Sunteți pe pagina 1din 32

Micologia

este acea ramur a biologiei, ce studiaz


aprofundat reprezentanii regnului
Fungi (din l. greac mykes- ciuperc).



Caractere generale:
sunt eucariote, uni- sau pluricelulare, heterotrofe
conin chitina n peretele celular
nu sunt nici plante, nici animale
se impart in:
macromicei : ciupercile
micromicei : mucegaiuri si drojdii
se impart in clase, ordine, genuri si
specii
dimensiunile fungilor patogeni pentru
om variaza intre 2-3 si cateva sute de milimicroni
vizibile la microscopul optic

Inmulirea fungilor

asexuata (mitotica)
- comuna tuturor fungilor
- prin inmugurire sau diviziune

sexuata (meiotica)
prezenta doar la anumii fungi (fungi perfeci)
Habitat
Se gasesc in sol, apa, aer, organismele vii
Boli cauzate de fungi = MICOZE

superficiale
tegument
fanere
mucoase aparente
subcutanate
profunde
invazive
sistemice

Fungii se impart in:

1. Drojdii - Fungi levuriformi
2. Mucegaiuri fungi filamentosi
3. Fungi dermatofiti

Drojdiile - Fungii levuriformi

sunt microorganisme unicelulare
au forma rotunda sau alungita
multiplicare asexuata prin nmugurire sau fisiune
sunt aerobe sau anaerobe
mezofile
acidofile
temp. optima de cultivare 25 30C, iar
speciile patogene tolereaza 37C
Habitat
Se gasesc in:
plante,
insecte,
animale,
om (piele , mucosae, tract digestive),
sol,
apa dulce i sarata,
aer.
Sunt ubicuitare = raspndite din zonele polare pna
n cele ecuatoriale sau tropicale.

Infecii levurice
micoze cutaneo-unghiale
micoze oro-faringiene, esofagiene i gastro-intestinale
micoze meningo-encefalice
micoze oculare, auriculare i sinusale
micoze pulmonare
micoze peritoneale
micoze urinare
micoze osteoarticulare
micoze genitale
micoze invazive
Specii de interes medical

Candida
Cryptococcus
Malassezia
Rhodotorula
Trichosporon
In continuare vom caracteriza primele doua specii
Exemplul 1 Candida microscopie

celule mari (blastoconidii)
gram pozitive
sferice, ovalare
unele nmugurite
pseudomicelii
Candida
Este favorizata de:
- imunodepresie
- abuz de antibiotic
Se gaseste:
- bucal
- faringian
- cutanat
- pulmonar
- renal
- digestiv
- meningean
Exemplul 2 Cryptococcus

levuri capsulate
rotunde sau ovoide
prezinta o nmugurire unica
pseudomicelii celule fiice ataate de levura
parentala
Habitat

sol
substraturi lemnoase
tub digestiv om, mamifere, porumbei
materii fecale de porumbei surse de
contaminare
Cryptococcus localizare
om - criptococoza
bromhopulmonara
meningo-encifalica
cutanoe-mucoasa
oculara etc.
mamifere criptococoza
pisicii
bovinelor
NU la pasari ele doar disemineaza agentul patogen
Mucegaiurile - Fungii filamentoi

microorganisme pluricelulare
corpul (talul) format din hife (filamente tubulare
septate sau nu)
hifele sunt ramificate i aglomerate formnd
miceliul

Exemplul 1 ZYGOMYCETE (mucegaiul
pinii)
Se gaseste in:
sol
vegetale
materie organica n descompunere (fructe,
boabe de cereale, resturi de alimente)
Boala la om se numeste Zygomicoza
evoluie acuta, fulminanta
intereseaza
zona craniana
plamnii
tractul gastro-intestinal
tegumentul
zygomicetele invadeaza vasele sistemului arterial
cauzeaza embolie i implicit necroza esutului
adiacent vasului
Zygomicoza poate fi:
- rhino-cerebrala

- pulmonara

- gastro-intestinala

- cutanata

Exemplul 2 Penicillium

habitat solul de aici, ele contamineaz aerul, apa
i implicit suprafeele din diverse ncperi.
majoritatea au abilitatea de a se dezvolta pe
substraturi nutritive vegetale
coloniile sunt uor de recunoscut:
cretere rapid (ajung la maturitate n 5-7 zile),
culoare alb la nceput, apoi verzuie, albastr-verar
gri sau roiatic,
aspect catifelat, pufos sau granular


Caracteristici:
Singura specie recunoscuta ca patogena P. marneffei
fung dimorfic
se dezvolta n interiorul organismului
sub forma unor celule levurice alungite, de 3-6 m lungime, monoseptate
transversal.
Este endemica n Thailanda, Vietnam si tarile din
regiune.
Celelalte specii de Penicillium nu sunt capabile sa
determine infectii la om, n mod obisnuit;
n laboratoare, speciile genului Penicillium se ntlnesc
frecvent ca agenti contaminanti.

