
III.Conceptul dreptului
).&cceptiunile notiunii de drept
1.Stiinta dreptului =ansamblul de idei ,concepte,notiuni si principii care explica dreptul si
prin care dreptul poate fi gandit.
2.,e.nica si arta
a. Dreptul este te.nica pentru ca organizeaza viata in comun,normeaza activitatea umana
b. Dreptul este arta prin ansamblul de miloace prin care diversele institutii si autoritati
ale statului le intrebuinteaza pentru a crea sau pentru a aplica dreptul.
&rta nu trebuie despartita de stiinta dreptului.
3."ecesitate si libertate
a."ecesitatea dreptului rezulta c.iar din scopurile statului,scopuri cuprinse in normele
uridice.
2.Drept obiectiv
+xistenta dreptului obiectiv e o premise a existentei libertatilor,dreptul determinand
caracterul coerent al statului.
9.Drept subiectiv
8acultatea unui subiect de a!si valorifica sau de a!si apara interesele fata de terti.
&cest sens al dreptului exprima aspectul de libertate.
%aoritatea drepturilor subiective sunt consecrate in Declaratia de Drept.
:.Dreptul pozitiv.
$especta normele uridice in vigoare intr!un stat.
,rasaturi:
!&plicabilitate imediata si continua
!#bligativitate
!Susceptibilitatea de aducere la indeplinire prin forta coercitiva a statului.
)) #riginea si aparitia dreptului.
8iind un produs al societatii,dreptul e determinat de evolutia generala a acesteia,dar si de
trasaturile specifice fiecarei etape a evolutiei societatii.
)n doctrina se afirma ca 5Dreptul de conditionat de timp si spatiu6 astfel,romanii
considerau ca dreptul e vesnic si ca nu poate exista o societate fara drept ,precum nici
drept fara societate.
$eprezentatii scolii dreptului natural si!au fundamentat teoriile pe conceptia lui &ristotel
potrivit careia 5#mul e un animal social 5 - zoon politi;on/ ,astfel din nevoia instinctive a
omului de a trai in societate,apare si nevoie de a crea norme uridice.
<ugo 3rotius preciza ca dreptul natural reprezinta totalitatea principiilor pe care ratiunea
le dicteaza pentru a satisface nevoia naturala a omului.,pentru viata sociala.
&ceste principii sunt :
1.$espectarea a tot ce este a altuia
2.$espectarea angaamentelor
3.$epararea pagubelor pricinuite altora
2.*edeapsa ec.itabila.
)deile scolii dreptului natural au fost revigorate in timpul revolutiei franceze-1=>?!1=??/
precum si dupa al 2!lea razboi mondial.
*ornind de la aceste puncte de vedere exprimate de!a lungul timpului,putem intelege ca
nu orice regula de conduita stabilita intr!o societate reprezinta dreptul,pentru ca intr!o
astfel de situatie nu s!ar mai face nicio distinctie intre raporturi uridice si alte relatii
sociale ,astel putem afirma ca dreptul exprima nevoile sociale ale unei colectivitati
constituite intr!o forma sociala-statul/
*entru a argumenta aceasta afirmatie facem urmatoarea demonstratie :
0a inceputurile istorice ale omului se remarca o dependenta totala a acestuia fara de
natura. &paritia primelor forme de organizare umana s!a datorat unei apropieri instinctive
determinate de nevoia de supravietuire-.oarda/
(lterioara evolutie a omului a determinat aparitia unei noi forme de organizare-ginta/
care reprezenta o comunitate de sange si in subsidiar o comunitate economica.
&ceasta forma de organizare se caracteriza prin diviziunea naturala a muncii si prin
domnia obiceiului precum si prin proprietatea comuna asupra pamantului,detinerea de
catre toti membrii gintei asupra puterii sociale si inexistenta de constrangere.
Societatile primitive organizate in ginti s!au caracterizat si prin existenta unor norme
sociale,respectarea unor tabuuri . &sadar si aceste societati primitive consacrau reguli
sociale dovedind faptul ca aceste reguli sunt indispensabile oricarei forme de organizare
statala.
Dreptul in acceptiunea moderna,apare odata cu statul -<egel/
&paritia statului si implicit a dreptului , a fost determinate de dezvoltarea agriculturii.
&ceasta a determinat aparitia proprietatilor private si renuntarea la migratie ceea ce a
dezvoltat si instituirea casatoriei.
)n present,luandu!se in considerare ideea pluralismului uridic ,se subliniaza ca dreptul nu
trebuie cautat doar la nivelul statelor ci si in afara acestora la nivelul organizatiilor
regionale sau internationale din care statele aleg sa faca parte.
)n concluzie,orice comunitate umana,pe scara evolutie sale istorice va crea un sistem de
norme,pentru a se apara de arbitrari.
0a inceput ,aceste norme au avut diferite nature insa nu exista un organ de autoritate care
sa asigure forta coercitiva a statului. &ceste norme erau respectate ca urmare a
convingerii utilitatilor,nu exista o autoritate urisdictionala,sanctiunile fiind aplicate de
comunitate,practicandu!se legea.
Desprinderea de restul comunitatii a organelor conducatoare ale acesteia le va permite
acestora din urma sa ia .otarari fara a consulta restul comunitatii.
# parte din normele obiceiului,normele morale si normele religioase,sunt preluate si
adaptate noilor cerinte ale societatii. &cestea impreuna cu noile norme create de organele
conducatoare ale comunitatii vor devein norme uridice la nivel statal,dreptul fiind creat
astfel odata cu aparitia statului nu va inlatura celelalte norme sociale din randul carora de
altfel de va desprinde,dar aplicarea si respectarea acestuia va fi posibila nu doar pentru ca
membrii comunitatii inteleg a respecta si aplica normele ,ci si pentru ca in caz de nevoie
se apeleaza la forta coercitiva a statului.
*uterea statului de a crea si realize dreptul trebuie sa fie guvernatade principiul
ec.itatii,al dreptatii,al progresului social si asigurarii dreptului fundamental.
