Sunteți pe pagina 1din 86

Universitatii de Medicina si Farmacie Gr. T.

Popa Iai
Master in Bioingineria Reabilitarii anul II


ROLUL KINETOTERAPIEI IN
RECUPERAREA ASTMULUI BRONSIC

Masterand: Balaescul Eduard
www.CautaReferate.com Page 1
I ASTMUL BRONSIC
1.1. Incidenta .Prevalenta .e!initia ast"ului #r$nsic
1.% Clasi!icarea ast"ului
1.& Ta#l$ul clinic .
1.'.Mecanis"e de (r$ducere
II MATERIAL SI METOA
III ROLUL KINETOTERAPIE IN RECUPERAREA ASTMULUI BRONSIC
&.1 O#iective si (rinci(ii ale )inet$tera(iei
&.% Rela*area
&.& Psturarea
&.' +i"nastica res(irat$rie (r$(riu ,isa sau reeducarea res(irat$rie
&.- Testarea la s(ir$"etru
&.. Testul de "ers de . "inute
&./ Educarea tusei si v$r#itului
&.0 C$ncu,ii
Re!erinte #i#li$1ra!ice

www.CautaReferate.com Page 2
I . ASTMUL BRONSIC
Incidenta .Prevalenta
Ast"ul #r$nsic este c$nsiderat in unani"itate de s(ecialistii in d$"eniu ca $ #$ala a sec$lului
22I. Este una dintre cele "ai !recvent intalnite in (ractica "edicala atat la c$(ii cat si la adulti3
!iind cun$scuta inca de (e acu" %444 ani de catre 5i($crate 6 (arintele "ediciei. Prin !$r"ele
clinice (e care le de,v$lta3 ast"ul are di!erite 1rade de severitate si in ciuda tutur$r e!$rturil$r de
a"eli$rare a "ana1e"etului sau3 este c$nsiderat de catre OMS si !$rurile internati$nal de
s(ecialitate 7$ (r$#le"a "a8$ra de sanatate7.
I"(licatiile s$ci$6ec$n$"ice 9c$sturi "a8$re (entru siste"ele de asi1urare si :andica(; ale
ast"ului #r$nsic3 au starnit discutii 3 interes si c$ntr$verse in lu"ea stiintei "edicale .Este !iresc
ca in aceste c$nditii sa se ad$(te ($,itii 3sa se initie,e (r$1ra"e a car$r $#iectiv este a"eli$rarea
situatiei actuale .
Incidenta
O rata "edie de %3.-6 ' la $ "ie de indivi,i3 cu "ari variatii re1i$nale !ace ca ast"ul sa !ie una
din "arile (r$v$cari cu care se c$n!runta lu"ea cercetarii "edicale c$nte"($rane. Incidenta in
c$ntinua cresterere "ai ales in ulti"ii &4 de ani3 !$r"ele clinice (articulare3 dintre cele "ai
severe3 "$r#iditatea si "$rtalitatea in crestere au deter"inat s(ecialistii sa denu"easca ast"ul ca
(e un !en$"en 6 denu"it: 7(arad$*ul ast"atic7.
Prevalenta . I"(licatii s$ciale .
Media (e 1l$#3ca (revalenta se situea,a la a(r$*i"ativ - 6 14< cu e*tre"e cu(rinse intre &3& 6
&'< si variatii in !unctie de (redis($,itia 1enetica3 re1iunea 1e$1ra!ica3 nivelul s$ci$6ec$n$"ic3
varsta etc. u(a unele studii3 (este 1-4 de "ili$ane de indivi,i au "ani!estari ast"ati!$r"e. In
R$"ania se esti"ea,a ca intre - 6 .< din c$(ii3 au "ani!estari clinice c$"(ati#ile ast"ului. In
lu"e3 "ai "ult de cinci "ili$ane de c$(ii au ast"3 aceasta (rivandu6i de $ c$(ilarie n$r"ala si
de (re,enta re1ulata la sc$ala. Pentru in1ri8irea acest$r c$(ii (arintii c:eltuie $ (arte inse"nata
din ti"(ul l$r de lucru3 re,ultatele indirecte ale #$lii avand c$sturi de (este 1 "ili$n de d$lari (e
an.
www.CautaReferate.com Page 3
R$lul )inet$tera(iei.
La 1ranita dintre "edicina si s($rt3 )inet$tera(ia este $ (ractica ce necesita $ (re1atire c$nstanta.
Trata"entul !iecarui (acient $scilea,a in !unctie de 1ravitatea #$lii si de rece(tivitatea (si:ica a
(acientului. e aceea3 s(ecialistii in 1i"nastica "edicala tre#uie 7sa si"ta7 care este "et$da
tera(eutica ($trivita.
Sc$(ul )inet$tera(iei3 $ !$r"a de 1i"nastica "edicala3 nu este acela de a trans!$r"a $ (ers$ana
cu (r$#le"e l$c$"$t$rii sau de res(iratie intr6una (er!ect sanat$asa. 7Cele "ai "ulte #$li de
care su!era (acientii nu le vindeca3 dar )inet$tera(ia ii ($ate a8uta sa duca $ viata n$r"ala =>
O#iectivele (r$(use: Acu"ularea unui #a1a8 de cun$stinte te$retice si (ractice c?t "ai c$"(le*e
(rivit$are la: "edicina res(irat$rie@ "et$dele de evaluare clinicA si !uncti$nalA: $#iective si
su#iective@ "$dalitAtile de recu(erare (rin )inet$tera(ie: "i8l$ace3 "et$de3 te:nici .
Selectarea celei "ai indicate "et$d$l$1ii de recu(erare lu?ndu6se Bn c$nsiderare: dia1n$sticul
($,itiv3 1ravitatea si stadiul #$lii3 #$lile as$ciate3 antecedentele !a"iliale si (ers$nale:
!i,i$l$1ice3 (at$l$1ice si :ered$6c$laterale3 (recu" si datele 1enerale ale (acientului9ei; dacA a
"ai #ene!iciat sau nu de recu(erare. Utili,area (racticA individuali,atA 9(entru !iecare (acient; a
cun$stintel$r acu"ulate (rin: evaluarea clinic$6!uncti$nalA3 structurarea $#iectivel$r de
recu(erare 1enerale si s(eci!ice3alcAtuirea (r$1ra"el$r de recu(erare C reinte1rare.
EDINITIA ASTMULUI BRONSIC
Ast:"a3 in li"#a 1reacA insea"nA res(iraEie di!icilA
Este $ a!ectiune res(irat$rie $#structiva caracteri,ata (rin accese de dis(nee3 (red$"inant
e*(irat$rie3 cu durata3 severitate si "$"ente de a(aritie varia#ile. A(are la (ers$ane cu
:i(ere*cita#ilitate tra:e$#r$nsica la sti"uli variati se "ani!esta !i,i$(at$l$1ic (rin in1ustarea
cail$r res(irat$rii 3ce se re"ite s($ntan sau du(a trata"ent si se e*(ri"a clinic (rin triada :
F:ee,in1 3dis(nee 3tuse .
www.CautaReferate.com Page 4
B$ala are un caracter e(is$dic 3ev$luand in accese 3se(arate de (eri$ade asi"(t$"atic3cri,ele
durea,a de la cateva "inute (ana la $re. Peretele interi$r al cAil$r aeriene sunt de $#icei
in!la"ate la aceste (ers$ane. In!la"aEia creGte ast!el susce(ti#ilitatea la a(ariEia de aler1ii3 direct
(r$($rEi$nal cu 1radul de a!ectare al cAil$r aeriene. C$nsecutiv in!la"aEiei3 di"etrul cAil$r
aeriene scade3 B"(iedic?nd un !lu* n$r"al al aerului at?t s(re (lA"?ni c?t Gi de la (lA"?ni s(re
e*teri$r. Si"(t$"ele cele "ai Bnt?lnite sunt F:ee,in13 dureri t$racale3 (r$#le"e de res(iraEie Gi
tuse. Cri,ele de ast" sunt "ai !recvente n$a(tea Gi di"ineaEa devre"e.
Ce se intampla in crizele de astm .
Hn ti"(ul unei res(iraEii n$r"ale !lu*ul de aer intrA Gi iese li#er din (lA"?ni. Atunci c?nd ast"ul
nu este c$ntr$lat3 cAile res(irat$rii sunt in!la"ate Gi ede"atiate. Ele devin !$arte sensi#ile la
sc:i"#Arile din "ediul Bnc$n8urAt$r Gi ($ate a(Area cri,a ast"aticA. Hn ti"(ul acesteia3 (ereEii
cAil$r res(irat$rii se ede"atia,A3 "uGc:ii din 8urul acest$ra se c$ntractA3 iar "ucusul care se
secretA Bn cantitate "are $#turea,A cAile res(irat$rii3 !Ac?nd res(iraEia !$arte di!icilA.
Pentru evitarea c$n!u,iei cu alte dis(nei recurente3 se "ai (reci,ea,A cA in ast"ul #r$nGic
$#strucEia tran,it$rie este datA de:
I reacEia i"un$l$1icA la un anti1en@
I de e!$rt sau e"$Eii@
I de $ iritaEie a "uc$asei3 de cAtre un !act$r sau $ d$,A care in "$d n$r"al nu deter"inA
$#strucEie #r$nGicA.
MicG$rarea lu"enului #r$nGic se dat$rea,A unui (r$ces c$"(le* in care se
i"(licA in (r$($rEii variate & cate1$rii de !act$ri Gi anu"e:
1. In!la"aEia caracteri,atA (rin ede" al (eretelui Gi creGterea secreEiil$r "uc$ase in lu"enul
#r$nGic.
%. S(as"ul "usculaturii netede a #r$n:iil$r.
&. 5i(erreactivitatea #r$nGicA3 la un nu"Ar variat de sti"uli 9c:aracter innAscut;.
www.CautaReferate.com Page 5
Cum se manifesta astmul
Prin cri,e de su!$care Bns$tite de suiraturi Bn (ie(t3 de tuse care se ($ate Bns$ti de eli"inarea unei
s(ute al#ici$ase 1elatin$ase. Une$ri (acientii au sen,atia ca 7Bi str?n1e (ie(tul7 sau ca 7res(ira ca
(rintr6un ti!$n7. B$ala de#utea,a de $#icei la tineri sau c:iar la c$(ii. E*ista Bnsa si (acienti la
care #$ala de#utea,a du(a .4 de ani.
