Introducere

Cursul intitulat Drept contraventional pune n discuie - pornind de la rolul i funciile

sociale ale dreptului - sistematizarea ramurilor dreptului, separarea dreptului contravenional
din cel administrativ, apariia rspunderii contravenionale ca form distinct a rspunderii
juridice i ca modalitate a constrangerii statale n domeniul combaterii contravenionalitii.
Prezentul curs are ca scop determinarea rolului i a locului rspunderii
contravenionale n sistemul metodelor de constrngere statal aplicate pentru asigurarea
ordinii de drept precum si a cunoasterii procedurii contraventionale in constatarea, stabilirea,
aplicarea si executarea sanctiunii contraventionale.
Obiectivele cursului
Cursul intitulat Drept contraventional are ca obiectiv principal mbogirea
cunotinelor din sfera disciplinelor cu caracter juridic ale studenilor Programului
de studii rept, forma de nvm!nt "#. $n acest sens, la sf!ritul acestui curs,
studenii vor fi capabili s%
sa opereze cu noiuni precum% contraventie, raspundere contraventionala,
sanctiune contraventionla, procedura contraventionala&
sa cunoasca si sa aplice principiile care g'ideaz rspunderea contravenional
sa identifice subiectele raportului contravenional, cauzele care nltur
caracterul contravenional al faptelor, sa execute corect aplicarea legii
contravenionale n timp&
sa identifice domeniul sanciunilor aplicabile, modalitile sau durata de
aplicare, competena agenilor constatatori&
Cerine preliminare
(lemente cuprinse in cadrul materiilor% teoria generala a dreptului, drept
administrativ si drept penal general.
Resurse
Parcurgerea unitilor de nvare nu necesit existena unor mijloace sau
instrumente de lucru.
)
Structura cursului
Cursul Drept contraventional este structurat n dou module, astfel% ambele
module cuprinde cate trei uniti de nvare. *a r!ndul su, fiecare unitate de
nvare cuprinde% obiective, aspecte teoretice privind tematica unitii de nvare
respective, exemple, teste de autoevaluare precum i probleme propuse spre
discuie i rezolvare.
*a sf!ritul celor doua module sunt indicate teme de control. #ezolvarea acestor
teme de control este obligatorie. +cestea vor fi ncrcate de ctre studeni pe
platforma e-learning p!n la odat prestabilit sau predate cadrului didactic titular.
Durata medie de studiu individual
Parcurgerea de ctre studeni a unitilor de nvare ale cursului de Drept
contraventional ,at!t aspectele teoretice c!t i rezolvarea testelor de autoevaluare
i rezolvarea problemelor propuse- se poate face n .-/ ore pentru fiecare unitate.
Evaluarea
*a sf!ritul semestrului, fiecare student va primi o not, care va cuprinde% un test
gril, ce va conine ntrebri teoretice din materia prezentat n cadrul acestui
material, test ce va deine o pondere de 012 n nota final i notele aferente celor
dou teme de control, realizate pe parcursul semestrului, care vor deine o pondere
de .12 fiecare.
Spor la treaba !
.
Modulul 1. Noiuni de baz de drept contraventional
Cuprins
3ntroducere......................................................................................................................./
4biectivele modului.........................................................................................................5
Competente......................................................................................................................5
6). reptul contraventional% definire, obiect, trasaturi, delimitare, izvoare, principii. . .7
6.. #aportul juridic de drept contraventional...............................................................)/
6/. Contraventia................................................................................................................

Introducere
6nul din rolurile normei de drept si a sanctiunii ca parte structurala a acesteia este
cel de a disciplina comportamentul uman n principalele relatii dintr-o societate,
ntr-un climat specific coexistentei libertatilor, al apararii drepturilor esentiale ale
omului si al statornicirii spiritului de dreptate.
Cursul de Drept contraventional are in vedere atat prezentarea unor c'estiuni
generale legate de ideea de pedeapsa si sanctiune, cat si aprofundarea aspectelor
speciale care tin de sanctiunile contraventionale n sine, individualizarea lor,
cauzele care nlatura caracterul contraventional al faptelor, subiectele
contraventionale, aplicarea legii contraventionale n timp, alaturi de unele
probleme sensibile de procedura contraventionala care au influenta asupra
aspectelor de drept material.
Contraventia si raspunderea contraventionala au la momentul actual o abordare
mai mult in planul dreptului administrativ, mai precis pe segmentul care se ocupa
de sanctiunile contraventionale. 3nsa, in plan doctrinar, se impune o paralela bine
conturata ntre legislatiile mai multor state europene, tocmai pentru ca sistemul de
drept rom!nesc sa 8mprumute9 c!t mai multe elemente benefice privitoare la
natura si esenta sanctiunilor ca atare, la limitele acestora, modalitati privind
constatarea si aplicarea lor, pentru a se ajunge n cele din urma, la o sistematizare
si reunire a lor ntr-un ansamblu logic, coerent numit Cod contraventional, av!nd
drept puncte de referinta codurile unor state ale 6( sau din afara granitelor
acesteia.
/
Obiectivele modulului
4biectivele modulului pot fi grupate in obiective principale si obiective secundare.
4biectivele principale constau in deprinderea studentilor cu elementele de noutate
ale raspunderii juridice contraventionale, din prespectiva dreptului contraventional,
si operarea cu notiunile de raport juridic de drept contraventional, contraventie,
raspundere contraventionala.
3n secundar se doreste obisnuirea studentilor de a identifica si aplica cunostintele
din materiile cu caracter general si special, cum ar fi teoria generala a dreptului,
drept penal general si drept administrativ, in domeniul dreptului contraventional.
Competene
*a sf!ritul acestui modul studenii vor fi capabili s%
neleag importana raspunderii juridice sub forma specifica dreptului
contraventional &
s neleag elementele de baz ale dreptului contraventional
s identifice faptele ilicite ce cad sub incidenta contraventionala&
s identifice raportul de drept contraventional, sub toate elementele sale&
s identifice izvoarele formale si materiale ale dreptului contraventional&
identifice raportul juridic de drept contraventional, conditiile si elementele
acestuia&
identifice momentul nasterii si stingerii raportului juridic de drept
contraventional.
inteleaga fapta contraventionala
neleag i s explice elementele care stau la baza contraventiei&
identifice izvoarele de drept material si formal&
sa delimiteze contraventia de alte fapte ilicite
.
5
nitatea de !nvare M1.1. Dreptul contraventional" de#inire$
obiect$ trasaturi$ delimitare$ izvoare$
principii
Cuprins
:).6).). 3ntroducere......................................................................................................7
:).6)... 4biectivele unitatii de invatare.......................................................................0
:).6)./. efinitia, obiectul, trasaturile si delimitarea dreptului contraventional.........0
:).6).5. 3zvoarele dreptului contraventional.................................................................;
:).6).7. Principiile dreptului contraventional.............................................................)1
:).6).0. #ezumat.........................................................................................................).

M1.1.1. Introducere
reptul apare ca un ansamblu organizat si logic a carui structura implica o
retea de relatii a caror organizare si ierar'izare constituie pana la urma un
sistem. <3<=(:6* #(P=6*63 - este rezultatul unitatii ramurilor si institutiilor
dreptului.
(xistenta acestui sistem, exclude posibilitatea ca dreptul sa fie privit ca o
simpla alaturare a unui numar, mai mare sau mai mic, de norme juridice.
<ocietatea moderna se caracterizeaza printr-o amplificare fara precedent a
activitatii normative. >umarul mare de acte normative impune organizarea lor,
ordonarea lor in raport de anumite criterii.
Caracteristica sistemului consta in prezenta obligatorie a unei structuri
comune, care reuneste elementele si care-si pune, in cele din urma, amprenta pe
aceste elemente.
<istemul dreptului este un sistem in continua miscare, adaptare la evolutia
societatii, la amploarea unor fenomene sociale transpuse in raporturi juridice.
Putem spune ca dreptul contraventional ca ramura de drept, cu institutiile sale
specifice este rezultatul acestei adaptari si prin urmare trebuiesc cunoscute si
aprofundate din acest punct de vedere.
7
M1.1.%. Obiectivele unitii de !nvare
+ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre
studeni a elementelor introductive in dreptul contraventional.
*a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s%
inteleaga locul si rolul dreptului contraventional
neleag i s explice elementele care stau la baza raspunderii&
identifice izvoarele de drept material si formal&
identifice principiile de drept contraventional aplicabile
Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore.
M1.1.'. De#initia$ obiectul$ trasaturile si delimitarea dreptului contraventional
De#initie
Cunoastem ca ramura de drept este ansamblul normelor juridice care reglementeaza
relatiile sociale dintr-un anumit domeniu al vietii sociale, in baza unei metode specifice de
reglementare si a unor principii comune.
+stfel, dreptul contravenional se poate defini ca un ansamblul de norme juridice
determinate de legislaia contravenional, care cuprinde instituiile juridice de baz, cum ar fi
contravenia, rspunderea contravenional, sanciunea contravenional i procedura
contravenional, avand ca scop protecia juridic a unor valori sociale determinate si
soluionarea raporturilor juridice aprute in procesul activittii de combatere a
contravenionalitii.
Obiectul dreptului contraventional
4biectul dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc intre
subiecii dreptului contravenional din momentul n care legea contravenional obine for
juridic, parcurgnd etapele constatrii faptei contravenionale, aplicrii sanciunilor
contravenionale i pan la executarea pedepsei contravenionale.
+sa cum arata 4? . din .11) la art. ), @legea contraventional apr valorile sociale,
care nu sunt ocrotite prin legea penal. Constituie contraventie fapta sav!rsit cu vinovatie,
stabilit si sanctionat prin lege, ordonanta, prin 'otar!re a ?uvernului sau, dupa caz, prin
'otar!re a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului
Aucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului ?eneral al :unicipiului Aucuresti.9
0
*egea /. din )B0;, care a fost abrogata prin 4? . din .11), arata la art. ) ca prin
contraventie se intelege @fapta savarsita cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai
redus decat infractiunea si este prevazuta si sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin
acte normative ale organelor aratate in legea de fata.9
(rasaturile dreptul contraventional%
Principalele trasaturi ale dreptului contraventional pot fi reunite in urmatoarele
afirmatii%
) - apartine dreptul public
. - are ca si caracteristica pozitia de inegalitate si de subordonare a subiectelor
/ - sanctiunile contraventionale, de regula, se aplica pe cale extrajudiciara
)e&aturile dreptului contraventional in sistemul dreptului
*egatura dreptului contraventional cu dreptul constitutional este determinata de faptul
ca prin legea constitutionala se stabilesc principiile de baza carora trebuie sa se supuna
organele statale pe parcursul procesului contraventional.
*egatura cu dreptul administrativ este cea mai strinsa deoarece ambele reglementeaza
relatii ce apar in procesul activitatii executive a statului, precum si ambele au ca scop buna
functionare a mecanismului statal. :ai mult la art. ; din ordonanta se prevede ca amenda
contraventionala are caracter administrativ.
e asemenea dreptul contraventional se afla in legaturi stranse cu dreptul penal avand
in vedere ca% se utilizeaza gradul de pericol social ca delimitare a faptei contraventionale fata
de fapta penala, iar formele de vinovatie si cauzele de inlaturare a acestora sunt elemente ce
apartin dreptului penal general.
+ceste fine distincii au fcut obiect al unor cauze n faa Curtea (uropean a
repturilor 4mului, situaie n care s-a constatat c n dreptul rom!nesc, contraveniile au fost
scoase de sub incidena legii penale i au fost supuse unui regim administrativ. <ub acest
aspect, Convenia pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale nu se
opune tendinei de CdezincriminareC a unor asemenea fapte. $n acelai sens, Curtea (uropean
a repturilor 4mului, n jurisprudena sa, a statuat c nimic nu mpiedic statele s-i
ndeplineasc rolul lor de gardieni ai interesului public, prin stabilirea sau meninerea unei
distincii ntre diferitele tipuri de infraciuni, rein!nd c, n scopul aplicrii prevederilor art. 0
al Conveniei, trebuie avute n vedere trei criterii%
)- caracterizarea faptei n dreptul naional&
.- natura faptei&
D
/- natura i gradul de gravitate ale sanciunii care ar putea fi aplicat persoanei n
cauz.
$n aprecierea acestor criterii, n cauza EztFrG mpotriva ?ermaniei, )BB5, Curtea
(uropean a repturilor 4mului a stabilit c modul de definire a faptelor prin dreptul intern
are o valoare relativ, esenial fiind natura faptei i a sanciunii. Curtea (uropean consider
ca pozitiv msura dezincriminrii, n Cinteresul individuluiC, a unor infraciuni mai puin
grave i pentru care fptuitorul nu mai rspunde penal, put!nd c'iar s evite procedura
judiciar i pe aceast cale s se elimine supraaglomerarea tribunalelor. Cu toate acestea,
distincia operat de statele europene ntre crime, delicte i contravenii nu este operant,
ntruc!t n sensul art. 0 al Conveniei pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor
fundamentale toate aceste fapte au caracter penal i, tocmai de aceea, prevederile sale
garanteaz oricrui CacuzatC dreptul la un proces ec'itabil, indiferent de calificarea faptei n
dreptul intern. $n sensul artat, Curtea (uropean a repturilor 4mului s-a pronunat i n
cauza ?arHfallou +ebe mpotriva ?reciei, )BBD, n cauza *auGo mpotriva <lovaciei, )BB;,
precum i n cauza Iadubec mpotriva <lovaciei, )BB; ,ecizia nr. );/J.11/ a Curii
Constituionale-.
S ne reamintim...
efinitia dreptului contraventional este circumscrisa normelor juridice si
institutiilor de drept specifice .
4biectul dreptului contraventional este definit prin aplicarea termenilor
specifici materiei.
*egaturile dreptului contraventional cu alte ramuri de drept% drept
constitutional, drept administrativ, drept penal.
M1.1.*. Izvoarele dreptului contraventional
(ste necesar a se face distinctie ntre izvoarele materiale si izvoarele formale ale
dreptului.
3zvoarele materiale, denumite si reale, sunt reprezentate de realitatea exterioara, care
determina actiunea legiuitorului. 3n consecinta, prin izvor de drept, n sens material, ntelegem
viata sociala, economica si culturala n complexitatea ei, progresul social care determina
nasterea unor reguli de drept si institutii.
3zvoarele materiale ale dreptul contraventional sunt acelea imprejurari sau conditii de
fapt care au determinat aparitia normelor contraventionale.
;
in punct de vedere juridic, ne intereseaza n special izvoarele formale sau formele de
exprimare a normelor de drept.
<ensul juridic al notiunii de Cizvor formal al dreptuluiC surprinde o multitudine de
aspecte si modalitati prin care continutul normei de drept devine norma de conduita si se
impune ca model de urmat n relatiile sociale. eci, izvorul formal al dreptului l reprezinta
regula de conduita prescrisa si exteriorizata, cuprinsa ntr-o anumita 'aina juridica.
3zvoarele formale ale dreptul contraventional sunt actele normative care cuprind
norme de drept in domeniul combaterii contraventiilor% lege, ordonanta, 'otar!re a ?uvernului
sau, dupa caz, 'otar!re a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului
municipiului Aucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului ?eneral al :unicipiului
Aucuresti.
3n dreptul penal, este exclus rolul cutumei, aici function!nd principiul legalitatii
pedepsei si incriminarii% >6**+ P4(>( <3>( *(?(J >6**+ C#3:(> <3>( *(?( -
ceea ce presupune ntodeauna ca izvor al dreptului poate fi doar legea scrisa. "acand legatura
cu dreptul contraventional si avand in vedere elementele acestora de legatura, putem afirma ca
si in dreptul contraventional ntodeauna ca izvor formal al dreptului poate fi doar legea scrisa.
+C=6* >4#:+=3K
+ctul normativ sau legea are n prezent cea mai mare importanta n sistemul izvoarelor
de drept. upa ce a nceput actiunea de codificare, legea a capatat o importanta deosebita.
Prin @legea ca izvor de drept9 nu vom ntelege numai normele elaborate de organul
reprezentativ - Parlamentul, ci orice reguli de drept cu caracter obligatoriu cuprinse n diverse
acte normative elaborate de organele statului abilitate sa elaboreze acte normative. =otalitatea
actelor normative alcatuiesc dreptul scris.
+ctul normativ cuprinde norme generale obligatorii a caror aplicare poate fi realizata
si prin intermediul fortei de constr!ngere a statului. Pozitia predominanta a actului normativ
n izvoarele de drept din statele moderne este determinata de necesitatea de a se asigura
securitatea si stabilitatea raporturilor sociale.
Principiul legalitatii implica subordonarea neconditionata a participantilor la raportul
juridic fata de dispozitiile normative, nsa pentru ca aceasta conformare sa poata deveni
realitate, este necesar ca destinatarii normelor sa-si cunoasca ntr-o maniera clara si
neec'ivoca drepturile si obligatiile, ceea ce se poate realiza doar c!nd normele juridice sunt
cuprinse n acte normative scrise.
*a noi sistemul actelor normative este alcatuit din legi, decrete, 'otar!ri, ordonante,
regulamente si ordine, precum si decizii ale organelor administratiei publice locale. 3ntre
B
acestea, legile ocupa locul central, fiind elaborate de puterea legislativa, care exprima vointa
si interesele alegatorilor. Celelalte acte normative trebuie sa se subordoneze legilor, fiind
elaborate pe baza lor si n vederea executarii acestora.
Prin legi, ordonante sau 'otar!ri ale ?uvernului se pot stabili si sanctiona contraventii
n toate domeniile de activitate.
Prin 'otar!ri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene se stabilesc si
se sanctioneaza contraventii n toate domeniile de activitate pentru care acestora le sunt
stabilite atributii prin lege, n masura n care n domeniile respective nu sunt stabilite
contraventii prin legi, ordonante sau 'otar!ri ale ?uvernului.
Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Aucuresti pot stabili si sanctiona
contraventii n urmatoarele domenii% salubritate& activitatea din piete, curatenia si igienizarea
acestora& ntretinerea parcurilor si spatiilor verzi, a spatiilor si locurilor de joaca pentru copii&
amenajarea si curatenia spatiilor din jurul blocurilor de locuinte, precum si a terenurilor
virane& ntretinerea bazelor si obiectivelor sportive aflate n administrarea lor& ntretinerea
strazilor si trotuarelor, a scolilor si altor institutii de educatie si cultura, ntretinerea cladirilor,
imprejmuirilor si a altor constructii& depozitarea si colectarea gunoaielor si a resturilor
menajere.
Consiliul ?eneral al :unicipiului Aucuresti poate stabili si alte domenii de activitate
din competenta consiliilor locale ale sectoarelor, n care acestea pot stabili si sanctiona
contraventii.
Lotar!rile consiliilor locale sau judetene ori, dupa caz, ale sectoarelor municipiului
Aucuresti, prin care s-au stabilit contraventii cu nesocotirea principiilor anterior prevazute,
sunt nule de drept.
E+emple
-*(?(+ 70 din .1)1 privind accesibilizarea fondului forestier naional.
-L4=M#N#(+ nr. B)1 din )5 septembrie .1)) privind stabilirea unor
msuri pentru aplicarea regulamentelor ,6(- nr. ).1)7J.1)1 i nr. ).1)0J.1)1 ale
Comisiei, prin care se implementeaz irectiva .11BJ).7JC( a Parlamentului
(uropean i a Consiliului din .) octombrie .11B de instituire a unui cadru pentru
stabilirea cerinelor n materie de proiectare ecologic aplicabile produselor cu
impact energetic
3dentificati alte acte normative care sa cuprinda norme de drept contraventional
din categoriile% lege, ordonanta, 'otarare a ?uvernului, ordin, 'otarari ale
autoritatilor administratiei publice locale sau judetene.
)1
S ne reamintim...
Clasificarea izvoarelor de drept in izvoare materiale si formale.
Izvoarele #ormale ale dreptul contraventional sunt actele normative care
cuprind norme de drept in domeniul combaterii contraventiilor$ constand in
legi, 'otar!ri, ordonante, regulamente si ordine, precum si decizii ale organelor
administratiei publice locale.
M1.1.,. -rincipiile dreptului contraventional
Prin principii in domeniul dreptului intelegem atat un fundament al sistemului de drept
cat si o modalitate de coordonare a normelor juridice in jurul unor idei calauzitoare.
Principiile fundamentale ale dreptului contraventional reprezint idei directoare care
cluzesc elaborarea c!t i realizarea normelor contraventionale, evideniind trsturile
legislaiei contraventionale.
1.Principiul legalitii
+cest principiu exprim regula conform creia ntreaga activitate a dreptului
contraventional se desfoar pe baza legii i n conformitate cu aceasta, exprim!nd faptul c
at!t conduita pretins membrilor societii c!t i sanciunea ce o vor suporta acetia n caz de
nerespectare a conduitei prevzute de legea contraventional, trebuie s fie prevzut de lege
2.Principiul contraveniei ca unic temei al rspunderii contravenionale.
+cest principiu ne arata c rspunderea va exista numai dac va fi svarit o
contravenie, adica o inclcare a acelor valori sociale aparate de normele juridice
contravenionale. +stfel constrangerea din partea statului fa de contravenient va exista
numai dac fapta svarit indeplinete toate condiiile i elementele unei contravenii.
Constatarea unei fapte ilicite nu inseamn si ca suntem in prezenta unei contravenii. <untem
in prezenta unei contravenii doar atunci cand sunt intrunite toate elemente constitutive ale
acesteia, adica subiecii, coninutul i obiectul raportului de constrangere.
/. Principiul rspunderii personale, este acel principiu care ne arata si impune ca
tragerea la rspundere este aplicata doar persoanei care a svarit contravenia, numit
contravenient. +cest principiu este intarit si de prevederile art. )1 din 46? . din .11) care
arata ca in cazul n care la sav!rsirea unei contraventii au participat mai multe persoane,
sanctiunea se va aplica fiecareia separat.
))
5. Principiul individualizrii rspunderii i pedepsei contravenionale.
+cest principiu const in faptul c legea contravenional se aplic inandu-se cont de
caracterul, de gradul de pericol si urmarile contraveniei, de persoana fptuitorului i de
circumstanele atenuante ori agravante, de locul, timpul, modul de svarire a contraventiei.
7.Principiul interdiciei dublei sancionri contravenionale unicitii rspunderii
contravenionale!,
3n baza acestui principiu se interzice de a sanciona a doua oar aceeai persoan
pentru aceeai fapt, deoarece contravenientul deja a suportat pedeapsa pentru fapta svarit.
<anciunea se stabilete de catre organul competent in urma constatarii contraveniei.
". Principiul egalitatii in fata legii contraventionale
<e exprim astfel regula conform creia toi indivizii societii sunt egali n faa legii.
+rt. )0 din Constituie prevede faptul c 9cetenii sunt egali n faa legii i a autoritilor
publice, fr privilegii i fr discriminri. >imeni nu este mai presus de lege.9 +cest
principiu ne arata faptul c legea contraventional nu promoveaz imunitii sau privilegii
care s permit inegaliti de tratament n aplicarea legii contraventionale. (galitatea
indivizilor n faa legii contraventionale funcioneaz pentru fiecare cetean, fie n calitatea sa
de beneficiar al ocrotirii contraventionale c!t i n calitatea de destinatar al exigenelor impuse
de legea contraventional.
#. Principiul aplicarii legii mai favorabile
+rt. )5 din ordonanta prevede ca @daca printr-un act normativ fapta nu mai este
considerata contraventie, ea nu se mai sanctioneaza,c'iar daca a fost sav!rsita nainte de data
intrarii n vigoare a noului act normativ9 si ca @daca sanctiunea prevazuta n noul act normativ
este mai usoara se va aplica aceasta9 sau @in cazul n care noul act normativ prevede o
sanctiune mai grava, contraventia sav!rsita anterior va fi sanctionata conform dispozitiilor
actului normativ n vigoare la data sav!rsirii acesteia.9
S ne reamintim...
4rice ramura de drept este calauzita de principii de drept. Principiile
fundamentale ale dreptului contraventional reprezint idei directoare care
cluzesc elaborarea c!t i realizarea normelor contraventionale, evideniind
trsturile legislaiei contraventionale.
+legei un principiu pe care sa il exemplificati prin trimitere la o norm juridic de
drept contravenional.
).
M1.1... Rezumat
reptul contravenional se poate defini ca un ansamblul de norme juridice
determinate de legislaia contravenional, care cuprinde instituiile juridice de
baz% contravenia, rspunderea contravenional, sanciunea contravenional i
procedura contravenional, avand ca scop protecia juridic a unor valori sociale
determinate si soluionarea raporturilor juridice aprute in procesul activitii de
combatere a contravenionalitii, in baza unor principii specifice.
O4biectul dreptului contravenional l constituie relaiile sociale care se stabilesc
intre subiecii dreptului contravenional din momentul n care legea
contravenional obine for juridic, parcurgnd etapele constatrii faptei
contravenionale, aplicrii sanciunilor contravenionale i pan la
executarea pedepsei contravenionale.