Primele legiuiri
). Codul lui HAMURABI
!Dateaza din 2@@@ ).<r
!& fost descoperit in 1?@1
!Contine norme uridice,morale,religioase
)). 0egile lui MANU
!Culegere de texte practice creata de bra.mani
!+ste universal scrisa
))). Codul lui MU
!Culegere de texte uridice editata in C.ina
)7. 0egile lui Lcurrg !+uropa/
!Sec )1!1 ).<r
7. 0egile lui DRA"#N $I $AL#N -&tena/
!Sec 7!7) ).<r
7. 0egea celor %II ta&le -romani/
!Sec 7 ).<r
7). 0egea Salica -franci/
!Sec 7!7) D.<r
Dimensiunea sociala a dreptului
Dreptul este un produs al societatii
+xistenta si exercitarea drepturilor omului sunt posibile doar datorita reglementarilor
uridice a acestora,astfel incat sa nu fie adusa atingere drepturilor celorlalti.
Stiintele sociale privesc societatea ca un sisitem in permanenta evolutiv. 8iecare stiinta
studiind un aspect al societatii umane.
$ealitatea uridica reprezinta un aspect al societati care neputand exista singura se afla in
stransa dependenta cu celelalte dimensiuni ale realitatii sociale,influentandu!se reciproc.
$ealitatea uridica cuprinde:
).Constiinta uridica
= acele nevoi ale societatii care trebuie sa!si gaseasca reflectarea in continutul
dreptului,si care trec intai de toate prin constiinta legiuitorului.
&ceasta constiinta uridica oaca dublu rol:
a. De receptor pentru ca primeste stimuli de la societate ,ii ordoneaza si ii pune intr!
un examen valoric
b. #preliste deoarece se interpune intre acesti stimuli si realitatea normativa filtrand
nevoile societatii.
)). Dreptul
=&nsamblul reglementarilor si institutiilor uridice.
))). #rdinea de drept
= &cele raporturi si situatii uridice care se nasc din aplicarea dreptului. Desfasurarea
acestor raporturi in conformitate cu normele uridice va determina crearea unei veritabile
ordini de drept.
Factorii de configurare ai dreptului
*articiparea omului la viata sociala ,influentarea activitatilor sale de catre mediul
natural,impun studierea acestor factori de configurare ai dreptului.
&cesti factori exteriori care influenteaza dreptul explica evolutia si progresul acestuia.
). Cadrul natural
a. %ediul geografic!influenteaza viata economica,care la randul sau
influenteaza viata sociala,care la randul sau influenteaza viata politica si
implicit dreptul.
b. 8actorii biologici
c. 8actorii geologici
d. 8actorii demografici

)). Cadrul social politic
&cest factor va influenta dreptul prin toate componentele sale
-culturale,politice,geologice/
+ste necesar a evita tendinta de subordonare a dreptului.
)n cazul politicii,aceasta trebuie sa stabileasca scopurile si dreptul miloacele
)n cadrul acestui factor pot fi identificate si structure organizatorice ale
societatii care tind sa influenteze dreptul.
1. 3rupurile de interese,adica acele grupuri care prin actiunile lor actioneaza
pentru identificarea intereselor propriilor membrii.
2. 3rupurile de presiune care desi afirma propriile statute ca nu!si doresc
puterea prin actiunile lor,prin actiunile lor fac contrariul,motiv pentru care
nici nu sunt vizibile publicului
))). 8actorul uman
Comportamentul uman este reglementat de catre drept,in consecinta este firesc
ca si factorul uman sa influenteze dreptul.
#rice individ va parcurge un proces de socializare care va fi influentat si de
normele uridice.
Dreptul va reglementa actiunile omului intr!un sistem de relatii dat si nu
gandurile acestuia fiind necesar a oferi variante concrete,certe ale individului.
Dimensiunea umana a dreptului va avea in vedere in primul rand drepturile
esentiale ale individului,in present trebuie sa se tina cont de
internationalizarea acestora.
Esenta,continutul si forma dreptului
*rin '$'N(A se intelege in general unitatea laturilor,trasaturilor si raporturilor interne
necesare relative stabile care constituie natura launtrica a unui fenomen si!l fixeaza intr!o
clasa de fenomene adiacente.
& studia esenta dreptului inseamna a patrunde inlauntrul acestuia si a evidential calitatea
principala a dreptului.
&ceasta calitate e cea a vointei si a interesului,aceasta fiind calitatea uridical care
determina aparitia normelor uridice si asigura ec.ilibru intre raporturile interumane.
)ndiferent de modificarile suferite de un sistem de drept de!a lungul timpului aceasta
calitate va ramane nesc.imbata

$olul vointei :
1. $olul vointei generale care e determinate de anumite interese si care tinde sa se
oficializeze
2. $olul vointei individuale care se manifesta in procesul aplicarii dreptului.
)n realizarea dreptului se are in vedere vointa generala care tinde sa!si subordoneze
vointele individuale.
7ointa uridica = e o parte componenta a constiintei uridice. *rin intermediul acestei
vointe se va stabili un tipar de comportament.
7ointa uridical generala va fi in concordanta cu interesele fundamentale ale societatii ,se
va regasi in tot ce inseamna norma uridical si va avea la baza vointele individuale.
"#N(INU(UL reprezinta acel ansamblu al elementelor ,laturilor si conexiunilor care
dau expresie concreta vointei si intereselor sociale ce e necesar a fi oficializate si
garantate la nivel statal.
Continului dreptului implica asadar esenta acestuia fiind mai stufos decat aceasta.
&spectul cel mai important al continutului dreptului e reprezentat de sistemul normelor
uridice ,astfel normele uridice se afla intr!o permanenta relatie cu constiinta uridical si
prin aceasta ansamblul conditiilor vietii materiale si spirituale ale societatii.
Dreptul are ca principal rol acela de normare a activitatii umane ,astfel normele uridice
sunt in acelasi timp premise dar si conditii ale ordinii sociale precum si instrumental de
control social.
)#RMA DR'*(ULUI reprezinta modul de exteriorizare al continutului dreptului.
&ceasta forma corespunde continutului dreptului,reprezentand modul in care se leaga
elementele care compun continutul dreptului.
Dreptul are:
1.# forma interna, reprezentata de sistemul dreptului,anume de gruparea dreptului pe
institutii si ramuri
2.# forma externa
a. Din punct de vedere al modalitatii de exprimare,a vointei legiuitorului,avem izvoarele
formale ale dreptului
b. Din punct de vedere al modalitatilor de sistematizare al legislatiei avem codificari si
incoporari
c. Din punct de vedere al modalitatilor de exprimare a normei uridice in actele emise de
autoritatile si institutiile publie avem actele normative.