Hntre cri,e3 (acientul se ($ate si"ti (er!ect sanat$s3 sau ($ate avea $ 1reutate Bn res(iratie la
e!$rt.
Dact$rul esential in declansarea cri,el$r de ast" la e!$rt este in:alarea de aer rece si uscat.
Dispneea 6 $ res(iraEie di!icilA3 ,1$"$t$asA3 (erce(utA de #$lnav sau rude. Res(iraEia devine
GuierAt$are3 su(er!icialA3 !recventA3 de $ intensitate "ai BnaltA la e*(ir3 #$lnavul av?nd sen,aEia
ca aerul cu 1reu iese din (lA"?ni. La (re,enEa secretului Bn #r$n:ii res(iraEia se (erce(e ca
Jc?ntecul ($ru"#eil$rK.
Tusea Bn !$r"ele uG$are sau inci(iente este rarA3 uscatA3 "ai des n$cturnA Gi "atinalA. La un
de#ut "ai #rutal a(are su!$carea C BnAduGeala. Ast!el devine di!icil nu nu"ai e*(irul ci Gi
ins(irul. Cantitatea secretului in!la"at$r creGte Gi de$arece s(as"ul "usculaturii #r$nGice
B"(iedicA eli"inarea lui cu curenEii de aer3 t$tul Jcl$c$teGteK Bn (lA"?ni. Tusea c:inuit$are a#ia
la s!?rGitul accesului3 c?nd secretul devine "ai !luid3 aduce uGurare. B$lnavul devine
Bns(Ai"?ntat3 a(are !rica de "$arte. Hn aGa circu"stanEe (anica Gi in!$r"area insu!icientA a
#$lnavului sau a(r$(iaEil$r lui cu" c$rect se ac$rdA (ri"ul a8ut$r3 ($ate a1rava "ult ev$luEia
accesului.
Nelinistea 6este $ c$"($nent (si:ica 1enerate de starea de su!$care in care se a!la #$lnavul si
(e care nu $ ($ate inlatura .Kinet$tera(eutul (entru a $#tine un c$ntr$l ventilat$r c$nstient
3a(elea,a la rela*are ca "i8l$c de #a,a in inlaturarea starii de a1itatie a as"aticului
Hipoxia 6 este $ scadere a tensiunii $*i1enului tisular .In cri,a de ast" :i($*ia se "ani!esta
(rintr6$ stare de $#$seala intensa 3dis(nee cu craracter ($li(neic sau #radi(neic 3ta:icardie .
www.CautaReferate.com Page 6
Tul#urarea ciclului ventilat$r Ci"(une unele "asuri (entru ec:ili#rarea cel$r d$ua !a,e ale
actului res(irat$r3 ins(ir si e*(ir @invatarea un$r te:nici adecvate de lucru .C$ntr$lul ciclului
ventilat$r se reali,ea,a de catre #$lnav (rintr6$ (er"anenta su(rave1ere a relatiei dintre
ins(iratie si e*(iratie .
Polipneea Ccresterea !recventei res(irat$rii deter"ina $ res(iratie su(er!icial si inc$"(lete
.A"eli$rarea v$lu"ului current 3de!icitar in ti"(ul cri,ei se reali,ea,a (rin (unerea in actiune a
dia!ra1"ului 3ceea ce duce la $ rarire (r$($rti$nal a !recventei res(irat$rii.Rit"ul res(irat$r
descreste (r$1resiv 3"entinandu6se su# c$ntr$l 3intrucat $ di"inuare e*a1erata a ventilatiei (e
"inut ($ate a1rava starea #$lnavului 3ceea ce c$nstituie un esec tera(eutic .Kinet$tera(eutul
e*ercita in!luente (si:$tera(ice de$se#ite 3"ani!estate (rin sti"uli ver#ali sau tactili 9"anevre de
"asa8; .
Metode de autocontrol al astmului bronic
Ast"ul #r$nGic3 !iind $ (at$l$1ie cr$nicA3 decur1e cu cure Bndelun1ate de trata"ent3 care (?nA la
ur"A nu ne ($t i,#Avi de!initiv de #$alA. La eta(a actualA de de,v$ltare a "edicinei "$derne
ast"ul #r$nGic ($ate !i cu succes CONTROLAT3 adicA nu se (er"ite e*acer#area #$lii. Aceasta e
($si#il de Bn!A(tuit (rintr6$ c$$(erare reci(r$cA Bntre (acient Gi "edici si )inet$tera(eut . Orice
(at$l$1ie c$ntr$latA Gi tratatA la ti"( decur1e "ult "ai uG$r3 cu c$"(licaEii "ini"e sau Jnu
decur1eK del$c.
Hn ca,ul ast"ului #r$nGic e*istA $ "et$dA ie!tinA3 dis($ni#ilA3 si"(lA3 uG$r e!ectuatA Bn c$ndiEii
casnice !ArA intervenEie din e*teri$r. Met$da nu"itA PED6"etria e reali,atA cu a8ut$rul unui
dis($,itiv nu"it PEACDLOUMETRU 9en1l.;3 care Bnre1istrea,A val$rile de#itului e*(irat$r de
v?r! 9"a*i"; 6 PED3 adicA cea "ai "are val$are a !lu*ului de aer e*(irat. C?nd si"(t$"at$l$1ia
clinicA e sAracA sau c:ir li(seGte3 dese$ri a(r$(ierea accesului e 1reu de dia1n$sticat. HnsA
"Asurarea siste"aticA a !uncEiei res(irat$rii ($ate (r$1n$,a Bnce(utul $#strucEiei #r$nGice !iind
un indiciu (entru ad"inistrarea (rec$ce a "edica"entel$r Gi (revenirea cri,el$r de ast". Hn ca,ul
trata"entului de8a sta#ilit "et$da (er"ite a(recierea e!icienEei Gi duratei lui.
Tehnica msurrii indicilor peacfloumetriei:
1. MAsurarea se !ace Bn (ici$are sau (e Ge,ute3 cu s(atele dre(t.
www.CautaReferate.com Page 7
%. Curs$rul dis($,itivului se (une la ,er$ 94;.
&.Lin?nd dis($,itivul $ri,$ntal3 se !ace un ins(ir (r$!und3 reEin?nd res(iraEia se (une "uGtiucul la
1urA3 !iind str?ns cu #u,ele se !ace un e*(ir "a*i" Gi ra(id (entru a e*(ul,a t$t aerul din
(lA"?ni 9li"#a nu se intr$duce Bn (iesa #ucalAM;.
'.Pr$cedura se e!ectuea,A di"ineaEa la tre,ire Gi seara Bnainte de s$"n3 de d$rit la una Gi aceeaGi
$rA. La $ cercetare se !ac & "AsurAri Gi se n$tea,A val$area cea "ai "are a indicat$rului 9la $
Bnre1istrare c$rectA aceste val$ri nu di!erA "ult una de alta;. Pentru a(recierea e!icienEii
trata"entului cu #r$n:$dilatat$are "AsurArile se !ac Bnainte de ad"inistrarea re"ediului a($i cu
&4 "inute du(A.
AcurateEea "AsurArii PED de(inde de e!$rtul de(us de (acient 9ideal "a*i"; Gi de c$rectitudinea
te:nicii de "Asurare 6 $ c$ndiEie esenEialA (entru re,ultate veridice. PED6"etria va !i in!$r"ativA
nu"ai Bn ca,ul c?nd e e!ectuatA ,ilnic di"ineaEa Gi seara3 (e $ (eri$adA "ai Bndelun1atA de ti"(.
Nal$rile PED se ra($rtea,A la val$ri de re!erinEA sau la val$area (ers$nalA cea "ai #unA din
carnetul "AsurAril$r 9atunci c?nd #$ala este c$ntr$latA;.
PED actual su# 04< din cea "ai #unA val$are (ers$nalA sau varia#ilitatea diurnA "ai "are de
%4< c$nstituie $ "Arturie de $ n$uA "ani!estare a #$lii sau3 Bn ca,ul trata"entului de8a sta#ilit3 $
a8ustare de d$,e3 une$ri cu as$ciere de alte "edica"ente active.
Alte$ri3 datele scA,ute a (eac!l$"etriei Bn anu"ite c$ndiEii 9"uncA3 trai3 1e$1ra!ice; ($t indica
(re,enEa unui !act$r tri11er.
Pri$ritatea acestei "et$de c$nstA Gi Bn ilustrarea datel$r $#iective des(re #r$n:ii (e c?nd datele
e*(use de (acient sunt adesea su#iective Gi ($t duce "edicul Bn er$are. Ast!el uG$r se va
di!erenEia dis(neea ast"aticA de dis(neea de altA $ri1ine.
lemente de baz in astmul bronsic
I cri,e de dis(nee e*(irat$rie ins$EitA de F:ee,in13
I e*(ect$raEie ser$"uc$asA C (erlatA3
I e*(ir (relun1it3
I raluri si#ilante sau r$n!lante.
www.CautaReferate.com Page 8
Clasificarea clinicoetiolo!ic:
1. Ast"ul e*trinsec aler1ic3 at$(ic3 "$Gtenit (rin aler1eni C la tineri (anA la &- ani.
%. Ast"ul intrinsec n$naler1ic cu r$l (rinci(al in!ecEia..
"iziopatolo!ie:
Se (r$duce $#strucEia cAil$r aeriene ce au trei c$"($nente:
1. S(as" al "usculaturii netede@
%. Ede"ul "uc$asei@
&. SecreEia #r$nGicA.
A(ar tul#urAri varia#ile3 cu "$di!icAri "a*i"e in accesul ast"atic.
n criza de astm:
1. Se "$di!icA "ecanis"ele (ul"$nare ast!el:
I scade !lu*ul e*(irat$r "a*i"3
I cresc v$lu"ele (ul"$nare statice !ArA sA se "$di!ice di!u,iunea3
I scade ca(acitatea vitalA !$rEatA3 CND su# -4 <3
I NEMS sau DEN1 9DEN1 @ DEN% @ DEN& O v$lu" e*(irat$r !$rEat sau NEM O v$lu" e*(irat$r
"a*i" la 43- secunde3 1 C % C & C secunde; scade cu %4 C &4 <3
I NR 9v$lu"ul re,idual; creGte.
%. Nu se "$di!icA sc:i"#ul de 1a,e (ul"$nare.