Oreptul contraventional are urmatoarele trasaturi% apartine dreptul public, are ca
si caracteristica pozitia de inegalitate si de subordonare a subiectelor si
sanctiunile contraventionale, de regula, se aplica pe cale extrajudiciara
3zvoarele dreptului contraventional sunt izvoarele formale sub forma actelor
normative.
nitatea de !nvare M1.%. Raportul /uridic de drept
contraventional
)/
Cuprins
:).6..). 3ntroducere....................................................................................................)/
:).6.... 4biectivele unitatii de invatare.....................................................................)/
:).6../. efinitia si delimitarea raportului juridic de drept contraventional..............)5
:).6..5. Conditiile raportului juridic de drept contraventional...................................)7
:).6..7. (lementele raportului juridic de drept contraventional ...............................)D
:).6..0. #ezumat..........................................................................................................1

M1.%.1. Introducere
#aporturile juridice sunt relaii sociale reglementate de normele juridice.
Conform!ndu-se normelor juridice sau nclc!ndu-le, cetenii, destinatarii
acestora, adopt anumite conduite care determin naterea unor drepturi i obligaii
juridice. +ceste drepturi i obligaii se nasc datorit existenei unei norme juridice
care le descrie i care le ofer for juridic, adic leag de nerespectarea lor
intervenia forei corecitive a statului. #aportul juridic reprezint deci modul,
forma n care dreptul se transpune, se realizeaz n viaa social.
M1.%.%. Obiectivele unitii de !nvare
+ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre
studeni a elementelor si conditiilor raportului juridic de drept contraventional.
*a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s%
defineasca si delimiteze raportul juridic de drept contraventional
identifice conditiile raportului juridic de drept contraventional&
identifice elementele raportului juridic de drept contraventional &
identifice momentul nasterii si stingerii raportului juridic de drept
contraventional.
Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore.
M1.%.'. De#initia si delimitarea raportului /uridic de drept contraventional
$aportul %uridic de drept contraventional este un raport %uridic de constr!gere,
stabilit intre stat i contravenient, al crui coninut il constituie dreptul statului de a aplica
)5
msuri de asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea contraveniei i obligaia
corelativ a acestuia de a suporta msurile respective.
Constr!ngerea n drept apare ca fiind rezultatul caracterului obligatoriu al normei
juridice care conine prevederi care nu sunt lsate la liberul arbitru al subiectului, ci i sunt
impuse printr-o varietate de modaliti.
:aterializarea n viaa social a forei legii are loc la nevoie prin intermediul unui
raport %uridic de constr&ngere, neles ca pluralitate de drepturi i obligaii, de drept material
sau procesual, ce apar ca rezultat al sv!ririi unei fapte neconforme cu modelul prefigurat de
norm ,fapta ilicit- i prin care se realizeaz aplicarea sanciunilor juridice. +adar, orice
nclcare a normei juridice poate da natere unui raport de constr!ngere. +cesta se stabilete
ntre stat i autorul unei asemenea nclcri. #ezult c n domeniul dreptului, constr!ngerea
implic ideea de rspundere.
+tunci c!nd normele juridice reglementeaz raporturi sociale ntre stat i cetenii
acestuia, n care statul are o poziie supraordonat, prin nclcarea normei juridice se nate
raportul tipic de constr!ngere, ntre stat i autorul nclcrii, cu toate caracteristicile ce vor fi
descrise pe parcursul acestei uniti de nvare. C!nd normele juridice reglementeaz ns
relaii sociale ntre persoane care se afl pe poziie juridic de egalitate, norme aparin!nd
dreptului civil, situaia este alta. 6rmare a faptului c nici unul din subiecte nu are mijloace
proprii de constr!ngere, fiecare este ndreptit s apeleze la concursul forei de constr!ngere a
statului pentru obinerea dreptului su. <tatul ns nu se va sesiza din oficiu privind nclcarea
unei norme juridice care reglementeaz relaii ntre subieci aflai pe poziie de egalitate
juridic.
S ne reamintim...
#aportul juridic de constrangere este o notiune complexa, prin care se intelege o
pluralitate de drepturi si obligati, de drept material si procesual, ce apar ca rezultat al
savarsirii unei fapte ilicite si prin care se realizeaza aplicarea sanctiunilor juridice.
4rice incalcare a normei juridice poate da nastere unui raport de constrangere, care
se stabileste intre stat si autorul unei asemenea incalcari.
M1.%.*. Conditiile raportului /uridic de drept contraventional
upa cum am afirmat anterior, raportul juridic este raportul social reglementat de
norma de drept, raport in cadrul caruia subiectii umani sau partile se manifesta ca titulari de
)7
drepturi si obligatii prin exercitarea carora se realizeaza finalitatea normei a carei respectare
este asigurata fie prin vointa partilor, fie prin forta coercitiva a statului.
Conditiile raportului /uridic sunt%
a- >orma juridica -& conditie general-abstract&
>orma juridic reprezint premisa abstract a naterii raporturilor juridice i ea descrie
n coninutul ei anumite fapte materiale a cror realizare determin naterea, modificarea sau
stingerea unor raporturi juridice.
(ste de la sine neles c trebuie s fim n prezena unei norme juridice n vigoare.
Conform 4? . din .11), dispozitiile din actele normative prin care se stabilesc si se
sanctioneaza contraventiile intra n vigoare n termen de /1 de zile de la data publicarii, iar n
cazul 'otar!rilor consiliilor locale sau judetene, punerea n aplicare se face si cu respectarea
conditiilor prevazute la art. 71 alin. ,.- din *egea administratiei publice locale nr. .)7J.11).
$n acest sens se prevede c @Lotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte de
la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicarii.9iar
@+ducerea la cunostinta publica a 'otararilor cu caracter normativ se face in termen de 7
zile de la data comunicarii oficiale catre prefect9.
3n cazuri urgente, insa, se poate prevedea intrarea n vigoare ntr-un termen mai scurt,
dar nu mai putin de)1 zile.
Lotar!rile autoritatilor administratiei publice locale sau judetene prin care se stabilesc
si se sanctioneaza contraventii, pot fi aduse la cunostinta publica prin afisare sau prin orice
alta forma de publicitate n conditiile *egii nr. .)7J.11).
b- "aptul juridic - elementul concret
"aptele juridice% sunt mprejurri de fapt concrete descrise de ipoteza normei juridice
i care genereaz apariia unor raporturi juridice.
"apte materiale dob!ndesc semnificaie juridic datorit prevederilor lor in cadrul unor
norme juridice si poarta astfel denumirea de fapte juridice.
"aptele juridice se clasifica in doua categorii, n funcie de legtura dintre acestea i
voina oamenilor%
)- (venimentele - sunt fapte care se petrec independent de voina oamenilor i de care
norma juridic leag apariia, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice , naterea,
moartea, un incendiu, o inundaie, mplinirea unui termen-.
.- +ctiunile omenesti - manifestari de vointa ale partilor, de a intra intr-un raport
juridic, adica acea manifestare de vointa a partilor sau subiectelor facuta cu scopul de a
produce, modifica sau stinge raporturile juridice.
(le sunt de dou feluri%
)0
- aciuni ilicite, adic fapte umane interzise de normele juridice care genereaz
raporturi juridice n cadrul crora se aplic sanciunile descrise n normele
juridice.
- aciunile licite sunt fapte umane care concord cu dispoziiile normelor
juridice derulate cu scopul special de a genera, modifica sau stinge raporturi
juridice.
E+emple
46? )B7 din .117 privind protectia mediului, prevede la art. B0
urmatoarele%
Constituie contravenii i se sancioneaz cu amend de la 0.711 lei ,#4>- la
D.111 lei ,#4>- pentru persoane fizice, i de la .7.111 lei ,#4>- la /1.111 lei
,#4>- pentru persoane juridice, nclcarea urmtoarelor prevederi legale%
..... obligaiile autoritilor administraiei publice locale, precum i ale
persoanelor fizice i juridice, dup caz, s adopte iJsau s aplice msuri
obligatorii cu privire la ntreinerea i nfrumusearea cldirilor, a curilor i
mprejurimilor acestora, a spaiilor verzi din curi i dintre cldiri, a arborilor i
arbutilor decorativi....
'C( )rasov nr. #2*+2,1, $eglementarea regimului %uridic al
plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante, -alucinogene, euforice i
psi-otrope, altele dec&t cele al cror regim %uridic este reglementat prin
legislaia n vigoare.
0rt. 1. $ncep!nd cu data prezentei 'otr!ri, n :unicipiul Araov se
interzice comercializarea, deinerea i distribuia plantelor, substanelor i
preparatelor stupefiante, 'alucinogene, euforice i psi'otrope, de orice fel, care
aduc atingere sau pun n pericol viaa i sntatea populaiei, ordinea i linitea
public, altele dec!t cele al cror regim juridic este reglementat prin legislaia n
vigoare. e asemenea, este interzis distribuirea sau oferirea de eantioane ale
plantelor, substanelor i preparatelor prevzute mai sus.
0rt. *. >erespectarea prevederilor art. ) i . din 'otar!re, constituie
contravenie i se sancioneaz cu amend contravenional cuprins ntre /.111
i 7.111 lei.
3n cadrul actelor normative identificate in exercitiile anterioare stabiliti
elementele unui raport juridic de drept contraventional.
)D
S ne reamintim...
Conditiile unui raport juridic sunt% norma juridica ca si conditie general-abstracta si
faptul juridic ca element concret al acestuia.
M1.%.,. Elementele raportului /uridic de drept contraventional
Elementele constitutive ale raportului /uridic sunt"
)- <ubiectele - cel putin doua&
.- Continutul - alcatuit din drepturile si obligatiile corelative ale partilor&
/- 4biectul raportului juridic - constituit de conduita partilor indreptata spre un anumit
scop.
Subiectele raportului /uridic
Prin norma juridica, expresie a vointei statului, se apara anumite valori sociale. $n
cazul nclcrii lor, societatea, reprezentat de stat, este interesat s asigure restabilirea
legalitii.
3n situatia dreptului contraventional, interesul statului de a aplica sanctiuni in vederea
restabilirii ordinii de drept, coincide cu interesul persoanei ca membru al societatii interesata a
fi pastrata ordinea de drept.
<anctiunea juridica se aplica intotdeauna in numele societatii, reprezentata prin
organele de stat si reprezinta o reactie negativa de dezaprobare din partea societatii.
+stfel putem sa afirmam ca subiectii raportului juridic de drept contraventional sunt%
- pe de o parte persoana care a savarsit fapta ilicita, ce poarta denumirea de
contravenient,
- iar pe de alta parte organele de stat, care aplica sanctiuni in numele societatii,
prin reprezentantii sai P agenti constatatori.
3n dreptul contraventional poate savarsi o fapta contraventionala, si astfel sa devina unul
din subiectii raportului juridic, atat persoana fizica cat si persoana juridica. Persoana juridica
raspunde contraventional n cazurile si n conditiile prevazute de actele normative prin care se
stabilesc si se sanctioneaza contraventii..
=rebuie subliniat faptul c n raportul juridic de conformare persoana fizic sau juridica,
destinatar al obligaiei, este nenominalizat, iar n cadrul raportului juridic de conflict
persoana fizic sau juridica este determinat i anume este persoana care a sv!rit fapta
interzis, cu alte cuvinte contravenientul. /n raporturile de conformare statul impune tuturor
destinatarilor legii contraventionale norme obligatorii, iar n raportul %uridic de conflict statul
);
impune celuilalt subiect i anume persoana fizic sau juridic s suporte consecinele faptei
sale, adic pedeapsa.
Continutul raportului /uridic de drept contraventional

Continutul raportului juridic de drept contraventional este format din acel complex de
drepturi si obligatii corelative care reprezinta categoria raspunderii juridice contraventionale.
3n continutul acestui raport intra in principal dreptul statului de a aplica sanctiuni si
obligatia autorului faptei de a suporta consecintele faptei sale, adica aplicarea i executarea
sanciunii contravenionale.
+cest continut se intregeste cu drepturi si obligatii corelative cum ar fi% obligatia statului
de a aplica numai sanctiuni prevazute de legea contraventionala pentru fapta comisa si dreptul
contravenientului de a i se aplica numai aceea sanctiune si nu alta.
$n cadrul raportului juridic de conformare coninutul l reprezint obligaia destinatarilor
legii contraventionale de a se conforma cerinelor impuse de lege, dar tot odat este format i
din dreptul statului de a pretinde o anume conduit titularilor obligaiei de conformare. $n
cadrul raportului contraventional de conflict impunerea unei sanciuni pentru fapta sv!rit
reprezint dreptul statului i corelativ acestui drept al statului exist obligaia
contravenientului de a suporta consecinele faptei sale.
Obiectul raportului /uridic de drept contraventional
4biectul raportului juridic de drept contraventional l constituie aciunile pe care titularii
drepturilor le efectueaz sau le poate pretinde i pe care ceilali subieci au obligaia de a le
sv!ri sau obligaia de a se abine de a le sv!ri.
<tatul prin organele sale are dreptul de a trage la rspundere contraventional, iar
contravenientul are obligaia de a suporta pedeapsa. Prin realizarea obiectului specific
raportului juridic de drept contraventional se realizeaz norma de de drept contraventional.
$n cazul raportului juridic de conflict obiectul l constituie n principal pedeapsa
contraventional, privit ca o sanciune tipic de drept contraventional. $n noiunea de
pedeps intr sanciunea principal alturi de care pot exista i alte sanciuni de drept
contraventional, i anume sanciunile complementare.
$n ceea ce privete raportul juridic de conformare obiectul specific l reprezint nsi
conformarea, adic adoptarea unei conduite corespunztoare exigenei normei
contraventionale fapt ce duce la realizarea normei de drept contraventional ce reprezint i
temeiul raportului juridic contraventional de conformare.
)B
Nasterea$ modi#icarea si stin&erea raportului /uridic de drept contraventional
#aportul juridic de drept contraventional se nate o dat cu intrarea n vigoare a
normei contraventionale, norm ce prevede drepturile i obligaiile participanilor la acest
raport.
#aportul juridic de conformare nu depinde de voina destinatarilor, este deci o creaie
a legii contraventionale.
#aportul juridic de conformare se desfoar prin respectarea obligaiei de abinere de
la aciunea interzis, obligaie ce incumb destinatarului normei.
urata unui raport juridic nu este prestabilit ci acesta depinde de perioada de timp
pentru care normele incriminatoare sunt n vigoare, n acest sens orice modificare a normei
incriminatoare, respectiv extinderea sau restr!ngerea obligaiei de conformare, determin o
modificare n acelai sens i a raportului juridic .
>u trebuie trecut cu vederea faptul c, raportul juridic de conformare nu nceteaz prin
simpla nerespectare a obligaiei de ctre subiectul pasiv, adic acesta nu nceteaz o dat cu
svrirea faptei interzise, a contraventiei.
#aportul juridic de conformare se nate din lege, adic o dat cu intrarea acesteia n
vigoare, n timp ce raportul juridic de conflict se nate prin svrirea faptei interzise.
(xistena raportului juridic de conflict se constat de ctre organul constatator competent, n
forma cerut de lege, aceasta fiind procesul verbal de constatare a contraventiei.
S ne reamintim...
Elementele constitutive ale raportului /uridic de drept
contraventional sunt"
)- <ubiectele P statul prin reprezentantii sai in calitate de agenti
constatatori si persoanele fizice si juridice in calitate de contravenient&
.- Continutul - alcatuit din drepturile si obligatiile corelative ale partilor&
/- 4biectul raportului juridic - este constituit de conduita partilor
indreptata spre un anumit scop. Prin realizarea obiectului specific raportului
juridic de drept contraventional se realizeaz norma de de drept contraventional.
3dentificati un raport juridic de drept contraventional si stabiliti elementele sale
constitutive.
.1
M1.%... Rezumat
+tunci c!nd normele juridice reglementeaz raporturi sociale ntre stat i
cetenii acestuia, n care statul are o poziie supraordonat, prin nclcarea
normei juridice se nate raportul tipic de constr!ngere, ntre stat i autorul
nclcrii, cu toate caracteristicile sale.
#aportul juridic de drept contraventional este un raport juridic de constr!gere,
stabilit intre stat i contravenient, al crui coninut il constituie dreptul statului de
a aplica msuri de asigurare i sanciuni vinovatului de comiterea contraveniei i
obligaia corelativ a acestuia de a suporta msurile respective.
3n continutul acestui raport intra in principal dreptul statului de a aplica
sanctiuni si obligatia autorului faptei de a suporta consecintele faptei sale, adica
aplicarea i executarea sanciunii contravenionale.
.)
nitatea de !nvare M1.'. Contraventia
Cuprins
:).6/.). 3ntroducere.....................................................................................................)
:).6/... 4biectivele unitatii de invatare.......................................................................
:).6/./. efinitia si trasaturile contraventiei.............................................................../
:).6/.5. (lementele contraventiei................................................................................5
:).6/.7. Compararea contraventiei cu alte fapte ilicite................................................D
:).6/.0. #ezumat..........................................................................................................B
:).6/.D. =est de evaluare a cunotinelor..................................................................../1
(ema de control............................................................................................................./)

M1.'.1. Introducere
"apta contravenional este un fenomen al realitii nconjurtoare, iar
coninutul ei l constituie construcia logic i noiunea juridic a acestei fapte, care
exprim nsuirile i caracteristicile eseniale ale acestui fenomen real ca raport
antisocial.
=rsturile eseniale ale contraveniei sau coninutul juridic al contraveniei
indic criteriile generale de difereniere a acesteia de alte forme de ilicit juridic
,infraciuni sau abateri-, dar nu le pot servi la particularizarea faptelor ilicite, la
cunoaterea trsturilor i elementelor ce compun contravenia.
$n tiina dreptului se face distincie ntre coninutul juridic, care cuprinde
condiia privind existena faptei sancionate de lege sau care i determin
gravitatea, i coninutul constitutiv, ce cuprinde totalitatea condiiilor necesare
pentru existena contraveniei i pe care le ndeplinete fptuitorul.
e aceea, e necesar ca fapta contravenional s fie analizat i sub raportul
coninutului constitutiv, prin care se nelege totalitatea elementelor stabilite prin
normele de drept contravenional, de a cror existen depinde calificarea juridic a
faptei ilicite n calitate de contravenie.
..
M1.'.%. Obiectivele unitii de !nvare
+ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre
studeni a contraventiei, fapta ilicita baza a raspunderii contraventionale.
*a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s%
inteleaga fapta contraventionala&
neleag i s explice elementele care stau la baza contraventiei&
identifice izvoarele de drept material si formal&
sa delimiteze contraventia de alte fapte ilicite.
Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore.
M1.'.'. De#inirea si trasaturile contraventiei
#spunderea contravenional apare ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite pentru care
trebuie sancionat autorul, fapta ce este denumit contravenie si care este un fenomen
complex avand aspecte materiale, sociale, umane, moral-politice i juridice.
Contravenia joac, astfel, un rol important deoarece ea reprezint obiectul, fapta
antisocial generatoare de rspundere.
Conform art ) din 4? .J.11) constituie contraventie fapta sav!rsita cu vinovatie,
stabilita si sanctionata prin lege, insa de legea care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite
prin legea penala, adica de legea contraventionala.
Primul act normativ prin care aceste unele fapte ilicite au fost considerate abateri
administrative a fost ecretul nr. );5J)B75. esi denumirea de contraventii s-a pastrat,
sanctiunile prevazute n acest decret erau corespunzatoare naturii noi a acestor ncalcari a
legii. 6lterior aceasta reglementare a fost mbunatatita prin *egea nr./.J)B0; care a fost n
vigoare p!na n anul .11) c!nd a fost abrogata.
*egea /. din )B0; privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, care a fost
abrogata prin 4? . din .11), arta la art. ) c prin contraventie se intelege @fapta savarsita
cu vinovatie, care prezinta un pericol social mai redus decat infractiunea si este prevazuta si
sanctionata ca atare prin legi, decrete sau prin acte normative ale organelor aratate in legea de
fata.9
$n iulie .11) a fost adoptata 4rdonanta ?uvernului #om!niei nr. . care a reglementat
ntr-o alta viziune regimul juridic al contraventiilor abrog!nd *egea nr. /.J)B0;. +ceasta
ordonanta constituie la momentul actual legea cadru n domeniul contraventiilor i cuprinde
principiile generale de reglementare juridica a faptelor ce constituie contraventii, delimit!nd
organele de stat competente sa stabileasca si sa sanctioneze astfel de fapte, stabileste
sanctiunile principale si complementare ce se aplica faptuitorului, caile de atac, modul de
./
executare a sanctiunilor si a celorlalte masuri luate fata de contravenient, precum si alte
probleme de ordin general n acest domeniu.
4rdonanta ?uvernului nr. .J.11) a fost modificata, completata si aprobata prin *egea
nr. );1 din )) aprilie .11., n care se prevede ca legea contraventionala apara valorile sociale
care nu sunt ocrotite prin legea penala.
e mentionat ca sfera abaterilor ce pot constitui contraventii este nelimitata, ele
put!nd fi sav!rsite, practic, n orice domeniu de activitate.
(rasaturile contraventie
=rasaturile contraventie rezulta in principal din definitia data de legiuitor. +cestea
sunt%
). contraventia este o fapta ilicita,
.. contraventia este o fapta sav!rsita cu vinovatie,
/. fapta comisa trebuie sa fie prevazuta si sanctionata drept contraventie printr-un act
normativ,
5. a patra trasatura, care desi nu rezulta din definitia data n 4rdonanta nr..J.11), se
refera la pericolul social, care o deosebeste de infractiune. $n cazul contraventiei acest grad
de pericol social este mai redus dec!t la infractiune ntruc!t fapta contraventionala are
consecinte mai putin daunatoare si lezeaza valori mai putin importante dec!t n cazul
infractiunii.
Pericolul social, reprezinta acea trasatura care arata n ce masura contraventia aduce
atingere uneia din valorile, relatiile sociale, bunurile sau interesele legitime, ocrotite printr-un
act normativ si pentru care legea prevede aplicarea unei sanctiuni contraventionale.
+cest grad de pericol social se stabileste de legiuitor atunci c!nd emite acte normative
n care unele fapte sunt considerate infractiuni iar altele contraventii. eci orice fapta care
prezinta pericol social atrage o anumita raspundere juridica, gradul de pericol social fiind n
ultima instanta cel care determina natura raspunderii juridice. 4data stabilita contraventia
existenta pericolului social nu trebuie dovedita.
Pentru existenta contraventiei se cere n mod obligatoriu ca aceste trasaturi sa existe
cumulativ, lipsa oricareia din ele duc!nd la inexistenta contraventiei. :ai mult, putem observa
ca n considerarea unei fapte drept contraventie se stabileste mai nt!i daca acea fapta este
prevazuta ntr-un act normativ, cercetarea celorlalte trasaturi ale contraventiei fiind ulterioar
sau nu se mai justific.
.5
S ne reamintim...
Contraventia este fapta sav!rsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin lege,
insa de legea care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala,
adica de legea contraventional.
<fera abaterilor ce pot constitui contraventii este nelimitata, ele put!nd fi
sav!rsite, practic, n orice domeniu de activitate.
M1.'.*. Elementele contraventiei
3n cadrul procedurii de aplicare a sanciunii contravenionale%
- subiecii sunt statul i contravenientul,
- coninutul este dreptul statului de a sanciona contravenientul pentru fapta
licit sv!rit iar contravenientul este obligat s se subordoneze i s se
supun sanciunii cu caracter de pedeaps, cu repararea prejudiciului acolo
unde este cazul, iar
- obiectul raportului este nu altceva decat fapta ilicit.
Contraventia, ca si infractiunea, se caracterizeaza prin patru elemente constitutive%
- obiectul&
- subiectul&
- latura obiectiva ,fapta-&
- latura subiectiva ,vinovatia-.
+ceste elemente trebuiesc indeplinite cumulativ pentru fiecare contraventie. *ipsa
oricareia dintre ele conduce la 8inexistenta contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii
la raspundere a faptuitorului9.
Obiectul contraventiei il constituie valorile, relatiile sociale, bunurile sau interesele
legitime, aparate prin normele de drept contraventional carora li se aduce atingere sau sunt
puse in pericol de fapta savarsita. "iecare contraventie are un obiect specific, ce rezulta din
textul actului normativ care o prevede.
4biectul contraveniei se deosebete de cel al infraciunii prin aceea c valorile,
relaiile sociale, bunurile sau interesele legitime, aprate prin normele de drept
contravenional au o importan social mai redus, ele fiind legate de activitatea organelor ce
realizeaz administraia public n anumite domenii de activitate sau privesc unele raporturi
sociale de o rezonan mai redus, spre deosebire de obiectul infraciunii care vizeaz valorile
fundamentale ale statului.
.7
)atura obiectiva a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare a
urmarilor socialmente periculoase sau care ameninta, pun in pericol anumite valori si care este
prevazuta ca ilicita in actul normativ de stabilire a contraventiei.
0ctiunea ilicita consta n comiterea unei fapte oprita de norma de drept.
1nactiunea ilicita consta n nendeplinirea de catre o persoana a obligatiilor ce-i revin
din norma de drept.
*atura obiectiv, ca element constitutiv al contraveniei, este alctuit din acele
trsturi care caracterizeaz materialitatea faptei.
#eprezentanii doctrinei penale includ n categoria trsturilor obligatorii ale laturii
obiective% pericolul social, consecinele negative, raportul cauzal.