Tipologia dreptului
)n raport cu ceilalti factori de configurare ai realitatii sociale ,dreptul v!a suferi de!a
lungul timpului modificari la nivelul institutiilor si ramurilor suferind fenomenul de
5progress uridic6 .
*e de lata parte in mai toate sistemele de drept se opteaza pentru preluarea de la o etapa la
alta a unor institutii de drept ,fenomen cunoscut sub numele de A reziduri traditionale6.
&vand in vedere inclusive aceste 2 fenomene s!a observat ca unele sisteme de drept se
suprapun ,motiv pentru care a distinge intre acestea s!a impus in mod liber metoda
tipologica.
# prima clasificare a dreptului s!a facut in functie de tipurile de drept raportate la
evolutia istorica a societatii si au putut fi identificate dreptul
sclavagist,feudal,burg.ez,socialist.
# alta clasificare realizata de $+"+ se face in functie de familiile de drept,anume
apartenenta dreptului la un bazin de civilizatie.
). 8amilia de drept $omano!3ermanica
! & receptionat dreptul roman.
! & aparut in sec 1)))
! $eceptionarea dreptului roman s!a facut prin intermediul scolii
glosatorilor -glosatorii dadeau explicatii prin noteBglose digestelor lui
)ustinian si erau preocupati cu precadere de litera textului / si scolii
postglosatorilor - acestia deduceau principii din textile generale gloselor
aplicate la solutionarea litigiilor ivite in practica/
8amilia romano!germana cunoaste 3 sisteme:
1. Sistemul ce cunoaste o puternica influenta franceza
-8ranta,4elgia,Spania,$omania/
&re ca model codul civil francez din 1>@2
2. Sistemul germano!elvetiano!italian
-3ermania,+lvetia,)talia,$usia,4razilia/
2. Sistemul tarilor nordice
Sistem de traditie romana cu influente puternice germane dar si de common
laC.
)). 8amilia anglo!saxona
-%area 4ritanie,S(&,&ustralia,"oua Deelanda,)ndia/

&re 3 ramuri:
1.Common laC-prezinta precedentele udecatoresti/
2. +EuicF -reguli pronuntate anterior unificarii uridice engleze/
3. StatutarF laC -reguli de drept inscrise in drept/
)n familia de drept anglo!saxona,legea scrisa are mai mult un c.aracter special,essential
avandu!l cutuma.
De altfel,Constitutia %arii 4ritanii e una din marile constitutii cutumiare.
))). 8amilia dreptului musulman
! # continuitate a primelor legislatii sumero!arcadiene si 3reco!romane.
! )nitial,a fosr integrata in doctrina religioasa a )slamului,in present putand
fi remarcata o tendinta de modernizare ,de laicizare a acestui drept.
! Se caracterizeaza prin stabilitate si staticitate
! Sursa acestui drept e cutuma,dar si doctrina in special cartile religioase
-cea mai importanta Coran/
)7. 8amilia dreptului unional -(niunii +uropene/
!&ceasta contureaza o ordine uridica noua,cea de la nivelul (niunii +uropene
)zvoarele dreptului unional:
1. #riginare!tratatele constitutive care au dus la formarea (niunii
+uropene,incepand cu anii 9@ si pana la tratatul de la 0isabona,intrat in
vigoare in 2@@?. )n present (niunea +uropeana e guvernata de 2 tratate:
privind (.+,privind functionarea (.+.
2. )zvoare derivate!acele acte care in limitele,domeniile si competenta
stabilirii de tratate pot fi omise sau adoptate de institutiile (.+.
- Consiliul +uropean, Consiliul (.+, Comisia +uropeana,*arlamentul
+uropean/
&ctele emise de aceste autoritati pot fi
$egulile,Directivele,Deciziile,$ecomandarile,&vizele.

*otrivit prevederilor tratatelor constitutive a tratatului de aderare a $omaniei
la (.+ si a prevederilor constitutiei,prevederile dreptului unional sunt prioritare fata de
dreptul national,facand parte in acelasi timp din ordinea uridical nationala.
Definitia dreptului
$omanii definesc dreptul ca fiind 5 &rta binelui si a ec.itatii6 - Celsius/
<ugo 3rotius preciza ca dreptul e un drept universal si vesnic sursa a dreptului pozitiv.
$eprezentantii scolii istorice germane defineau dreptul ca pe un produs al istoriei, astfel
putandu!se explica diversitatea dreptului de la un popor la altul,de la o epoca la alta.
Socialistii au pus accent in definirea dreptului pe conditiile materiale,considerand ca
aceasta e doar o forma pe care o imbraca ectivitatea economica
*utem defini dreptul ca fiind ansamblul regulilor asigurate si garantate de stat care au ca
scop organizarea si disciplinarea comportamentului uman,in principiu relatiile din
societate intr!un climat specific manifestarii coexistentei libertatii de aparare ale
drepturilor esentiale omului si statornicirii spiritului de dreptate.
Dreptul pozitiv = ansamblul normelor uridice aflate in vigoare la un moment dat
Dreptul si statul
). "otiunea de stat
Statul e principala institutie politica a societatii,reprezentand in present cel mai eficient
mod de organizare si conducere a societatii.
& aparut acum :@@@ de ani,in #rientul &ntic,atunci cand vec.ile forme de organizare nu
mai corespundeau necesitatilor societatii ,fiind nevoie de o noua forma de organizare de
natura politico!statala.
&paritia statului a determinat si aparitia fortei de constrangere,statul fiind de altfel un
scop al oricarei societati sociale.
Desi nici grecii,nici romanii nu foloseau termini de stat in a identifica modul de
organizare cunoscut astazi sub aceasta titulatura,esenta formei de organizare era aceeasi
cu cea de azi.
)). Continutul si scopul statului
Crearea unui stat are la baza 3 elemente:
1. ,eritoriul
! )n functie de care se stabileste raportul dintre stat si cetatenii sai
! )n functie de care se structureaza aparatul de stat
! )n functie de care se dimensioneaza suveranitatea
2. *opulatia G se raporteaza la stat prin cetatenii sai.