Fungii dermatofiti

- au capacitate de invazie in profunzimea stratului
corneean epidermic si al tesutului keratinizat
(par, unghii).

- sunt incadrati in trei genuri anamorfe:
Trichophyton, Microsporum si Epidermophyton
Infectiile produse

dermatofitii se pot imparti astfel:
- antropofile, adica cele transmise de la
om la om
- zoofile, adica cele transmise de la
animal la om
- geofile, adica cele transmise la om de
la nivelul solului
Dermatofitii se pot localiza:
- la nivelul piciorului = tinea pedis

- la nivelul mainii = tinea manum

- la nivelul unghiei = onicomicoze

- la nivel inghino-crural = intertigo inghino-crural

- la nivelul scalpului => Favusul

- la nivelul fetei = tinea faciei

Tinea pedis
Factori favorizani: maceraia spaiului ID, tulburri circulatorii, expunerea direct la
fungi (mers descul)

-forma dishidrozica veziculoasa: descuamari , fisuri , macerari , eruptie eritemato-
veziculoasa cu evolutie excentrica , cu placarde multiple , cu contur policiclic; uneori
aspect violent cu eruptie buloasa , suprainfectari , edeme
localizare: talpi, marginile si spatiile interdigitale, de electie sp IV interdigital
agravare in anotimpul cald; se poate asocia cu dishidroza palmara

-forma intertriginoasa: epiderm macerat, albicios, cu suprafete rosii, umede si fisuri
dureroase cu vezicule dishidrozice la periferie

-forma uscata, scuamoasa, hiperkeratozica:pe marginea talpilor, calcaie, roz, acoperite
de scuame fine sau hiperkeratozice cu epiderm ingrosat , fisuri dureroase

Tinea faciei

Nu include dermatofiiile zonelor proase ale feei
(musta, barb)

Contaminare : hetero sau autoinoculare,

Clinic : plci circinate, cu margini supradenivelate,
cu sau fr simptome de tip prurit, senzaie de arsur,

Diagnostic diferenial : lupus eritematos discoid,
erupie polimorf la lumin, dermatit seboreic,
psoriazis, dermatit acut de contact.

Tinea unguium
pata albicioasa, cenusie sau galbena, rotunda, ovalara
sau cu prelungiri liniare, ce incepe la marginea linera
a unghiei si se extinde spre baza
-unghia isi pierde luciul , devine cafenie sau neagra ,
ingrosata , crapata , sub lama unghiala depozite
cornoase friabile
-de obicei degete 1, 5 de la picior ; se asociaza frecv.
cu tinea pedis
Dgn. diferential: onicomicoza candidozica (asoc.
perionixis), eczema a unghiilor (luciu pastrat),
psoriazis

Tinea corporis (herpes circinat)
Dermatofiie a pielii glabre a trunchiului i membrelor,
Incubaia de 1-3 sptmni
Pot fi:
-leziuni inelare, cu centrul palid si periferia activa, eritemato-veziculoasa,
usor elevata, bogata in dermatofiti; se extind centrifug; pot conflua in placi cu
contur policiclic
-leziuni atipice, eritemato-scuamoase (tricofitia nefoliculara a gambelor)

Dgn diferential : dermita seboreica, eczema microbiana, pitiriazis rozat,
psoriazis circinat, lichen simplex, eczem numular


Tinea cruris
Contaminarea : autoinoculare/ heteroinoculare

Clinic : placarotunda , eritematoasa, usor reliefata, cu marginile
supradenivelate,cu delimitare neta, cu tendinta la extindere,
simetrica sau asimetrica; scuamele pot lipsi datorita maceratiei

Localizare : regiunea lomboscrala, organele genitale externe, fese,
abdomen inferior

Evolutie cronica, recidivanta si se poate insoti de manifestari similar
in marile plici

Dgn diferential: intertrigocandidozic, eritrasma,
psoriazisinversat,intertrigobacterian, eczema atopica, micozis
fungoid, dermatita de contact.

Favusul (tinea favosa):

-parul parazitati n totalitate:filament miceliene,
artrospori, bulede aer
-afecteaza copii, poate persista toata viata, vindecarea
prin alopecie cicatriciala
-perii isi pierd luciul, devin mati, cenusii, friabili
(se rupla cativacm), cu miros respingator
-fara tratament apare atrofie cicatriceala
-transmiterede la om la om; contact prelungit;
peterenhiporeactiv
Dgn. dif : altepilomicoze, psoriazis