Subiectul activ al contraventiei este potrivit *egii nr.);1J.11. atat persoana fizica
cat si persoana juridica ce comite fapta contraventionala. Potrivit *egii nr.);1J.11. persoana
juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative
prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii. Persoana fizica pentru a putea fi subiect
al unei contraventii trebuie sa indeplineasca anumite conditii%
- sa aiba varsta de cel putin )5 ani. 3n 4? . din .11) se arat la art. )) la alin. ,.- si
,5- ca minorul sub )5 ani nu raspunde contraventional si ca minorul care nu a mplinit v!rsta
de )0 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei activitati n folosul comunitii.&
- sa fie responsabila, iresponsabilitatea fiind exceptie ce trebuie dovedita&
- sa aiba libertate de 'otarare si actiune&
- pentru unele contraventii, subiectul trebuie sa aiba o anumita calitate ,de exemplu%
conducator auto, posesor de arma, gestionar-.
C!nd se analizeaza subiectul contraventiei trebuie avut n vedere si subiectul
raspunderii contraventionale ,adica persoana care este trasa la raspundere n cazul sav!rsirii
acestor fapte- deoarece nu ntotdeauna aceste subiecte sunt identice.
3ntro alta opinie se arata ca, daca n cazul infractiunii subiectul acesteia este
ntotdeauna si subiect al raspunderii penale, n cazul contraventiei 4rdonanta nr..J.11)
referitoare la regimul juridic al contraventiilor prevede posibilitatea sanctionarii cu amenda si
a persoanelor juridice. Persoana juridica raspunde contraventional n cazurile si conditiile
prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii.
+cest lucru este un artificiu al actului amintit, deoarece este recunoscut faptul ca
persoana juridica nu poate sav!rsi actiuni, ele fiind ale personalului angajat ce o compune, iar
atunci c!nd aceste actiuni mbraca un caracter contraventional ar trebui n mod normal sa fie
considerati autorii acestor fapte.
eci, se poate afirma ca, persoana juridica nu poate fi subiect al contraventiei ci numai
subiect al raspunderii contraventionale. +menzile aplicate persoanelor juridice vor fi imputate
de acestea persoanelor fizice angajate care nu si-au ndeplinit obligatiile de serviciu legate de
.0
contraventie. (ste firesc sa fie asa deoarece persoana juridica si ndeplineste atributiile sale
prin persoane fizice ce au calitatea de salariati ,angajati-.
)atura subiectiva se refera la atitudinea psi'ica a contravenientului fata de fapta
savarsita si urmarile sale. (lementul principal al laturii subiective este vinovatia atat sub
forma intentiei cat si a culpei, elemente ce sunt stabilite de legiuitor.
Kinovia nu o gsim definit n legislaia contravenional, dar ea poate fi explicat
at!t prin nrudirea contraveniilor cu infraciunile, c!t i prin formele i modalitile ce le
nt!lnim n prevederile din Codul penal.
Kinovatia reflecta aspectul subiectiv al faptuitorului fata de fapta comisa si fata de
urmarile acesteia. Kinovatia este rezultatul interactiunii a doi factori% constiinta si vointa.
Kinovatia presupune o atitudine constienta n sensul ca faptuitorul are reprezentarea actiunilor
sau inactiunilor sale ilicite, a rezultatului acestora, care este socialmente periculos si
sav!rseste cu vointa aceste actiuni sau inactiuni pentru realizarea rezultatului urmarit. Kointa
de a sav!rsi fapta ilicita este determinata numai dupa reprezentarea n constiinta faptuitorului
a urmarilor faptei. Prezenta at!t a factorului intelectiv c!t si a celui volitiv n comiterea faptei
este o conditie esentiala a vinovatiei.
+stfel, exist vinovie atunci c!nd fapta care prezint pericol social este sv!rit cu
intenie sau din culp. 3ntenia poate s fie direct ,c!nd contravenientul prevede urmrile
faptei sale i urmrete producerea lor prin comiterea acelei fapte- i indirect ,atunci c!nd
prevede rezultatul faptei sale i dei nu l urmrete s se produc, accept posibilitatea
producerii lui-.
Culpa, la r!ndul, ei poate s fie cu previziune sau uurin ,c!nd contravenientul
prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept, socotind fr temei c el nu se va produce- sau
fr previziune sau din neglijen ,c!nd contravenientul nu prevede rezultatul faptei sale, dei
trebuia i putea s-l prevad-.
Kinovia constituie latura subiectiv a contraveniei, respectiv ea este un act de
contiin care implic n primul r!nd un factor intelectiv i apoi unul volitiv, deci un proces
de contiin i apoi unul de voin, contiina fiind premisa voinei.
$n literatura juridic s-a artat c n situaia juridic n care actul normativ de sancionare
prevede intenia, ca element constitutiv al contraveniei, fapta sv!rit din culp nu poate fi
calificat contravenie .
3dentificati in jurisprudenta existenta pe portal.just.ro-cauze, spete de drept
contraventional si in cadrul acestora identificati pe baza cunotinelor
acumulate, elementele contraventiei.
.D
S ne reamintim...
(lemente constitutive ale contraventiei% obiectul, subiectul, latura obiectiva
,fapta- si latura subiectiva ,vinovatia-, trebuiesc indeplinite cumulativ pentru
fiecare contraventie. *ipsa oricareia dintre ele conduce la 8inexistenta
contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului9.
M1.'.,. Compararea contraventiei cu alte #apte ilicite
Comparatia contraventiei cu #apta penala$ abaterea administrativa si
disciplinara
a.- Caracterizarea contraventiei n raport cu infractiunea
<pre deosebire de infractiune, care are un grad de pericol social mai ridicat, cu
consecinte mai grave, lez!nd valori sociale importante ,ex. siguranta statului, viata si celelalte
atribute ale persoanei, proprietatea etc.- la contraventie acest pericol social este mai redus, iar
urmarile sale sunt mai restr!nse, neafect!nd valori importante.
Contraventiile se deosebesc de infractiuni si prin modul lor de reglementare juridica.
3nfractiunile sunt prevazute si pedepsite doar de Codul penal si legi speciale, pe c!nd faptele
contraventionale sunt prevazute si sanctionate prin legi, ordonante sau 'otar!ri ale
?uvernului, precum si prin 'otar!ri ale autoritatilor administratiei publice locale sau judetene.
e asemenea contraventia se deosebeste de infractiune si prin modul de sanctionare
diferit. +stfel, infractiunile sunt pedepsite cu nc'isoare sau amenda penala pe c!nd
contraventiile sunt sanctionate cu avertisment, amenda contraventionala, obligarea
contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunitatii, precum si cu o serie de
sanctiuni complementare.
b.- Caracterizarea contraventiei n raport cu abaterea administrativa
Contraventia se deosebeste si de celelalte abateri administrative, prin abatere
administrativa nteleg!ndu-se orice fapta care ncalca normele de drept administrativ, ori
faptele de a nu ndeplini obligatiile de executare ce decurg din acte administrative ,ex.
neprezentarea martorului la solicitarea organelor de urmarire penala -.
c.- Caracterizarea contraventiei n raport cu abaterea disciplinara
+baterile disciplinare sunt fapte care aduc atingere numai raporturilor de munca
statornicite n cadrul institutiei n care s-a sav!rsit fapta, neav!nd consecinte care sa lezeze un
interes general, ntr-un sector de activitate cum este n cazul contraventiilor, n care
raspunderea pentru ocrotirea acestui interes general revine unui organ al administratiei
publice.
.;
+baterea disciplina este o fapta n legatura cu munca, care consta ntr-o actiune sau o
inactiune sav!rsita cu vinovatie de catre un salariat, prin care acesta a ncalcat normele legale,
regulamentul intern, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierar'ici.
(ste fapta cu cel mai redus pericol social, care constituie, de altfel, criteriul esential ce
o deosebeste de infractiune si contraventie.
+ngajatorul este cel care dispune de prerogativa disciplinara, av!nd dreptul de a
aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de c!te ori se constata ca acestia
au sav!rsit o abatere disciplinara.
Contraventia se deosebeste de abaterea disciplinara si prin aceea ca la abaterea
disciplinara subiectul este ntotdeauna calificat, fapta neput!nd fi comisa dec!t de catre o
persoana ce are calitatea de angajat, fata de care subiectul se afla n raport de subordonare, pe
c!nd fapta contraventionala poate fi comisa de orice persoana.
Contraventia av!nd un pericol social mai mare este combatuta prin masuri de
constr!ngere ce au caracter de sanctiune contraventionala pe c!nd abaterea disciplinara este
sanctionata prin masuri administrative prevazute n regulamentul de ordine interioara sau n
Codul :uncii astfel%
+. avertisment scris&
A. suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu
poate depasi )1 zile lucratoare&
C. retrogradarea din functie cu acordarea salariului functiei n care s-a
dispus retrogradarea pentru o durata ce nu poate depasi 01 de zile&
. reducerea salariului de baza pe o durata de la )-/ luni cu un procent de 7-
)12&
(. reducerea salariului si ,sau- dupa caz si a indemnizatiei de conducere pe
o perioada de la )-/ luni cu un procent de 7-)12&
". desfacerea disciplinara a contractului de munca.
e asemenea contraventia se deosebeste de abaterea disciplinara si prin modul de
constatare si sanctionare a celor doua fapte. Contraventia se constata si se sanctioneaza de
catre organe ale statului special desemnate fata de care subiectul nu se afla ntr-un raport de
subordonare, pe c!nd abaterea disciplinara se constata si se sanctioneaza de conducerea
institutiei n care subiectul este salariat.
Contraventiile sunt prevazute n legi, 'otar!ri ale ?uvernului sau 'otar!ri ale
organelor administratiei locale pe c!nd abaterile disciplinare sunt prevazute si sanctionate
numai de regulamentele de ordine interioara, coduri, statute specifice unor categorii de
salariati din diferite institutii.
.B
Elementul comun prin care cele trei cate&orii de #apte se aseamana$ consta !n
caracterul lor ilicit si socialmente periculos.
>u n toate statele contraventiile sunt considerate o categorie distincta de fapte
antisociale. $n unele legislatii aceste fapte sunt incluse n categoria infractiunilor alaturi de
crime si delicte. <i n tara noastra, potrivit Codului penal din )B/D, contraventiile erau
considerate drept infractiuni desi prezentau un grad de pericol social redus, fiind ultimele din
ierar'ia acestora.
$n actuala legislatie din #om!nia nu mai exista o clasificare tripartita a infractiunilor
,crime, delicte si contraventii- si nici una bipartita ,crime si delicte- cum sunt n alte legislatii
ale unor state.
"iind fapte de mai mica importanta, fapt ce se reflecta prin pedepsele mai bl!nde cu
care erau sanctionate, contraventiile au constituit primele fapte ilicite asupra carora a operat
nlocuirea raspunderii penale cu cea administrativa.
eci ca si faptele ori abaterile ce atrag raspunderea materiala, civila, administrativa
sau disciplinara, contraventiile apartin c!mpului extrapenal, constituind cauze de natura civila,
n privinta carora sanctiunile si 'otar!rile instantei de judecata au caracter nepenal, fiind
supuse principiilor si normelor procedurale proprii procesului civil, nefiind nregistrate n
cazierul judiciar.
S ne reamintim...
Contraventia este o fapta ilicita diferita de fapta ilicita penala, fata de
abaterea admnistrativa si abaterea discipliniara. (lementul comun prin care cele
trei categorii de fapte se aseamana, consta n caracterul lor ilicit si socialmente
periculos.
M1.'... Rezumat
"apta ilicita contraventionala Pcontraventia- se delimiteaza de faptele ilicite
generatoare de raspundere penala, disciplinara sau de abaterea administrativa.
Contraventia constituie fapta sav&rsita cu vinovatie, stabilita si sanctionata prin
lege, care apara valorile sociale, care nu sunt ocrotite prin legea penala.
(lementele constitutive ale contraventiei sunt% obiectul& subiectul& latura
obiectiva ,fapta-& latura subiectiva ,vinovatia-.
4biectul contraventiei il constituie valorile, relatiile sociale, bunurile sau
interesele legitime, aparate prin normele de drept contraventional carora li se aduce
atingere sau sunt puse in pericol de fapta savarsita
*atura obiectiva a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare
a urmarilor socialmente periculoase sau care ameninta, pun in pericol anumite
valori si care este prevazuta ca ilicita in actul normativ de stabilire a contraventiei.
/1
<ubiectul activ al contraventiei este potrivit *egii nr.);1J.11. atat persoana
fizica cat si persoana juridica ce comite fapta contraventionala.
*atura subiectiva se refera la atitudinea psi'ica a contravenientului fata de fapta
savarsita si urmarile sale.
/)
M1.'.1. (est de evaluare a cuno2tinelor
). 3zvoarele de drept contraventional sunt%
a- formale c- cutuma
b- materiale d- precedentul

.. reptul contraventional cunoaste elemente de delimitare fata%
a- dreptul muncii c- dreptul administrativ
b- dreptul mediului d- dreptul penal special
/. >u face parte din principiile dreptului contraventional%
a- principiul legalitatii c- principiul egalitatii partilor
b- principiul egalitatii in fata legii d- principiul individualizarii pedepselor
5. #aportul juridic de drept contraventional este%
a- un raport juridic de drept civil c- un raport juridic de drept public
b-un raport juridic de constrangere d- un raport juridic de conformare
7.>orma juridica de drept contraventional care intra n vigoare n termen de /1 de zile de la
data publicarii este cuprinsa in%
a- ordonanta de guvern c-'otar!rile autoritatilor administratiei publice locale
b- lege d- ordonanta de urgenta de guvern
0. <ubiectii raportului juridic de drept contraventional sunt%
a- statul si agentul constatator c- agentul constatator si faptuitorul
b- statul prin organele sale d- agentul constatator si contravenientul
D. *atura obiectiva a contraventiei este formata din%
a- valorile, relatiile sociale aparate de lege c- actiunea sau inactiunea contrara normei
b- actiunea sau inactiunea prescrisa d- atitudinea faptuitorului
;. <ubiect activ al contraventiei este%
a- persoana fizica c- persoana juridica
b- contravenientul d- organul constatator
B. *atura subiectiva a contraventiei consta in%
a- valorile, relatiile sociale aparate de lege c- actiunea sau inactiunea contrara normei
b- actiunea sau inactiunea prescrisa d- atitudinea faptuitorului fata de fapta sa
/.
(em de control
). +legei un domeniu de reglementare si in cadrul acestuia realizai urmatoarele
sarcini%
a- 3dentificati zvoarele de drept fomale, functie de emitenti.
b- 3dentificati - imaginati posibile izvoare de drept material.
c- (xemplificati aplicarea principiilor de drept contraventional.
.. 3dentificati elementele contraventiei in cazurile prevazute de *egea )D) din
.1)1, actualizata, la C+P3=4*6* 333 +menajarea pdurilor, art. 7 si 0, care
prevad urmatoarele%
+rt. 7. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la
).111 lei p!n la 7.111 lei urmtoarele fapte%
a- nerespectarea normelor te'nice de amenajare a pdurilor la culegerea
datelor din teren, care determin modificarea msurilor de gospodrire a
pdurilor&
b- depirea posibilitii stabilite de amenajamentele silvice n alte
condiii dec!t cele prevzute de lege& sanciunea se aplic efului ocolului silvic.
+rt. 0. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la
711 lei p!n la ).111 lei urmtoarele fapte%
a- necompletarea, anual, p!n la data de /) ianuarie a anului urmtor
anului pentru care se face raportarea, a tuturor evidenelor prevzute n
amenajamentul silvic& sanciunea se aplic efului ocolului silvic&
b- nerespectarea de ctre eful de proiect a prevederilor consemnate n
edina de preavizare a soluiilor te'nice consemnate n procesul-verbal de
stabilire a soluiilor te'nice pentru amenajament de ctre ec'ipa de teren,
organizat pentru un ocol silvic sau pentru un proprietar&
c- nematerializarea iJsau nentreinerea semnelor amenajistice&
d- mutarea semnelor amenajistice.
//
Modulul %. 0specte procedurale de drept contraventional
Cuprins
3ntroducere......................................................................................................................./
4biectivele modului...................................................................................................... 5
Competente......................................................................................................................5
6). Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor...................................................7
6.. (xecutarea contraventiilor......................................................................................)/
6/. Cile de atac& pl!ngerea contraventional i apelul....................................................

Introducere
Conturarea regimului juridic contraventional ca un regim de sine statator,
independent si fata de regimul administrativ, presupune rezolvarea n mod
corespunzator a aspectelor esentiale ale acestei proceduri referitoare la constatarea
contraventiei, aplicarea sanctiunii, si ndeosebi la caile de atac.
Procedura contraventionala potrivit reglementarii cadru cuprinde 5 faze ,etape-%
- constatarea contraventiei
- aplicarea sanctiunilor contraventionale
- executarea sanctiunilor contraventionale
- caile de atac
Procesul verbal de contravenie, ca act administrativ de autoritate ntocmit
de agentul constatator reprezentant al unei autoriti administrative investit cu
autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care contravin
ordinii sociale, se bucur de prezumia de autenticitate i veridicitate. +ceasta
prezumtie este relativ i poate fi rsturnat de probe de ctre contravenient
conform dispozitiilor codului civil care reglementeaz sarcina probei.
+stfel procedura constatrii si pe cale de consecinta elementele de ordin
material cum ar fi elementele constitutive ale procesului-verbal de constatare a
contraventiei, de individualizare a pedepsei cat si cele de ordin procedural cum ar
fi respectarea termenelor privind stabilirea contraventiei si aplicarea sanctiunilor
prezinta o deosebita importanta in atingerea scopului dreptului contraventional.
(xecutarea contraventiei reprezinta c'iar esenta raportului juridic de
constrangere, asigurandu-se functiile acestuia si anume% functia de sanctionare si
restabilire a ordinii de drept, functia preventiva si functia educativa.
Pentru ca aceste scopuri s Qe realizate este ns necesar contientizarea sa
de ctre toi reprezentanii autoritilor implicate n procedura aplicrii i respectiv
executrii sanciunii contraventionale, reprezentani care trebuie s urmreasc, cu
respectarea regulilor i termenelor prevzute de actele normave menionate,
executarea lor.
/5
nitatea de !nvare M%.1. Constatarea contraventiei si
aplicarea sanctiunilor
Cuprins
:..6).). 3ntroducere..................................................................................................../7
:..6)... 4biectivele unitatii de invatare...................................................................../7
:..6)./. Constatarea contraventiei............................................................................../0
:..6).5. <tabilire si aplicarea sanctiunilor contraventionale.......................................57
:..6).7. <anctiunile contraventionale.........................................................................5;
:..6).0. #ezumat.........................................................................................................7/

M%.1.1. Introducere
Procesul verbal de contravenie este un act administrativ de autoritate
ntocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autoriti administrative,
investit cu autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care
contravin ordinii sociale, dup o procedur special prevzut de lege, astfel c se
bucur de prezumia de autenticitate i veridicitate, care ns este relativ i poate
fi rsturnat de probe de ctre contravenient conform dispozitiilor codului civil
care reglementeaz sarcina probei.
+stfel constatrile personale ale unui agent constatator dau coninut i
susinere prezumiei de legalitate i temeinicie procesului verbal si implicit a
sanctiunii aplicate.
Pe cale de consecinta prezinta importanta atat elementele de ordin material
cum ar fi elementele constitutive ale procesului-verbal de constatare a
contraventiei, de individualizare a pedepsei cat si cele de ordin procedural cum ar
fi respectarea termenelor privind stabilirea contraventiei si aplicarea sanctiunilor.
M%.1.%. Obiectivele unitii de !nvare
+ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre
studeni a procedurii de constatare a faptei contraventionale si a aplicarii
raspunderii contraventionale.
*a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s%
identifice fazele procedurale privind constatarea contraveniei
verifice existena elementelor obligatorii ale ntocmirii procesului-verbal&
identifice cauzele de nulitate.
/7
Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore.
M%.1.'. Constatarea contraventiei
3azele procedurale privind constatarea contraveniei
#aspunderea contraventionala apare ca urmare a savarsirii unei fapte contraventionale.
3n procesul de aplicare a raspunderii prima etapa este constituita din constatarea contraventiei
de catre organele abilitate. "azele procedurale privind constatarea contraveniei sunt%
- luarea la cunotin de ctre agentul constatator a nclcarii unei dispoziii legale&
- constatarea nclcrii dispoziiilor legale pe baza celor observate personal de ctre
agentul constatator, a relatrilor autorului, victimelor, martorilor, precum i a
altor probe
- stabilirea identitii contravenientului
- stabilirea mprejurrilor n care s-a sv!rit contravenia&
- stabilirea actului normativ care prevede contravenia&
- stabilirea pagubelor materiale
- stabilirea rspunderii fptuitorului.
Constatarea contraventiei
Conform prevederilor art. )7 din ordonanta, contraventia se constata printr-un proces-
verbal nc'eiat de persoanele anume prevazute n actul normativ care stabileste si
sanctioneaza contraventia, denumite n mod generic agenti constatatori.
aca o persoana sav!rseste mai multe contraventii constatate n acelasi timp de acelasi
agent constatator, se nc'eie un singur proces-verbal.
aca aceeasi persoana a sav!rsit mai multe contraventii sanctiunea se aplica pentru
fiecare contraventie n parte.
+u calitatea de constatatori% primarii, ofiterii si subofiterii din cadrul :inisterului de
3nterne, special abilitati, persoanele mputernicite n acest scop de ministri si de alti
conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, de prefecti, presedinti ai consiliilor
judetene, primari, de primarul general al municipiului Aucuresti, precum si de alte persoane
prevazute n legi speciale.
4fiterii si subofiterii din cadrul :inisterului de 3nterne, in calitate de agenti
constatatori, constata contraventii privind% apararea ordinii publice& circulatia pe drumurile
publice& regulile generale de comert& v!nzarea, circulatia si transportul produselor alimentare
/0
si nealimentare, tigarilor si bauturilor alcoolice& alte domenii de activitate stabilite prin lege
sau prin 'otar!re a ?uvernului.
Procesul verbal poate fi ntocmit at!t n prezena c!t i n absena fptuitorului pe baza
constatrilor personale i a probelor administrate de agentul constatator
Procesul verbal de constatare i sancionare a contraveniilor se bucur de prezumia
relativ de autenticitate i veridicitate p!n la proba contrar dac fapta contravenional a
fost constatat direct de agentul constatator care aplic sanciuni contravenionale.
<ituaia de fapt reinut n procesul verbal de contravenie este rezultatul unor
constatri personale a unui organ aflat n exercitarea atribuiilor de serviciu, acesta fiind
nvestit de ctre stat cu puterea de a constata i sanciona faptele antisociale, av!nd ca scop
respectarea legilor i aprarea statului de drept. +stfel constatrile personale ale unui agent
constatator dau coninut i susinere prezumiei de legalitate i temeinicie procesului verbal.
4 situaie deosebit este cea dat de procesele verbale inc'eiate de agenti constatatori
sesizati de anumite persoane cu privire la savarsirea unor contraventii. $n acest caz, faptele
respective nu sunt constatate personal de catre agentii constatori, care stabilesc existenta
faptei si aplica sanctiunea pe baza declaratiilor luate de la alte persoane.
$n astfel de situatii agentii constatatori trebuie sa indice in cuprinsul procesului verbal,
probele in baza carora au stabilit existenta faptei, respectiv eventualele declaratii ale
persoanelor. $n realitate se face o referire generica la aceste persoane, spre exemplu Ca
deranjat veciniiC, Cl-a lovit pe RC, fara insa a se indica datele de identificare ale acestora, cu
efectul c instanta nu i poate audia i astfel respecta principiile nemijlocirii si
contradictorialitatii.
"aptul ca 4? nr. .J.11) nu prevede expres obligatia agentului constatator de a indica
mijloacele de proba in baza carora a stabilit existenta faptei si a aplicat sanctiunea se explica
prin aceea ca legiuitorul a avut in vedere situatia tip, aceea in care agentul constata personal
savarsirea faptei. =otusi, articolul )0 alin. ,)- obliga pe cel ce inc'eie procesul verbal sa arate
toate imprejurarile ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei. Cu atat mai mult, in situatia in
care nu a constatat personal savarsirea faptei, agentul constatator este obligat, in primul rand,
sa arate toate imprejurarile care pot servi la dovedirea existentei acesteia.
Contravenia continu
Contravenia continu este reglementat de art. )/ alin. . din 4.?. nr. .J.11), ce
definete acest tip de contravenie ca fiind situaia n care nclcarea obligaiei legale
dureaz n timp, i anume, actul de e2ecutare se prelungete n timp, n baza aceleai
rezoluiei contravenionale. +semntor dreptului penal, de unde s-a preluat noiunea de fapt
continu, i contravenia continu poate fi comis n form succesiv, n sensul c, actul de
/D
executare ce se prelungete n timp poate suferi ntreruperi, care ns sunt fireti, date de
natura faptei sv!rite, fr ns ca aceste ntreruperi s sisteze unitatea de contravenie.
