Sunteți pe pagina 1din 28

VIRUSOLOGIE

GENERALITATI




Eftimie (Burtan)
Florica


DEFINITIE

Virusologia tiina ce studiaz virusul i
afeciunile cauzate de acesta.

In anul 1982 Ivanovski a gasit primul virus si
anume: Virusul mozaicului tutunului.

Urmatoarele decenii: variola, poliomielita,
hepatita virala, gripa, HIV.






Virusurile sunt agenti ce infecteaza
bacterii, plante, animale, oameni.

Virusurile sunt entitati potential patogene
ce au o faza infectioasa, poseda un tip de
acid nucleic, se multiplica sub forma de
material genetic si nu se divid.
Specificatii comune:

- au dimensiuni mici, nu sunt vizibile cu ochiul liber;
- au numai un tip de acid nucleic: ADN sau ARN,
- invadeaza celula i ii modifica metabolismul;
- folosesc celula ca sa se multiplice;
- sunt puin evoluate;
- sunt entitati specifice, fiecare virus cauzeaza o anumit
boal
- sunt insensibile la antibioticele uzuale
- se inmultesc numai in celule vii


CLASIFICARE
Dup tipul acidului nucleic :
ARN ribonucleic : negi, herpes, zona zoster
ADN dezoxiribonucleic : poliomielita, gripa, SIDA)

Dup dimensiuni (mici 20-50 nm,
medii - 50-150 nm, mari peste 150 nm)

Dup aspectul capsidei (helicoidal, cubic, mixt)

Dup compozitia chimic (simple, complexe)

Dup gazd (om, animal, insect, )

Dup sensibilitatea n mediul extern,,substane chimice,

Forme biologice de existenta:

1. Virusul vegetativ se afla in celula; este dependent de
celula (NU POATE EXISTA IN AFARA EI); va ajunge in final un
virus complet; este lipsit de capsida; este virus neinfectios

2. Provirusul este dependent de celula ca si virusul
vegetativ; se afla n genomul celulei gazd; se multiplica
odata cu acesta; actioneaza ca un component al celulei
gazda.

3. Virionul - virus infectios complet are capacitatea de a
inocula acidul nucleic in celula capabila de a-l sintetiza.


Virionul este o unitatea viral, complet,
intact, infecioas, capabila s infecteze bacterii,
plante, animale, omul.

Virionul este cauza unei viroze.

Se gsesc in afara celulei astfel:
nainte de a infecta celula gazd
dup ce s-au asamblat (unit, lipit) i au fost
expulzati din celula n care s-au multiplicat.

VIRIONII sunt alcatuiti din:

1. genom
2. capsida
3. invelis sau anvelopa

Genomul - contine o molecula de acid nucleic (ADN sau
ARN, niciodata ambele), detine documentatia genetica, da
capacitatea infectiva a virusului.
Capsida - ascunde genomul, este ca o capsula, este
alcatuita din unitati identice denumite capsomere, da
aspectul virionului, fixeaza virionii nuzi.
Invelisul, anvelopa se ataseaza de celula, ajuta in
activiti specific virale si initiaza infectia (ciclul infectant).

Aspect, forma:

- filamentos sau bastonas (fagii filamentosi,
virusul Ebola).
- sferica (Parvoviridae)
- sferoidala (v. gripal, adenovirusurile)
- paralelipipedica (Poxvirusurile)
- obuz (V rabiei Rhabdovirusuri)
- spermatozoid (fagii cu coada din seria T par ai E
coli).

Virusul Ebola

Forma sferica

Forma sferoidala

Forma cilindrica
Forma de obuz

Forma paralelipipedica


COMPOZITIA CHIMICA A VIRUSURILOR:

1. Elementele de baz:
proteine
glucide
lipide
acizi nucleici ( ADN sau ARN)

2. Virusuri simple: protein + acid nucleic (v. polio, Pr+
ARN); bacteriofagi- Pr. + AND

3. Virusuri complexe: - genom viral, capsida si invelis (v.
gripal)


Multiplicare, inmultire:

Sediul:
- virusurile ARN se dubleaza in citoplasma (cu
exceptia virusului gripal)

- virusurile ADN se inmultesc in nucleu (cu exceptia
poxvirusurilor, care se replica in citoplasma).

Etapele multiplicarii:

Adeziunea - faza de lipire i fixare la celula- gazd

Invazia celulei-gazd

Faza de eclips - virusul odata ajuns n celula se descompune n
acid nucleic i proteine i nu mai poate fi pus n eviden.

Faza de multiplicare activ acidul nucleic i capsida se
multiplic separat si la final se asambleaza, se unesc sub numele
de NUCLEOCAPSIDA.

Faza de expulzie virusurile complete ies din celula unul cate
unul, succesiv sau se acumuleaz si atunci are loc explozia celulei
-gazd, ezpulzandu-i, gata sa infecteze alte celule.
Etapele multiplicarii, replicarii

Relatia virus celula gazda

Celule permisive: lasa virusul sa se dubleze si sa
ajunga in faza de virus complet.

Celule semipermisive: multiplica numai mici
cantitati de virus.

Celule nerpermisive: multiplica genomul viral
dar numai pana la un anumit stadiu.

Hepatita A

- se transmite pe cale fecal-orala, din alimente
contaminate, apa contaminata (INGESTIE DE APA SI
ALIMENTE CONTAMINATE);
- boala mainilor nespalate
- incubatie 15-45 zile;
- boala cu evolutie blanda, se vindeca, nu sunt
leziuni hepatice;
- dupa infectie apare imunitate.

Hepatita B

- se poate contacta pe cale sexuala, prin
contact cu sangele infectat sau de la mama
la fat.
- perioada de incubatie 1-6 luni
- in cele mai multe cazuri (pana la 95%),
hepatita virala B acuta este o infectie
limitata. Bolnavii se vindeca in cateva luni
- poate cauza ciroza hepatica, cancer
hepatic.


Hepatita C

- transmitere pe cale sexuala, de la mama la
fat, tatuaje, contact cu sangele infectat;
- nu se poate contacta prin tuse, alimente,
apa
- se cronicizeaza in 85% din cazuri;
- incubatie 15-150 zile;
- poate evolua in ciroza si cancer hepatic;
- nu exista vaccin.

Hepatita D

- se contacteaza in acelasi mod ca VHB (virus hepatic B),
adica pe cale sexuala, de la mama la fat sau prin contactul
cu sangele infectat;

- se multiplica numai in prezenta VHB;

- evolueaza sub forma de:
a. coinfectie: Virus Hepatita D si Virus Hepatita B
simultan, in acelasi timp;
b. suprainfectie un pacient cu Virus Hepatita B
contacteaza si VHD;

- evolutie serioasa;

- se cronicizeaza.

Hepatita E

- nu este des intalnita in Europa
- se raspandeste pe cale fecal-orala, prin
consum de apa si alimente infectate;
- evolutie similara cu a VHA;
- incubatie 16-60 zile;
- se vindeca, este o boala cu evolutie
blanda;
- exceptie la femei gravide- evolutie
fulminanta.