&. DuncEia cardiacA in cri,A ($ate !i "$di!icatA "ini"3 sau in accesul sever3 ($t a(Area tul#urAri
severe.
www.CautaReferate.com Page 9
Tabloul clinic:
Ast"ul se (re,intA su# trei as(ecte (rinci(ale:
A. ast" cu accese inter"itente@
B. ast"ul cr$nic@
C. starea de rAu ast"atic.
Clasificarea se#eritatii astmului
Si"(t$"e (este ,i
Si"(t$"e (este
n$a(te
PED sau
NEMS
Nariatia PED
Trea(ta I
Inter"itent
SP 1 data (e sa(ta"?na
PED n$r"al asi"(t$"atic Bntre cri,e
Q % $ri (e luna
R 04<
P%4<
Trea(ta II
Persistent us$r
S 1 data (e sa(ta"?na dar S 1 data
(e ,i
Cri,ele ($t a!ecta activitatea
S % $ri (e luna
R 04<
%46&4<
Trea(ta III
Persistent
"$derat
Tilnic
Cri,ele a!ectea,a cavitatea
S 1 data (e
sa(ta"ana
.4604<
S&4<
Trea(ta IN
Persistent sever
Per"anent
Activitate !i,ica li"itata
Drecvent
Q.4<
S&4<
www.CautaReferate.com Page 10
Ni#eluri de control al astmului
Criteriu C$ntr$lat 9t$ate cele
de "ai 8$s;
Par ial c$ntr$lat
9$ricare din
cele de "ai 8$s Bntr6$
anu"itA
sA(tA"?nA;
Nec$ntr$lat
Si"(t$"e diurne A#sente 9"a*i" %
$ca,ii U sA(t
Mai "ult de d$uA
$ca,ii (e
sA(t.
Trei sau "ai "ulte
caracteristici de ast"
(arEial c$ntr$lat
(re,ente Bn $rice
sA(tA"?nA
Li"itarea
activitAEil$r
A#sente Pre,ente
Si"(t$"e n$cturne A#sente Pre,ente
Necesarul de
"edicaEie de cri,A
A#sentA 9"a*i"
d$uA $ca,ii U sA(t.;
Mai "ult de d$uA
$ca,ii (e
sA(t.
DuncEia (ul"$narA
9PED sau NEMS
N$r"alA P 04< din val$area
(re,isA
sau (ers$nalA cea "ai
#unA
9dacA este cun$scutA
E*acer#Ari A#sente Mini" una (e an Una Bn ulti"a sA(t
Mecanisme de producere a astmului
1.Mecanisme reversibile
www.CautaReferate.com Page 11
a)Hipersecretia 9:i(ercrinina; si vasc$,itatea crescuta 9discrinia; a "ucusului #r$nsic . Secretat
de 1landele #r$nsice si celule calici!$r"e 3"ucusul creste cantitativ si Usau isi "$di!ica structura
"icr$!i#rilara in ur"a (r$cesel$r in!la"at$rii si in!ecti$ase #r$nsice.In "$d n$r"al !il"ul
"uc$s se intinde (e e(iteliul #r$nsic intr6un strat de -6/V 3dar a8un1and in ca,uri (at$l$1ice la
1r$si"i de &44V .Acest strat de "ucus a!ectea,a li#era circulatie a aerului 3deter"inand !lu*uri
tur#ulente 3ceea ce insea"na crestere de re,istente intra#r$nsica 3deci sindr$" $#structiv .
b) Bronhospasmul Cresterea t$nusului "usculaturi #r$nsice deter"inate de e*citarea
rece(t$ril$r 1a"a 9c$liner1ici; sau al!a 9n$radrener1ici si adrener1ici; din structura celulei
"uscular 3declansata (rin "ecanis"e i""une de ti( anti1enUantic$r( 3(rin "ecanis" neur$1en
"ediat de va1 sau (rin iritanti directi ai "uc$asei #r$nsice .C$ntractia va scadea dia"etrul
#r$nsic "arind re,istenta la !lu*ul aerian 3deci sindr$"ul $#structive.
c) Edemul mucoasei Atat in (r$cesele in!la"at$rii 3dar "ai ales in cadrul reactiei aler1ice
l$cale 3se (r$duce vas$dilatatie in ca(ul arteri$lar al ca(ilarului 3cu $ vas$c$nstrictie in ca(ul
venular 3deter"inand un ede" al "uc$asei care reduce lu"erul #r$nsic "arind re,istenta la
!lu*ul de aer 3deci declansand sindr$"ul $#structiv .
d)n!ustarea dinamica din e"pir In #r$n:$(neu"$(atiile cr$nice a#structive 3re,istenta la !lu*
este "ai "are in e*(ir decat in ins(ir 3de$arece in e*(ir a(are un "ecanis" s(eci!ic $#structiv
#r$nsic .La (ers$anele sanat$ase 3e*(irul in re(aus este (asiv 3reali,at d$ar de retractia elastic
(ul"$nara care 1$leste (la"anul de aer du(a ce acesta a !$st destins de "iscarea ins(irat$rie a
siste"ului t$rac$(ul"$nar
2. Mecanisme ireversibile
a) Hipertro#ia si hiperplazia !landelor bronsice.aca in "$d n$r"al ra($rtul dintre 1r$si"ea
stratului 1landel$r #r$nsice si 1r$si"ea intre1ului (erete #r$nsic 9indice Reid ; este de 43%.
3acest ra($rt a8un1e la 43-W in ca,ul unei #r$nsite c$rnice cu :i(ertr$!ie 1landular si deci cu
in1ustare a lu"erului #r$nsic .
b)$rocese #ibrotice bronsice si peribronsice Sunt stari sec:elare du(a (r$cese in!la"at$rii la
nivelul cail$r "ici #r$nsice 3care in1ustea,a cali#rul #r$nsic 3reali,and !en$"ene $#structive
ireversi#ile .
www.CautaReferate.com Page 12
c) Atro#ia peretelui bronsic Sla#irea te*turii (eretelui #r$nsic creea,a c$nditia l$cala ca #r$nc:ia
sa devina us$r c$la(sa#ila la (resiuni (leurale c:iar us$r crescute.
fectele sindromului obstructi#
Pentru a alcatui un (r$1ra" de reeducare !uncti$nal a #$lnavil$r cu ast" este $#li1at$riu sa se
intelea1a (r$cesele !i,i$(at$l$1ice deter"inate de sindr$"ul $#structiv 3ele 8usti!ica "asurile
tera(eutice si de recu(erare .Acestea sunt :
%&$erturbarea #lu"ului aerian . In "$d !i,il$1ic 3aerul circula (rin #r$n:ii in re1i"33la"inar>> 3in
care "$leculele de aer se "isca (e linii (aralele intre ele si cu (eretii #r$n:iil$r .Sindr$"ul
$#structive (rin "ecanis"ele care in1ustea,a lu"enul #r$nsic sc:i"#a re1i"ul de cur1ere a
aerului in 33 re1i" tur#ulent>> .eci travaliul "uscular res(irat$r tre#uie sa creasca ca sa asi1ure
(resiunile necesare de cur1ere a aerului . In re1i" tur#ulent 3cu cat vite,a aerului va !i "ai
"are 3cu atat re,istenta la !lu* va creste si 3deci va !i nev$ie de $ !$rta "ai "are .
'&$erturbarea (olumelor pulmonare & O#structia #r$nsica !ace sa creasca v$lu"ul residual9NR;
si ca(acitatea re,iduala !uncti$nal 9CRD; si "ai ales a!ectea,a a!ectea,a v$lu"ele de aer
"$#ili,a#ile ca v$lu"ul res(irat$r "a*i" (e secunda 9NEMS;3 v$lu"ul e*(irat$r de re,erva
9NER; si ventilatia "a*i"a (e "inut 9N"*;3 deci "ai ales acele v$lu"e care arata un e*(ir
de!icitar .
)&$erturbarea distributiei aerului intrapulmonara & Intr6un (la"an n$r"al 3aerul ins(irit se
distri#uie in c$te e1ale la t$ate unitatile "$r!$!unctinale res(irat$rii .Intr6un (la"an cu sindr$"
$#structive di!u, 3c$tele de aer (ri"ate de unitatile "$r!$!uncti$nale sunt !$arte di!erite dat$rita
($si#ilitatil$r de destindere 33ra($rt de e*(ansiune =>a !iecaruia .eci unele unitati v$r (ri"i c$te
n$r"ale de aer 3altele c$te "ai reduse 3altele c$te !$arte reduse si asa "ai de(arte . Cu cat
!recventa res(iratiei este "ai ridicata 3cu atat distri#utia aerului va !i "ai (r$asta caci c$"(lianta
dina"ica de(inde de !recventa si in acelasi ti"( 3aceasta duce la cresterea vite,ei !lu*ului aerian
care "areste re,istenta #r$nsica .
*&$erturbarea schimburilor !azoase al(eolare& Un sc:i"# 1a,$s !i,i$l$1ic la nivelul "e"#rane
alve$l$ca(ilare este de(endent de n$r"alitatea cel$r d$i !act$ri deter"inant @ ventilatia alve$lara
9NO; si circuatia ca(ilara 9X;3 adca de NAUX ra($rt e1al cu 430 in "$d n$r"al.
www.CautaReferate.com Page 13
Tul#urarile de distri#utie aratate "ai sus strica acest ra($rt 3il scade 9NA;3deter"ina
:i($ventilatie alve$lara .San1ele care trece (rin acest c$"(arti"ent nu va !i c$"(let $*i1enat 3
el a8un1and a($i la c$rd in a"estec cu san1e #ine $*i1enat s$sit din c$"(arti"entele #ine
$*i1enate . In !unctie de val$area in O
%
a acestui a"estec 3se inre1istrea,a $ scadere "ai "are
sau "ai "ica a 1radului de $*i1enare ca(ilara 9SaO
%
; res(ective $ insu!icienta (ul"$nara "ai
"ult sau "ai (utin severa .CO
%
in 1eneral ($ate !i "ai re(ede evacuate din (la"an si deci in
(ertur#arile ra($rtului NAUX nu inre1istra" val$ri crescute CO
%
in san1e .