Potrivit doctrinei de specialitate, contravenia continu poate fi definit ca fiind acea
form a unitii naturale contravenionale care const n prelungirea n timp a elementului
material ,aciunii sau inaciunii- i a procesului de producere a rezultatului, p!n la un
moment viitor consumrii, c!nd activitatea contravenional este oprit datorit unei energii
contrare celei care a declanat activitatea. Contravenia continu este una dintre formele
unitii contravenionale, care cunoate o evoluie temporal, datorit extensiei n timp a
aciunii sau inaciunii ce constituie elementul material al laturii obiective a contraveniei.
3dentificarea contraveniei continue se face diferit, n funcie de mprejurarea dac
elementul material mbrac forma aciunii sau a inaciunii. Contravenia continu nu se
autonomizeaz n momentul consumativ, deoarece activitatea contravenional se prelungete
n timp dup momentul consumrii p!n la o alt dat, denumit epuizarea contraveniei.
:odul cum se exprim legiuitorul prin verbum regens este criteriul de la care trebuie
s se porneasc pentru identificarea contraveniei continue. $n cazul contraveniilor continue
al cror element material se prezint sub forma unei aciuni, legiuitorul folosete termeni care
presupun activiti durabile temporal.
:omentul consumativ al contraveniei continue are loc la data la care este realizat
latura obiectiv a faptei, dar epuizarea acesteia va avea loc la o alt dat, respectiv c!nd
dinamica contravenional s-a sf!rit. $n cazul contraveniei continue, procesul ilicit se oprete
n momentul c!nd aciunea sau inaciunea ce constituie elementul material a ncetat i ultima
evoluie a rezultatului s-a finalizat. +ctele materiale care prelungesc elementul material al
contraveniei continue sunt activiti de executare a acesteia, care nu pot avea independen
juridic. Prelungirea n timp a dinamicii contraveniei continue este o trstur general
abstract, deoarece sunt situaii c!nd, dei elementul material al contraveniei continue este
susceptibil de continuitate temporal, acesta se poate totui realiza n c'ip instantaneu. +ltfel
spus, n cadrul faptei continue conduita ilicit i consumarea acesteia se prelungesc n timp. $n
funcie de criteriul posibilitii existenei unor ntreruperi ale elementului material,
contraveniile continue succesive permit anumite discontinuiti determinate de specificul
aciunii sau inaciunii contraveniei.
Constatarea contraventiei prin mi/loace te4nice. Situatia O5 1,6%77%
Potrivit art. B alin. ,)- din 4rdonana ?uvernului nr. )7J.11., constatarea
contraveniilor rezultate din neplata rovinietei 2i aplicarea sanciunilor se realizeaz de%
a8 personalul mputernicit din cadrul Companiei >aionale de +utostrzi i rumuri
>aionale din #om!nia-<.+.&
/;
b8 personalul mputernicit de :inisterul =ransporturilor i 3nfrastructurii, n numele
Companiei >aionale de +utostrzi i rumuri >aionale din #om!nia-<.+, respectiv
personalul cu atribuii de control din cadrul +utoritii #utiere #om!ne ,+##-&
c8 poliia rutier, n situaia c!nd efectueaz controlul existenei rovinietei valabile,
fr personalul anterior menionat ,a- i b-&
d8 personalul poliiei de frontier care i desfoar activitatea n punctele de control
pentru trecerea frontierei de stat a #om!niei, mpreun cu personalul mputernicit al
Companiei >aionale de +utostrzi i rumuri >aionale din #om!nia-<.+.
Constatarea contraveniilor se poate face, potrivit art. B alin. ,.- din 4rdonana
?uvernului nr. )7J.11. i cu ajutorul mijloacelor te'nice omologate amplasate pe reeaua de
drumuri naionale din #om!nia, consemn!ndu-se aceasta n procesul-verbal de constatare a
contraveniei.
:ijloacele te'nice omologate, parte a <3(?:C# pot fi terminale de interogare a bazei
de date a <3(?:C# sau dispozitive omologate amplasate pe reeaua de drumuri naionale din
#om!nia, care pot fi fixe sau mobile i au rolul de a identifica, n regim static sau dinamic,
numrul de nmatriculare al ve'iculului n vederea interogrii bazei de date a <3(?:C# cu
privire la ac'itarea corespunztoare a tarifului de utilizare pentru ve'iculul identificat.
$n cazul contraveniilor constatate prin intermediul mijloacelor te'nice omologate,
procesul-verbal de constatare a contraveniei se poate nc'eia i n lipsa contravenientului,
dup identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de :inisterul +dministraiei i
3nternelor-irecia #egim Permise de Conducere i $nmatriculare a Ke'iculelor sau a
conductorului auto, n cazul utilizatorilor strini.
atele furnizate de :inisterul +dministraiei i 3nternelor-irecia #egim Permise de
Conducere i $nmatriculare a Ke'iculelor sunt%
a8 n cazul utilizatorilor persoane fizice% numele i prenumele& datele personale din
actul de identitate, inclusiv codul numeric personal&
b8 n cazul utilizatorilor persoane juridice% denumirea& sediul& codul de nregistrare
fiscal& numrul de ordine la registrul comerului. 4dat cu aplicarea sanciunii
contravenionale, personalul care constat sanciunile face meniunea n procesul-verbal de
constatare a contraveniei i despre contravaloarea tarifului de despgubire calculat n funcie
de tipul ve'iculului.
Potrivit art. )) alin. ,))- i ,).- din >ormele metodologice pentru aplicarea tarifului
de utilizare a reelei de drumuri naionale din #om!nia, n situaia n care prin terminalele de
interogare nu se poate interoga baza de date a 31456C$ cu privire la ac-itarea
corespunztoare a tarifului de utilizare pentru un anumit ve-icul, agentul constatator va
realiza o fotografie a ve-iculului i va ntocmi un proces+verbal de constatare n care se
menioneaz locul, data, ora efecturii controlului, numrul de nmatriculare al ve-iculului
i imposibilitatea te-nic de interogare a bazei de date, proces-verbal ce va fi semnat i de
/B
conductorul auto al ve'iculului. $n acest caz, la reluarea conexiunii cu baza de date, agentul
constatator va ntocmi un proces-verbal de constatare a contraveniei, n cazul n care
ve'iculul nu deinea rovinieta valabil la data efecturii controlului.
Conform 8>otei de informare a utilizatorilor reelei de drumuri naionale din
#om!nia9, publicat pe site-ul oficial al Companiei >aionale de +utostrzi i rumuri
>aionale din #om!nia <.+. 8$n mare parte, datele dumneavoastr cu caracter personal
,respectiv, numrul de nmatriculare al ve'iculului i imaginea- sunt prelucrate n cadrul
<istemului 3nformatic pentru (miterea, ?estiunea, :onitorizarea i Controlul #ovinietei ,sunt
preluate automat prin camerele instalate pe drumurile naionale-, o parte din acestea fiind
preluate informatic din baza de date a ireciei #egim Permise de Conducere i $nmatriculri
Ke'icule din cadrul :inisterului +dministraiei i 3nternelor ,respectiv datele necesare la
ntocmirea procesului-verbal de constatare a contraveniei-9.
$n concluzie, controlul ac'itrii rovinietei se realizeaz, prin intermediul%
- dispozitivelor te4nice omolo&ate amplasate pe reeaua de drumuri naionale, care
nregistreaz numerele de nmatriculare ale ve'iculelor ce tranziteaz drumurile naionale. $n
baza acestor nregistrri se verific i identific ve'iculul n baza de date a <3(?:C# n
privina ac'itrii rovinietei. Pentru identificarea deintorului ve'iculului se consult baza de
date a #PC3K ,irecia #egim Permise de Conducere i $nmatriculare a Ke'iculelor-.
- terminalelor de intero&are, cu ajutorul crora agenii constatatori efectueaz
controlul n trafic, verific!nd prin interogarea bazei de date dac deintorul acestuia a ac'itat
rovinieta.
:enionm c, C(<=#3> ,Centrul de <tudii =e'nice #utiere i 3nformatic-
constituie organismul te'nic al Companiei >aionale de +utostrzi i rumuri >aionale din
#om!nia, care deine i colecteaz toate datele te'nice rezultate din experiena i evoluiile
te'nice actuale, se ocup de nregistrarea, stocarea i procesarea acestora n baza de date
specifice, ce alctuiesc suportul <istemului 3nformatic i 3nformaional al C.>.+..>.#. <.+.
Contraveniilor constatate prin intermediul mijloacelor te'nice omologate le sunt
aplicabile dispoziiile 4rdonanei ?uvernului nr. .J.11) privind regimul juridic al
contraveniilor.
Elemente ale intocmirii procesului verbal de constatare a contraventiei
Procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde n mod obligatoriu%
-data si locul unde este nc'eiat&
-numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator&
-datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si
locul de munca ale contravenientului&
51
-descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului n care a fost
sav!rsita, precum si aratarea tuturor mprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si
la evaluarea eventualelor pagube pricinuite&
-indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia&
-indicarea societatii de asigurari, n situatia n care fapta a avut ca urmare producerea
unui accident de circulatie&
-posibilitatea ac'itarii n termen de 5; de ore a jumatate din minimul amenzii
prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate&
-termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune pl!ngerea.
$n cazul contravenientilor cetateni straini, persoane fara cetatenie sau cetateni rom!ni
cu domiciliul n strainatate, n procesul-verbal vor fi cuprinse si urmatoarele date% seria si
numarul pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii
acestuia si statul emitent.
3n cazul n care contravenientul este minor procesul-verbal va cuprinde si numele,
prenumele si domiciliul parintilor sau ale altor reprezentanti ori ocrotitori legali ai acestuia.
3n situatia n care contravenientul este persoana juridica n procesul-verbal se vor face
mentiuni cu privire la denumirea, sediul, numarul de nmatriculare n registrul comertului si
codul fiscal ale acesteia, precum si datele de identificare a persoanei care o reprezinta.
Pentru indeplinirea procedurii contraventionale si aplicarea principiilor de drept in
materie, contravenientul este obligat sa prezinte agentului constatator, la cerere, actul de
identitate ori documentele n baza carora se fac mentiunile obligatorii ale procesului verbal. 3n
caz de refuz, pentru legitimarea contravenientului agentul constatator poate apela la ofiteri si
subofiteri de politie, jandarmi sau gardieni publici. +cestia nu intervin in calitate de agenti
constatatori ci in calitatea lor de agenti de ordine publica.
Semnarea electronic a proceselor9verbale contravenionale
4 situaie aparte este aceea n care procesele-verbale de contravenie nu poart
semntura olograf a agentului constatator.
$n acest sens trebuie avute n vedere prevederile *egii nr. 577J.11) privind semntura
electronic, care arat c 8!nscris !n #orma electronic reprezint o colecie de date n form
electronic ntre care exist relaii logice i funcionale i care redau litere, cifre sau orice alte
caractere cu semnificaie inteligibil, destinate a #i citite prin intermediul unui pro&ram
in#ormatic sau al altui procedeu similar9, respectiv 8<emntura electronic reprezint date
n form electronic, care sunt ataate sau logic asociate cu alte date !n #orm electronic i
care servesc ca metod de identificare9 ,art. 5 pct. . i / din actul normativ menionat-.
5)
in examinarea dispoziiilor *egii nr. 577J.11) rezult c un nscris n format
electronic purt!nd o semntur electronic extins este asimilat n sistem electronic unui
nscris sub semntur privat, ns acesta este destinat #olosirii strict !n sistemul electronic.
Prin urmare, semntura electronic este specific !nscrisurilor &enerate 2i utilizate !n
sistem electronic, fapt enunat nc din art. ) din *egea nr. 577J.11) privind semntura
electronic, potrivit cruia 8Prezenta lege stabilete regimul juridic al semnturii electronice
2i al !nscrisurilor !n #orma electronic, precum i condiiile furnizrii de servicii de
certificare a semnturilor electronice9.
C!t privete contraveniile prevzute de art. ; din 4rdonana ?uvernului nr. )7J.11.,
privind fapta de a circula fr a deine rovinieta valabil, care pot fi constatate i prin mijloace
te'nice omologate, acestora le sunt aplicabile dispoziiile 4rdonanei ?uvernului nr. .J.11)
privind regimul juridic al contraveniilor, act normativ care oblig la semnarea proceselor-
verbale contravenionale sub sanciunea nulitii absolute.
$n acest sens, art. )D din 4rdonana ?uvernului nr. .J.11) prevede c% 7*ipsa
meniunilor privind numele, prenumele i calitatea agentului constatator, numele i prenumele
contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii i a sediului acesteia, a faptei
sv!rite i a datei comiterii acesteia sau a semnturii agentului constatator atrage nulitatea
procesului-verbal. >ulitatea se constat i din oficiu9.
4r, procesele-verbale contravenionale emise n temeiul 4rdonanei ?uvernului nr.
)7J.11. sunt generate i semnate electronic, fiind transmise contravenienilor nu prin
intermediul unui sistem electronic, ci pe suport de '!rtie prin intermediul serviciilor potale.
8a de aceast situaie, apreciem c, odat ce informaiile sunt create i certificate
prin semntur electronic n mediul electronic, acestea sunt destinate utilizrii lor e2clusiv
n mediul electronic, astfel c este nelegal transpunerea lor pe -&rtie pentru a fi transmise
ctre contravenieni.
:ai mult, 4rdonana ?uvernului nr. .J.11) este anterioar *egii nr. 577J.11), astfel
c este de la sine neles c prevederile 4rdonanei ?uvernului nr. .J.11) nu se refer la
semnarea electronic a proceselor-verbale contravenionale de ctre agenii constatatori.
0lte elemente privind intocmirea procesului verbal
3n momentul nc'eierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la
cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de
constatare. 4biectiunile sunt consemnate distinct n procesul-verbal la rubrica C+lte
mentiuniC, sub sanctiunea nulitatii procesului verbal.
Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de
contravenient. 3n cazul n care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa
semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste mprejurari, care trebuie sa fie
5.
confirmate de cel putin un martor. 3n acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale
din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia.
>u poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
3n lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la
nc'eierea procesului verbal n acest mod.
Cauzele de nulitate
*ipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele
si prenumele contravenientului, iar n cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului
acesteia, a faptei sav!rsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator
atrage nulitatea procesului-verbal.
>ulitatea se constata si din oficiu.
E+emple
). )ipsa !ncadrrii /uridice a unei a doua #apte contravenionale reinute !n
sarcina contravenientului nu este de natur s atra& nulitatea procesului9
verbal de contravenie :;8 c!t vreme fapta contravenional sv!rit a fost
descris fr ec'ivoc n procesul-verbal....
.. rept motiv de nulitate absolut, petenta a invocat c fapta contravenional nu
exist ntruc!t pe nota de constatare este trecut 8oprirea, staionarea ve'iculelor
pe trotuar9, iar n procesul verbal de contravenie 8ocuparea abuziv a locurilor
de parcare cu abonament9, ns, instana are n vedere c, n baza art. )D din 4?
nr. .J.11), este sancionat cu nulitatea absolut a procesului verbal lipsa faptei
sv!rite, n cuprinsul procesului verbal ataat la dosar la fila D fiind indicat
fapta reinut n sarcina contravenientei .....

'. )ipsa consemnrii obieciunilor contravenientului.
$n conformitate cu prevederile art. )0 al. D din acelai act normativ, n momentul
nc'eierii procesului-verbal agentul constatator este obligat s aduc la cunotina
contravenientului dreptul de a face obieciuni cu privire la coninutul actului de
constatare, obieciunile fiind consemnate distinct n procesul-verbal la
rubrica C+lte meniuniC, sub sanciunea nulitii procesului-verbal.
in interpretarea literar a acestui text de lege, rezult n mod indubitabil,
lipsit de ec'ivoc, c agentul constatator are o astfel de ndatorire, numai n cazul
n care contravenientul este prezent la momentul la care se constat contravenia.
4ri n spea de fa, n raport de specificul faptei contravenionale deduse
5/
judecii, contravenientul nu era prezent la momentul constatrii contraveniei,
aceasta fiind constatat prin intermediul mijloacelor te'nice specifice ale
sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare i control a rovignietei
<3(?:C#.
Pe de alt parte, c'iar accept!nd c nu au fost respectate prevederile art. )0 al. D
din 4? .J.11), o asemenea nclcare este sancionat cu nulitatea relativ, care
atrage anularea actului ntocmit n aceste condiii, numai n msura n care s-
a produs o vtmare, ce nu poate fi nlturat n alt fel. 4ri petenta nu a
demonstrat c a suferit vreo vtmare, cu at!t mai mult cu c!t prin intermediul
pl!ngerii contravenionale formulate a avut posibilitatea de a invoca toate
neregulile referitoare cu privire la existena faptei contravenionale ori a
existenei vinoviei celui sancionat. $n concret petenta c'iar a formulat astfel de
aprri, care au fost analizate de ctre instana de fond, n condiiile art. /5 din
4? .J.11)
5. )ipsa menionrii !n cuprinsul procesului9verbal de constatare
a contraveniei a locului n care a fost sv!rit fapta atrage nulitatea absolut
a actului administrativ atacat, n ceea ce privete contraveniile stabilite prin
LC* viz!nd fapte de nclcare a regulilor privitoare la parcare, staionare i
oprire, locul sv!ririi contraveniei fiind esenial pentru a se putea verifica de
ctre instan existena faptei contravenionale
7. Incorecta consemnare a datei in procesul verbal" +a cum a menionat
instana de fond i cum cunoate i recurentul, dispoziiile art. )D din 4? .J.11)
prevd situaiile n care un proces verbal de constatare a contraveniilor este nul
absolut, printre acestea fiind i situaia n care din actul de constatare lipsete data
comiterii contraveniei. $n mod evident prin dat a comiterii contraveniei se
nelege data la care fapta sancionabil contravenional a fost efectiv comis,
orice alt dat fiind exclus ,cu excepia contraveniilor continue, nefiind cazul n
spe-. 4ri, procesul verbal de constatare a contraveniei nr. ));).., ntocmit de
:un. Cluj->apoca P irecia Poliia Comunitar apare ca fiind ntocmit la data
de )..15..11B pentru o fapt comis la o dat ulterioar P )1.17..11B, acest lucru
fiind imposibil.
55
S ne reamintim...
Contraventia este fapta sav!rsita cu vinovatie, stabilita si
sanctionata prin lege, insa de legea care apara valorile sociale, care nu sunt
ocrotite prin legea penala, adica de legea contraventionala. Procesul verbal de
contravenie este un act administrativ de autoritate ntocmit de agentul
constatator ca reprezentant al unei autoriti administrative, investit cu
autoritatea statal pentru constatarea i sancionarea unor fapte care contravin
ordinii sociale, dup o procedur special prevzut de lege, astfel c se bucur
de prezumia de autenticitate i veridicitate, care ns este relativ i poate fi
rsturnat cu probe de ctre contravenient conform dispozitiilor codului civil
care reglementeaz sarcina probei.
M%.1.*. Stabilirea si aplicarea sanctiunilor contraventionale
De#initie$ scop$ clasi#icare
Prin sanciune contravenional se nelege o msur de constrangere sau de reeducare
aplicat contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia i al prevenirii de
comitere a unor noi contravenii atat de ctre contravenientul nsui, c!t i de ctre alte
persoane.
+plicarea sanciunilor contravenionale are ca scop%
- ocrotirea valorilor sociale protejate de normele juridice contravenionale&
- reeducarea n spiritul respectrii ordinii de drept a persoanei care a comis cu
vinovie o contravenie prevzut n legea contravenional&
- prevenirea svririi de noi fapte antisociale atat de ctre contravenient, c!t i de ctre
alte persoane.
3n cazul n care prin actul normativ de stabilire si sanctionare a contraventiilor nu se
prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplica si sanctiunea.
aca, potrivit actului normativ de stabilire si sanctionare a contraventiei, agentul
constatator nu are dreptul sa aplice si sanctiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de
ndata organului sau persoanei competente sa aplice sanctiunea. 3n acest caz sanctiunea se
aplica prin rezolutie scrisa pe procesul-verbal.
<anctiunea se aplica n limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie
proportionala cu gradul de pericol social al faptei sav!rsite, tin!ndu-se seama de mprejurarile
n care a fost sav!rsita fapta, de modul si mijloacele de sav!rsire a acesteia, de scopul urmarit,
de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de
celelalte date nscrise n procesul-verbal.
57
<anctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei
sav!rsite.
up caracterul sanciunii, destinaia, modul de aplicare etc., sanciunile
contravenionale ar putea avea urmtoarea clasificare%
1. Potrivit subiectului rspunderii contravenionale, sanciunile se pot grupa n%
- sanctiuni aplicate persoanei fizice&
- sanctiuni aplicate persoanei juridice.
2. Potrivit destinaiei, sanciunile se divizeaz n%
- sanctiuni principale&
- sanctiuni complementare.
9. Potrivit intereselor afectate, sanciunile se pot grupa n%
- sanctiuni morale ,avertismentul-&
- sanctiuni materiale ,amenda& munca n folosul comunitii-&
- sanciuni ce afecteaz alte drepturi fundamentale ale persoanei ,privarea de dreptul
de a desfura o anumit activitate-.
- sanciuni de prevenire ,acumulatoare- P aplicarea punctelor de penalizare .
*. Potrivit competenei de aplicare, sanciunile contravenionale pot fi%
-aplicate numai de ctre instana de judecat ,privarea de dreptul de a desfura o
anumit activitate, munca neremunerat n folosul comunitii-&
-aplicate numai de ctre agentul constatator ,avertismentul, aplicarea punctelor de
penalizare-&
- aplicate atat de ctre instana de judecat, cat i de ctre agentul constatator
-rincipiul proportionalitatii
Principiul proportionalitStii n impunerea sanctiunilor de cStre statele membre ale
6niunii (uropene a fost statuat si prin jurisprudenta Curtii de Tustitie a ComunitStilor
(uropene de la *uxembourg. +stfel, din cauza Comisia c. ?reciei ,Cauza C .)1J)BB)- rezultS
cS, n absenta armonizSrii legislatiei comunitare, statele membre sunt competente sS adopte
acele sanctiuni pe care le considerS necesare. =otusi CTC( a stabilit faptul cS, atunci c!nd
statele membre utilizeazS de aceastS competentS, sunt obligate sS se conformeze legislatiei
comunitare si principiului proportionalitStii n virtutea cSruia mSsurile administrative si
sanctiunile stabilite nu trebuie sS depSseascS ceea ce este strict necesar pentru atingerea
obiectivelor urmSrite, iar procedurile de control nu trebuie sS fie nsotite de o sanctiune care
sS fie at!t de disproportionatS fatS de gravitatea ncSlcSrii nc!t aceasta sS constituie un
obstacol al libertStilor conferite de =ratatul ComunitStilor (uropene.
50
(ermene de prescriere a aplicarii sanctiuni contraventionale
+plicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie n termen de 0 luni de la data
sav!rsirii faptei. 3n cazul contraventiilor continue, termenul de prescriere curge de la data
incetarii savarsirii faptei. Contraventia este continua in situatia in care incalcarea obligatiei
legale dureaza in timp.
Prin legi speciale pot fi prevazute si alte termene de prescriptie pentru aplicarea
sanctiunilor contraventionale.
3n practica exista situatia in care o fapta ilicita a fost incriminata initial ca fapta penala,
trecand ulterior in sfera faptelor contraventionale. <e pune astfel problema identificarii
momentului in care incepe sa curga termenul de prescriptie. +stfel, c!nd fapta a fost urmarita
ca infractiune si ulterior s-a stabilit ca ea constituie contraventie, prescriptia aplicarii
sanctiunii nu curge pe tot timpul n care cauza s-a aflat n fata organelor de cercetare sau de
urmarire penala ori n fata instantei de judecata, daca sesizarea s-a facut nauntrul termenului
prevazut in situatiile anterioare. Prescriptia opereaza totusi daca sanctiunea nu a fost aplicata
n termen de un an de la data sav!rsirii, respectiv constatarii faptei, daca prin lege nu se
dispune altfel.
3n cazul n care fapta a fost urmarita ca infractiune si ulterior s-a stabilit de catre
procuror sau de catre instanta ca ea ar putea constitui contraventie, actul de sesizare sau de
constatare a faptei, mpreuna cu o copie de pe rezolutia, ordonanta sau, dupa caz, de pe
'otar!rea judecatoreasca, se trimite de ndata organului n drept sa constate contraventia,
pentru a lua masurile ce se impun conform legii. =ermenul de 0 luni pentru aplicarea
sanctiunii n acest caz curge de la data sesizarii organului n drept sa aplice sanctiunea.
E+emple
0menda aplicat prin procesul9verbal se situeaz in a#ara limitelor le&ale.
Reindividualizarea sanctiunii sau anularea procesului verbal de
contravenie.
Principiul legalitatii sanctiunii potrivit prevederilor art .) alin ,/- din 4? nr
.J.11)"<Sanciunea se aplica n limitele prevzute de actul normativ i trebuie
sa fie proporional cu gradul de pericol social al faptei sv&rite, in&ndu+se
seama de mpre%urrile n care a fost sv&rit fapta, de modul i mi%loacele de
sv&rire a acesteia, de scopul urmrit, de urmarea produs, precum i de
circumstanele personale ale contravenientului i de celelalte date nscrise n
procesul+verbal.:+plicarea unei sanctiuni nelegale conduce la nulitatea absolut
a procesului-verbal de contravenie, instana fiind investit doar cu verificarea
legalitii i temeiniciei procesului-verbal de contravenie prin care a fost aplicat
5D
sanciunea amenzii contravenionale, fiind inadmisibil ca aceasta s procedeze la
ncadrarea juridic a faptei n raport cu starea de fapt reinut. +ceast
interpretare respect principiul legalitii rspunderii, nullum judicium sine lege.
