Orientare Turistica

Turismul este cltoria realizat n scopul recrerii, odihnei sau pentru afaceri. Organizaia
Mondial a Turismului ( O.M.T. ) definete turitii ca fiind persoanele ce cltoresc sau locuiesc n
locuri din afara zonei lor de reedin permanent pentru o durat de minimum douzeci i patru
(24) de ore dar nu mai lung de un an consecutiv, n scop de recreere, afaceri sau altele nelegate
de exercitarea unei activiti remunerate n localitatea vizatat. Turismul a devenit o activitate de
recreere global popular. Turismul este ramura economic cea mai puternic pe plan mondial. n
2004 s-au obinut n acest sector, conform Organizaiei Mondiale a Turismului, circa 623 miliarde de
U.S. $. n 2008, s-au consemnat peste 922 milioane de sosiri la nivel internaional, cu o cretere de
1,9% fa de anul 2007. ncasrile internaionale din turism au crescut n 2008 la 944
bilioane US$ (642 bilioane euro), ceea ce corespunde la o cretere n termeni reali de 1,8%. Cu
aproximativ 100 milioane de angajai la nivel mondial, turismul se evideniaz i ca cel mai
important angajator. Cltoriile transfrontaliere se ridic la un procent de 25 pn la 30
din comerul mondial n domeniul serviciilor.
Ca rezultat al recesiunii ce a afectat economia mondial dup anul 2000, cererea
turistic internaional a suferit o puternic ncetinire ncepnd cu iunie 2008, ce s-a manifestat
printr-o scdere a creterii sosirilor pe plan mondial cu 2% n timpul lunilor de var boreal. Acest
trend negativ s-a intensificat n anul 2009, n unele ri exagerat de mult datorit virusului H1N1, i a
dus la un declin mondial de 4% n 2009 cu 880 milioane de sosiri la nivel internaional, i o cdere
estimat a ncasrilor din turism de 6%.
Turismul este vital pentru foarte multe ri, cum ar fi Egipt, Grecia, Liban, Spania i Tailanda, i
pentru unele naiuni-insule (Bahamas, Fiji, Maldive) datorit aportului financiar consistent obinut din
afacerile cu bunuri i servicii i oportunitilor de angajare n industria serviciilor asociat turismului.
Industria serviciilor include serviciile de transport (transportul aerian, croazierele, taxiurile) i
serviciile de ospitabilitate (cazarea, inclusiv hotelurile i staiunile, veniturile din divertisment, cum ar
fi parcurile, cazinourile, mall-urile, veniturile din muzic i teatrele).