+&$erturbarea tra(aliului (entilator Sindr$"ul $#structiv "areste re,istenta la !lu* a aerului
3atat in ins(ir 3dar "ai ales in e*(ir.Re,istenta crescuta in caile aeriene necesita $ crestere de
(resiune a c$l$anei de aer (entru a invin1e aceasta re,istenta . Pentru a 1enera aceasta (resiune
este necesar ca "uscularura res(irat$rie 9($"(a; sa6si "areasca travaliul aceasta !acandu6se (e
d$ua cai @
o Prin cresterea tensiuni de c$ntractie a "usc:il$r in activitate
o Prin intrarea in c$ntractie a un$r "usc:i de $#icei inactivi in res(iratia de re(aus 9"usc:i
ins(irat$ri de re,erva3"usc:i e*(irat$ri;
In !elul acesta c$stul ventilat$r creste de cateva $ri 3ceea ce su# ra($rt clinic se traduce (rin
dis(nee 3iar su# ra($t !i,i$(at$l$1ic (rin (r$ducere su(li"entara de CO
%
si c$nsu" de O
%

crescut de catre "usculature res(irat$rie .
,&$erturbari ale !azelor san!uine . Pertur#area sc:i"#ului 1a,$s este deter"inat de ra($artele
NAUX 9ventilatia alve$lara si ca(ilara; neuni!$r"e care deter"ina :i($*ie 9(resiunea alve$lara a
O
%
sca,ut; .A(aritia :i($*e"iei se"nea,a instalarea insu!icientei (ul"$nare care este
denu"ita 33insu!icienta (ul"$nara (artial sau de distri#utie>>
- &$erturbarile cardiocirculatorii e!icitul c$ntinutului in O
%
al san1elui delansea,a "acanis"e
c$"(ensat$rii din (artea $r1anis"ului .Ini"a su!era dat$rita :i($*e"iei 3"ai ales ventricului
stan1 .
Mana!ementul astmului bronic
#itarea expunerii la factorii de risc $%&N'( )**+,
DACTORI E RISC ACLIUNI
www.CautaReferate.com Page 14
Su#stanEe care (r$v$acA aler1ii din
pra#ul de casa
9at?t de "ici3 cA nu sunt vi,i#ile cu $c:iul
li#er;
S(AlaEi sA(tA"?nal len8eriile de (at Gi (Aturile Gi
uscaEi6le (e uscat$r sau la s$are. DeEele de (ernA Gi
(la(u"a tre#uie sA !ie etanGe. Hnl$cuiEi c$v$arele cu
lin$leu" sau (arc:et3 Bn s(ecial Bn d$r"it$are. Hn
l$cul "$#ilierului ta(iEat3 utili,aEi vinilin3 (iele sau
"$#ilA din le"n si"(lu. acA este ($si#il3 utili,aEi
as(irat$are cu !iltru.
.umul de /i!ar0
9Bn ca,ul Bn care (acientul !u"ea,A sau
in:alea,a !u"ul de la cei din 8ur;
Deriti6vA de !u"ul de Ei1arA. PacienEii Gi !a"ilia nu
tre#uie sA !u"e,e.
Su#stanEe care (r$v$acA aler1ii de la
animalele cu blan0
Inde(ArtaEi ani"alele din casA3 sau cel (uEin din
d$r"it$r.
Su#stanEe care (r$v$acA aler1ii de la
!1ndaci
DaceEi curAEenie des Gi cu si"E de rAs(undere.
Utili,aEi s(raY (esticid 6 BnsA d$ar atunci c?nd
(acientul nu este acasA.
$olen
din e*teri$r
Hnc:ideEi !erestrele Gi uGile Gi rA"?neEi Bn casA c?nd
nivelul de ($len este e*tre" de ridicat.
2uce!ai
din interi$r
ReduceEi u"iditatea din casA@ curAEaEi !recvent $rice
,$nA u"edA.
Acti(it0/i #izice
Nu evitaEi activitAEile !i,ice. Se ($t (reveni
si"(t$"ele (rin in:alarea unui Z%6a1$nist cu
acEiune ra(idA3 unei cr$"$ne3 sau unui "$di!icat$r
de leu)$trienA Bnainte de e!$rtul !i,ic.
2edicamente
A nu se ad"inistra #eta6#l$canEi sau as(irinA sau un
antii"!la"at$r nester$idian Bn ca,ul Bn care aceste
"edica"ente (r$v$aca si"(t$"e de ast".
II . MARERIAL SI METOA
Material si metode
Material
www.CautaReferate.com Page 15
Au !$st luati Bn studiu un nu"Ar de &4 (acienti dia1n$sticati cu ast" #r$nsic cu vec:i"e
varia#ilA a #$lii3 internati in S(italul de Recu(erare Iasi 3Clinica de recu(erare Res(irat$rie Eta8
NI Bn (eri$ada ianuarie %414 C A(rilie %414 .
Criteriile de includere Bn l$tul au !$st ur"At$arele:
6 (acienti ne!u"At$ri si !u"at$ri
6 certi!icarea dia1n$sticului de ast" #r$nsic anteri$r 9(acienti cu antecedente de cri,e
(ar$*istice de dis(nee3 e(is$ade re(etate de F:ee,in13 de tuse3 $(resiune t$racicA iar
!uncti$nal res(irat$r $#structie #r$nsicA d$cu"entatA anteri$r cu reversi#ilitate se"ni!icativA la
#r$n:$dilatat$are in:alat$rii;@
6 (acienti Bn (eri$ada sta#ilA a #$lii3 su# trata"ent de !$nd3 !iind e*clusi (acientii Bn cri,A
de ast" Bn "$"entul includerii@
6 (acienti !ArA altA (at$l$1ie (ul"$narA acutA sau cr$nicA as$ciatA@
6 ca(acitatea (acientului de a e!ectua c$rect "Asurarea (ara"etril$r .
Sc$(ul trata"entului este $#tinerea c$ntr$lului t$tal (e (eri$ade lun1i de ti"( si scAderea
!recventei e*acer#Aril$r. E*istA $ serie de instru"ente validate (entru "$nit$ri,area ev$lutiei
#$lii re(re,entate (rin c:esti$nare. e aceea3 BncercArile de cuanti!icare a ele"entel$r de c$ntr$l
ale ast"ului au c$ndus la a(aritia a diversel$r c:esti$nare care sA (er"itA (acientil$r $ evaluare
c?t "ai e!icientA si $#iectivA a statusului (re,ent al #$lii.
Metode
Trata"entul )inetic este !$arte i"($rtant at?t Bn "enEinerea3 c?t Gi Bn B"#unAtAEirea ca(acitAEii de
e!$rt3 el trans!$r"?ndu6se Bn J"$dul de viaEAK al (acientului.
www.CautaReferate.com Page 16
AceastA lucrare are ca sc$( veri!icarea e!icienEei (r$1ra"ului )inetic3 Bn ast"ul #r$nsic 3
res(ect?nd (rinci(iile Gi $#iectivele recu(erArii este ireversi#ilA@ trata"entul nu ($ate !ace dec?t
sA st$(e,e declinul (ara"etril$r s(ir$"etrici 9NEMS; Gi sA a"eli$re,e dis(neea de e!$rt resi"EitA
de (acient.
u(A e!ectuarea e*a"enului clinic s6a reali,at c$"(letarea !iecare (acient al1$rit"ului de
e*(l$rare a ca(acitatii de e!$rt si a 1radului de dis(nee .
A !$st !$l$site scala B$r1 (entru dis(neea acuta de e!$rt 3 MM-C 9M$di!ied Medical Researc:
C$uncil sc$re; 3Testul de . "inute 3 drena8 #r$nsic (entru evacuarea secretiil$r reeducarea
(r$(riu ,isa a res(iratiei (rin e*ercitii !i,ice 3educarea tusei si v$r#itului .
Hnainte de a ras(unde la teste au !$st in!$r"ati des(re structura acestuia.
C$ntinutul si inter(retarea nu au !$st "$di!icate.
eGi a(arent neBnse"nate3 aceste reali,Ari sunt "a8$re (entru un #$lnav i"$#ili,at Bn casA3 care
Bn ur"a trata"entului reuGeGte sA iasA Bn lu"e Gi sA se a8ute sin1ur.
MM-C $Modified Medical -esearch Council score
[ Dispnee *. fr dispnee
[ Dispnee /. poate !rbi pasul sau urca o pant
[ Dispnee ). poate mer!e pe teren plat 0n ritm normal
[ Dispnee 1. trebuie s se opreasc( chiar atunci c2nd mer!e 0n ritm propriu
[ Dispnee 3. dispnee la 0mbrcare sau fcut toaleta
www.CautaReferate.com Page 17
#aluarea pro!ramului: montorizare( eficien4( beneficii
Evaluarea c$"(letA a #$lnavil$r selectaEi cu sta#ilirea c?t "ai ri1ur$s ($si#il a stadiului #$lii3 a
si"(t$"at$l$1iei3 a 1radului de dis!uncEie res(irat$rie3 a c$"(licaEiil$r #$lii3 a c$"$r#iditAEil$r3
a i"(actului (e care #$lae Bl are asu(ra vieEii (acientului3 c$nstituie de"ersul (entru ale1erea
celui "ai adecvat ti( de (r$1ra" c$res(un,At$r ca,ului res(ectiv.
Para"etrii $#EinuEi Bn ur"a evaluArii la includerea Bn PRP v$r !i ur"AriEi Gi c$"(araEi (eri$dic
(entru a se se cunati!ica e!icienEaUn$ne!icienEa PRP3 (recu" Gi a8ustarea strate1iil$r de creGtere a
e!icienEei.
Hn (rinci(iu3 (ara"etrii ur"AriEi sunt aceeaGi ca la evaluarea de la includerea Bn (r$1ra"3 (entru
a (utea $#viectiva dina"ica "$di!icArile $#Einute: "Asurare !uncEiei (ul"$nare3 a(recierea
si"(t$"at$l$1iei3 a t$leranEei la e!$rt3 a calitAEii vieEii3 AL3 statusul nutriEi$nal.
Bene!icii
acA se c$nstatA la GedinEele de "$nit$ri,are3 "$di!icArile e*(use "ai sus3 atunci ele se v$r
traduce Bn ur"At$arele #ene!icii:
o reducerea si"(t$"at$l$1iei res(irat$rii 9dis(eneea Gi !ati1a#ilitatea;@
o creGterea ca(acitAEii la e!$rt@
o B"#unAtAEirea calitAEii vieEii@
o creGterea a#ilitAEii de a reali,a activitAEile c$tidiene@
o a"eli$reare si"(t$"el$r (si:ice 9re"iterea an*ietAEii Gi a de(resiei;@
o lAr1irea cun$GtinEel$r des(re #$alA Gi trata"entul acesteia@
o reducerea s(itali,Aril$r Gi a utili,Arii resursel$r "edicale@
o reinserEia (r$!esi$nalA3 (entru unii (acienEi@ creGte su(ravieEuirea\
KINETOTERAPIA IN RECUPERAREA BOLNANILOR CU ASTM BRONSIC
5copul urmarit in reeducarea res(iratiei in ast"ul #r$nsic este !av$ri,area unui c$ntr$l
res(irat$r 3si (e cat ($si#il 3Bnlaturarea #r$n:$s(as"ului .