C'iar dac n prim instan competena de soluionare a pl!ngerii revine
judectoriei, instana de recurs competent este o instan de contencios
administrativ, potrivit dispoziiilor art. /5 alin. ,.- din 4rdonana ?uvernului nr.
.J.11). #aportat la faptul c actul contestat este unul administrativ i instana
competent s soluioneze recursul este cea de contencios administrativ, rezult
c procedura aplicabil trebuie s respecte n toate etapele principiile dreptului
administrativ, neput!ndu-se concepe o procedur mixt n diverse faze
procesuale. +stfel, ntr-adevr, instana nu se poate substitui autoritii
administrative, singura competent s aplice sanciunea amenzii
contravenionale. ispoziiile art. /5 alin. ,)- din 4rdonana ?uvernului nr.
.J.11) conform crora, soluion!nd pl!ngerea, instana 8'otrte asupra
sanciunii9, se refer la posibilitatea instanei de a verifica dac individualizarea
sanciunii a fost corect, n caz contrar instana put!nd s micoreze cuantumul
amenzii, s nlocuiasc o sanciune mai grav cu una mai puin grav, s nlture
o sanciune complementar sau s i diminueze cuantumul, toate n limitele
prevzute de normele care stabilesc sanciunile contravenionale.9
3dentificati alte spete care sa puna in discutie stabilirea si aplicarea sanctiunii
contraventionale in limitele legii.
S ne reamintim...
(lemente constitutive ale contraventiei% obiectul, subiectul, latura obiectiva
,fapta- si latura subiectiva ,vinovatia-, trebuiesc indeplinite cumulativ pentru
fiecare contraventie. *ipsa oricareia dintre ele conduce la 8inexistenta
contraventiei si implicit la imposibilitatea tragerii la raspundere a faptuitorului9.
M%.1.,. Sanctiunile contraventionale
<anctiunile contraventionale, in baza 4? . din .11), sunt principale si
complementare. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune
contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare.
<anctiunile contraventionale principale sunt%
a- avertismentul&
5;
b- amenda contraventionala&
c- prestarea unei activitati n folosul comunitatii.
<anctiunile contraventionale complementare sunt%
a- confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii&
b- suspendarea sau anularea, dupa caz, a avizului, acordului sau a autorizatiei de
exercitare a unei activitati&
c- nc'iderea unitatii&
d- blocarea contului bancar&
e- suspendarea activitatii agentului economic&
f- retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operatiuni ori pentru activitati de
comert exterior, temporar sau definitiv&
g- desfiintarea lucrarilor si aducerea terenului n starea initiala.
<anctiunile complementare se aplica n functie de natura si de gravitatea faptei.
Prin legi speciale se pot stabili si alte sanctiuni principale sau complementare.
C!nd contraventiile au fost constatate prin acelasi proces-verbal, sanctiunile
contraventionale se cumuleaza fara a putea depasi dublul maximului amenzii prevazut pentru
contraventia cea mai grava sau, dupa caz, maximul general stabilit n prezenta ordonanta
pentru prestarea unei activitati n folosul comunitatii.
ei 4.?. nr. .J.11) nu prevede un tratament sancionator distinct pentru contravenia
n form simpl i cea n form continu, dimpotriv, ordonana recunoate unitatea de
contravenie, motiv pentru care se impunea respectarea principiului non bis in idem i
aplicarea unei singure sanciuni principale.
0vertismentul consta n atentionarea verbala sau scrisa a contravenientului asupra
pericolului social al faptei sav!rsite, nsotita de recomandarea de a respecta dispozitiile legale.
Putem afirma ca este o sanctiune morala si este importanta pe linia realizarii functiei
educatoare a raspunderii contraventionale.
+vertismentul se aplica n cazul n care fapta este de gravitate redusa.
+vertismentul se poate aplica si n cazul n care actul normativ de stabilire si
sanctionare a contraventiei nu prevede aceasta sanctiune.
0menda contraventionala are caracter administrativ si se aplic pentru fapte cu un
grad de pericol social mai mare decat n cazul aplicrii avertismentului, fiind ntalnit cel mai
frecvent n legislaie
*imita minima a amenzii contraventionale este de data de actul normativ si are
anumite limite minime si maxime generice functie de emitentul actului normativ si limite si
maxime specifice functie de fapta si domeniul faptei ilicite.
5B
+vertismentul si amenda contraventionala se pot aplica oricarui contravenient
persoana fizica sau juridica.
Pentru contraventiile sav!rsite de minorii care au mplinit )5 ani minimul si maximul
amenzii stabilite n actul normativ pentru fapta sav!rsita se reduc la jumatate.
$n toate sistemele de drept amenda reprezinta o forma de micsorare silita a
patrimoniului contravenientului, de cele mai multe ori sanctiunea const!nd n sume de bani
ale caror limite sunt stabilite prin lege dar poate fi vorba si de procente din valori, tarife precis
determinate, valoarea n bani a impozitului sau a taxei neplatite sau valoarea n bani a
operatiunii ilegale. 3nteresant este faptul ca unele state au prevazut un sistem aparte de
stabilire a amenzii, exemple n acest sens fiind <pania unde se face vorbire de unitati+amenda
sau $epublica 6oldova unde este valabil sistemul unitatilor conventionale, o unitate fiind
egala cu .1 de lei moldovenesti.
-restarea unei activitati !n #olosul comunitatii poate fi stabilita numai prin lege si
numai pe o durata ce nu poate depasi /11 de ore. Prestarea unei activitati n folosul
comunitatii se poate aplica numai contravenientilor persoane fizice. +ceasta sanctiune se
stabileste alternativ cu amenda.
e asemenea aceasta sanctiune poate fi aplicata prin inlocuire a sanctiunii principale
amenda, in cazul n care contravenientul nu a ac'itat amenda n termen de /1 de zile de la
ram!nerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite. 3n acesta situatie
organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanta de judecata pe a carei raza
teritoriala s-a sav!rsit contraventia, n vederea nlocuirii amenzii cu sanctiunea obligarii
contravenientului la prestarea unei activitati n folosul comunitatii, tin!ndu-se seama de partea
din amenda care a fost ac'itata.
Procedura inlocuirii este de competenta instantelor de judecata. +stfel, la primul
termen de judecata, instanta, cu citarea contravenientului, poate acorda acestuia, la cerere, un
termen de /1 de zile, n vederea ac'itarii integrale a amenzii. $n cazul n care contravenientul
nu ac'ita amenda n termenul prevazut, instanta procedeaza la nlocuirea amenzii cu
sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati n folosul comunitatii. Lotararea prin care s-a
aplicat sanctiunea prestarii unei activitati in folosul comunitatii este supusa numai apelului.C
:inorul care nu a mplinit v!rsta de )0 ani nu poate fi sanctionat cu prestarea unei
activitati n folosul comunitatii.
esi in majoritatea statelor europene, munca n folosul comunitatii este o sanctiune
foarte des aplicabila cu efecte vizibile pe plan social, societatea rom!neasca nu a primit cu
foarte multa desc'idere acest nou tip de sanctiune, ea fiind introdusa pe fondul tendintei de
armonizare a legislatiei #om!niei cu cea a 6niunii (uropene. ezbaterile doctrinare pe
aceasta tema au pus n discutie avantajele de ordin educational si moral dar si neadaptarea
71
acestei sanctiuni la adevaratele realitati ale unei societati n care se simte nca nevoia aplicarii
unor forme de constrictie mult mai dure pentru a preveni fenomenul contraventional.
Con#iscarea. Persoana imputernicita sa aplice sanctiunea poate dispune si confiscarea
bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contraventii. 3n toate situatiile agentul
constatator va descrie n procesul-verbal bunurile supuse confiscarii si va lua n privinta lor
masurile de conservare sau de valorificare prevazute de lege, fac!nd mentiunile
corespunzatoare n procesul-verbal.
3n cazul n care bunurile nu se gasesc contravenientul este obligat la plata contravalorii
lor n lei. +gentul constatator are obligatia sa stabileasca cine este proprietarul bunurilor
confiscate si, daca acestea apartin unei alte persoane dec!t contravenientul, n procesul-verbal
se vor mentiona, daca este posibil, datele de identificare a proprietarului sau se vor preciza
motivele pentru care identificarea nu a fost posibila.
6n aspect controversat nca, este caracterul, considerat de catre unii doctrinari, ilegal
al confiscarii bunurilor care nu apartin contravenientului, aratand lipsa de efect moralizator-
sanctionator pe plan social al acestei sanctiuni. +lte aspecte in inscrise in aceeasi nota sunt
ineficacitatea avertismentului aplicat unui contravenient n lipsa acestuia precum si limitele
exagerat de mari ale unor amenzi contraventionale n raport cu anumite amenzi penale.
4 alta discutie se poate face cu privire la masura confiscarii anumitor bunuri care
depasesc cu mult gradul de periculozitate al contraventiei. 3n aceasta situatie se afla si
confiscarea mijloacelor de transport. =otodatS, este adevSrat cS, desi n majoritatea cazurilor
mSsura confiscSrii mSrfurilor pentru care nu existS documente de transport se aplicS automat
de cStre agentii constatatori odatS cu constatarea faptei contraventionale, totusi mSsura
confiscSrii mijlocului de transport nu se aplicS automat, ci doar rareori, constituind situatia de
exceptie.
in interpretarea dispoziiilor legale se poate constata faptul cS mSsura confiscSrii
mijlocului de transport n materie contraventionalS, pentru fapta prevSzutS de art. )5 alin. )
lit. e din 46? nr. ).J.110, se poate aplica cu mai multS usurintS dec!t n situatia sSv!rsirii
unor fapte prevSzute de legea penalS pentru care, de altfel, pericolul social abstract este mai
ridicat dec!t n cazul faptelor contravenionale.
$n acest sens, trebuie mentionatS ecizia n interesul legii nr. );J.117 pronunatS de
$.C.C.T. prin care s-a statuat faptul cS mSsura de siguranS a confiscSrii speciale a mijlocului
de transport se va dispune, n temeiul art. )D alin. ) din *egea nr. )5/J.111, raportat la art.
)); lit. b teza 3 din Codul penal ,art. )). >CP, n.n.-, numai n cazul n care se dovedeste cS
acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre modalitSile normative ale
infraciunilor prevSzute de art. .-)1 din *egea nr. )5/J.111, precum si n cazul n care se
dovedeste cS mijlocul de transport a fost fabricat, pregStit ori adaptat n scopul realizSrii
laturii obiective a acestor infraciuni.
7)
:ai mult, n timp ce art. )); C.pen. stipuleazS la alin.) lit. b faptul cS bunurile care au
fost folosite, n orice mod, la sSv!rsirea unei infraciuni, sunt supuse confiscSrii speciale dacS
sunt ale infractorului sau dacS, aparin!nd altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii
lor, n cazul art. )5 alin. ) lit. e din 4.6.? nr. ).J .110 nu se mai impun asemenea
condiionSri privind proprietatea bunurilor, rezult!nd astfel faptul cS n cazul acestor
contravenii, mSsura confiscSrii mijlocului de transport se poate aplica indiferent dacS acesta
este proprietatea contravenientului si indiferent dacS, fiind proprietatea unei alte persoane,
aceasta a stiut sau nu de scopul folosirii lui.
=otusi, av!nd n vedere valoarea unui asemenea mijloc de transport ,de peste /1 111
(uro-, mSsura confiscSrii acestuia, n materie contravenionalS, ridicS probleme n ceea ce
priveste ncSlcarea art. ) din Protocolul nr. ) adiional la Convenia (uropeanS a repturilor
4mului.
:ai mult in art )). al >CP se prevede la alin.. ca @3n cazul prevazut in alin.,)- lit.b-
si c-, daca valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit disproportionata fata de natura si
gravitatea faptei, se dispune confiscarea in parte, prin ec'ivalent banesc, tinand seama de
urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce si de contributia bunului la aceasta. aca
bunurile au fost produse, modificate sau adaptate in scopul savarsirii faptei prevazute de legea
penala, se dispune confiscarea lor in intregime9 iar la alin. ,/- ca @3n cazurile prevazute la
alin.,)- lit. b- si c-, daca bunurile nu pot fi confiscate intrucat nu apartin infractorului, iar
persoana careia ii apartin nu a cunoscut scopul folosirii lor, se va confisca ec'ivalentul in bani
al acestora, cu aplicarea dispozitiilor alin. ,.-.9
-rivarea de dreptul de a des#2ura o anumit activitate const n interzicerea
temporar aplicat persoanei fizice de a desfura o anumit activitate, inclusiv prin privarea
acesteia de un drept special. (ste aplicat n cazul n care activitatea a fost folosit la
svrirea contraveniei sau n cazul n care contravenia reprezint o nclcare a regulilor de
desfurare a acestei activiti.
O situatie parado+ala este data posibilitatea propusa de legislatia n vigoare de a
aplica, alaturi de sanctiunea avertismentului - care are un caracter strict si profund moralizator
- o alta sanctiune complementara care se soldeaza de cele mai multe ori cu un rezultat destul
de grav fata de contravenient si anume suspendarea dreptului de a conduce pe un timp limitat
sau imobilizarea ve-iculului. #ostul aplicarii unor asemenea sanctiuni complementare n
materie de circulatie ni se pare oportun, numai n situatia n care sanctiunea principala ar fi
amenda, av!nd un pur caracter pecuniar si care presupune prin nsasi natura ei o penalizare
efectiva, resimtita financiar de conducatorul auto. >u ntelegem, nsa, rostul acestora alaturi
de avertisment, rolul avertismentului fiind acela de a avea un caracter bl!nd tocmai prin faptul
ca se limiteaza la a atentiona contravenientul, fara a-l supune la efecte mai grave.
7.
S ne reamintim...
Contraventia este o fapta ilicita diferita de fapta ilicita penala, fata de
abaterea admnistrativa si abaterea discipliniara. (lementul comun prin care
cele trei categorii de fapte se aseamana, consta n caracterul lor ilicit si
socialmente periculos.
?asiti in cuprinsul actelor normative fapte contraventionale care prevad pe
langa o pedeapsa principala si pedepse complementare. <ursa
UUU.cdep.roJrepertoriulegislativ
M%.1... Rezumat
O#aspunderea contraventionala apare ca urmare a savarsirii unei fapte
contraventionale. 3n procesul de aplicare a raspunderii prima etapa este constituita
din constatarea contraventiei de catre organele abilitate. "azele procedurale privind
constatarea contraveniei sunt%
- luarea la cunotin de ctre agentul constatator a nclcarii unei dispoziii
legale&
- constatarea nclcrii dispoziiilor legale pe baza celor observate personal
de ctre agentul constatator, a relatrilor autorului, victimelor, martorilor,
precum i a altor probe
- stabilirea identitii contravenientului
- stabilirea mprejurrilor n care s-a sv!rit contravenia&
- stabilirea actului normativ care prevede contravenia&
- stabilirea pagubelor materiale
- stabilirea rspunderii fptuitorului.
=*ipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator,
numele si prenumele contravenientului, iar n cazul persoanei juridice lipsa
denumirii si a sediului acesteia, a faptei sav!rsite si a datei comiterii acesteia sau a
semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. >ulitatea se
constata si din oficiu
=Prin sanciune contravenional se nelege o msur de constrangere sau de
reeducare aplicat contravenientului n scopul corectrii comportamentului acestuia
i al prevenirii de comitere a unor noi contravenii atat de ctre contravenientul
nsui, cat i de ctre alte persoane.
7/
=<anctiunile contraventionale, in baza 4? . din .11), sunt principale si
complementare. Pentru una si aceeasi contraventie se poate aplica numai o sanctiune
contraventionala principala si una sau mai multe sanctiuni complementare.
+plicarea sanctiunii amenzii contraventionale se prescrie n termen de 0 luni de la
data sav!rsirii faptei. 3n cazul contraventiilor continue, termenul de prescriere curge
de la data incetarii savarsirii faptei.
nitatea de !nvare M%.%. E+ecutarea contraventiilor
75
Cuprins
:..6..). 3ntroducere..........................................................................................77
:..6.... 4biectivele unitatii de invatare...........................................................77
:..6../. 3nmanareaJcomunicarea procesului verbal .........................................70
:..6..5. Prescriptia executarii contraventiei.....................................................7;
:..6..7. (xecutarea benevola si executarea silita a contraventiei....................0)
:..6..0. #ezumat...............................................................................................07

M%.%.1. Introducere
Prin executarea contraventiei se restabileste ordinea de drept tulburata prin
savarsirea faptei contraventionale. +stfel executarea contraventiei reprezinta
c'iar esenta raportului juridic de constrangere, asigurandu-se functiilor acestuia
si anume% functia de sanctionare si restabilire a ordinii de drept, functia
preventiva si functia educativa.
Pentru ca aceste scopuri s Qe realizate este ns necesar contientizarea sa de
ctre toi reprezentanii autoritilor implicate n procedura aplicrii i respectiv
executrii sanciunii contraventionale, reprezentani care trebuie s urmreasc,
cu respectarea regulilor i termenelor prevzute de actele normave menionate,
executarea lor.
*ipsirea de eQcien a textelor de lege ce prevad sanctiuni contraventionale,
printr-o lips de rol activ a autoritilor competente, cu consecina neexecutrii
sanciunilor contravenionale sau a tergiversrii executrii acestora constituie, n
esen, o nclcare a legii, imputabil autoritilor n cauz.
M%.%.%. Obiectivele unitii de !nvare
+ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre
studeni a importantei executarii pedepselor contraventionale si totodata
mecanismele prin care aceasta se poate infaptui.
*a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s%
inteleaga si sa aplice corect procedura de executare a pedepsei contraventionale,
constatate daca sunt indeplinite cerintele legale pentru executarea pedepsei
contraventionale&
verifice implinirea termenelor de prescriptie&
Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore.
77
M%.%.'. Inmanarea6 comunicarea procesului verbal
>u se poate vorbi de executarea pedepselor contraventionale fara aducerea la
cunostinta contravenientului a sanctiunii primite si a obligatiei de executare a pedepsei. +stfel
momentul inmanariiJcomunicarii procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei
este un moment important, reprezintand momentul nasterii obligatiei de executare benevola
dupa curgerea caruia ia nastere dreptul statului de a trece la executarea silita a
contravenientului.
4? . din .11) prevede ca procesul-verbal se va nm!na sau, dupa caz, se va
comunica, n copie, contravenientului de catre organul care a aplicat sanctiunea, n termen de
cel mult o luna de la data aplicarii acesteia. Comunicarea se face, daca este cazul, si catre
partea vatamata si proprietarului bunurilor confiscate.
$n situatia n care contravenientul a fost sanctionat cu amenda, precum si daca a fost
obligat la despagubiri, o data cu procesul-verbal, acestuia i se va comunica si nstiintarea de
plata. $n nstiintarea de plata se va face mentiunea cu privire la obligativitatea ac'itarii
amenzii la institutiile abilitate sa o ncaseze, potrivit legislatiei n vigoare si, dupa caz, a
despagubirii, n termen de )7 zile de la comunicare, n caz contrar urm!nd sa se procedeze la
executarea silita.
aca agentul constatator aplica si sanctiunea, iar contravenientul este prezent la
nc'eierea procesului-verbal, copia de pe acesta si nstiintarea de plata se nm!neaza
contravenientului, fac!ndu-se mentiune n acest sens n procesul-verbal. Contravenientul va
semna de primire. +ceste dispozitiile se aplica si fata de celelalte persoane carora trebuie sa li
se comunice copia de pe procesul-verbal, daca sunt prezente la nc'eierea acestuia.
3n cazul n care contravenientul nu este prezent sau, desi prezent, refuza sa semneze
procesul-verbal, comunicarea acestuia, precum si a nstiintarii de plata se face de catre agentul
constatator n termen de cel mult o luna de la data nc'eierii.
Comunicarea procesului-verbal si a nstiintarii de plata se face prin posta, cu aviz de
primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului. 4peratiunea de afisare
se consemneaza ntr-un proces-verbal semnat de cel putin un martor.
Prin ecizia 3CCT nr. D din .1)/, se statueaza ca modalitatea de comunicare a
procesului-verbal de contravenie i a ntiinrii de plat, prin afiare la domiciliul sau sediul
contravenientului, este subsidiar comunicrii prin pot, cu aviz de primire.
Cerina comunicrii procesului-verbal de contravenie i a ntiinrii de plat este
ndeplinit i n situaia refuzului expres al primirii corespondenei, consemnat n procesul-
verbal nc'eiat de funcionarul potal.
6rmare sesizrii formulate de :inistrul Tustiiei, s-a verificat jurisprudena la nivelul
ntregii ri, constat!ndu-se c, n soluionarea pl!ngerilor contravenionale i a contestaiilor
70
la executare, instanele de judecat nu au un punct de vedere unitar cu privire la interpretarea
i aplicarea dispoziiilor art. .D alin. ,)- teza 3 din 4rdonana ?uvernului nr..J.11) privind
regimul juridic al contraveniilor sub aspectul caracterului alternativ sau subsidiar al celor
dou modaliti de comunicare prevzute de text.
Problema de drept s-a ridicat n acele contestaii la executare i pl!ngeri
contravenionale n care demersul de interpretare a dispoziiilor legale enunate anterior a fost
necesar, n vederea aplicrii dispoziiilor art. )5 alin. ,)- i art. .7 alin. ,.- din 4rdonana
?uvernului nr..J.11) referitoare la prescripia executrii sanciunilor contravenionale,
respectiv pentru determinarea momentului de la care ncepe s curg termenul de decdere, de
)7 zile, prevzut de art. /) alin. ,)- din acelai act normativ.
$n contextul problemelor de drept prezentate, instanta a apreciat c urmtoarele soluii
sunt n litera i spiritul legii%
). $n interpretarea i aplicarea dispoziiilor art. .D alin. ,)- teza 3 din 4rdonana
?uvernului nr. .J.11), modificat i completat raportat la art. )5 alin. ,)- i art. .7 alin. ,.-
din acelai act normativ, atunci c!nd persoana sancionat nu a fost prezent la ntocmirea
procesului verbal sau a refuzat s primeasc un exemplar al acestuia, precum i atunci c!nd
sanciunea s-a aplicat de o alt persoan sau un alt organ dec!t agentul constatator, cerina
comunicrii procesului verbal i a ntiinrii de plat, n scopul ntreruperii prescripiei
executrii sanciunii contravenionale este ndeplinit la data la care procesul verbal a fost
depus la oficiul potal, pentru expediere, indiferent de data la care corespondena a ajuns la
destinatar.
.. $n interpretarea i aplicarea dispoziiilor art. .D alin. ,)- teza 3 din 4rdonana
?uvernului nr. .J.11), modificat i completat raportat la art. /) alin. ,)- din acelai act
normativ, comunicarea prin afiare este subsidiar comunicrii prin pot cu aviz de primire.
+tunci c!nd persoana sancionat nu a fost prezent la ntocmirea procesului verbal ori
a refuzat primirea acestuia, precum i atunci c!nd sanciunea a fost aplicat de o alt persoan
sau un alt organ dec!t agentul constatator, termenul de decdere n care se poate formula
pl!ngerea curge de la data la care persoana sancionat sau cei nsrcinai cu primirea
corespondenei ,n cazul contravenientului persoan juridic- au primit procesul - verbal, prin
luare de semntur ori atunci c!nd s-a refuzat expres primirea corespondenei, iar refuzul a
fost consemnat n procesul verbal nc'eiat de funcionarul potal.
$n cazul refuzului tacit, dedus din neprezentarea la oficiul potal, n vederea ridicrii
corespondenei, termenul pentru formularea pl!ngerii curge de la data afirii actului la
domiciliul sau sediul contravenientului.
7D
S ne reamintim...
Inmanarea6comunicarea procesului verbal de constatare si sanctionare a
contraventiei reprezinta momentul nasterii obli&atiei de e+ecutare benevola
a sanctiunii$ dupa cur&erea caruia ia nastere dreptul statului de a trece la
e+ecutarea silita a contravenientului
Comunicarea procesului-verbal si a nstiintarii de plata se face prin posta, cu
aviz de primire, sau prin afisare la domiciliul sau la sediul contravenientului.
4peratiunea de afisare se consemneaza ntr-un proces-verbal semnat de cel putin
un martor.
:odalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenie i a ntiinrii
de plat, prin afiare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiar
comunicrii prin pot, cu aviz de primire.
M%.%.*. -rescriptia e+ecutarii contraventiei
$n ceea ce privete prescripia executrii sanciunii contravenionale, prin art. )5 alin.
,)- din 4rdonana ?uvernului nr..J.11) se arat c aceasta intervine atunci c!nd procesul
verbal de constatare a contraveniei nu a fost comunicat contravenientului n termen de o lun
de la data aplicrii sanciunii, prescripia put!nd fi constatat, potrivit alin. ,.- al aceluiai
articol, i n procedura pl!ngerii contravenionale.