3. *uterea de stat -forta coercitiva/
Scopul statului consta in apararea interna generala,statul putand fi considerat a fi
legitim daca e cel care asigura apararea drepturilor inalienabile ale cetatenilor sai si
daca in cadrul sau politica e subordonata moralului
))). *uterea de stat
+ o forma determinate istoric si variabila de autoritate.
Distinctia dintre putere si autoritate au facut!o pentru prima oara romanii,specificand ca
puterea apartine poporului,iar autoritatea senatului.
*uterea de stat se deosebeste de alte forme de autoritate prin existenta unui c.aracter
politic,existenta unei sfere generale de aplicabilitate,existenta unor autoritati specializate
prin care sa fie exercitata si prin faptul ca e suverana.
Suveranitatea se poate traduce prin dreptul statului de a conduce societatea precum si prin
dreptul acestuia de a stabili raporturi cu alte state
Suveranitatea cunoaste 2 aspecte:
1. )ntern G)n virtutea caruia statul adopta norme cu caracter general obligat pe plan
intern,supraveg.eaza aplicarea acestor norme si organizeaza cadrul general de
organizare si functionare ale institutiilor statului.- suprematie/
2. +xtern! *riveste raporturile statului cu alte state,raporturi desfasurate cu respectarea
drepturilor suverane,ale celorlalte state cu principiile si normele de drept intern
public. -)ndependenta statului/
)7.+xercitarea puterii de stat
)n orice stat democratic puterea apartine poporului,acesta avand imposibilitatea
exercitarii directe a acesteia conform prevederilor Constitutiei.
)n present insa ,in general exercitarea acestei puteri e incredintata aceste entitati abstracte
ale statului. *entru organizarea eficienta si nedictatorialaa a exercitarii puterii de catre
stat se apeleaza la teoria separarii si ec.ilibrului puterii in stat.
&ceasta teorie isi are originea in antic.itate- &ristotel/
)n secolul 17)), 'o.n 0oc;e a identificat cele 3 puteri necesare a exista intr!un stat ca
fiind puterea legislative,puterea executive si puterea confederative.
%ontesEuieur in lucrarea 5 Despre spiritual legilor6 identifica cele 3 puteri ca fiind
puterea legislativa,puterea executive si puterea udecatoreasca.
%ontesEuieur precieaza ca fiecare putere trebuie sa fie independenta si sa se autolimiteze
pentru a fi limitat abuzul de putere. +l mai subliniaza ca cele 3 puteri nu trebuie sa fie in
mana aceleiasi personae.
Contractualistii -'.'. $ousseau/ au sustinut unicitatea puterii pornind de la caracterul
indivizibil. Constitutia $omaniei recunoaste prin art 1. aln 2,principiul separarii si
ec.ilibrului puterii in stat identificand expres cele 3 puteri : puterea legislative,puterea
executive,puterea udecatoreasca.
Coroborarea prevederilor Constitutiei indica faptul ca puterea legislativa e executata de
*arlament,puterea executiva de seful de stat si de govern,puterea udecatoreasca de
instantele udecatoresti .
)ntre cele 3 puteri exista si un ec.ilibru exprimat prin colaborare si control reciproc.
&sadar,dreptul are rolul de a oferi cadrul legal de functionare a fiecarei puteri,dar si de a
reglementa cooperarea dintre acestea.
7. )nstitutiile,organele sau autoritatile statului
*entru a!si realize functiile,statul isi organizeaza un sistem de organe expresie a
puterilor publice.
Cu caracter de principiu,functionarea,competentele acestor organe sunt reglementate
prin Constitutie.
)n virtutea teoriei separatiei si ec.ilibrului puterilor in stat putem vorbi de organe
legislative,organe executive,organe udecatoresti.
&ctele acestor organe pot fi realizate ,puse in aplicare la nevoie prin forta coercitiva a
statului.
&ctivitatea lor e reglementata nu doar prin norme constitutionale ci si prin acte
normative cu o forta uridical inferioara Constitutiei.
7). 8orma statului
$eprezinta modul de organizare a continutului puterii,structura interna si externa a
acestui continut.
Competentele forme de stat sunt :
! 8orma de guvernamant
! Structura de stat
! $egimul politic
1. 8orma de guvernamant
$eprezinta modul de constituire a organelor centrale ale statului,exercitarea puterii
prin intermediul acestor organe si impartirea competentelor intre acestea.
)n present ,sub aspectul formei de guvernamant putem distinge intre monar.ii,in
cadrul carora seful de stat e un monar. si republici in cadrul carora seful de stat e
presedintele.
%onar.iile pot fi :
! &bsolute
! Constitutionale
$epublicile pot fi :
! *rezidentiale
! *arlamentare
! Semiprezidentiale
2. Structura de stat
*resupune organizarea interna a statului in unitati administrative!teritoriale sau
impartirea statului in parti politice autonome precum si raporturile dintre stat si
acestea.
Din punct de vedere al structurii de stat,pot fi :
! State simple sau unitare care au in competenta lor o singura formatiune statala
! State compuse sau federative care au in competenta lor mai multe formatiuni
statale sau autonome independent fiind doar statul mama- federal/
3. $egimul politic
&nsamblul metodelor si miloacelor de conducere a societatii cu referire
imediata la raporturile dintre stat si individ.
Din punct de vedere al regimului politic in prezent exista state democratice si
state autocratice.
Principiile dreptului
). "otiunea principiilor fundamentale de drept.

&ceste principii sunt prescriptii fundamentale ale continutului tuturor normelor
uridice.
*rincipiile cuprind cerintele obiective ale societatii in procesul de constituire si
realizarea a dreptului.
&cestea au un dublu rol:
! constructive
! valorizator
(n rol essential la momentul crearii unui principiu il are traditia -principiile dHI
existente/ si inovatia-care tinde sa impuna noi principii adoptate de realitatea sociala/
*rincipiile reprezinta o generalizare de fapte experimentate,iar cand aceasta
generalizare acopera o totalitate de fenomene,avem de!a face cu un principiu
fundamental.
*rincipiile generale ale dreptului rezuma un numar de cazuri concrete ,luand in
considerare si aprecieri individuale ale relatiilor uridice precum si elementele lor de
drept.
*rincipiile de drept sunt rezultatul unor observatii continue si necesare ale nevoilor
societatii.