6biecti#ele urmarite in recuperarea astmului bronsic
www.CautaReferate.com Page 18
1. C$rectarea c$nditiil$r de "unca 3 a de(rinderil$r 3 a tutur$r in!luentel$r care
re(re,inta cau,e deter"inate sau a1ravante (entru ev$lutia #$lii res(irat$rii .
%. T$ni!icarea "usculaturii res(irat$rii in "$d s(ecial a dia!ra1"ei .
&. i"inuarea !recventei res(irat$rii 3 c$nc$"itent cu cresterea a"(litudinii res(iratiei .
'. Cresterea sau scaderea rit"ului res(irat$r.
-. Marirea sau "ics$rarea (au,el$r dintre ins(ir si e*(ir .
.. Cresterea a"(litudininl$r "iscaril$r res(irat$rii.
/. Cresterea ca(acitatil$r de e!$rt si a"eli$rarea sindr$"ului $#structiv
9 reada(tarea la e!$rt se !ace (rin antrena"ent (r$1resiv si er1$tera(eutic ;
Pentru a atin1e a#iectivele (r$(use de recu(erare a as"aticului se ince(e (rin educarea
(acientil$r de evitarea tutur$r !act$ril$r e*teri$ri ce ($t declansa 3 intretine sau in!luenta in
"$d ne1ativ #$ala si anu"e : !act$rii aler1i,anti3 !u"atul3 at"$s!era ($luata 3 vir$,ele 3
ali"entatia si "$dul de viata.
"umatul si astmul bronsic
Pentru a intele1e "ai #ine de ce !u"atul a!ectea,a ast"aticii "ai "ult decat a!ectea,a (ers$anele
care nu su!era de aceasta a!ectiune tre#uie sa incerca" sa intele1e" "ai #ine ce se inta"(la in
$r1anis" de !iecare data cand !u"ea,a.
Pe lan1a e!ectele (e care le are asu(ra creierului3 e!ecte (e care !u"at$rul le 7cauta7 inc$nstient
atunci cand si"te nev$ia sa !u"e,e3 "ai e*ista si $ serie de e!ecte directe asu(ra a(aratului
res(irat$r. Odata cu !iecare !u" $r1anis"ul este iritat3 atacat si incearca sa se a(ere. Unul dintre
"$durile in care $r1anis"ul u"an se a(ara de atacuri e*teri$are este in#lamatia 3 tesuturile
a!ectate se u"!la din cau,a !a(tului ca se u"(lu cu san1e care trans($rta 7s$ldatii7 $r1anis"ului
catre ,$na a!ectata3 (entru ca acestia sa incea(a !ara intar,iere lu(ta c$ntra inva,iei. Diecare !u"
c$ntine $ "are cantitate de su#stante t$*ice si iritante ast!el incat !iecare !u" 1enerea,a $ ast!el
de reactie de aut$a(arare din (artea $r1anis"ului. Re,ultatul direct este in1ustarea #r$n:iil$r3
care sunt c$nstant c$n1esti$nate la !u"at$ri3 "ai ales la cei care !u"ea,a !$arte "ult. Cand
#r$n:iile se in1ustea,a3 din ce in ce "ai (utin aer ($ate circula (rin ele. La ast"atici acest !a(t
www.CautaReferate.com Page 19
duce "ai re(ede la sen,atia de su!$care decat la (ers$anele care nu su!era de ast" #r$nsic.
Pla"anii "ai #ene!icia,a de $ "et$da de a(arare 6 "ucusul #r$nsic. Mucusul este secretat in
a(aratul res(irat$r si are r$lul de a ca(ta c$r(ii straini care au reusit sa (atrunda in caile aeriene
si este trans($rtat a!ara de cili. In ca,ul !u"at$ril$r3 cilii sunt distrusi sau a(r$a(e distrusi de
!u"at3 asadar "ucusul urca "ult "ai 1reu s(re e*teri$r3 s(re a !i eli"inat. In acelasi ti"(3
dat$rita iritatiei c$ntinue3 $r1anis"ul !u"at$ril$r secreta "ai "ult "ucus decat ar secreta in "$d
n$r"al3 iar acest "ucus tre#uie eli"inat3 cu t$ate ca cilii nu !ac !ata $ricu". Nev$ia de a eli"ina
"ucusul cau,ea,a tusea iar3 in ca,ul unui ast"atic3 tusea se ($ate trans!$r"a intr6un acces 1reu
de c$ntr$lat si c:iar intr6$ cri,a de ast".
e ase"enea3 din cau,a !uncti$narii de!ectu$ase a a(aratului res(irat$r3 acesta este "ai (utin
e!icient in (revenirea in!ectiil$r res(irat$rii3 care sunt "ai des intalnite la !u"at$ri decat la
ne!u"at$ri. O in!ectie res(irat$rie "in$ra (entru $ (ers$ana $#isnuita ($ate 1enera $ serie de
(r$#le"e "a8$re (entru $ (ers$ana cu ast" #r$nsic.
Masuri i!ienodietetice si educationale
Re1i"ul dietetic al #$lnavil$r cu dis!unctie ventilat$rie $#structiva nu are restrictii
de$se#ite .Se rec$"anda in 1eneral $ ali"entatie ec:ili#rata 3#$1ata in vita"ine 3us$r
:i(ercal$rica daca #$lnavul nu este su(ra($nderal .Pentru $#e,i 3se va institui un re1i" de
sla#ire .Se va ur"ari reali,area unei #une :idratari (rin c$nsu" de lic:ide 9&6'lU,i;. Mesele v$r !i
cantitativ "ai reduse 3dar v$r !i "ai dese .
Re1i"ul de viata al acest$r #$lnavi tre#uie #ine $r1ani,at si $rd$nat (rin evitarea
at"$s!erei ($luante 3sus(endarea de!initiva si c$"(leta a !u"atului 3evitarea
sc:i"#aril$r #ruste de te"(eratura 3evitarea in!ectiil$r res(irat$rii intercurente .
e (ri"a i"($rtanta este sc$aterea #$lnavului de su# in!luenta si c$ntactul cu sursele de
aler1eni cun$scuti sau ($tentiali .
Tre#uie (astrat un ec:ili#ru intre activitatea !i,ica si re(aus in asa !el incat #$lnavul sa6si
"entina $ ca(acitate de e!$rt cat "ai #una 3!ara a de(asi li"itele !uncti$nale
cardi$res(irat$rii dintr6un "$"ent dat .
Principii !enerale de 7inetoterapie
www.CautaReferate.com Page 20
Hn alcAtuirea unui (lan de recu(erare se Eine c$nt de ur"At$arele (rinci(ii:
1.4$rimum non nocere56 nainte de toate s0 nu #aci r0u5 Princi(iul lui 5i($crate3 vala#il
$ricArei !$r"e de tera(ie c$nservat$are sau radicalA3 t$ate celelalte (rinci(ii !inndui
su#$rd$nate.
%.$recocitatea instituirii tratamentului este un (rinci(iu care derivA din (r$"(titudinea sta#ilirii
dia1n$sticului. Te"($ri,area tera(iei are ca e!ect (relun1irea duratei B"#$lnAvirii Gi scAderea
e!icacitAEii trata"entului (rin a(ariEia un$r reacEii sau atitudini c$"(ensat$rii.
&.$rincipiul indi(idualiz0rii e#ortului. S(une cA $r1anis"ul rAs(unde individual3 di!erit3 la
acelaGi e!$rt. Acest rAs(uns (articular de(inde de: v?rstA se* 9dat$ritA s(eci!icului end$crin3
!e"eile au un rAs(uns "ai a"(lu;3 l$cul de des!AGurare 9"ediul Bnc$n8urAt$r;3 c$ndiEiile
a"#ientale 9lu"inA3 te"(eraturA3 u"iditate;3 ti(ul de activitate nerv$asA su(eri$arA din acest
(unct de vedere3 e*istA trei ti(uri (si:$c$"($rta"entale: "acr$)inetici3 "icr$)inetici Gi "icGti.
Pers$anele "acr$)inetice 9e*tr$vertiEii; au un rAs(uns a"(lu la un sti"ul Gi e*teri$ri,ea,A uG$r
stArile (si:ice@ la #a,a acesui c$"($rta"ent se a!lA siste"ul nerv$s si"(atic3 (rin secreEie s($ritA
de adrenalinA.
Micr$)ineticii 9intr$vertiEii; rAs(und "ai 1reu la acEiunea unui sti"ul3 su# activitatea
(red$"inantA a siste"ului nerv$s (arasi"(atic3 care deter"inA secreEie de acetilc$linA.
'.$rincipiul pro!resi(it0/ii e#ortului. Are la #a,A le1ea !$rEei e*citantului3 descrisA de Pavl$v3
care s(une cA rAs(unsul $r1anis"ului la e!$rt creGte (r$($rEi$nal cu intensitatea e!$rtului. Este
i"($rtant de "enEi$nat !a(tul cA3 la $ intensitate su(ra"a*i"alA3 a(are !en$"enul in:i#iEiei de
(r$tecEie 9pessimum !i,i$l$1ic;.
-. $rincipiile psihopeda!o!ice sunt $#li1at$rii. C$nv$r#irea )inet$tera(eutului cu (acientul are
r$lul in!$r"Arii acestuia Bn le1AturA cu durata3 sc$(ul si "$dul de acEiune a "i8l$acel$r !$l$site.