NOTIUNI DE ORIENTARE TURISTICA
Orientarea turistica, n conditiile reliefului muntos, mpadurit, de multe ori greu acesibil, cu
diferente mari de nivel si variatii meteo este mai dificila si de accea sunt necesare cteva notiuni
si informatii pentru parcurgerea n siguranta a traseului dorit.
Notiunile privesc determinarea: directiilor punctelor cardinale, n special a nordului (N), pentru a
putea utiliza harta; locului de statie, unde ne aflam la un moment dat; directiei indicate de harta
sau ghid sau mentinerea acesteia pe timpul deplasarii n cazul n care ne-am abatut de la marcajul
turistic.
Orice drumetie montana ncepe cu dorinta de a vedea sau revedea anumite obiective turistice,
frumusetile unui munte. Acesta poate fi localizat geografic si se pot obtine informatii despre el
din diverse materiale (vezi capitolul Carpatii Romniei). Din dorinta si informatiile culese se
naste traseul sau combinatia de trasee de urmat. Pentru ca parcurgerea lor sa se faca n siguranta
este bine de retinut faptul ca orientarea ncepe de acasa si este la fel de importanta ca si
echipamentul si alimentele.
Deci, nainte de a porni n drumetie vom cauta si citi tot materialul documentar de care
dispunem: harta turistica, ghidul turistic, monografia montana etc., despre obiectivul ce urmeaza
a fi vazut si vom consulta, daca este posibil, pe cei care au parcurs zona. Cu ct aceasta pregatire
este mai temeinica si mai complet facuta cu att orientarea n teren va fi mai usoara.
Trebuie stiut ca timpul necesar pentru parcurgerea unui traseu montan se compune din: timpul
folosit pentru orientare (consultare harta, ghid, busola etc.), timpul utilizat pentru "cujet" si
decizii; timpul pentru pauze (de odihna si hranire) si timpul pierdut din cauza greselilor de
orientare.
Materialele de documentare turistica indica timpul de parcurgere al unui traseu pentru a ajunge
la: cabana, locul de campare sau statia (auto sau feroviara) de ntoarcere spre casa. Acest timp nu
include timpul pierdut din cauza greselilor de orientare sau o prelungire prea mare a timpului de
consultare a hartii, ghidului, busolei si de luare a deciziilor, privind alegerea variantei de urmat.
De cele mai multe ori acesti "timpi pierduti" combinati cu conditii meteo nefavorabile (ceata,
ploaie, lapovita) sau chiar lasarea noptii pot pune n pericol grupul de turisti.
Poate, unii vor spune ca "timpii pierduti" pot fi recuperati prin grabirea pasului sau chiar alergare
(cros montan). Gresit ! Siguranta naintea vitezei este o veche regula, de baza, a orientarii;
nemaivorbind de pierderea imaginilor, peisajelor montane, pentru care de fapt am strabatut atta
drum.
Pe munte distantele sunt exprimate n ore sau fractiuni de ore si nu n km; exceptie facnd doar
portiunile de drum forestier care ntmplator intra n traseul ales.
Timpul de mers se calculeaza astfel:
-pe teren plat si pante mici 4 km/h (ora);
-n urcus, pe poteca amenajata 350 m diferenta de nivel/h;
-n urcus, pe poteca neamenajata 250 m diferenta de nivel/h;
-n coborre, pe poteca amenjata 450 m diferenta de nivel/h;
-n coborre, pe poteca neamenajata 400 m diferenta de nivel/h.
Conditiile meteo nefavorabile pot marii timpul parcurgerii traseului cu 50 %, precum tot asa,
antrenamentul si o conditie fizica buna pot sa-l reduca. Atentie, ntotdeauna n calcule sa
includeti si o rezerva de timp !
Drumetia cu ajutorul hartii pe trasee marcate sau nu presupune: orientarea hartii dupa directia N;
determinarea locului de statie n care ne aflam pe traseu la momentul n care consultam harta si
mentinerea marcajului din traseu, confruntat (verificat) din cnd n cnd cu cel de pe harta.
Harta are rolul de a reda concentrat la maximum, ntr-un singur tablou vizual, cu sau fara detalii,
indicatiile esentiale cuprinse n teren si descrise n ghid.
Pentru orientarea hartii, "nordarea ei" se va roti (harta) tinuta ntr-un plan ct mai orizontal, pna
cnd semnul N sau "roza vnturilor" se suprapune peste directia nord aflata, folosind elemente
din teren sau busola. n cazul n care harta (schita) nu contine aceste semne se considera nordul
hartii partea de sus a foii, privita din fata pentru a se putea citi.
Deci foarte inportant pentru orientare este determinarea (aflarea) directiilor punctelor cardinale,
n special a nordului. n lipsa busolei, aceasta se poate face:
-cu ajutorul musuroaielor: de crtita, la care intrarea este orientata spre N sau de furnici, la care
intrarea este orientata spre S;
-cu ajutorul brazilor la care iarna zapada se aduna mai multa n spre N si se topeste mai repede
spre S; iar rasina este mai abundenta spre S;
-cu ajutorul muschilor, care cresc n partea de N a copacilor, stncilor, peretilor izolati;
-cu ajutorul lamei de ras marcata cu sageata sau vrf de sageata, asezata pe suprafata unei ape
linistite (chiar ntr-un pahar sau cana de plastic); fiind usor magnetizata lama se va orienta
indicnd directia N;
-cu ajutorul pozitiei soarelui, care se afla:
pozitia/luna - ora II,III,IV,VIII,IX,X V,VI,VII XI,XII si I
la Est 6 6 nu se vede
la Sud 12 12 12
la Nord 18 18 nu se vede
-cu ajutorul ceasului (cu limbi indicatoare, nu cu afisaj electronic) si al soarelui. Se tine ceasul
orizontal cu limba mica (cea care indica ora) ndreptata n directia n care se afla soarele.
Bisectoarea unghiului format de: directia limbii mici si directia imaginara ce trece prin centrul
ceasului si ora 12 de pe cadran, indica directia S.