)). Delimitarea principiilor dreptului.
*entru ca un principiu de drept este rezultatul unei experiente sociale,dar si reflectarea
cerintelor obiective ale societatii e necesara delimitarea principiilor de :
1. Conceptele uridice =care reprezinta de fapt elementul de milocire pentru
principii,principiile fiind cele care dau continut acestor concepte.
$ealizarea conceptelor uridice se bazeaza pe evaluarea actiunii umane in raport
cu sistemul uridic. *rin intermediul conceptelor ,uristul va stabili natura
uridical a unui fenomen.
Conceptele sunt preluate de la un sistem la altul si exista atata timp cat exista
relatiile sociale pe care le sintetizeaza.
*ractic, principiile pun de acord sistemul uridic cu sc.imbari sociale,iar
conceptele dau continut acestor principii.
2. "ormele uridice
Se raporteaza la principii in doua sensuri:
a. normele sunt cele care statueaza cele mai multe dintre principii
b. functionarea principiilor se realizeaza prin punerea in aplicare a normelor.
"ormele uridice cu valoare aplicativa mai mica in raport cu principiile care
contin temeiurile existentei si evolutiei dreptului.
3.&xiome,aforisme si maxime uridice.
))). #riginea principiilor dreptului,importanta teoriei si practicii
studierii acestor principii.
#riginea principiilor dreptului ia in considerare faptul ca dreptul e instrumental din
care e asigurata libertatea si egalitatea omului in raporturile cu semenii sai,cu statul
indifferent de evolutia istorica a societatii umane.
)n prezent, principiile dreptului sunt in concordanta cu principii fundamentale ale
societatii si in primul rand cu cele ce tin de respectarea drepturilor omului.
Din punct de vedere teoretic e important a studia aceste principii pentru ca acestea se
stabilesc in functie de conditiile societatii,de structura societatii in ansamblu,iar pe de
alta parte asigura si legaturile dintre diferitele parti componente ale sistemului uridic.
Din punct de vedere practice, e important a studia aceste principii pentru ca
orienteaza activitatea legiuitorului precum si sistemul uridic,pentru ca contribuie la
administrarea ustitiei,pentru ca in cazuri determinate,atunci cand legea
tace,principiile tin loc de norma de reglementare.
&ctiunea principiilor dreptului are asadar ca rezultat certitudinea dreptului si
concordanta actelor normative.
)7.*rezentarea analitiva a principiilor generale ale dreptului.
*rincipiile generale ale dreptului sunt deduce fie din dispozitiile constitutionale,fie pe
baza de interpretare.
1. &sigurarea bazelor legale de functionare a statului.
+xistenta si actiunea acestui principiu constituie premisa existentei statului de
drept. Statul de drept se caracterizeaza prin dobandirea pe cale legala a puterii si
prin exercitarea puterii in conformitate cu cerintele legale.
)zvorul oricarei puteri civile sau politice trebuie sa fie exclusive vointa suverana a
poporului,iar aceasta putere trebuie sa gaseasca acele modalitati de exprimare
astfel incat statul sa poata functiona ca o veritabila democratie ,motiv pentru care
trebuie sa fie asigurate garanti constitutionale.
2. *rincipiul libertatilor si egalitatilor
)n orice stat democratic,statul isi autolimiteaza libertatile garantand indivizilor
libertate si egalitate.
Statul va fixa un etalon de comportament in conformitate cu cerintele si scopurile
statului . 8iind fundamentale vietii,e firesc ca egalitatile si libertatile sa gaseasca
expresie uridica. +galitate poate exista doar intre oameni liberi ,iar libertatea
poate exista doar daca este consfintita uridic.
*rincipiul general al libertatii il intalnim fie sub forma libertatii generale ,fie sub
forma libertatii individuale,acestea din urma fiind solidare pentru ca afectarea
unuia va produce o reactie in lant.
&ceste libertati sunt inscrise in documentul intern,cel mai important fiind 5
Declaratia universala a drepturilor omului 5 precum si in constitutie.
Dreptul va reglementa libertatile astfel incat fiecare dintre noi sa o putem
manifesta fara a aduce atingere libertatilor celorlalti.
0ibertatea e una singura,insa are mai multe forme de manifestare exprimate prin
diferitele drepturi si libertati.
+xercitarea libertatilor in prezent se poate face doar prin respectarea cadrului
legal ,care in orice societate democratica are in vedere cel putin 3 drepturi
absolute necesare legate de securitatea persoanei,libertatile individului si
proprietatea lui.
3. *rincipul responsabilitatii.
$esponsabilitatea insoteste libertatea,fiind un fenomen social ce presupune un act
de angaare a individului in procesul integrarii sociale.
$esponsabilitatea e o asumare a raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale a
individului.
$olul dreptului nu e acela de a identifica doar sanctiuni si modalitati de
sanctionare ci si de a identifica modalitati de prevenire a incalcarii dreptului,astfel
cunoscand continutul si dimensiunea responsabilitatii,individual poate actiona
liber fara a incalca norma de drept.
2. *rincipiul ec.itatii si ustitiei.
$omanii afirmau despre drept ca este arta binelui si a ec.itatii.Subliniau ca e de
dorit a carmui un stat cu cumpatare.
*utem intelege astfel ca ec.itatea trebuie sa o intalnim atat in activitati legiuitoare
de creare a dreptului cat si in activitati de interpretare si aplicare a dreptului.
Cat priveste ustitia,aceasta ar trebui sa fie o stare generala a unei societati in care
fiecare individ in parte si fiecare pentru toti contribuie la realizarea drepturilor si
intereselor lor legitime.
'ustitia trebuie sa se regaseasca in toate legile,dar nu se confunda cu niciuna
dintre acestea pentru ca le e superioara.
Functiile dreptului
). "otiunea functiei de drept
8unctiile dreptului sunt directiile fundamentale ale activitatii mecanismului uridic la
indeplinirea carora participa intregul sistem de drept precum si
organele,institutiile,autoritatile special autorizate cu atributii in domeniul realizarii
dreptului.
8unctia esentiala a dreptului este cea de creare a ordinii publice ,functie ce se
concretizeaza in realizarea conflictelor dintre indivizi si stat.