Ast!el3 (acientul nu se va su(une trata"entului (asiv si rese"nat3 ci va (artici(a activ Gi cu
Bncredere. Unii dintre ei3 cu a!ecEiuni care necesitA un trata"ent (relun1it3
din cau,a e!ectel$r care se induc lent3 au $ stare (si:icA de(resivA. Acestea sunt ca,urile cele "ai
delicate3 Bn care (re,enEa (si:$l$1ului este $#li1at$rie. Hn rest3 (si:$l$1ul ($ate !i su(linit de
www.CautaReferate.com Page 21
"edicul s(ecialist si de )inet$tera(eut3 care (rin Bncura8Ari3 su1estii3 e*e"(le ($,itive ($t crea
stAri de #unA dis($,iEie Gi Bncredere Bn re,ultate. Psi:$(eda1$1ia c$nte"($ranA vede Bn
$(ti"i,area (r$cesului instructiveducativ Gi (rinci(ii care sA deter"ine su#iectul sA acEi$ne,e
individual3 Bn cadrul (r$(riului (r$ces de recu(erare:
Princi(iul c$nGtienti,Arii (resu(une BnEele1erea de cAtre (acient a e!ectel$r induse de
"i8l$acele utili,ate Gi a raEiunii (entru care se a(licA Bntr$ anu"itA succesiune3
ca(acitatea anali,Arii Gi desc$"(unerii Bn !a,ele ce $ c$"(un3 (recu" Gi e!ectuarea
c$rectA3 at?t su# !$r"a !ra1"entatA3 c?t Gi asa"#latA3 i"(un?ndui !luiditatea Gi
acurateEea s(eci!icA3 necesare Bn ansa"#lul cerinEel$r c$tidiene3 re,ult?nd (er!ecEi$narea
actel$r "$trice Gi !$r"area stere$ti(uril$r dina"ice.
Princi(iul activitAEii inde(endente este $#li1at$riu@ (acientul tre#uie sA re(ete Gi Bn a!ara
GedinEel$r din sala de recu(erare (r$cedee "et$dice3 te:nici de (si:$re1lare sau e*erciEii
!i,ice cun$scute Gi rec$"andate de )inet$tera(eut.
Princi(iul "$tivaEiei (resu(une 1Asirea "$dalitAEil$r de al deter"ina (e (acient sA vinA
cu Bncredere la trata"ent3 sAGi d$reascA e!$rtul !i,ic3 sA nu se s(erie de acesta sau de
celelalte "i8l$ace !$l$site3 cu alte cuvinte tre#uie creatA "$tivaEia internA3 cun$aGterea
!a,el$r (at$1ene (e care ur"ea,A sA le strA#atA Gi a (er!$r"anEel$r ($si#ile ce le ($ate
atin1e du(A anu"ite (eri$ade de ti"(.
.. $rincipiul economiei de ener!ie. Met$d$l$1ia c$nstA Bn ale1erea utili,Arii unui nu"Ar "ini"
de "uGc:i Bn e!ectuarea unei "iGcAri3 Bn detri"entul unui nu"Ar "a*i" de "uGc:i utili,aEi
(entru e!ectuarea aceleiaGi "iGcAri3 Bn sc$(ul unui c$nsu" "ini" de $*i1en.
/. $rincipiul continuit0/ii e#ortului& Se #a,ea,A (e le1ea ada(ta#ilitAEii Gi reversi#ilitAEii care are
la #a,A !en$"enul D$l#$rt. Se c$nsiderA ur"At$arele !a,e: !a,a de re(aus 9starea !uncEi$nalA de
#a,A;@ !a,a er1$tr$(A 9!a,a de c$nsu";@ !a,a tr$!$tr$(A 9!a,a de re!acere; Gi !a,a de
su(rac$"(ensare. Sti"ulii !i,ici tre#uie a(licaEi ast!el Bnc?t sA se evite a(ariEia stArii de $#$sealA3
!act$r care deter"inA scAderea ca(acitAEii de e!$rt. e ase"enea3 Bn sc$(ul B"#unAtAEirii
ca(acitAEii de e!$rt3 este necesar a se res(ecta c$ntinuitatea GedinEel$r de antrenare.
www.CautaReferate.com Page 22
5tructura si continutul unei lectii de recuperare
Ca (rinci(ala !$r"a de activitate lectia de 1i"nastica res(irat$rie c$nstituie (ar1:ia
"et$d$l$1ica cu lar1i valente "edic$6(si:$6(eda1$1ice 3(rin inter"ediul careia )inet$tera(eutul
3acti$nand (e #a,a unui (r$1ra" 8udici$us ela#$rat 3 c$ntri#uie la recu(erarea !unctiei a!ectate si
la rea#ilitarea s$ci$6(r$!esi$nala a #$lnavului .
Lectia de 1i"nastica res(irat$rie se c$nstituie ca $ !$r"a de #a,a a $r1ani,arii (r$cesului
recu(erat$r intrucat :
o 6asi1ura c$nditii $(ti"e (entru reali,area sc$(ului si $#iectivel$r recu(erarii3
o 6se des!as$ara intr6un cadru #ine $r1ani,at 3res(ectand (articularitatile de varsta 3se* si
nivelul de (re1atire @
Pentru a e*ercita in!luente #ene!ice in alcatuirea 3c$nducerea si des!asurarea lectiei de
1i"nastica res(irat$rie tre#uie sa se tina sea"a de ur"at$arele cerinte @
a; Preci,area (ara"etril$r asu(ra car$ra se va acti$na .In acest sens se (reci,ea,a
dia1n$sticul clinic si !uncti$nal 3varsta 3se*ul3 nivelul de (re1atire !i,ica.
#; Selecti$narea siste"ului de "i8l$ace .Pentru a in!a(tui $#iectivele recu(erari se
selecti$nea,a seturi de e*ercitii ce tre#uie sa asi1ure 3(rin c$ntinutul l$r 3$ dina"ica
c$res(un,at$are a e!$rtului si $ ada(tare (r$1resiva la s$licitari 3adecvate
(articularitatil$r individuale 3ti(ul si s(eci!icul a!ectiuni @
c; C$nstienti,area #$lnavului care (artici(a la (r$cesul recu(erat$r 3 #$lnavul tre#uie sa
intelea1a si in!luientele (e care le are e*ercitiile !i,ice utili,ate in cadrul acestui (r$ces .
d; Sta#ilirea "et$del$r si (r$cedeel$r "et$dice adecvate in c$nc$rdanta cu ti(ul si
s(eci!icul a!ectiunii 31radul de di!icultate al e*ercitiil$r 3nivelul de (re1atire .
7urata minim0 a unui pro!ram de reabilitare nu a #ost precis delimitat0& n #unc/ie de
comple"itatea cazului 8i posibilit0/ile centrului se pot #ace '3)3+ 8edin/e9s0pt0m1n0: timp de ,3
%' s0pt0m1ni: ceea ce se traduce printr3un cumul ; -' ore&
www.CautaReferate.com Page 23
urata GedinEel$r (er UsA(t. Este Bn 8ur de 1-4 "in. din care .4 "in. sunt al$cate educArii
"edicale 9e*(licarea "edicEiei3 nutriEiei3 anat$"iei etc.; Gi W4 "in. (entru e*erciEiile !i,ice.
MenEi$nA" cA durata se ada(tea,A Bn !uncEie de ti(ul de (r$1ra".
8inetoterapia 0n recuperarea bolna#ilor cu afec4iuni respiratorii
Hn cadrul "et$d$l$1iei de recu(erare !uncEi$nalA a de!icienEil$r res(irat$ri3 )inet$tera(ia
re(re,intA "et$da de #a,A3 indi!erent de #$alA3 de stadiul sau ti(ul dis!uncEi$nal. Nu nu"ai cA se
adresea,A direct cel$r "ai i"($rtante veri1i !i,i$(at$l$1ice ale #$lii res(irat$rii3 dar re(re,intA $
tera(ie de (er"anenEA Gi de 7d$"iciliu73 (a care #$lnavul Gi6$ ($ate a(lica cu succes $riunde s6ar
1Asi: la serviciu3 (e stradA etc.
Hn cadrul )inet$tera(iei res(irat$rii include" ur"At$arele "et$de (e care le (ute" c$nsidera Bn
acelaGi ti"( Gi eta(e sau $#iective "a8$re !$l$site Bn recu(erarea #$lnavil$r res(irat$ri .
I. Rela*area
II. P$sturarea
III.+i"nastica c$rect$are
IN. +i"nastica res(irat$rie (r$(riu6,isA sau reeducarea res(irat$rie
N. Antrena"entul la e!$rt d$,at
NI. Educarea tusei
NII. Educarea v$r#itului
NIII. Tera(ia $cu(aEi$nalA
www.CautaReferate.com Page 24
&mplementarea unui pro!ram comprehensi# de reabilitare pulmonar
Defini4ia i componentele unui pro!ram de reabilitare pulmonar
Recu(erarea "edicalA re(re,intA J"edicina a treiaK3 du(A "edicina (reventivA Gi "edicina
!ar"ac$l$1icA. A(aratul res(irat$r este Gi el unul dintre d$"eniile care $!ertea,A $ 1a"A lar1A
de entitAEi3 ce recla"A escaladarea unui (r$1ra" de recu(erare "edicalA (ul"$narA 9PRP;
c$"(le*.
Un PRP re(re,intA $ structurA c$"(le*A3 "ultidi"ensi$nalA3 de servicii care se adresea,A
(acienEil$r cu di,a#ilitAEiUinvaliditate Gi de$c$ndiEi$nare deter"inate de #$li (ul"$nare cr$nice3
(recu" Gi !a"iliil$r acest$ra3 cu sc$(ul de a $(ti"i,a (er!$r"anEa !i,icA Gi (si:$s$cialA Gi de a
asi1ura $ "ai "are aut$n$"ie (acientului. O(ti"i,area trata"entului "edical3 sevra8ul ta#a1ic3
educarea tera(euticA3 )ine,itera(ia3 dietetica3 su($rtul (si:$s$cial i re6antrena"entul la e!$rt3
!ac (arte inte1ratA dintr6un PRP3 iar 1radul l$r de i"(act re,ultat din "edicina #a,atA (e d$ve,i
9EBM6evidence #ased "edicine; este arAtat Bn !i1ura alAturatA.
C?t de i"($rtantA este Bn vi,iunea ATSUERS rea#ilitarea (ul"$narA 9RP;3 se ($ate deduce Gi din
!a(tul cA Bn t$ate 1:idurile din ulti"ii 14 ani3 dacA ne re!eri" nu"ai la BPOC3 RP este
rec$"andatA a se Bnce(e c?t "ai (rec$ce3 c:iar din stadiul II.