#eferitor la momentul de la care ncepe s curg termenul de )7 zile, pentru
formularea pl!ngerii contravenionale, n art. /) alin. ,)- se arat c acesta este reprezentat, fie
de data nm!nrii, fie de data comunicrii procesului verbal de constatare a contraveniei i de
aplicare a sanciunii.
in interpretarea logic i sistematic a dispoziiilor legale enunate anterior, rezult
c, n situaia n care contravenientul a fost prezent la constatarea contraveniei, iar agentul
constatator aplic sanciunea prin acelai act, o copie a procesului verbal i a ntiinrii de
plat i se nm!neaz acestuia, caz n care va semna de primire, iar de la acest moment ncepe
s curg termenul de )7 zile, pentru formularea pl!ngerii contravenionale.
$n aceast situaie nu se pune problema ntreruperii prescripiei executrii sanciunii
contravenionale, deoarece prescripia nici nu a nceput s curg, sanciunea aplicat fiindu-i
comunicat contravenientului de agentul constatator prin nm!narea direct a actului.
$n sc'imb, n ipotezele n care contravenientul nu este prezent la constatarea faptei ori
atunci c!nd, dei prezent, refuz s primeasc procesul verbal de constatare i sancionare
contravenional i ntiinarea de plat, precum i atunci c!nd sanciunea se aplic de o alt
7;
persoan sau organ dec!t agentul constatator, actul astfel nc'eiat, nemaiput!nd fi nm!nat
persoanei sancionate, va fi comunicat acesteia n cel mult o lun de la data aplicrii
sanciunii.
Ca atare, pentru a putea produce efecte juridice, procesul verbal de constatare i
sancionare contravenional trebuie comunicat.
3. in perspectiva prescripiei executrii sanciunii contravenionale, se observ c
termenul de o lun, prevzut de art. )5 alin. ,)- i art. .7 alin. ,.- din 4rdonana ?uvernului
nr. .J.11) este un termen special de prescripie a crui mplinire atrage stingerea dreptului
autoritii de a obine executarea sanciunii contravenionale aplicate.
3nstituirea acestui termen special de prescripie are, pe de o parte, un rol preventiv, de
a avertiza autoritatea asupra consecinelor necomunicrii actului n intervalul de timp prevzut
de lege, iar pe alt parte, de a sanciona comportamentul acesteia, atunci c!nd termenul a fost
depit n mod culpabil, fr a se proceda la comunicarea actului de constatare i sancionare a
faptei contravenionale.
$ntreruperea cursului prescripiei se va realiza prin comunicarea procesului verbal de
constatare i sancionare a contraveniei, iar pentru producerea efectului ntreruptiv de
prescripie este obligatoriu ca actul comunicrii s se situeze n interiorul termenului de o lun
care ncepe s curg de la data aplicrii sanciunii.
in perspectivele analizate, se ridic problema dac, pentru a produce efectul
ntreruptiv de prescripie, este necesar ca o astfel de comunicare s fie primit efectiv de ctre
persoana sancionat ori dac este necesar i suficient expedierea corespondenei de ctre
organul constatator sau, dup caz, de organul care a aplicat sanciunea.
$n opinia 3CCT, pentru a se produce efectul ntreruptiv de prescripie este necesar i
suficient expedierea actului, ctre contravenient, prin pot cu aviz de primire, aceasta
reprezent!nd o comunicare apt a fi primit, fr a mai fi necesar s se atepte ori s se
realizeze o primire efectiv a actului din partea destinatarului, pentru ca, mai apoi, n funcie
de atitudinea acestuia, s se procedeze la afiarea actului.
$n aceast interpretare i aplicare a legii se poate considera c au existat diligenele
necesare din partea organului constatator iJsau sancionator, pentru conservarea dreptului su,
de a obine executarea sanciunii i pentru ndeplinirea obligaiei legale de comunicare.
Pe de alt parte, nu sunt validate comportamentele abuzive i dilatorii din partea
persoanelor sancionate contravenional care, am!n!nd ori refuz!nd primirea corespondenei,
pot determina depirea termenului de prescripie prevzut de lege i, ca atare, ineficacitatea
actului sancionator.
E+emple
-rescriptia e+ecutarii sanctiunii contraventionale. Mi/locul
procedural prin care poate #i invocata.
7B
3n conditiile in care se prevede expres ca sanctiunea necomunicarii
procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei in termen de o
luna este prescriptia executarii amenzii, ceea ce constituie un incident ce
impiedica executarea silita, iar potrivit prevederilor art./BB C.proc.civ
impotriva executarii silite, precum si impotriva oricarui act de executare se
poate face contestatie la executare, este evident ca folosirea contestatiei la
executare in aceasta situatie constituie singurul mijloc procedural pus la
dispozitia partii pentru invocarea unei asemenea neregularitati.
3nvocarea acestui motiv pe calea plangerii contraventionale nu este posibila,
intrucat aceasta cale vizeaza nelegalitatea sau netemeinicia procesului-verbal&
or, necomunicarea acestuia in termen este un fapt ulterior.
(ste adevarat ca sanctiunea prescriptiei prezinta in acest caz trasaturi
atipice, generate insa de regimul special al materiei contraventiilor, deoarece,
c'iar daca se refera la dreptul de a cere executarea silita, termenul nu curge
conform regulii generale prevazute de art.517 alin.. C.proc.civ. de la data cand
se naste dreptul de a cere executarea silita, care este data la care a expirat
termenul pentru formularea contestatiei sau data la care 'otararea prin care s-a
solutionat plangerea a ramas irevocabila si deci organul de executare poate
proceda la executare. +ceasta imprejurare nu este insa de natura sa inlature
concluzia formulata anterior, fata de existenta unei dispozitii legale exprese in
acest sens care prevede sanctiunea nerespectarii acestei dispozitii legale de
catre organul constatator.
3n aceste conditii, intrucat legea nu numai ca permite, ci c'iar obliga la
folosirea caii procedurale a contestatiei la executare, motivul invocat de
contestator nu poate fi analizat pe calea plangerii contraventionale. ,<ent. Civ.
..70J.110-
S ne reamintim...
Prescriptia intervine atunci c!nd procesul verbal de constatare a
contraveniei nu a fost comunicat contravenientului n termen de o lun de la
data aplicrii sanciunii
=ermenul de o luna este un termen special de prescripie a crui mplinire
atrage stingerea dreptului autoritii de a obine executarea sanciunii
contravenionale aplicate
Prescripia poate fi constatat i n procedura pl!ngerii contravenionale.
01
M%.%., E+ecutarea benevola si e+ecutarea silita a sanctiunii contraventionale
E+ecutarea benevola a sanctiunii contraventionale
Procesul-verbal neatacat n termenul prevazut la art. /), precum si 'otar!rea
judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat pl!ngerea constituie titlu executoriu, fara
vreo alta formalitate.
Contravenientul poate ac'ita, pe loc sau n termen de cel mult 5; de ore de la data
nc'eierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din
minimul amenzii prevazute n actul normativ, agentul constatator fac!nd mentiune despre
aceasta posibilitate n procesul-verbal. $n actul normativ de stabilire a contraventiilor aceasta
posibilitate trebuie mentionata n mod expres.
=ermenele statornicite pe ore ncep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare, iar
termenul care se sf!rseste ntr-o zi de sarbatoare legala sau c!nd serviciul este suspendat se va
prelungi p!na la sf!rsitul primei zile de lucru urmatoare.
3n cea ce priveste locul executarii, amenzile care se cuvin bugetului de stat pot fi
ac'itate la Casa de (conomii si Consemnatiuni - C.(.C. <.+. sau la unitatile =rezoreriei
<tatului, iar amenzile cuvenite bugetelor locale se ac'ita la Casa de (conomii si
Consemnatiuni - C.(.C. - <.+. sau la casieriile autoritatilor administratiei publice locale ori ale
altor institutii publice abilitate sa administreze veniturile bugetelor locale, indiferent de
localitatea pe a carei raza acestea functioneaza, de cetatenia, domiciliul sau de resedinta
contravenientului ori de locul sav!rsirii contraventiei, precum si la g'iseul unic din punctele de
trecere a frontierei de stat a #om!niei.
ovada executarii se face prin preda de catre contravenient agentului constatator sau
se trimite prin posta organului din care acesta face parte, a unei copii de pe c'itanta.
+menzile contraventionale pot fi ac'itate si prin intermediul instrumentelor de plata
electronica n cadrul ?'iseului virtual de plati, proiect-pilot coordonat de :insterul
Comunicatiilor si =e'nologiei 3nformatiei, parte a <istemului e-guvernare, din cadrul
<istemului (lectronic >ational. $n acest caz%
a- ac'itarea unei amenzi contraventionale se dovedeste prin prezentarea extrasului de
cont al platitorului sau a dovezii de plata emise de ?'iseul virtual de plati, aceasta specific!nd
data si ora efectuarii platii&
b- se elimina obligativitatea pentru platitor de a preda o copie de pe extrasul de cont
sau de pe dovada de plata emisa de ?'iseul virtual de plati catre agentul constatator sau
organul din care acesta face parte.
ispozitiile art. .; din 4? . se aplica si n cazurile prevazute la art. )1 alin. ,.-, daca
contravenientul ac'ita jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ pentru
0)
fiecare dintre contraventiile constatate, fara ca prin totalizare sa se depaseasca maximul
prevazut pentru contraventia cea mai grava.
E+ecutarea silita sanctiunilor contraventionale
Punerea n executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel%
a- de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de c!te ori nu se
exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei n termenul
prevazut de lege&
b- de catre instanta judecatoreasca, n celelalte cazuri
+vertismentul se adreseaza oral atunci c!nd contravenientul este prezent la
constatarea contraventiei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator. 3n celelalte cazuri
avertismentul se socoteste executat prin comunicarea procesului-verbal de constatare a
contraventiei, cu rezolutia corespunzatoare.
aca sanctiunea a fost aplicata de instanta prin nlocuirea amenzii contraventionale cu
avertisment, comunicarea acesteia se face prin ncunostintare scrisa.
$n vederea executarii amenzii, organele abilitate vor comunica din oficiu procesu-
lverbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat cu pl!ngere n
termenul legal, n termen de /1 de zile de la data expirarii acestui termen, ori, dupa caz,
dispozitivul 'otar!rii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat pl!ngerea, n termen de
/1 de zile de la data la care 'otar!rea a devenit irevocabila, astfel%
a- pentru sumele care se fac venit integral la bugetele locale, organelor de specialitate
ale unitatilor administrativ-teritoriale n a caror raza teritoriala domiciliaza contravenientul
persoana fizica sau, dupa caz, si are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica&
b- pentru sumele care se fac venit integral la bugetul de stat, organelor de specialitate
ale unitatilor subordonate :inisterului "inantelor Publice - +gentia >ationala de +dministrare
"iscala, n a caror raza teritoriala si are domiciliul fiscal contravenientul persoana juridica.
(xecutarea se face n conditiile prevazute de dispozitiile legale privind executarea
silita a creantelor fiscale.
3mpotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, n conditiile
legii.
$n cazul n care contravenientul nu a ac'itat amenda n termen de /1 de zile de la
ram!nerea definitiva a sanctiunii si nu exista posibilitatea executarii silite, acesta va sesiza
instanta n circumscriptia careia s-a sav!rsit contraventia, n vederea !nlocuirii amenzii cu
0.
sanctiunea prestarii unei activitati !n #olosul comunitatii, tin!ndu-se seama, dupa caz, si de
partea din amenda care a fost ac'itata.
$n cazul n care contravenientul, citat de instanta, nu a ac'itat amenda n termenul
prevazut de lege, instanta procedeaza la nlocuirea amenzii cu sanctiunea prestarii unei
activitati n folosul comunitatii pe o durata maxima de 71 de ore, iar pentru minori ncep!nd cu
v!rsta de )0 ani, de .7 de ore.
Lotar!rea prin care s-a aplicat sanctiunea prestarii unei activitati n folosul
comunitatii este supusa recursului.
6rmarirea punerii n executare a sentintelor se realizeaza de catre serviciul de
executari civile de pe l!nga judecatoria n a carei raza s-a sav!rsit contraventia, n colaborare
cu serviciile specializate din primarii.
(xecutarea sanctiunilor contraventionale complementare se face potrivit dispozitiilor
legale.
Con#iscarea se aduce la ndeplinire de organul care a dispus aceasta masura, n
conditiile legii.
3n caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului-verbal bunurile confiscate, cu
exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de ndata celui
n drept.
aca bunurile supuse confiscarii au fost valorificate, instanta va dispune sa se ac'ite
celui n drept o despagubire care se stabileste n raport cu valoarea de circulatie a bunurilor.
3n scopul executarii despagubirii stabilite pe baza de tarif actele prevazute la art. /B
alin. ,.- din 4? . din .11), se comunica si partii vatamate, care va proceda potrivit
dispozitiilor legale referitoare la executarea silita a creantelor.
E+emple
(ermenul !n care se poate solicita !nlocuirea amenzii
contravenionale cu prestarea unei activiti !n #olosul comunitii
Conform art. )/) din 4.?. nr. B.J.11/, dreptul de a cere executarea
silit a creanelor fiscale se prescrie n termen de 7 ani de la data de ) ianuarie a
anului urmtor celui n care a luat natere acest drept, iar acest termen de
prescripie se aplic i creanelor provenind din amenzi contravenionale.
Procesul-verbal n discuie a fost nc'eiat n cursul anului .115, astfel
c executarea silit se putea realiza cel mai t!rziu p!n la data de ) ianuarie
.1)1, iar prescripia afecteaz inclusiv dreptul de a solicita nlocuirea amenzii
contravenionale cu prestarea unei activiti n folosul comunitii, plasat n
faza executrii sanciunii.
0/
#ein!nd i faptul c nu exist cauze de ntrerupere sau suspendare a
cursuluiprescripiei n sensul art. )/.-)// din Codul de procedur fiscal,
nscrisurile comunicate de recurent atest!nd faptul c nici nu s-a procedat la
nceperea executrii silite a intimatului, iar sesizarea instanei s-a fcut dup
data de ) ianuarie .1)1, se constat c dispoziiile privind prescripia dreptului
sunt pe deplin aplicabile
S ne reamintim...
.
Procesul-verbal neatacat n termenul prevazut la art. /), precum si 'otar!rea
judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat pl!ngerea constituie titlu
executoriu, fara vreo alta formalitate
=ermenele statornicite pe ore ncep sa curga de la miezul noptii zilei
urmatoare, iar termenul care se sf!rseste ntr-o zi de sarbatoare legala sau
c!nd serviciul este suspendat se va prelungi p!na la sf!rsitul primei zile de
lucru urmatoare
ovada executarii se face prin preda de catre contravenient agentului
constatator sau se trimite prin posta organului din care acesta face parte, a
unei copii de pe c'itanta
Punerea n executare a sanctiunii amenzii contraventionale se face astfel%
a- de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de c!te
ori nu se exercita calea de atac impotriva procesului-verbal de constatare a
contraventiei n termenul prevazut de lege&
b- de catre instanta judecatoreasca, n celelalte cazuri
M1.'... Rezumat
(xecutarea pedepselor stabilite prin procesul verbal de constatare a
contraventiei si de aplicare a ssanctiunilor contraventionale cunoaste
urmatoarele momenteJetape importante%
). inmanarea sau comunicarea procesului verbal, dupa caz
.. verificarea indeplinirii procedurii de comunicare in termenul si
modalitatile prevazute de lege
/. executarea benevola a pedepsei, iar in caz contrar
5. executarea silita a pedepsei.
7. verificarea termenului de prescriptie a executarii
05
nitatea de !nvare M%.'. Cile de atac> -lan&erea
contraventionala si apelul
Cuprins
:..6/.). 3ntroducere....................................................................................................00
:..6/... 4biectivele unitatii de invatare.....................................................................00
:..6/./. Plangerea contraventionala% scop, definitie, persoane interesate, instanta
competenta, posibilele solutii....................................................................................................0D
:..6/.5. =ermenul de decadere...................................................................................D;
:..6/.7. +lte elemente privind procedura contraventionala.......................................;)
07
:..6/.0. #ezumat.........................................................................................................;D

M%.'.1. Introducere
Conturarea regimului juridic contraventional ca un regim de sine statator,
independent si fata de regimul administrativ, presupune rezolvarea n mod
corespunzator a aspectelor esentiale ale acestei proceduri referitoare la constatarea
contraventiei, aplicarea sanctiunii, si ndeosebi la caile de atac.
Procedura contraventionala potrivit reglementarii cadru cuprinde 5 faze
,etape-%
- constatarea contraventiei
- aplicarea sanctiunilor contraventionale
- executarea sanctiunilor contraventionale
- caile de atac
#ealiz!nd analiza primelor trei elemente se constata ca procedura
contraventionala este asezata la granita dintre procedura penala si procedura
civila, sub aspecte care tin de individualizarea sanctiunilor sau de masura
confiscarii care pastreaza mult din tiparul confiscarii prezentate de textul Codului
penal.
Prin urmare, desi respecta regulile unei proceduri civile tipice, procedura
contraventionala este una mult mai complexa, iar c!teva dintre problemele
controversate prezentate demonstreaza necesitatea elaborarii unei proceduri
contraventionale de sine statatoare care sa stabileasca un set mult mai precis si mai
bine definit de norme aplicabile n acest domeniu.
M%.'.%. Obiectivele unitii de !nvare
+ceast unitate de nvare i propune ca obiectiv principal prezentarea catre
studeni a elementelor necesare intelegerii procedurii de atac a proceselor verbale
de constatarea contraventiei, care desi sunt prezentein dreptul contraventional ele
fac legatura cu materiile de baza in domeniu, drept procesual civil si drept
procesual penal.
*a sf!ritul acestei uniti de nvare studenii vor fi capabili s%
inteleaga locul si rolul contestatiei, plangerii impotriva proceselor verbale de
constatarea contraventiei
determine corect instanta competenta&
identifice elementele in baza carora se formuleaza plangerea, contestatia&
identifice corect momentul in care incepe sa curga termenul de contestare si de
atac cu apel
00
Durata medie de parcur&ere a acestei uniti de !nvare este de % ore.
M%.'.'. -lan&erea contraventionala" scop$ de#initie$ persoane interesate$
instanta competenta$ posibilele solutii
Procesul verbal de constatare a contraventiei prin care s-a aplicat o sanctiune
principala sau complementara fiind un act administrativ este executoriu din oficiu.
Calea specifica de atac n materie contraventionala este pl!ngerea. (a este considerata
o cale de atac ordinara Capta de a fi utilizata mpotriva tuturor sanctiunilor contraventionale,
indiferent de motivele invocateC.
Pl!ngerea este un mijloc procedural prin care persoanele interesate, n cazurile admise
de lege, ataca unele acte ntocmite de organe ale statului, solicit!nd organelor competente sa
le anuleze ori sa le modifice.
Pl!ngerea este o cale evolutiva de atac, adica o cale prin care se ataca la judecatorie o
'otar!re data de un organ obstesc sau administrativ cu caracter jurisdictional, fie un act
administrativ n cazuri specificate de legea speciala.
$ntr-adevar, at!t 4rdonanta ?uvernului nr..J.11) privind regimul juridic al
contraventiilor c!t si alte acte normative prevad ca Cmpotriva procesului verbal de constatare
a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face pl!ngere n termen de )7 zile de la data
nm!narii sau comunicarii acestuiaC.
e asemenea prin plangerea contraventionala se intelege cererea prin care
contravenientul contesta, in fata instantei, legalitatea siJsau temeinicia procesului verbal de
contraventie inc'eiat de organul constatator.
-ersoanele care au interes si care pot formula plangerea contraventionala sunt%
- contravenientul, care ataca legalitatea siJsau temeinicia procesului verbal de
contraventie inc'eiat de organul constatator.
- partea vatamata care poate face pl!ngere numai n ceea ce priveste despagubirea
- persoana carea ii apartin bunurile confiscate, altula dec!t contravenientul, numai n
ceea ce priveste masura confiscarii.
Instanta competenta
Conform noilor prevederi, plangerea se depune la judecatoria in a carei circumscriptie
a fost savarsita contraventia, spre deosebire de prevederile anterioare care aratau ca pl!ngerea
nsotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din
care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat sa o primeasca si sa nm!neze
0D
depunatorului o dovada n acest sens si ca pl!ngerea mpreuna cu dosarul cauzei se trimit de
ndata judecatoriei n a carei circumscriptie a fost sav!rsita contraventia.
4data investita cu judecarea cauzei, judecatoria va fixa un termen de judecata, care nu
poate depasi /1 de zile, si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care
a facut pl!ngerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati n procesul-
verbal sau n pl!ngere, precum si a oricaror alte persoane n masura sa contribuie la rezolvarea
temeinica a cauzei.
+cestea din urma pot fi considerate%
- contravenientul ,daca nu el a facut plangerea-&
- partea vatamata ,daca nu ea a facut plangerea-&
- martorii care au semnat in procesul verbal de constatare a
contraventiei&
- agentul constatator ,daca nu a aplicat el sanctiunea-
3n cazul n care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie,
judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata n procesul-verbal de constatare a
contraventiei.
3nstanta competenta sa solutioneze pl!ngerea asculta pe cel care a facut-o si pe
celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute
de lege, necesare n vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si 'otaraste
asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.
3nstana nvestit cu soluionarea unei pl!ngeri contravenionale este singura care
trebuie s stabileasc dincolo de orice ndoial rezonabil, n baza probatoriului administrat,
eventuala vinovie a contravenientului, ci nu s fac o aplicare strict a regulii onus
probandi incumbit actori, iar n msura n care contravenientul se afl n situaia de a nu
putea propune probe i deci de a nu se putea apra efectiv, s-i fie respins pl!ngerea
contravenional pe considerentul c nu a putut s dovedeasc cele susinute n pl!ngerea
contravenional i s rstoarne prezumia relativ de adevr a procesului-verbal
contravenional, deoarece ntr-o asemenea situaie instana nu ar face altceva dec!t s
,re-confirme @vinovia9 contravenientului reinut ntr-un act administrativ cu caracter
individual ntocmit de un agent al statului care nu prezint garanii de independen i
imparialitate asemenea unui judector.
<ub acest aspect amintim c nsi Curtea Constituional a #om!niei a subliniat n
cuprinsul Deciziei nr. 17?.6%77? c% :Cel care a formulat pl&ngerea nu trebuie s i
demonstreze propria nevinovie;!. C-iar dac art. *# din <rdonana 5uvernului nr.
2=2,,1 face referire la dispoziiile Codului de procedur civil, instan ele de %udecat nu pot
face aplicarea strict a regulii onus probandi incumbit actori , ci, din contr, c-iar ele
trebuie s manifeste un rol activ pentru aflarea adevrului din moment ce contraven ia intr
sub inciden a art. " din Conven ia pentru aprarea drepturilor omului i a libert ilor
0;
fundamentale. De altfel, Curtea 4uropean a Drepturilor <mului, n Cauza 0ng-el mpotriva
$omaniei, 2,,#, a statuat c, >>dei statele au posibilitatea de a nu sanciona unele
infraciuni sau le pot pedepsi pe cale contravenionala dec&t pe cale penal, autorii
infraciunilor nu trebuie s se afle ntr+o situaie defavorabil pentru simplul fapt c regimul
%uridic aplicabil este diferit de cel aplicabil n materie penal??. < asemenea pozi ie este
fireasc, ntruc&t, n caz contrar, autorul unei contraven ii, din punct de vedere al protec iei
%uridice de care se bucur, s+ar afla pe o treapt inferioar autorului unei infrac iuni n
sensul Codului penal rom&n, ceea ce este inadmisibil din moment ce ambele fapte in de
materia penal n sensul Conven iei pentru aprarea drepturilor omului i a libert ilor
fundamentale.:
E+emple
3nstana iniial nvestit a constatat c cele dou contravenii pentru care a
fost sancionat petentul ,nedepunerea raportului veniturilor i c'eltuielilor
electorale i nedeclararea numrului de materiale de propagand electoral- au ca
element material aciuni care se pot realiza doar la sediul +utoritii (lectorale
Permanente i nu la domiciliul petentului, astfel cum a susinut acesta, rein!nd
incidente dispoziiile art./; alin. ,)- i art..B alin.,5- din *egea nr.//5J.110.
Tudectoria #!mnicu K!lcea, prin sentina civil nr./D7B din ). aprilie
.1)/ a invocat, la r!ndul su, excepia necompetenei sale teritoriale pe care a
admis-o, a declinat competena de soluionare a cauzei n favoarea Tudectoriei
=!rgu Crbuneti, a constatat ivit conflict negativ de competen i a dispus
naintarea dosarului ctre $nalta Curte de Casaie i Tustiie.
3nstana a reinut c potrivit dispoz. art.55 din *egea nr.//5J.110
prevederile art. 5) i 5/ din lege se completeaz cu dispoziiile 4rdonanei
?uvernului nr..J.11) privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat cu
modificri i completri prin *egea nr. );1J.11. cu modificrile i completrile
ulterioare.
+rt. 5) din *egea nr.//5J.110 stabilete c nclcrile dispoziiilor acestei
legi constituie contravenii i cui se pot aplica sanciunile contravenionale, fr a
conine norme procedurale derogatorii de la norma cadru reprezentat de 4?
nr..J.11).