8unctiile dreptului nu au legatura cu aria de raspandire a unor norme uridice sau cu
modul de respectare a acestora de catre indivizi.
)). *rezentarea functiilor dreptului.
1. 8unctia de institutionalizare in virtutea careia,dreptul asigura cadrul legal de
functionare a intregului sistem social,pentru ca
organizarea,functionarea,competentele puterii publice sunt stabilite prin
intermediul dreptului.
2. 8unctia de conservare,aparare si garantare a valorilor fundamentale ale
societatii.)n virtutea acestei functii dreptul defineste un cadru general de
desfasurare a relatiilor sociale si un tipar de comportament incercand astfel sa
evite dezorganizarea totala.
3. 8unctia de conducere a societatii. Dreptul e o tentative de normalizare si de
normare a raporturilor din cadrul unei societati,astfel actiunile care determina
activitatea lgeiuitorului trebuie sa corespunda realitatii sociale. &ctul normative
concentrand cerintele esentiale ale vietii in comun.
2. 8unctia normative. Deriva din faptul ca dreptul de destinat sa asigure o conduita
tip careia sa ii corespunda toate comportamentele individuale.
"ormativitatea uridical face parte din normativitatea sociala prin normele si
institutiile sale ,dreptul incearca sa asigure o programare a libertatilor de actiune a
omului,dar e in acelasi timp si un miloc de organizare si conducere a societatii.
8unctia normative e o functie de sinteza care implica pe toate celelalte.
Dreptul in sistemul normativ social
). Consideratii generale privind actiunea sociala,conduita umana si
reglementarea normative
)ndividul isi desfasoara de regula activitatile in societate,astfel aparand relatiile sociale
intre acesta si ceilalti indivizi,intre acesta si societate.
)n orice societate ,actiunile indivizilor sunt determinate de propriile lor interese.
)n prezent,relatia dintre individ si societate se caracterizeaza printr!un grad mai mare de
complexitate,activitatea umana se desfasoara intr!un cadru complex atat fizic natural cat
si social!uman,individual trebuind a fi inteles atat din punct de vedere biologic dar si ca
un sistem complex capabil sa anticipeze cursul evenimentelor.
)n cadrul activitatii umane,relevanta inclusive pentru drept este dimensiunea
normative,adica ceea ce individual trebuie sa faca,poate sa faca sau trebuie sa se abtina a
face.
$ezultatele activitatii umane trebuie sa fie appreciate nu doar din perspectiva personala ci
si din perspectiva sociala.
%ai mult decat atat,spre deosebire de animal,omul isi prefigureaza rezultatul final al
actiunilor sale,motiv pentru care e necesar ca dreptul sa fixeze anumite limite ale
actiunilor sale."ormarea activitatii e o cerinta a societatii de azi , orice activitate umana
fiind supusa normarii.
)n mod normal,sistemul de norme preexista deciziei si conduitei efective ale individului.
)). Sistemul normelor sociale.
Diversitatea relatiilor sociale determina o varietate de norme sociale.
&ceste norme nu au o evidenta anar.ica ,fiind necesara o colaborare intre acestea pe de!o
parte,pe de alta parte e necesara delimitarea acestor tipuri de norme,precum si stabilirea
trasaturilor acestora.
Sistemul normelor sociale e format din :
! "orme etice
! "orme obicei
! "orme te.nice
! "orme politice
! "orme religioase
! "orme uridice
1. Corelatia normelor uridice cu normele etice
Dreptul s!a desprins treptat din normele morale si din norme obicei,evoluand
odata cu morala.
$omanii ,au fost primii care au incercat a explica dreptul distinct de morala si au
subliniat faptul ca dreptul functioneaza si dupa principii morale dar si dupa
propriile principii.
$aportul dintre drept si morala e apreciat din 2 puncte de vedere:
a. Dreptul e un minim de morala ,ceea ce inseamna ca dreptul pozitiv trebuie sa
se construiasca in temeiul unor scopuri morale.
)nfluenta moralei trebuie sa se simta atat in momentul crearii dreptului cat si
in procesul de aplicare a dreptului.
"orma uridical reprezinta de fapt si un important miloc de educare morala.
b. Statul e singurul temei uridic al dreptului,ceea ce presupune ca singura
realitate de care e legat dreptul este statul. Cei care sustin aceasta teorie
considera ca si normele nedrepte constituie dreptul pentru ca sunt create de
stat.
Sustinatorii acestei teorii apreciaza ca a considera ca dreptul e moral inseamna
a accepta ideea unei morale absolute ceea ce e inacceptabil.
&cestia apreciaza ca a afirma ca dreptul e moral inseamna a afirma ca acesta e
o norma sociala cu valoare morala relative,motiv pentru care influenta moralei
se resimte doar asupra formei dreptului nu si asupra continutului acestuia.
Spre deosebire de acestia din urma,sustinatorii teoriei sociologice considera ca
societatea creeaza un ansamblu de miloace prin care aceasta incearca sa se
apere impotriva actiunilor ce!) tulbura existenta sau ii pun in pericol
progresul.
Din aceasta perspective sustinatorii teoriei sociologice considera ca atunci
cand legiuitorul creeaza dreptul,pune accent deosebit pe ideea de solidaritate
sociala.
)ndiferent de perspective din care privim raportul dintre normele etice cu
normele morale si normele uridice,identificam cateva trasaturi ce diferentiaza
norma uridica de cea morala :
1. "orma uridica reglementeaza relatii sociale ce vizeaza buna!desfasurare a
raporturilor sociale ce constituie fundamental oridinii sociale.
2. "orma uridica imbraca forme specifice.
3. # norma morala devine norma uridica in baza interesului lezat si a
modului de aparare a societatii identificat. "orma uridical spre deosebire
de normele sociale devine exigibila
2. "orma uridica e supusa in permanenta organizarii
,sistematizarii,publicitatii.
2. "ormele obicei
Din punct de vedere istoric,dreptul s!a desprins si din obicei,dezvoltandu!se in stransa
legatura si cu acesta.
#biceiul = e o regula de conduita statornicita in cadrul convietuirii umane printr!un uz
indelungat.