&nfrastructur( facilit4i( echipamente
Pentru derularea unui PRP tre#uie sA e*iste $ in!rastructurA adecvatA. Acestu lucru se ($ate
reali,a $(ti" Bn cadrul unui centru JdedicatK care sA cu(rindA:
unitate cu (aturi 9Bn ca,ul staEi$nAril$r de ,i;@
ca#inet de c$nsultaEie@
ca#inet de e*(l$rAri !uncEi$nale res(irat$rii@
s(aEiu re,ervat clasel$r de (redare a n$Eiunil$r ele"entare des(re #$alA Gi !act$rii de risc@
www.CautaReferate.com Page 25
s(aEiu (entru edinEele de (si:$tera(ie sau rela*are@
salA de )inet$tera(ie 3 #ine ventilatA av?nd un nivel de BncAl,ire (lAcut Gi care sA !ie
su!icient de lar1A (entru nu"Arul antici(at de (acienEi care se d$reGte@
cul$ar su!icient de lar1 9"in. & "; Gi lun1 9&4 "; (entru testele de "ers@
acces !acil la vestiare3 1ru(uri sanitare3 salA de trata"ente@
ec:i(a"ent (entru intervenEie de ur1enEA: de!i#rilat$are3 $*i1en3 "AGti etc@
salA aer$s$l$tera(ie.
acA "ai e*istA Bn d$tare3 #a,in cu a(A3 l$curi de (li"#are cu a"#ient natural Gi ne($luat3 l$curi
de (arcare etc3 centrul res(ectiv se a(r$(ie de standardele de v?r!.
chipa multidisciplinar de recuperare
M$delul c$"(re:ensiv de recu(erare (ul"$narA rec$"andat (acienEil$r cu a!ecEiune (ul"$narA
cr$nicA ($ate !i reali,at d$ar (rin i"(licarea unei ec:i(e "ultidisci(linare3 Bn cadrul cAreia
!iecare "e"#ru deEine res($nsa#ilitAEi #ine sta#ilite3 Bn !uncEie de (re1Atirea sa (r$!esi$nalA. Hn
ti"( ce unele sarcini ($t !i Bnde(linite de "ai "ulEi "e"#ri ai ec:i(ei3 altele necesitA de(rinderi
s(eci!ice3 ca(acitate de e*(erti,A Gi tre#uie Bnde(linite de un anu"it "e"#ru al acesteia.
Pentru a a s($ri e!icienEa activitAEii Bn ec:i(A este i"($rtantA deli"itarea sarcinil$r BncA de la
includerea (acientului Bn (r$1ra"ul de recu(erare. Pentru $ #unA c$"unicare Bntre (ers$nalul
"edical3 se rec$"andA $r1ani,area (eri$dicA a Bnt?lniril$r care sA (rile8uiascA discutarea
ev$luEiei (acienEil$r incluGi Bn (r$1ra"3 (r$1resele dar Gi di!icultAEile Bnt?"(inate3 "Asurile ce
tre#uie luate Bn c$ntinuare. Este utilA de ase"enea n$"inali,area unui c$$rd$nat$r3 care sA
su(rave1:e,e #una des!AGurare a (r$1ra"ului6cun$aGterea a"AnunEitA a situaEiei clinice Gi a
ev$luEiei !iecArui (acient este $ c$ndiEie necesarA (entru c$$rd$nat$rul de (r$1ra"3 care are
dat$ria de a sta#ili c$nsulturile (eri$dice cu "edicul curant3 cAruia tre#uie sA6i !urni,e,e
ulti"ele in!$r"aEii le1ate de (acient.
Medicul (neu"$l$13 ce ($sedA ca(acitate $r1ani,at$ricA3 "ana1erialA Gi a#ilitAEi de c$"unicare3
este de $#icei c$$rd$nat$rul (r$1ra"ului de recu(erare..
Kinet$tera(eutul evaluea,A nev$ile !i,ice ale (acientului3 c$nce(e Gi c$nduce (r$1ra"ul de
antrena"ent !i,ic3 individuali,ea,A e*erciEiile !i,ice Bn !uncEie de t$leranEa individualA a !iecArui
www.CautaReferate.com Page 26
(acient3 creea,A (r$1ra"e c$res(un,At$are3 "$nit$ri,ea,A (acienEii (e durata antrena"entului3
$!erA s!aturi (ractice (rivind e!$rturile rec$"andate Gi (e cele care nu le ($t (ractica Bn
si1uranEA Bn cadrul activitAEil$r c$tidiene3 inclusiv alte activitAEi s($rtiv6recreative. C$ntri#uie
B"(reunA cu !a"ilia (acientului la creGterea 1radului de inde(endenEA !i,icA al acestuia. Hn
ti"(ul GedinEel$r de antrena"ent !i,ic3 (acienEii cu a!ecEiune res(irat$rie cr$nicA necesitA $
"$nit$ri,are atentA dat$ritA :i($*e"iei3 #r$n:$s(as"ului3 dis(neei sau alt$r c$"$r#iditAEi
cardi$vasculare. Pentru reali,are $(ti"A a acestei sarcini3 Bn ti"(ul GedinEel$r de antrena"ent
tre#uie sA e*iste un )inet$tera(eut la "a*i" ' (acienEi res(irat$ri.
Asistentul 9aisstenta; de recu(erare (artici(A la (r$cesul de in!$r"are Gi educare a (acientului Gi
a !a"iliei Bn centrele de recu(erare sau la d$"iciliu Gi asi1urA c$"(lianEa la trata"entul (rescris.
Asistentul "edical este inter!aEa dins(re centrul de recu(erare Gi (acient.
Dar"acistul c$"unicA (acientului eventualele interacEiuni "edica"ent$ase ce ($ate sA a(arA de6
a lun1ul trata"entului3 a8ustea,A B"(reunA cu "edicul (neu"$l$1 d$,ele de "edica"ent la cei
cu insu!icienEA renalA sau :e(aticA.
7ieteticianul se $cu(A de s!atul ali"entar3 structura "esel$r Gi a($rtul de lic:ide3 evaluea,A
necesarul cal$ric Gi (r$teic al (acientului3 c$nsilia,A (acienEii re!erit$r la dieta Gi $#iceiurile
ali"entare sAnAt$ase (e care ei tre#uie sA le de(rindA Bn cadrul un$r GedinEe de 1ru( sau
individuale3 !urni,ea,A in!$r"aEii (rivind c$nEinutul cal$ric al ali"entel$r3 !ace rec$"andAri
individuali,ate (acienEil$r care au indicaEia de a scAdea Bn 1reutate3 clari!icA c$nce(Eiile er$nate
Gi neBnEele1erile (e care (acienEii le au re!erit$r la dietA3 (r$(une reEete ale un$r (re(arate
culinare sAnAt$ase Gi c:iar de"$nstrea,A e!ectiv (re(ararea acest$ra.
$siholo!ul6evaluea,A starea (si:icA a (acienEil$r Gi !urni,ea,A in!$r"aEiile se"ni!icative tutur$r
"e"#ril$r ec:i(ei3 c$$rd$nea,A GedinEele de rela*are Gi de "an1e"ent al stresului Bn 1ru( sau
individual3 !acilitea,A sc:i"#area stilului de viaEA (rin tera(ii c$"($rta"entale3 are un r$l
i"($rtant Bn "ana1e"entul de(resiei Gi an*ietAEii la (acienEii cu a!ecEiune (ul"$narA cr$nicA3
evaluea,A calitatea vieEii (acienEil$r Gi (r$(une s$luEii (entru B"#unAtAEirea acesteia.
Terapeutul ocupa/ional asistA (acientul cu a!ecEiune (ul"$narA cr$nicA Bn red$#?ndirea
ca(acitAEii de a !uncEi$na e!ectiv Gi inde(endent Bn !a"ilie3 s$cietate3 la l$cul de "uncA venind
Bn Bnt?"(inarea d$rinEel$r Gi (ri$ritAEil$r (acientului. Evaluea,A statusul !uncEi$nal Gi
www.CautaReferate.com Page 27
ca(acitatea (acientului de a e!ectua activitAEile vieEii ,ilnice 9AL;6inclusiv activitatea se*ualA3
activitAEi recreative Gi s$ciale. Sta#ileGte B"(reunA cu (acientul sc$(uri realiste3 (rescrie
activitAEi cu caracter !uncEi$nal3 ast!el Bnc?t (acientul sA !$l$seascA de(rinderile BnsuGite acasA
sau la l$cul de "uncA. Este rAs(un,At$r Bn "$d direct de as(ecte v$caEi$nale ale recu(erArii
(ul"$nare: sta#ileGte dacA (acientul este a(t din (unct de vedere !uncEi$nal (entru a se
reBnt$arce la "uncA3 c$nce(e teste de si"ulare a "uncii (e care ur"e,A sA $ (reste,e (acientul3
vi,itea,A l$cul de "uncA3 in!$r"e,A an1a8at$rul cu (rivire la necesitAEile s(eci!ice ale
(acientului cardiac3 su1erea,A necesitatea re$rientArii (r$!esi$nale Bn ca,urile ce i"(un aceastA
"AsurA. AcEiunile sale sunt adese$ri su(linite3 Bn Eara n$astrA3 de (neu"$l$13 )inet$tera(eut Gi
asistenta "edicalA.
Asistentul social c$ntri#uie la ada(tarea (si:$s$cialA a (acienEil$r Gi !a"iliil$r acest$ra (rin
educaEie Gi intervenEie. Are un r$l de$se#it Bn s(ecial Bn !a,a acutA a #$lii3 c?nd BncearcA sA
detecte,e $rice (r$#le"A de $rdin (si:$s$cial Gi $!erA c$nsiliere dacA este necesarA@ ($artA
discuEii (rivind i"(actul #$lii asu(ra (acientului Gi !a"iliei3 a stArii e"$Ei$nale a acest$ra3 a
situaEiei !inanciare3 !acilitea,A accesul la servicii c$"unitare3 vi,itea,A #$lnavul (eri$dic Bn
(eri$ada de c$nvalescenEA.
2edicul de #amilie Bncura8ea,A (artici(are (acienEil$r cu a!ecEiuni cr$nice Bn (r$1ra"e de
recu(erare3 are un i"($rtant r$l educaEi$nal3 este res($nsa#il de ur"Arirea (e ter"en lun1 a
(acienEil$r3 evaluea,A (eri$dic "ana1e"entul !act$ril$r de risc (ul"$nari3 asi1urA "$di!icArile
Bn stilul de viaEA al (acientului Gi "$nit$ri,ea,A ev$luEia (acientului (e ter"en lun1.