La amiaza cnd ceasul arata ora 12, limba mare acoperind pe cea mica si orientate spre soare,
indica directia S;
-n noptile senine cu ajutorul "stelei polare" care ntotdeauna indica directia N. Pentru gasirea
(recunoasterea) ei pe bolta nstelata procedam astfel:

cautam constelatia Carul Mare (un grup de 7 stele distincte); atentie, a nu se confunda cu Carul
Mic, asemanator ca forma dar cu stele mult mai apropiate ntre ele! Prelungim imaginar de
aproximativ cinci ori linia care trece prin ultimele doua stele si vom afla o stea mai stralucitoare -
Steaua Polara;
-noaptea cu ajutorul lunii, care la orele:
Faza/Ora 18 24 06
in primul patrar
(se vede jumatatea dreapta)
S V nu se vede
luna plina E S V
in al doilea patrar
(se vede jumatatea stanga)
nu se vede E S
Cu ajutorul busolei lucrurile se simplifica, acul magnetic indicnd n permanenta directia N.
Pentru determinarea locului de statie, se orienteaza harta spre N; se aleg 2 - 3 repere distincte din
teren care sunt reprezentate si pe harta si se apreciaza succesiv de la locul unde suntem opriti
(punct de statie) distantele pna la reperele mentionate. Cu ajutorul scarii (din indicatorul hartii),
se verifica aceste distante pe harta. De asemenea si cu ajutorul tablelor si sagetilor indicatoare si
a timpului scurs de la ntlnirea lor. Daca apreciarea facuta n teren corespunde cu masuratorile
facute pe harta, ati reusit sa determinati locul unde va aflati urmnd sa decideti continuarea
drumului si directia n care trebuie sa va ndreptati.
n general, drumetii antrenati pot aprecia distante n teren muntos de pna la 500 m, cu o eroare
de 10 - 15 %; peste aceasta marime erorile cresc. n apreciere se va tine seama de:
-marimea aparenta - obiectele par mai mari cu ct sunt mai apropiate, sau obiectele mai mari par
mai apropiate dect cele mai mici aflate la aceeasi distanta;
-departarea aparenta - obiectele par mai apropiate cnd detaliile lor sunt mai clare, sau n conditii
de vizibilitate buna si mai ndepartate la vizibilitate scazuta (caldura mare, ceata, ploaie).
Obiectele luminate (creste nsorite) sau n culori deschise par mai apropiate dect cele slab
luminate sau de culoare nchisa la aceeasi distanta.
Se apreciaza ca simtul vazului este normal daca ochii pot vedea: figura unui om de la 500 m;
mersul si miscarea bratelor de la 750 m; trunchiurile si coroanele copacilor de la 3000 m; oameni
izolati si deplasarile drumetilor pe creste de la 1500 - 2000 m.