Tudectoria #!mnicu K!lcea a stabilit, pe cale de consecin, c regulile
de soluionarea a pl!ngerii mpotriva actelor de constatare i sancionare a
contraveniilor prevzute de *egea nr.//5J.110 i competena de soluionarea a
acestora urmeaz regulile de drept comun cuprinse n art./) i urm. din 4?
0B
nr..J.11).
=otodat, a reinut c locul sv!ririi contraveniilor este locul din care ar
)) trebuit comunicate datele impuse de art. /; alin. ,)- i art. .B alin. ,5- din
*egea nr.//5J.110, adic domiciliul candidatului independent la alegerile locale.
Cu privire la conflictul negativ de competen, cu a crui %udecat a fost
legal sesizat n baza art. 22 alin. 9! raportat la art. 2, pct. 2 C.proc.civ.,
/nalta Cur t e a reinut urmtoarele@
Prin procesul verbal contestat, respectiv procesul-verbal emis de
+utoritatea (lectoral Permanent, "iliala <ud Kest 4ltenia, din
.B.))..1)1 petentul, n calitatea de candidat independent la funcia de consilier
local al comunei Aerleti, judeul ?orj, fost sancionat contravenional pentru c
nu i-a declarat i nregistrat mandatar financiar la +utoritatea (lectoral
Permanent ,+(P- pentru alegerile autoritilor administraiei publice locale din
data de )1.10..1). conform art..0 alin. ,).- din *egea nr.//5J.110 privind
finanarea activitii partidelor politice i a campaniilor electorale, republicat,
pentru c nu a depus la +(P raportul detaliat al veniturilor i c'eltuielilor
electorale aa cum prevd dispoz. art. /; alin. ,)- din *egea nr. //5J.110 privind
finanarea activitii partidelor politice si a campaniilor electorale i pentru c nu
a declarat numrul de materiale de propagand electoral, defalcat pe categorii
aceleiai autoriti electorale, aa cum prevd dispoziiile art. .B al i n. ,5- din
aceeai lege.
Potrivit dispoziiilor art. .0 al i n. , )- primirea donaiilor sau a legatelor
de la persoane fizice ori juridice se face numai printr-un mandatar financiar,
desemnat n acest scop de conducerea par t i dul ui , mandatar care potrivit alin. /
al textului citat este obligat s in evidena operaiunilor financiare derulate n
perioada electoral. =otodat, potrivit alin. ,).- calitatea de mandatar financiar se
dob!ndete numai dup nregistrarea sa oficial la +(P, iar potrivit alin. ,)/-
candidaii nu pot fi mandatari financiari.
Potrivii art. .D din *egea nr. //5J.110 prevederile art. .0 se aplic n mod
corespunztor i candidailor independeni.
ispoziiile art. 5) alin., ) - di n lege precizeaz c nclcarea dispoziiilor
art. .0 alin. ,)-, ,/-, ,5-, ,))-, ,)/-& art. .B alin. ,.--,5-, ,0 i art. /; constituie
contravenii i se sancioneaz cu amend de la 7111 lei la .7.111 lei.
+ctul normativ citat, n baza cruia a fost sancionat petentul pentru
contravenia de a nu i fi numit un mandatar financiar,care avea atribuiile ce
intrau n sfera de inciden a art. .B alin. ,5- i art. /; alin. ,)- din *egea
nr.//5J.110, nu cuprinde dispoziii exprese privitoare la competena instanelor
care soluioneaz contestaiile formulate mpotriva procesului verbal de
D1
contravenie.
+stfel, art. 55 di n lege menioneaz c prevederile ari. 5) se completeaz
cu dispoziiile 4.?. nr. .J.11) privind regimul juridic al contraveniilor, aprobat
cu modificri i completri prin *egea nr. );1J.11., cu modificrile i
completrile ulterioare.
Prin urmare, n spe, se aplic dispoziiile de drept comun n materie
contravenional, respectiv art. /. al i n. ,)- din 4? nr. .J.11).
Potrivit art. /. alin. ,.- din 4.?. nr. .J.11), pl!ngerea mpotriva
procesului verbal de contravenie mpreun cu dosarul cauzei se trimit de ndat
judectoriei n a crei circumscripie a fost sv!rit contravenia.
$n ceea ce privete definirea locului sv!ririi contraveniei, se constat
c, n spe, domiciliul petentului nu are nicio relevan, pentru c ceea ce
intereseaz este actul material comis ,sau omis- i locul n care acesta i-a produs
efectele.
Cum n procesul verbal de contravenie se menioneaz expres de ctre
agenii constatatori, controlori financiari electorali n cadrul "ilialei <ud-Kest
4ltenia a +(P, c au constatat la sediul "ilialei <ud-Kest 4ltenia a +(P faptele
ce constituie contravenie, pentru c petentul nu i-a
ndeplinit obligaiile prevzute de dispoziiile art. .0 alin. ,).-, art. .B alin. ,)- i
ale art. /; alin. ,)- din *egea nr. //5J.110, n sensul c nu a declarat i nregistrat
un mandatar financiar care s depun i s transmit documentele prevzute de
textele legale menionate la sediul "ilialei <ud Kest 4ltenia a +"P, cu sediul n
#!mnicu K!lcea, rezult c locul sv!ririi contraveniei este sediul instituiei
unde trebuiau depuse documentelor n discuie, n spe, municipiul #!mnicu
K!lcea, jud. K!lcea.
Prin urmare, competena teritorial de soluionare a pl!ngerii
contravenionale statuat de $nalta Curte de Casaie i Tustiie, conform art. .1
C.proc.civ. aparine Tudectoriei #!mnicu -K!lcea, n aplicarea art. /. alin. ,.-
din 4.?. nr. .J.11).
E#ectele depunerii plan&erii contaventionale
Conform art /. alin / din 4? . din .11), plangerea duce la suspendarea executarii. 3n
cazul plangerii partii vatamate sau celei careia ii apartin bunurile confiscate, suspendarea
opereaza numai in privinta despagubirii sau confiscarii.
<uspendarea executarii are loc de drept in temeiul legii fara a fi nevoie de solicitare in
acest sens.
D)
<impla inregistrare a plangerii, in temeiul legal opreste trecerea la executarea silita a
amenzii aplicate, iar daca a fost declansata, se va sista pe calea contestatiei la executare.
<uspendarea executarii n ceea ce priveste masura confiscarii consta n aceea ca p!na
la ram!nerea irevocabila a 'otar!rii judecatoresti prin care se solutioneaza pl!ngerea
contraventionala bunurile confiscate nu pot fi valorificate. <uspendarea executarii nu consta
n restituirea bunurilor confiscate ntruc!t aceasta ar ec'ivala cu o desfiintare temporara a
masurii confiscarii si nu cu suspendarea ei, n sensul prevazut de dispozitiile art.5) din 4?
.J.11).
C<T <ectiile 6nite prin (C3V3+ nr. ) din ); februarie .11.
privind aplicarea dispoziiilor *egii nr. ).J)BB1 privind protejarea populaiei impotriva unor
activiti comerciale ilicite, a admis recursul n interesul legii declarat de procurorul general al
Parc'etului de pe l!ng Curtea <uprema de Tustiie, n sensul celor ce se vor arata n
continuare.
C<T a stabilit ca, n cazul plangerilor ndreptate impotriva actelor de constatare i
sancionare a contraveniilor prevzute la art. ) lit. e- din *egea nr. ).J)BB1, modificat prin
4rdonanta ?uvernului nr. ).0 din .B august )BB;, prezentarea ulterioara, n fata instanelor
judectoreti, a actelor prin care se dovedete provenienta licita a bunurilor ce nu erau
nsoite, n momentul constatrii contraveniei, de astfel de documente atrage anularea
procesului-verbal de contravenie, exonerarea contravenientului de plata amenzii aplicate i
restituirea mrfii confiscate.
Pentru a se pronunta astfel, instant a luat in considerare urmatoarele%
). Potrivit art. )) alin. ,)- i ,7- din aceasta ordonanta, Ccaracterul contraventional al
faptei este nlturat n cazul legitimei aprri, strii de necesitate, constr!ngerii fizice sau
morale, cazului fortuit, iresponsabilitatii, betiei involuntare complete, erorii de fapt, precum i
infirmitii, dac are legatura cu fapta sv!ritC, iar atributia de a constata aceste cauze revine
numai instanei de judecata. + considera altfel ar insemna ca n cazuri de efectuare cu
bunacredinta a actelor sau faptelor de comer cu bunuri av!nd provenienta vadit licita, dar fr
posibilitatea prezentrii documentelor de provenienta n momentul efecturii verificrii,
persoana care le-ar deine sa nu mai poat justifica provenienta lor nici n fata instanei de
judecata, ceea ce ar fi inadmisibil.
3nadmisibilitatea unei atare interpretri rezulta i din aceea ca prin art. 5D din
4rdonanta ?uvernului nr. .J.11) s-a prevzut ca Cdispoziiile prezentei ordonane se
completeaz cu dispoziiile Codului de procedura civilC. 4r, n conformitate cu art. )0D alin.
) din Codul de procedura civil, Cdovezile se pot incuviinta... dac instanta socotete ca ele
pot sa aduc dezlegare priciniiC, iar potrivit alin. / al aceluiai articol Cdovada i dovada
contrarie vor fi administrate pe cat cu putinta n acelai timpC.
#eiese, deci, din dispoziiile Codului de procedura civil, la care se face trimitere prin
art. 5D din 4rdonanta ?uvernului nr. .J.11) privind regimul juridic al contraveniilor, ca
D.
instanele de judecata nu se pot abate de la cerinta de a admite ca dovada nu numai procesul-
verbal de constatare a contraveniei prevzute de *egea nr. ).J)BB1, ci sunt datoare sa
ncuviineze, n conformitate cu art. )0D i urmtoarele din acel cod, administrarea tuturor
dovezilor susceptibile a duce la dezlegarea pricinii, cu at!t mai mult a celor prin care se
vizeaz stabilirea existenei documentelor de provenienta, cum sunt factura fiscal, factura,
avizul de nsoire a mrfii i celelalte acte la care se refer art. ) lit. e- din *egea nr. ).J)BB1,
republicat, astfel cum a fost modificat i completat prin 4rdonanta ?uvernului nr. ).0J)BB;.
.. + nu admite luarea n considerare a unor astfel de dovezi ar insemna sa se
contravina principiului aflarii adevrului i sa nu se pronune o soluie dreapta, incalcandu-se
astfel dreptul la un proces ec'itabil instituit prin art. 0 paragraful ) din Convenia pentru
aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale, la care #om!nia a devenit parte.
Pe de alta parte, n condiiile dovedirii provenientei licite a mrfurilor sau produselor care au
fcut obiectul efecturii de acte ori fapte de comer sau au fost destinate sa serveasc la astfel
de operaiuni, nu se mai justifica nici meninerea confiscrii dispus prin procesul-verbal de
constatare a contraveniei.
<ub acest aspect trebuie sa se aib n vedere ca scopul adoptrii *egii nr. ).J)BB1 este
acela al asigurrii proteciei populaiei impotriva unor activiti comerciale ilicite, at!t prin
sancionarea penal sau contravenional, dup caz, a celor care incalca dispoziiile acestei
legi, cat i prin confiscarea bunurilor care au servit sau au fost destinate sa serveasc la
sv!rirea de activiti comerciale ilicite.
/. $n msura n care, pe calea soluionrii pl!ngerii ndreptate impotriva actelor de
constatare i sancionare a contraveniilor prevzute la art. ) lit. e- din *egea nr. ).J)BB1,
republicat, astfel cum a fost modificat i completat prin 4rdonanta ?uvernului nr.
).0J)BB;, aprobat prin *egea nr. .5/ din )D decembrie )BB;, se constata de instanta de
judecata existenta documentelor de provenienta a mrfurilor, este evident ca aceasta
constatare trebuie sa atrag nu numai anularea procesului-verbal de contravenie i exonerarea
contravenientului de plata amenzii aplicate, ci i restituirea mrfii confiscate.
+ceasta soluie este impusa i de reglementarea art. 5) alin. ,.- din 4rdonanta ?uvernului nr.
.J.11) privind regimul juridic al contraveniilor, prin care se stabilete ca Cn caz de anulare
sau de constatare a nulitii procesului-verbal bunurile confiscate, cu excepia celor a cror
deinere sau circulaie este interzis prin lege, se restituie de ndat celui n dreptC. =ot astfel,
dac bunurile ce au fcut obiectul confiscrii au fost, ntre timp, valorificate potrivit alin. ,/-
din acelai articol va trebui sa se dispun, de ctre instanta, ac'itarea unei despgubiri stabilite
n raport cu valoarea lor de circulaie.
Solutii posibile
Plangerea va fi solutionata in termenul optim necesar indeplinirii actelor de procedura,
administrarea probelor, efectuarii cercetarii judecatoresti, prezentarii si redactarii 'otararii.
D/
+vand in vedere ca, controlul aplicarii si executarii sanctiunilor contraventionale
principale si complementare este de competenta exclusiva a judecatoriei solutiile posibile date
de sunt%
- de respingere a plangerii cand constata ca sanctiunea este temeinica
si legala&
- de admitere a plangerii in totul sau in parte, cand se justifica aceasta.
3n caz de anulare a procesului verbal, petentul este exonerat de raspundere. =otodata,
lucrurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa, se restituie
celor in drept.
aca aceste lucruri au fost valorificate, se va dispune sa se ac'ite o despagubire
baneasca, egala cu suma realizata prin valorificare.
3n situatia admiterii in parte a plangerii, se poate reduce amenda in cadrul limitelor
acesteia sau se poate inlocui o sanctiune cu alta ,de exemplu amenda cu avertismentul-,
facandu-se o noua individualizare a sanctiunii.
E+emple
+naliz!nd actele i lucrrile dosarului, instana reine urmtoarea situaie
de fapt% Petentul A. K. a fost sancionat prin procesul-verbal de constatare i
sancionare a contraveniei W.. cu amend n cuantum de /.5 lei, potrivit art.)1.
alin. ) pct. )0 din 4.6.?. )B7J.11. privind circulaia pe drumurile publice,
fiindu-i aplicate 0 puncte-amend
.....................................................................
+naliz!nd situaia de fapt expus, prin prisma dispoziiile legale incidente
n spe, instana apreciaz pl!ngerea petentului ca fiind ntemeiat n parte
pentru urmtoarele argumente%
+naliz!nd cuprinsul procesului verbal de contravenie seria PC+ nr.
.0/)01; cu prioritate sub aspectul legalitii sale conform prevederilor art. /5
alin.) din 4.?. .J.11), instana constat c acesta a fost nc'eiat cu respectarea
dispoziiilor 4.?. .J.11), neexist!nd motive de nulitate absolut care s poat fi
invocate de instan din oficiu. 3nstana reine de asemenea c nici petentul nu a
contestat procesul-verbal sub aspectul legalitii sale.
Proced!nd apoi la analiza temeiniciei procesului-verbal contestat, instana
apreciaz c din probele administrate n cauz rezult c situaia de fapt reinut
de agentul contestator corespunde realitii.
3nstana apreciaz c procesului-verbal de contravenie, fiind ntocmit de
un agent al statului, n exerciiul funciunii trebuie s i se recunoasc valoare
probatorie sub aspectul constatrii strii de fapt, beneficiind n aceast situaie de
prezumia de legalitate i temeinicie.
D5
4 astfel de prezumie, nu ncalc dreptul petentului la un proces ec'itabil,
nefiind de natur a nclca prezumia de nevinovie, garantat de prevederile art.
0 din Convenia (uropean a repturilor 4mului.
$n conformitate cu jurisprudena Curii (uropene a repturilor 4mului
,<alabiaGu c. "ranei, s. + no )5)-+, p. )7, X .;, D oct. )B;; & =elfner c. +ustriei,
no //71)JB0, X )0, .1 mart. .11)& +ng'el c. #om!niei, no .;);/J1/, X 01, 5 oct.
.11D-, prezumiile de fapt i de drept sunt recunoscute n toate sistemele
juridice.
3nstana constat c este permis utilizarea prezumiilor i n materie
penal ,cum este calificat i materia contravenional prin raportare la
jurisprudena Curii (uropene a repturilor 4mului-, pentru dovedirea vinoviei
fptuitorului, dac sunt ndeplinite dou condiii% respectarea unor limite
rezonabile, in!ndu-se cont i de miza litigiului, i respectarea dreptului la
aprare.
$n prezenta cauz, at!t miza litigiului ,aplicarea unei amenzi n cuantum
de /.5 lei- c!t i faptul c i-a fost asigurat petentului posibilitatea de a-i dovedi
susinerile, de a combate prezumia de legalitate i temeinicie, ndreptesc
aplicarea prezumiei de legalitate i de temeinicie a procesului-verbal, av!nd n
vedere i faptul c cele consemnate n procesul-verbal de contravenie au fost
pecepute n mod personal de agentul constatat.
<usinerea petentului n sensul c nu era plecat din localitate i prin
urmare nu i erau aplicabile dispoziiile legale, este nlturat de instan, av!nd
n vedere faptul c obligaiile prevzute de L.?. )/B)J.110 n sarcina
conductorilor de ve'icole cu traciune animal, sunt prevzute fr a se distinge
zona n care se circul, indiferent dac este sau nu localitatea de domiciliu.
Constat!nd legalitatea i temeinicia procesului verbal contestat, instana
va analiza n continuare sanciunea aplicat de agentul constatator aa cum
impune art. /5 alin. ) din 4.?. .J.11).
<anciunea pecuniar n cuantum de /.5 lei cu aplicarea a 0 puncte
amend a fost aplicat de agentul constatator sub minimul legal prevzut de lege,
n spe fiind aplicabil aa cum a reinut n mod corect i agentul constatator, art.
)1. alin. ) pct. )0, care prevede aplicarea unei amenzi din clasa a 3K a de
sanciuni, de la B la .1 puncte amend n conformitate cu art. B; alin. 5 lit. d din
4.6.?. )B7J.11..
"aptul c agentul constatator nu a aplicat n mod corect dispoziiile legale
incriminatoare nu poate fi reinut ca motiv de nulitate, av!nd n vedere c acesta a
indicat n mod corect textul legal cu inciden n spe. e asemenea, nici faptul
c agentul constatator a aplicat o amend sub minimul legal prevzut de lege nu
D7
poate fi motiv de nulitate ce ar putea fi invocat din oficiu de instana, av!nd n
vedere si faptul c petentul nu a invocat acest motiv.
3nstana va avea n vedere faptul c pl!ngerea mpotriva procesului-verbal
de contravenie poate fi considerat o cale de atac mpotriva actului nc'eiat de
agentul constatator, prin urmare apreciaz c este aplicabil principiul conform
cruia nu se poate crea n propria cale de atac o situaie mai grea, astfel nu va
putea aplica petentului o sanciune n limitele prevzute de textul legal corect
individualizat de instan.
3nstana va avea n vedere c n baza art. D alin. / din 4.?. .J.11) s-a
prevzut expres posibilitatea aplicrii sanciunii avertismentului i n situaia n
care actul normativ de sancionare a contraveniei nu prevede expres aceast
sanciune, pentru a permite n acest mod sancionarea faptelor de o gravitate
redus i cu luarea n considerare i a altor criterii de individualizare dec!t
limitele sanciunii pecuniare.
+naliz!nd gradul de pericol social concret al faptei sv!rite n
conformitate cu criteriile prevzute de art. .) alin. / din 4.?. .J.11), instana
consider c sanciunea amenzii aplicat este prea aspr, nefiind proporional cu
gradul de pericol social al faptei sv!rite.
Pericolul social al faptei sv!rite de petent este minim, fapt ce rezult din
mprejurarea n care a fost sv!rit fapta, din faptul c nu s-au produs urmri
grave pentru sigurana circulaiei, atingerea valorilor sociale ocrotite de 4.6.?.
)B7J.11. fiind minim.
e asemenea pericolul social minim rezult i din circumstanele
persoanele ale petentului care s-a prezentat n faa instanei i a furnizat
informaiile necesare depun!nd la dosar acte pe care nu le-a avut asupra sa n
momentul nc'eierii procesului-verbal de contravenie ce atest c acesta avea act
de identitate valabil i pentru crua cu care circula exista un certificat de
nregistrare.
"a de aceste mprejurri instana apreciaz c fapta are o gravitate
redus i c se impune nlocuirea sanciunii aplicate cu sanciunea
avertismentului, aceasta sanciune rspunz!nd cerinelor de proporionalitate
prevzute de art. 7 alin.7 i art. .) alin. / din 4.?. .J.11). +ceasta sanciune este
mai potrivit realizrii scopului general al aplicrii unei sanciuni
contravenionale, acela de a atrage atenia contravenientului asupra faptei
sv!rite i de a-l determina s adopte pe viitor un comportament adecvat n
societate.
$n consecin instana va admite n parte pl!ngerea petentului i va
modifica procesul-verbal de contravenie atacat n sensul nlocuirii sanciunii
D0
amenzii n cuantum de /.5 lei aplicat prin actul atacat cu sanciunea
avertismentului, menin!nd celelalte dispoziii ale procesului-verbal. e
asemenea, va atrage atenia petentului asupra pericolului social al faptei sv!rite
i i va recomanda s respecte dispoziiile legale.
S ne reamintim...
Calea specifica de atac n materie contraventionala este pl!ngerea.
. Pl!ngerea este un mijloc procedural prin care persoanele interesate, n cazurile
admise de lege, ataca unele acte ntocmite de organe ale statului, solicit!nd
organelor competente sa le anuleze ori sa le modifice.
Persoanele care au interes si care pot formula plangerea contraventionala sunt%
contravenientul, partea vatamata, persoana careia i s-au cnfiscat bunurile&
3nstanta competenta este judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita
contraventia
Plangerea duce la suspendarea executarii. <uspendarea executarii are loc de
drept in temeiul legii fara a fi nevoie de solicitare in acest sens
M%.'.*. (ermenul de decadere
in perspectiva aplicrii dispoziiilor art. /) alin. ,)- din 4rdonana ?uvernului nr.
.J.11), se observ c termenul de decdere, de )7 zile, n care poate fi formulat pl!ngerea
contravenional ncepe s curg de la dou momente alternative prevzute de text i
anume, momentul nm!nrii, respectiv, momentul comunicrii procesului verbal de constatare
a contraveniei i aplicare a sanciunii.
+stfel, din interpretarea sistematic a dispoziiilor legale prezentate n partea
introductiv, se observ c, n procedura contravenional, legiuitorul a neles s pun n
relaie producerea unor efecte juridice, printre care i determinarea dies a Yuo, pentru
formularea pl!ngerii contravenionale, de cunoaterea, de ctre persoana sancionat, a
msurilor aplicate.
+ceast cunoatere, astfel cum vom arta n cele ce urmeaz, poate fi efectiv ori
prezumat.
DD
Cunoaterea actului va fi efectiv atunci c!nd se comunicarea se realizeaz
prin nm!nare persoanei fizice sancionate, reprezentantului su legal sau celui mputernicit cu
primirea corespondenei, n cazul contravenientului, persoan juridic.
$nm!narea actului, sub luare de semntur constituie, n filozofia 4rdonanei
?uvernului nr. .J.11), modalitatea te'nic principal, de aducere la cunotina
contravenientului a faptei i sanciunii aplicate care asigur la cel mai ridicat standard
exigenele de cunoatere a coninutului actului.
$ns, atunci c!nd cunoaterea actului i informarea persoanei sancionate
contravenional asupra faptei i sanciunii aplicate nu pot fi realizate prin nm!nare, ntruc!t
aceasta, dei prezent la constatarea faptei i aplicarea sanciunii, refuz s primeasc o copie
a procesului P verbal sau a ntiinrii de plat ori pentru c nu este prezent la constatare sau
atunci c!nd sanciunea a fost aplicat n condiiile art. .) alin. ,.- din ordonan, modalitatea
prin care i se aduce la cunotin coninutul procesului verbal de constatare i sancionare
contravenional este reprezentat de comunicarea actului.
Procedura de comunicare se realizeaz, potrivit dispoziiilor art. .D din 4rdonana
?uvernului nr. .J.11) prin pot, cu aviz de primire sau prin afiare, la domiciliul sau sediul
contravenientului.
ei redactarea textului care utilizeaz conjuncia disjunctiv 8sau9 las s se
neleag faptul c cele dou modaliti de comunicare ar fi alternative, fr a exista o ordine
de preferin ntre ele, totui, din interpretarea sistematic a legii, raportat i la natura,
importana drepturilor ocrotite, pentru a cror garantare este instituit msura comunicrii,
apreciem c procedura de comunicare a procesului verbal i a ntiinrii de plat, prin pot,
cu aviz de primire primeaz i este necesar a fi ndeplinit, prealabil comunicrii prin afiare.
+ceast din urm modalitate de comunicare funcioneaz doar subsidiar, atunci c!nd
procedura de comunicare prin pot nu a fost eficient.
Aunoar, prin aplicarea dispoziiilor art. )07 pct. . din >oul Cod de procedur civil,
cu care 4rdonana ?uvernului nr. .J.11) se completeaz, potrivit art. 5D, n cazul comunicrii
actului prin pot, procedura se socotete ndeplinit la data semnrii de ctre parte a
confirmrii de primire ori a consemnrii, potrivit art. )0/, de ctre funcionarul potal, a
refuzului acesteia de a primi corespondena.