#biceiul reprezinta practice acordul membrilor unei comunitati si se aplica urmare a
acestui acord
"u trebuie confundat cu :
1. #bisnuintele = acestea sunt modalitati de conduita stabilite pentru sistemul
determinat si care nu implica reactii negative din partea societatii
2. (zurile = acestea au caracter conventional reprezentand un mod in care partile au
inteles sa convina,mod care il identifica dintr!o practica indelungata si dovedita.
(zurile trebuie dovedite in fata instantei ,pe cand obiceiurile de regula pot fi doar
invocate.
3. "ormele te.nice
&cestea sunt reguli care coordoneaza,conduc un process productive. &par de regula
atunci cand indivizii participa la viata social!economica.
"erespectarea unor norme te.nice poate determina si aparitia unor consecinte uridice.
"orme te.nice se intalnesc insa si in cadrul dreptului fiind vorba de norme de te.nica
legislative sau norme de procedura.
Sistemul dreptului
). "otiune
Sistemul dreptului reprezinta rezultatul unitatii laturilor si intitutiilor dreptului.
Sistemul dreptului nu trebuie confundat cu sistemul uridic care reprezinta o parte
componenta a realitatii sociale precum nici cu sistemul legislatiei care reprezinta o
organizare a legislatiei pe baza unor criterii alese de legiuitor ,dar nici cu sistemul uridic
elementar care e reprezentat de normele uridice.
)). Criteriile de structurare
1. $amura de drept
=&nsamblul normelor uridice care reglementeaza relatii sociale dintr!un anumit
domeniu al vietii sociale in baza unui obiect de reglementare,unei metode si a
unor principii comune.
2. )n cadrul fiecare ramuri de drept,normele uridice se grupeaza in institutii uridice
# institutie uridical reprezinta o totalitate de norme uridice legate intre acestea
ce apartin unei ramuri de drept,norme ce reglementeaza un grup de relatii sociale
inrudite dupa metode specifice de reglementare.
)ntre ramuri de drept si institutii uridice exista o permanenta colaborare.

))). Diviziunea dreptului :public si privat
#riginea aceste diviziuni se afla in dreptul roman,(lpian distingand intre dreptul public
care se refera la organizarea statului si dreptul privat care se refera la interesul fiecaruia.
&ceasta diviziune a dreptului are la baza interesul general regasit in ramura dreptului
public si interesul privat specific ramurii de drept privat.
&ceasta diviziune a dreptului se rasfrange atat asupra dreptului intern cat si asupra
dreptului international.
"oile evolutii sociale au determinat aparitia unor noi ramuri de drept fie prin
manifestarea unor tendinte de autonomie,a unor reglementari,fie prin aparitia unor noi
ramuri de drept mixte
Izvoarele dreptului
). "otiune
Cunoaste doua acceptiuni :
1. )zvoare de drept in sens material
! &cele realitati exterioare dreptului care determina activitatea legiuitorului
prin nasterea unor reguli,izvorate din necesitatile practice.
Cand vorbim despre dreptul material al unui izvor de drept avem in vedere
factorii de configurare,individul,constiinta uridica.
2. )zvoare de drept in sens formal
! )n aceasta acceptiune prin izvoare de drept se inteleg modalitatile prin care
continutul unei norme uridice devine regula de conduita.
Din aceasta acceptiune,izvoare pot fi:
!Scrise -actul normativ/
!"escrise -obiceiul/
!#ficiale
!"eoficiale
!Directe
!)ndirecte

)). Clasificarea izvoarelor formale
1. #biceiul uridic
! Cel mai vec.i izvor de drept
! +ste expresia acelor necesitati pe care la inceputurile sale,comunitatea
umana le!a conservat.
! $odul repetarii unor practici.
! "u toate obiceiurile vor fi preluate de drept si adoptate prin cerinte.
%ecanismul teoriei unui obicei cunoaste doua momente:
1. Statul sanctioneaza un obicei incorporandu!l intr!o norma oficiala.
2. #biceiul e invocat de parti in fata udecatorilor,care!l valideaza si!l transfera
intr!o regula uridical.
)n doctrina se apreciaza ca pentru a devein regula uridical un obicei ar trebui sa
respecte doua conditii :
1. #biectiva
! Sa fie rodul unui proces indelungat

3. Subiectiva
! $egula sa aiba caracter obligatoriu
0egiuitorul nu e obligat sa recunoasca si sa consacre uridic orice obicei,acesta putand
inlatura printr!un act normative obiceiul.
"u va fi recunoscut uridic niciodata un obicei care contine o regula contrara ordinii
publice si moravurilor.
)n dreptul romanesc,obiceiul a fost cel mai important izvor de drept pana in secolul
1)1,aparitia codului civil repozitionand obiceiul in cadrul izvoarelor fundamentale ale
dreptului,rolul sau fiind mult mai diminuat.
)n prezent,putem vorbi de obicei ca izvor formal de drept in dreptul privat luand in
considerare prevederile art. 22. in dreptul public obiceiul regasindu!si locul.
)n dreptul international public si in prezent obiceiul e considerat un principal izvor formal
de drept.
2. Doctrina
Cuprinde analizele,investigatiile,interpretarile date se specialistii in drept. $olul doctrinei
este de regula unul teoretic explicativ,ce nu mai consta in prezentarea izvorului formal de
drept.
Din punct de vedere istoric, doctrina a ucat un rol important in perioada romana prin
opera urisconsultilor,rolul fiind mentinut si in epoca noastra.
)n prezent,rolul doctrine se restrange la opiniile specialistilor riguros si stiintific
fundamentate la crearea si perfectionarea normelor de drept a unor acte normative cu un
continut superior celor anterioare.
*rin rolul sau teoretic!explicativ,il poate auta pe ligiuitor in adoptarea legislatiei cu toate
ca nu e recunoscut doctrinei rolul de initiator legislative. Doctrina il auta inclusive pe
practician in procesul de creare si explicare a dreptului.
3. *ractica udiciara si precedentul udiciar.
*ractica udiciara este alcatuita din totalitatea .otararilor pronuntate de instantele de
udecata de toate gradele.
$olul urisprudentei este acela de a interpreta si aplica legea in cazuri concrete.
&ctivitatea udecatorului e guvernata de 2 principii :
1. 'udecatorul pronunta solutii doar pentru cauza in speta neavand dreptul sa
stabileasca dispozitii generale.