Distantele n teren pot fi determinate usor cu ajutorul reticulului de la binoclu care este gradat n
miimi.
"Miimea" este unghiul sub care se vede 1 m la distanta de 1 km. n general valoarea unei
diviziuni este de 5 miimi, adica la distanta de 1 km o lungime (naltimea unui obiect) egala cu 5
m va fi vazuta prin binoclu exact ntr-o diviziune. Daca se cunoaste marimea aproximativa a
obiectului vizat (si aceasta este problema cea mai mare pe munte), aplicand formula:
D=100xH/N se poate determina distanta (D) pna la obiectivul care ne intereseaza de fapt.
Celelalte notatii reprezinta: H=naltimea sau latimea obiectului; N=numarul de miimi sub care se
vede obiectul.
n legatura cu marimea aproximativa a obiectului vizat (H) se apreciaza ca: un stlp indicator cu
paleta are 2 m de la sol; un refugiu are 2,5 - 3 m de la sol; o cabana (cu parter si pod) are 6 - 7 m
de la sol. Aprecierea distantelor pe harta se face cu ajutorul "scarii", adica acel raport dintre
dimensiunile reale din teren si cele redate pe harta. Aceasta scara este nscrisa n indicatorul
hartii (adica locul n care apare denumirea muntilor, autorul hartii/ghidului turistic si legenda
semnelor conventionale) sub urmatoarele forme:
a) ca fractie (1/ sau 1: la 50000; 25000 sau 20000), care arata de cte ori a fost redusa unitatea de
masura din teren;
b) ca egalitate (1 Km = 1 cm), care arata direct cu ct este egal pe harta o unitate din teren si
c) cel mai frecvent n hartile turistice,
printr-o linie marcata pe care sunt nscrise distantele
care arata cu ce distanta reala din teren este egal segmentul
considerat pe harta.
Masurnd cu rigla busolei, calendarului de buzunar sau apreciind din ochi, putem afla, cu
aproximatie, ce distanta este n linie dreapta n realitate, ntre punctul de statie si obiectivul spre
care ne ndreptam sau ntre doua obiective vizate.
Pe munte, n aprecierea distantelor trebuie tinut cont de gradul de nclinare a pantelor si alte
dificultati naturale, cu care se corecteaza (ca timp) distanta aproximativa de pe harta. Gradul de
nclinare a pantelor se poate vedea pe harta, dupa distanta mai apropiata (nclinare mai mare) sau
mai ndepartata (nclinare mai mica) a curbelor de nivel (linii de culoare maro pe care apare din
loc in loc nscrisa valoarea altitudinii).
O alta regula de baza a orientarii spune ca cel mai scurt traseu este cel marcat. Nu doresc ca vreo
mprejurare nefericita sa aminteasca grupului aflat la ananghie aceasta regula.
Potecile (traseele montane) sunt orientate n general n lungul vailor sau picioarelor de munte
pentru urcare - coborre, n lungul crestelor si sunt prevazute cu semne turistice de orientare sau
momi pentru jalonare.
Moneasa
Este o localitate, statiune balneo-climaterica in judetul Arad, Crisana, Romania. Este resedinta
comunei Moneasa.
Asezare
Localitatea Moneasa se afl situat la poalele Munilor Codru-Moma, la o altitudine de 280 m
[2]
, la o
distan de 102 km. fa de municipiul Arad i 20 de km. fa de oraul Sebi i este strbtut de
cursul superior al rului Moneasa.


Istoric
Urmele locuirii pe aceste meleaguri dateaz din paleolitic i neolitic i au fost descoperite n
complexul de peteri "Hoanca" i "Izoi". Prima atestare documentar a localitii Moneasa dateaz
din anul 1597.
Economie
Un rol important n economia localitii Moneasa l au exploatrile de marmur neagr i roie,
exploatarea i prelucrarea lemnului, turismul, precum i izvoarele minerale bicarbonatate, calcice,
sodice, oligominerale i mezotermale, valorificate nc din anul 1866.
Staiunea are ca profil, cura i tratamentul pentru afeciuni ale sistemului nervos central i periferic,
ale sistemului locomotor, unele afeciuni ginecologice, nevroz astenic, reumatologie i boli
asociate-nutriie, metabolice (diabet mellitus, obezitate). Factorii naturali de cur sunt climatul, ce
are un efect calmant asupra organismului uman n general i asupra sistemului nervos central n
mod particular, i apele minerale oligoterme. Apele termale au temperatura de 25-32 C si sunt
ape bicarbonatate, calcice, magnezice, sodice, hipotone.
Atractii turistice
Prtia de schi cu o lungime de 250 m.
trandul Moneasa.
Instalaii pentru bi calde n cad cu ape minerale, pentru electroterapie, hidroterapie i
kinetoterapie, bazine n aer liber pentru bi reci cu ape minerale.
Cetatea Dezna, Hanul Deznei
Tezaurul dacic de argint de la Gura Vii
Platoul carstic Tinoasa
Petera Liliecilor
Petera Alb
Grota de la bi
Cariera de marmur neagr i roie
Cascada Boroaia
Rezervaia de nuferi
Rezervaia de laur - 10 km de Gurahon
Casa pictorului i sculptorului Gheorghe Groza (nr.180)
Galeria de sculptur n piatr
Festivalurile de folclor i de art tradiional romneasc

Universitatea Aurel Vlaicu
Facultatea de Educatie Fizica si Sport



Referat la disciplina: Orientare Turistica




Asistent, Doctorand
Ardealean Viorel Petru Student
Milotinov Narcis
An II E.F.S.