$n cazul refuzului expres de primire a corespondenei, se observ c legea procesual
civil, aplicabil i n materie contravenional, instituie o prezumie absolut, de cunoatere a
actului, fundamentat pe atitudinea subiectiv a prii, astfel exteriorizat i pe necesitatea
prevenirii i sancionrii abuzului de drept.
$n sc'imb, n cazul refuzului implicit de primire a corespondenei const!nd ntr-o
atitudine omisiv, de neprezentare a persoanei avizate la oficiul potal, pentru ridicarea
corespondenei, dat fiind ec'ivocul manifestrii de voin, devine obligatorie ndeplinirea
procedurii de comunicare prin afiarea actului.
D;
<e observ c prima modalitate de comunicare a actului, prin pot, cu aviz de primire
confer certitudine asupra cunoaterii actului i este de natur s asigure efectivitatea
dreptului la aprare al persoanei sancionate contravenional, sub aspectul garaniilor
dreptului, de a fi informat asupra faptelor imputate i sanciunilor aplicate.
$n aceast interpretare i aplicare a legii se confer previzibilitate i din perspectiva
determinrii momentului de la care ncepe s curg termenul n care persoana sancionat
contravenional poate formula pl!ngere.
+stfel, este surmontat riscul instituirii pe cale pretorian a unor momente ec'ivalente
comunicrii, neprevzute de lege, pentru acele situaii n care, n mod justificat sau nu,
persoana sancionat contravenional, dei avizat asupra corespondenei, omite ,din motive
ce in sau nu de voina sa- ori refuz tacit ridicarea acesteia de la oficiul potal.
e altfel, simpla avizare nu ec'ivaleaz cu aducerea la cunotin, iar prezumia
legal, de luare la cunotin despre coninutul actului comunicat nu opereaz de la data
ntiinrii, a avizrii, ci de la data ridicrii personal, de ctre destinatarul comunicrii, a
actului, de la oficiul potal, iar n lumina >oului Cod de procedur civil, i de la data
refuzului expres de primire a corespondenei.
4r, ndeplinirea procedurii de comunicare nu poate fi lsat la discreia destinatarului
comunicrii care, astfel cum am artat n precedent, ar avea interes n tergiversare, plas!nd un
dubiu aspra atitudinii sale subiective i asupra cauzelor care l-au mpiedicat s ridice
corespondena n termenul de pstrare la oficiul potal.
$n situaia unor comportamente dilatorii, indiferent dac ele sunt ori nu culpabile,
autoritatea administrativ, prin ageni desemnai, trebuie s procedeze n modalitatea de
comunicare subsidiar, prin afiarea actului la domiciliul ori sediul persoanei sancionate,
nc'eind n acest sens un proces verbal, n prezena unui martor asistent.
$n aceste condiii, se asigur publicitatea i opozabilitatea actului sancionator fa de
persoana la care acesta se refer i se creeaz premisele de aciune ale unei prezumii relative,
de cunoatere a coninutului actului, prezumie al crei fundament este reprezentat de faptul
material, al afirii, ntr-un loc accesibil persoanei la care actul se refer.
$n acelai sens, n jurisprudena Curii Constituionale s-a artat c raiunea
comunicrii prin pot cu aviz de primire const n aducerea documentelor menionate n
cuprinsul art. .D din 4rdonana ?uvernului nr..J.1)) la cunotina persoanei care a sv!rit o
contravenie, astfel nc!t aceasta s poat formula pl!ngere n termenul legal de decdere,
fiind obligatoriu ca, n cadrul procedurii contravenionale, s fie respectate garaniile
prevzute de art. 0 par. ) din Convenia (uropean a repturilor 4mului i *ibertilor
"undamentale.
oar din aceste perspective, ndeplinirea procedurii de comunicare prin afiarea
actului, aflat ntr-un raport de subsidiaritate fa de comunicarea prin pot, cu aviz de
primire, poate constitui o modalitate de comunicare a procesului verbal de constatare i
DB
sancionare a contraveniei, apt a satisface pe deplin cerinele procedurale care s asigure
exercitarea dreptului de acces la justiie i a dreptului la aprare, ntruc!t astfel cum s-a artat
n jurisprudena Curii (uropene a repturilor 4mului, Convenia nu apr drepturi teoretice,
ci efective i concrete.
=otodat, n aceast modalitate de interpretare i aplicare a legii se asigur un just
ec'ilibru ntre interesele contrare din cadrul procedurii contravenionale, ntr-o manier care
s nu transforme, pe de o parte, dreptul persoanei sancionate contravenional, de a i se
comunica actul prin care s-a dispus aceast msur ntr-un nudum jus, iar pe de alt parte, s
nu greveze obligaia autoritii cu o sarcin imposibil de realizat, ce ar depinde n
exclusivitate de voina persoanei sancionate.
S ne reamintim...
=ermenul de decdere, n care poate fi formulat pl!ngerea contravenional, este
de )7 zile,
+cesta ncepe s curg de la dou momente alternative prevzute de text i
anume, momentul nm!nrii, respectiv, momentul comunicrii procesului verbal
de constatare a contraveniei i aplicare a sanciunii.
M%.'.,. 0lte elemente privind procedura contraventionala
0pelul 9 Calea de atac a 4otararilor date de /udecatorii in cauzele privind
plan&erile contraventionale
Prin dispoziiile de procedur au fost create condiiile necesare pentru ca instanele
judectoreti sau alte organe cu activitate jurisdicional s poat pronuna 'otr!ri temeinice
i legale. Cu toate acestea, mai sunt i cazuri n care sunt pronunate 'otr!ri netemeinice sau
nelegale, fie datorit unor greeli sv!rite de ctre instanele de judecat sau de alte organe
cu activitate jurisdicional cu prilejul aprecierii mprejurrilor de fapt ori a greitei aplicri a
legii la cauza dedus judecii, fie datorit insuficienei materialului probator sau unei greite
aprri a uneia dintre pri. Pentru a asigura nlturarea unor asemenea greeli, legea a creat
posibilitatea controlului judiciar, instituind diferite ci de atac, prin a cror exercitare se poate
solicita verificarea celor considerate nelegale sau netemeinice i nlturarea erorilor sv!rite.
+cesta constituie scopul cilor de atac.
aca prin lege nu se prevede altfel, 'otararea prin care s-a solutionat plangerea poate
fi atacata numai cu apel. +pelul se solutioneaza de sectia de contencios administrativ si fiscal
;1
a tribunalului. :otivarea apelului nu este obligatorie. :otivele de apel pot fi sustinute si oral
in fata instantei. +pelul suspenda executarea 'otararii.
+nterior acestei prevederi, calea de atac era recursul.
-rezumtiile de le&alitate si temeinicie si prezumtia de nevinovatie
Procesul-verbal de constatare i sancionare a contraveniei beneficiaz de prezumia
de legalitate i temeinicie, prezumie care, dei neconsacrat legislativ, este unanim acceptat,
at!t n doctrina de specialitate, c!t i n practica instanelor judectoreti. 4 astfel de
prezumie nu ncalc dreptul petentului la un proces ec'itabil, nefiind de natur a nclca
prezumia de nevinovie. up cum a constatat i Curtea (uropeana a repturilor 4mului
,cazurle% <alabiaGu c. "ranei, Lot. din D oct. )B;;, s. + no )5)-+, p. )7, X .; & =elfner
c. +ustriei, no //71)JB0, X )0, .1 mart. .11)& +ng'el c. #om!niei, no .;);/J1/, X 01, 5 oct.
.11D-, prezumiile de fapt i de drept sunt recunoscute n toate sistemele juridice, fiind
permis utilizarea acestora i n materie penal ,cum este calificat i materia
contravenional de fa prin raportare la C(4-, pentru dovedirea vinoviei fptuitorului,
dac sunt ndeplinite dou condiii% respectarea unor limite rezonabile, in!ndu-se cont de
miza litigiului, i respectarea dreptului la aprare.
Pentru intelegerea problemei este necesara o trecere in revista a elementelor studiate
pana in prezent%
). temeiul legal care reglementeaza acest domeniu il constituie 4rdonanta
?uvernului nr. .J.11) privind regimul juridic al contraventiilor.
.. putem defini procesul verbal de contraventie, ca fiind acel act juridic, emis de
autoritatile competente, care sta la baza aplicarii unei sanctiuni, in urma
savarsirii unei contraventii ,fapta care are un grad de pericol social mai scazut
decat infractiunea si care este pedepsita ca atare-.
/. persoana care intocmeste procesul verbal de contraventie poarta denumirea de
@agent constatator9, iar persoana care a savarsit contraventia P
@contravenient9.
5. procedura intocmirii unui proces verbal de contraventie, continutul sau si
modalitatea in care acesta poate fi contestat sunt aspecte prevazute in mod
foarte clar, tot de 4.?. nr. .J.11).
7. pentru ca procesul verbal sa fie legal intocmit, continutul acestuia trebuie sa
cuprinda anumite date si mentiuni expres prevazute in art. )0 din ordonanta, in
caz contrar acesta fiind anulabil. 3n unele situatii, nulitatea procesului verbal
poate fi constatata si din oficiu ,art. )D din ordonanta-.
0. contravenientul este nemultumit de sanctiunea care i-a fost aplicata, poate
exercita caile de atac impotriva procesului verbal de contraventie.
;)
D. plangerea impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si de
aplicare a sanctiunii trebuie facuta in termen de )7 zile de la data inmanarii
sau comunicarii acestuia si se depune la judecatoriei in raza careia a fost
savarsita contraventia.
;. odata ce un proces verbal de contraventie a fost contestat, instanta de judecata
are rolul de a verifica legalitatea si temeinicia intocmirii acestuia.
+ctualmente se inregistreaza un numar mare de plangeri impotriva proceselor verbale
de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii contraventionale. <e regasesc atat
situatiile in care procesele verbale sunt contestate in mod justificat, fiind reclamate unele
abuzuri din partea agentului constatator cat si situatiile in care aceasta constituie doar un tertip
juridic prin care contravenientul obtine o @amanare9 a executarii sanctiunii care i-a fost
aplicata, speculandu-se faptul ca ordonanta prevede in mod expres, ca @plangerea suspenda
executarea9.
<ituatii des intalnite sunt cele in care instantele de judecata admit plangerile introduse,
dispunand anularea proceselor verbale contestate, pentru simplu motiv ca acestea nu au fost
intocmite conform 4.?. nr. .J)11). 3n aceste situatii, instanta de judecata nici nu mai ajunge
sa analizeze fondul problemei, fiind obligata sa constate, de exemplu, ca actul nu cuprinde
una dintre mentiunile obligatorii prevazute la art. )0 din ordonanta, dispunand anularea
acestuia.
+cestea sunt aspectele care privesc forma procesului verbal de contraventie.
aca insa se constata ca procesul verbal contestat a fost intocmit cu respectarea 4.?. nr.
.J.11), instanta de judecata trece la analizarea fondului cauzei, cu alte cuvinte, la analizarea
faptelor care s-au petrecut, in final formandu-si o opinie care duce fie la admiterea plangerii
formulate si deci la anularea procesului verbal contestat, fie la respingerea plangerii.
6n rol important in formarea aprecierilor instantei de judecata, il constituie probatoriul
administrat pe parcursul procesului. Pana recent, instantele de judecata considerau ca in
materie contraventionala sarcina probei revine contravenientului. Cu alte cuvinte, cel care
contesta un proces verbal de contraventie, trebuia sa vina cu dovezi in sprijinul sustinerilor
sale. #ationamentul instantelor de judecata avea la baza prevederile Codului civil, care
statueaza, in art. ))0B, ca @cel ce face o propunere in faa instanei de judecat trebuie s o
dovedeasc9.
Pe cale de consecinta, procesul verbal de contraventie se bucura de o @prezumtie de
legalitate9, aceasta putand fi rasturnata doar de catre contravenient prin probele propuse.
#ecurgandu-se insa la acest stereotip ,@cel ce face o propunere n faa instanei de judecat
trebuie s o dovedeasc9-, consideram ca s-au creat si situatii in care instantele de judecata si-
au @autodiminuat9 rolul lor activ, atributie care le permite efectuarea de cercetari cu privire la
cauza respectiva in scopul aflarii adevarului si pronuntarii unei 'otarari corecte.
;.
e curand, aceasta problematica, a prezumtiei de legalitate a procesului verbal de
contraventie, a fost supusa atentiei Curtii (uropene a repturilor 4mului. (ste vorba de cauza
+ng'el contra #omaniei, cauza in carte Curtea, prin 'otararea din data de 5 octombrie .11D,
isi exprima in mod foarte clar punctul de vedere cu privire la acest aspect.
3n speta mentionata, Curtea considera ca prezumtia de legalitate si de adevar a
procesului verbal de contraventie este o prezumtie @lipsita de rezonabilitate9 si ca, astfel, ea
violeaza art. 0 al Conventiei, respectiv dreptul la un proces ec'itabil. 3n opinia Curtii, modul
in care prezumtia de legalitate in materie contraventionala este perceputa de unele instante de
judecata din tarile europene, printre care si cele din #omania, ec'ivaleaza cu o nerespectare a
prezumtiei de nevinovatie.
<e apreciaza ca @nerespectarea garantiilor fundamentale P printre care prezumtia de
nevinovatie P care protejeaza indivizii in fata posibilelor abuzuri ale autoritatilor, impune in
privina aceasta o problema pe baza art. 0 din Conventie9, incalcand dispozitiile acestuia.
Curtea mai constata faptul ca finalitatea art. 0 din Conventie nu este de a inlatura prezumtiile,
ca cea de legalitate, din materie contraventionala, ci de a determina statele 9sa includa aceste
prezumtii in limite rezonabile luand in calcul gravitatea mizei si pastrand dreptul la aparare9.
+ceste concluzii ale Curtii (uropene a repturilor 4mului sunt intr-o oarecare
contradictie cu rationamentul juridic bazat pe prezumtia de legalitate a procesului verbal de
contraventie, practicat de catre instantele romane. 3nsa, intrucat este vorba despre o 'otarare a
Curtii (uropene a repturilor 4mului, instantele de judecata din #omania sunt nevoite sa tina
cont de prevederile sale si sa le puna in aplicare.
+stfel, in conditiile in care c'iar Curtea (uropeana a repturilor 4mului pune sub
semnul intrebarii prezumtia de legalitate a procesului verbal de contraventie, teoretic, anularea
acestor acte in instanta devine mult mai usor de obtinut de catre contravenient. Practica
judiciara in domeniu din ultimul an confirma acest lucru.
(ste de dorit ca rationamentul Curtii (uropene a repturilor 4mului sa fie luat in
considerare de catre instantele de judecata si sa fie interpretat de acestea cu scopul pronuntarii
unor 'otarari legale si corecte, acest lucru fiind, in primul rand, in interesul justitiabilului.
E+emple
1. 0&entul constatator a constatat ca autoturismul a staionat pe
domeniul public #r a deine tic4et sau abonament de parcare valabil 2i
s9a bazat doar pe prezumia c proprietarul acelui autoturism este 2i
utilizatorul lui. 4r, n cursul procesului petentul a reuit s prezinte probe de
natur a rsturna aceast prezumie, din contractul de v!nzare-cumprare
coroborat cu declaraia unui martor rezult!nd c petentul a nstrinat i predat
autove'iculul anterior constatrii faptei contravenionale.
ntruc!t legea nu impune drept condiie ad validitatem nc'eierea n
;/
form scris a contractului de v!nzare-cumprare a unui autove'icul i nici
nregistrarea acestuia la autoritatea competent, iar fa de teri dovada
contractului se poate face prin orice mijloc de prob, se poate concluziona c
la data sv!ririi contraveniei intimatul nu mai deinea n proprietate
autoturismul.
#ein!nd i faptul c, potrivit jurisprudenei Curii (uropene a
repturilor 4mului, instanele interne trebuie s fie n msur s confirme
procesul-verbal de contravenie n cadrul unei proceduri care s respecte
principiul contradictorialitii i pe baza probelor apreciate ca fiind
concludente i suficiente, doar astfel fiind exclus apariia arbitrariului
,cauza >eaa c. #om!niei-, urmeaz c nu s-a dovedit c intimatul este
persoana care a sv!rit fapta contravenional reinut prin procesul verbal
contestat.
%. 0 #ost anulat verbal de contravenie !ntruc@t comportamentul petentei
nu poate #i considerat a se subsuma cazurilor ce #ac posibil
an&a/area rspunderii contravenionale, deoarece contestatoarea nu doar
c avea un plan de paz avizat, dar i depusese, la data de 1;.))..1)),
documentaia aferent pentru obinerea unui nou aviz, obin!nd de altfel la
data de 1;.)...1)), acest aviz favorabil. n aceste condiii, sancionarea sa cu
amend contravenional la data de .D.))..1)) este nelegal, ntruc!t, pe de-
o parte, conduita petentei nu se ncadreaz n textele legale care prevd
contravenia reinut, iar pe de alt parte, nu i se poate reine petentei vreo
culp n obinerea noului aviz. e asemenea, se mai reine c potrivit
principiului de drept care statueaz c nicio persoan nu se poate prevala de
propria incorectitudine sau imoralitate ,nemo auditur propriam turpitudinem
allegans-, starea de fapt relevat n cauz denot aceea c, n realitate,
aceeai instituie care elibereaz avizul, pe durata soluionrii cererii
petentului n acest sens, procedeaz la sancionarea contravenional a
acestuia din urm
'. An mod le&al s9a reinut c martorii audiai nu prezint su#iciente
&aranii pentru a rsturna prezumia de le&alitate a procesului verbal de
contravenie, 6na din martore este angajata societii petente, iar cellalt
martor despre care se arat c era un prieten al familiei. eclaraiile
martorilor au fost contradictorii, nerelev!nd cu certitudine o alt stare de fapt
dec!t cea stabilit de agentul constatator.
;5
*. 0&entul care a !ntocmit procesul verbal de constatare a contraveniei
nu a constatat personal #apta reinut !n sarcina petentului. procesul
verbal deconstatare a contraveniei nu se poate bucura de prezumia de
legalitate i temeinicie, exist!nd dubii serioase cu privire la existena faptei i
a vinoviei petentului
7. Situaia de #apt reinut !n procesul verbal de contravenie este
rezultatul unor constatri personale a unui or&an a#lat !n e+ercitarea
atribuiilor de serviciu$ acesta #iind !nvestit de ctre stat cu puterea de a
constata 2i sanciona #aptele antisociale$ av@nd ca scop respectarea
le&ilor 2i aprarea statului de drept. +stfel constatrile personale ale unui
agent constatator dau coninut i susinere prezumiei de legalitate i
temeinicie procesului verbal. $n acest context, veridicitatea constatrilor
personale ale agentului constatator nu poate fi pus sub semnul ntrebrii n
lipsa unor minime indicii c situaia de fapt reinut n procesul verbal nu ar
corespunde realitii. +ceste indicii trebuiesc furnizate i dovedite de
petenta-recurent care susine netemeinicia procesului verbal, neput!ndu-se
reduce la o simpl afirmaie a acestora. n caz contrar, ar fi lipsit de coninut
at!t instituia rspunderii contravenionale c!t i puterea organelor abilitate
de lege de a aciona n sensul respectrii acesteia
.. Situaiile in care$ in temeiul /urisprudentei CEDO$ sarcina probei in
procedura contravenionala revine a&entului constatator> !n ce mod se
interpreteaz prezumia de le&alitate si temeinicie a procesului verbal de
constatare a contraveniei.
Procesul verbal de constatare a contraveniei este un act administrativ oficial
cu caracter jurisdicional. 3n ceea ce privete fora probant a procesului
verbal de constatare i sancionare a contraveniei, dei nu este prevzut de
4.?. .J.11), totui puterea doveditoare este lsat al aprecierea
judectorului, deci va avea valoarea probant a unui act doveditor
reconstituit , fc!nd dovada p!n la proba contrar.
Prin urmare, toate constatrile fcute personal de ctre agentul constatator
inserate n procesul verbal pot fi verificate prin administrarea oricrui mijloc
de prob admis de lege. #ezult deci c cel care contest acest act
administrativ oficial trebuie s dovedeasc prin probe nelegalitatea sau
netemeinicia lui, rsturn!nd deci prezumia de temeinicie de care se bucur
procesul verbal de contravenie.
$n cauza Ioan Pop c. Romniei ,cererea nr. 51/1)J15, decizia de
;7
inadmisibilitate din .; iunie .1))-, Curtea (uropean a avut din nou ocazia
de a analiza aplicabilitatea garantiilor specifice materiei penale, prevzute de
art. 0 din Conventie, n domeniul contraventional, precum si modalitatea
concret n care instantele nationale au respectat prezumtia de nevinovatie a
petentului.
Curtea a concluzionat in sensul ca amenda aplicat n temeiul <.A.5. nr.
1BC=2,,2 i suspendarea dreptului de a conduce se includ n sfera acuzaiei
n materie penal.+ceast calificare impune pentru instan obligaia de a
asigura n proces funcionarea efectiv a tuturor garaniilor impuse de art. 0
din Convenie, ndeosebi a celor care privesc contradictorialitatea,
nemijlocirea, dreptul la aprare, precum i prezumia de nevinovie care,
fr a avea o valen absolut, este n str!ns legtur cu prezumia de
legalitate i temeinicie a procesului verbal, dat de constatarea personal a
faptei de ctre agentul constatator.
+sadar, Curtea nu nltur prezumia de legalitate a procesului-verbal din
procedura contravenional rom!n, ci impune ec'ilibrul ce trebuie s existe
ntre prezumtia de nevinovatie specific materiei si prezumtia de legalitate si
validitate a procesului-verbal de contraventie
.
S ne reamintim...
4rice ramura de drept este calauzita de principii de drept.
Principiile fundamentale ale dreptului contraventional reprezint idei directoare
care cluzesc elaborarea c!t i realizarea normelor contraventionale, evideniind
trsturile legislaiei contraventionale. *a acestea se adauga si principiile care
guverneaza procedura cotraventionala imprumutate de la ramurile de drept
adiacente dreptului contraventional, asa cum este cazul prezumtiile de legalitate
si temeinicie si prezumtiei de nevinovatie.
M%.'... Rezumat
Calea specifica de atac n materie contraventionala este pl!ngerea. (a este
considerata o cale de atac ordinara Capta de a fi utilizata mpotriva tuturor
sanctiunilor contraventionale, indiferent de motivele invocateC.
Pl!ngerea este un mijloc procedural prin care persoanele interesate, n cazurile
admise de lege, ataca unele acte ntocmite de organe ale statului, solicit!nd
organelor competente sa le anuleze ori sa le modifice.
;0
O -ersoanele care au interes si care pot formula plangerea contraventionala sunt
contravenientul, si in masura in care se aplica si persoana vatamata si persoana a
caror bunuri au fost confiscate.
O Plangerea se depune la judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita
contraventia.
O =ermenul de )7 zile n care poate fi formulat pl!ngerea contravenional este
un termen de decdere care ncepe s curg de la dou momente alternative
prevzute de ordonanata i anume, momentul nm!nrii, respectiv, momentul
comunicrii procesului verbal de constatare a contraveniei i aplicare a
sanciunii.
Lotararea prin care s-a solutionat plangerea contraventionala poate fi atacata
numai cu apel.
Prezumtiile de legalitate si temeinicie si prezumtia de nevinovatie guverneaza si
influenteaza desfasurarea procedurii contraventionale.
(em de control
). +legei un domeniu de reglementare si in cadrul acestuia realizai urmatoarele
sarcini%
a- 3dentificati zvoarele de drept fomale, functie de emitenti.
b- 3dentificati - imaginati posibile izvoare de drept material.
c- (xemplificati aplicarea principiilor de drept contraventional.
.. 3dentificati elementele contraventiei in cazurile prevazute de *egea )D) din
.1)1, actualizata, la C+P3=4*6* 333 +menajarea pdurilor, art. 7 si 0, care
prevad urmatoarele%
+rt. 7. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la
).111 lei p!n la 7.111 lei urmtoarele fapte%
a- nerespectarea normelor te'nice de amenajare a pdurilor la culegerea
datelor din teren, care determin modificarea msurilor de gospodrire a
pdurilor&
b- depirea posibilitii stabilite de amenajamentele silvice n alte
condiii dec!t cele prevzute de lege& sanciunea se aplic efului ocolului silvic.
+rt. 0. - Constituie contravenii silvice i se sancioneaz cu amend de la
711 lei p!n la ).111 lei urmtoarele fapte%
a- necompletarea, anual, p!n la data de /) ianuarie a anului urmtor
;D
anului pentru care se face raportarea, a tuturor evidenelor prevzute n
amenajamentul silvic& sanciunea se aplic efului ocolului silvic&
b- nerespectarea de ctre eful de proiect a prevederilor consemnate n
edina de preavizare a soluiilor te'nice consemnate n procesul-verbal de
stabilire a soluiilor te'nice pentru amenajament de ctre ec'ipa de teren,
organizat pentru un ocol silvic sau pentru un proprietar&
c- nematerializarea iJsau nentreinerea semnelor amenajistice&
d- mutarea semnelor amenajistice.
;;