2. (n udecator nu e legat de o .otarare udecatoreasca pronuntata intr!o cauza
similara de un alt udecator. )n sistemul nostru de drept,urisprudenta nu are un rol
creator,motiv pentru care nici nu poate fi considerate izvor formal de drept.
De la aceasta regula avem doua exceptii :
1. Deciziile pronuntate de ).C.C.' in cazul promovarii recursului in interesul
legal,).C.C.' are inclusive rolul de a fixa urisprudenta,de a impune
aplicarea unitara a legii de catre toate instantele de udecata.
0a promovarea recursului in interesul legii,se aunge atunci cand instantele
de udecata diferite ofera o solutionare diferita c.estiunilor de drept,solutii
pronuntate de ).C.C.' ,urmare a promovarii unui astfel de recurs
solutionate intr!o decizie va avea in vedere exclusive c.estiunile de
drept,nu solutionarea pe fond a cauzei. Decizia ).C.C.' se va publica in
%.# si va devein obligatorie pentru viitor, interpretarea data c.estiunilor
de drep, respectiv de catre ).C.C.' ,de catre oricare alta instanta de
udecata. &ceste solutionari interpretative ale ).C.C.' sunt invocate uneori
in sistemul nostru de drept coprecedente uridice.
2. Deciziile pronuntate de curtea constitutionala a $omaniei ,in special cele
prin care C.C se pronunta asupra constitutionalitatii unor acte normative
fiind vorba de regula de legi si ordonante,C.C se pronunta prin acceptarea
deciziei pe c.estiuni de drept ,anume de constitutionalitate rezolvand
cauza pe fond. Si deciziile C.C se publica in %.# ,moment de la care
devin obligatorii pe viitor sa produca efecte uridice erga omnes -pt toti/
Si aceste decizii pot fi invocate ca precedente udiciare,in principal Curtea
*utandu!se pronunta o singura data asupra unor anumite probleme de
drept.
)n dreptul roman,precum si in dreptul medieval,rolul urisprudentei a
fost unul crescut ,procesul de decodificare ducand la restrangerea din ce in
ce mai mult a rolului urisprudentei ca izvor formal de drept in sistemul
romano!german,spre deosebire de sistemul anglo!saxon ,urisprudenta
este considerate principalul izvor formal de drept,udecatorului fiindu!)
recunoscut rolul de creator de norma uridica.
2. Contractul normativ
Contractul este acordul dintre doua sau mai multe personae inc.eiat cu scopul de a
construi sau stinge intre aceste persoane un raport uridic. )n acceptiunea codului
civil,contractul este de regula un act cu caracter individual care stabileste drepturile si
obligatiile unor subiecte prHcis determinate. )n cazul in care contractul nu vizeaza un
raport uridic concret ci stabileste urmarea acordului dintre doua sau mai multe parti o
regula generala de pe care se vor conduce acele parti,acesta poate fi socotit ca find un
contract cu caracter normative avand valoare de izvor formal de drept.
Contractul normativ a avut un rol deosebit de important in +vul %ediu,cand astfel de
contracte erau inc.eiate intre feudali si comunitatile aflate pe propriile feude,intre diferite
clase si monar.i,ulterior aceste contracte normative au contribuit la formarea
confederatiilor de state si c.iar a unor federatii.
)n prezent,astfel de contracte normative intalnim in dreptul constitutional,federatiile si
confederatiile de state organizandu!se si functionand in baza unor astfel de contracte,in
dreptul muncii,unde contractul normative se prezinta sub forma contractelor collective de
munca si in dreptul international public.
9. &ctul normative
)n sistemul romanesc este cel mai important izvor formal de drept.
Daca in #rientul &ntic rolul sau era unul crescut - primele legiuiri/ ,iar la romani legea
reprezenta acordul dintre magistrate si popor ,fiind necesara ulterior aprobarea sau
ratificarea acestora de catre senat,pierderea legislatiei de catre popor va determina
pierderea actului normative, rolul sau fiind luat de obicei de urisprudenta.
Centralizarea vietii economice si uridice si formarea statelor centraliste a revigorat rolul
actului normative putand fi amintite : Codul penal Carolina - 3ermania 1932/, Codul
maritime francez, Codul commercial francez -sec 17)))/ ,$egulamente organice -1>>1/,
Codul civil roman -1>:9/.
&ctul normative poate fi definit ca fiind acel izvor formal de drept,creat de organe ale
puterii legislative investite cu competenta normative,acte ce cuprind norme uridice
obligatorii si generale ale caror scop poate fi realizat la nevoie prin forta coercitiva a
statului.
*rin intermediul actului normative se confera sistemului uridic securitate si stabilitate.
&ctele normative cunosc o ierar.ie care are care are la baza ierar.ia organizarii de la care
provine si implicit forta uridica obligatorie.
8orta uridica a actelor normative,locul essential este detinut de lege,lege care in
conformitate cu prevederile constitutiei -art :1=3/ este emisa de parlamentul
romaniei,unica autoritate legiuitoare a tarii. )n functie de domeniul in care se
adopta,precum si de prevederile de adoptare ,legea se clasifica in :
! 0egi constitutionale J legi ordinare -art =3/
! 0egi organice
#rdonantele guvernului -art 1@>,119/ sunt expresia delegarii legislative avand aceeasi
forta uridical cu cea a legilor.
Decretele emise de presedintele $omaniei =acestea sunt in maoritatea lor acte cu
caracter individual,nu normative neavand caracterul de izvor formal de drept.
Daca legea are intotdeauna un caracter normative avand o competenta legala primara si
originara. Decretele,ordinele,instructiunile emise de ministri sau de conducatorii altor
organe,ale administratiilor de stat sau cat priveste ordinele emise de prefecti,.otararile
emise de consiliile udetene si cele locale,dispozitii emise de presedintele consiliilor
udetene si primarF,toate au atat caracter normativ cat si individual.
*onderea celor cu caracter normativ scade pe parcurs ce ne apropiem de autoritatile
administrative publice locale.
<otararile de govern -art. 1@>/ sunt emise de govern pentru organizarea exercitarii
legilor,sunt semnate de primul ministru si contrasemnate de ministrii care au obligatia
punerii lor in executare. %aoritatea .otararilor de govern sunt acte normative.
)n general actele normative emise de autoritatile centrale trebuies puse in %.# al $o
pentru a putea intra in vigoare.