Recu(erarea (ul"$narA la (acienEii cu de!icienEe sau :andica(uri res(irat$rii cr$nice este ast!el
un (r$ces c$ntinuu ce Bnce(e Bn s(ital Gi se c$ntinuA Bn a!ara acestuia3 la d$"iciliul (acientului3
av?nd la #a,A $ (er"anentA c$"unicare Bntre "e"#rii ec:i(ei de recu(erare Gi (acient.
Evaluarea cun$GinEel$r de s(ecialitate Gi a c$"(etenEel$r "e"#ril$r ec:i(ei de recu(ereare
tre#uie e!ectuatA cu re1ularitate de cAtre c$$rd$nat$rul acesteia 9anual sau la . luni;. e
ase"enea3 (re1Atirea "e"#ril$r ec:i(ei "ultidisci(linare3 c?t Gi a cel$r veniEi Bn ec:i(A3 (entru
a6Gi Bnde(lini cu succes sarcinile3 va tre#ui reali,atA cu a8ut$rul un$r cursuri Gi (r$1ra"e la nivel
naEi$nal3 e!ectuate su# (atr$na8ul S$cietAEii R$"?ne de Pneu"$l$1ie (rin inter"ediul +ru(ului
de Lucru de Recu(erare Pul"$narA.
www.CautaReferate.com Page 28
u(A !iecare e*acer#are 9internare; unii aut$ri rec$"andA ca (acientul sA reintre Bntr6un
(r$1ra" de rea#ilitare3 indi!erent dacA a "ai (artici(at.
-9':'-'
THN&C& D -9':'- :T-&N5C;
<o!a
]$1a este de!initA ca $ strAvec:e artA indianA de utili,are a c$r(ului Bn sc$(ul in!luenEArii
"inEii Gi i"(licit a sAnAtAEii3 utili,?nd $ "are varietate de e*erciEii !i,ice care i"(licA at?t
"iGcarea c?t Gi res(iraEia.
]$1a se $cu(A de reali,area unei le1Aturi Bntre di!eritele (ArEi ale c$r(ului sau (unerea
acest$ra Bn interde(endenEA (entru $#Einerea unei !uncEi$nAri e!icare a Bntre1ului $r1anis". ar
Bn (ri"ul r?nd este v$r#a des(re ec:ili#ru. Hn !iecare e*erciEiu sau ($sturA se (une Bn evidenEA
calitatea "iGcArii3 ce c$ntea,A "ai "ult dec?t e!$rtul !Acut (entru a $#Eine ($,iEia adecvatA. MulEi
$a"eni 1Asesc aceste e*erciEii rela*ante.
<o!a i astmul
]$1a este $ te:nicA !$l$sitA de "ult ti"( (entru tratarea #$lnavil$r de ast" Bn unele
centre din India. Bene!iciile (e care le aduce Y$1a au !$st de"$nstrate Bntr6un studiu (e ter"en
lun1 asu(ra a -& de (acienEi3 des!AGurat de d$ct$rii de la Centrul de CercetAri Gi Tera(ie (rin
]$1a din Ban1al$re.
PacienEii au (etrecut d$uA sA(tA"?ni !Ac?nd un set inte1rat de trei e*erciEii di!erite de
Y$1a c$"(letate cu $ sesiune de ru1Aciuni. E*erciEiile (racticate au !$st:
6 ($sturi !i,ice@
6 te:nici de res(iraEie uG$arA@
6 "editaEie.
www.CautaReferate.com Page 29
u(A ce au e!ectuat e*erciEiile ti"( de .- de "inute ,ilnic3 ei au !$st c$"(araEi cu un alt
1ru( "art$r de -& de #$lnavi de ast" care au c$ntinuat sA6Gi ia "edica"entele $#iGnuite. S6a
deter"inat $ B"#unAtAEire relevantA a stArii (acienEil$r din 1ru(ul care a (racticat Y$1a
c$"(arativ cu 1ru(ul "art$r.
-espira4ia =o!a
E*erciEiile de res(iraEie Y$1a ($t !i de un real a8ut$r (entru ast"atic. Cun$scutA su#
denu"irea de Jres(iraEie c$"(letAK3 res(iraEia Y$1a cu(rinde trei (ArEi: res(iraEia Ja#d$"inalAK3
res(iraEia Jde "i8l$cK sau a cutiei t$racice Gi res(iraEia J(ArEii su(eri$are a (ie(tuluiK.
Res(iraEia a#d$"inalA. Aceasta se reali,ea,A st?nd Bn (ici$are3 Bn ($,iEie Ge,?nd sau
Bntins. Este rec$"anda#il ca la Bnce(ut sA !aceEi e*erciEiul din ($,iEia Bntins (e 8$s Gi cu 1enunc:ii
Bnd$iEi3 (entru cA3 Bn !elul acesta3 se si"te cel "ai #ine ce se Bnt?"(lA. C$ncentraEi6vA atenEia
asu(ra $"#ilicului. PuneEi (al"ele (e aceastA ,$nA Bn ti"( ce e*(iraEi Gi veEi si"Ei cu" (lA"?nii
se v$r 1$li c$"(let. Peretele a#d$"inal va !i tras cu (utere BnAuntru3 !$rE?nd aerul sA iasA din
(lA"?ni (rin nas. A($i (uteEi res(ira uG$r (rin nas3 rela*?nd dia!ra1"a. Peretele a#d$"inal se va
cur#a Bn a!arA Gi veEi si"Ei cu" (Atrunde aerul Bn (artea in!eri$arA a (lA"?nil$r.
Res(iraEia de "i8l$c. e data aceasta Bndre(taEi6vA atenEia s(re c$aste. LAsaEi (al"ele sA
se $di:neascA (e cutia t$racicA. u(A ce e*(iraEi Gi 1$liEi (lA"?nii c$"(let3 ins(iraGi uG$r (e nas.
C$astele se v$r destinde3 "Arind cutia t$racicA. C?nd e*(iraEi3 c$astele se c$ntractA Gi e*(ul,ea,A
aerul (rin nas. Hn res(iraEia de "i8l$c veEi si"Ei cu" (Atrunde aerul Bn (artea de "i8l$c a
(lA"?nil$r. A#d$"enul Gi u"erii nu se "iGcA.
Res(iraEia (ArEii su(eri$are a (ie(tului. C$ncentraEi6vA asu(ra (ArEii su(eri$are a
(ie(tului3 unde vA veEi aGe,a (al"ele atin1?ndu6se cu v?r!urile de1etel$r. E*(iraEi (entru a vA
1$li c$"(let (lA"?nii. A($i ins(iraEi Bncet.
Res(iraEia c$"(letA. Hndre(taEi6vA atenEia cAtre t$t trunc:iul3 ur"Arind "iGcArile de
unduire s(eci!ice res(iraEiei. Hnce(eEi cu (al"ele (lasate (e st$"ac Gi e*(iraEi ca sA 1$liEi
(lA"?nii. Ins(iraEi uG$r (e nas3 nu"Ar?nd (?nA la $(t3 lAs?nd "?inile sA alunece Bn sus (e "AsurA
ce dia!ra1"a se "iGcA Bn 8$s iar cutia t$racicA se u"!lA dat$ritA u"(lerii cu aer a (lA"?nil$r.
www.CautaReferate.com Page 30
E*(iraEi rela*?nd dia!ra1"a Gi lAs?nd "?inile sA alunece Bn 8$s cAtre st$"ac. Re(etaEi e*erciEiul
cu #raEele rela*ate (e l?n1A c$r(. Hntre1ul e*erciEiu tre#uie reali,at dintr6$ sin1urA "iGcare. El vA
va crea un senti"ent de (ace Gi de #ine.
-elaxarea diafra!matic
Acest e*erciEiu este destinat $#Einerii unei res(iraEii (r$!unde Gi li(site de in:i#iEie3
(recu" Gi a celei "ai a"(le "iGcAri a dia!ra1"ei. Acest lucru se reali,ea,A st?nd (e ($dea cu
Ge,utul (e cAlc?ie. Hnce(eEi cu $ alunecare Bn !aEA3 c?t de "ult se ($ate3 s(ri8inind ante#raEele (e
($dea3 iar ca(ul sA at?rne rela*at s(re ($dea.
E*(iraEi ad?nc Gi a($i ins(iraEi Bn ti"( ce ridicaEi trunc:iul cu "?inile Bndre(tate s(re
tavan. Hn !inal reveniEi la ($,iEia 1:e"uit3 Bn ti"( ce e*(iraEi (uternic Gi vA a(lecaEi din n$u Bn
!aEA cu ante#raEele (e ($dea. La Bnc:eierea e*erciEiu ar tre#ui sA vA si"iEiEi ca $ (A(uGA de c?r(A.
Hntinderea "uscularA
Acest e*erciEiu de res(iraEie (r$!undA ($ate !i reali,at Ge,?nd (e ($dea. El este #ene!ic
(entru ast"atici3 nu nu"ai (entru res(iraEie3 ci Gi (entru Bntinderea "uGc:il$r trunc:iului.
Hn ($,iEia Ge,ut3 cu "?inile at?rn?nd (e lAn1A c$r(3 e*(iraEi "ai Bnt?i. A($i ins(iraEi (e
"AsurA ce ridicaEi #raEele (er!ect Bntinse Bn lateral (?nA ce a8un1 deasu(ra ca(ului. acA este
($si#il3 Bn ti"(ul ridicArii #raEele tre#uie sA treacA (rin s(atele liniei u"eril$r (entru a a"(li!ica
el$n1aEia Gi a ridica "uGc:ii trunc:iului.BraEele tre#uie sA atin1A urec:ile Gi Bn "$"entul de
Bntindere "a*i"A el$n1aEia ($ate !i a8utatA dacA se B"(reunea,A de1etele "ari de la "?ini. u(A
c?teva secunde3 lAsaEi #raEele sA revinA uG$r Bn 8$s3 "enEin?ndu6le (er!ect Bntinse Bn ti"( ce
e*(iraEi. Princi(iul acestui e*erciEiu este ca res(iraEia Gi "iGcarea sA se des!AG$are Bn acelaGi rit".
Cu aceste e*erciEii se va $#Eine $ creGtere a ca(acitAEii (ul"$nare Gi BntArirea "usculaturii
(ie(tului Gi #raEel$r.
www.CautaReferate.com Page 31
Naturopatia
Natur$(atia3 cun$scutA su# denu"irea de JRe"ediul naturalK3 se #a,ea,A (e a#ilitatea
BnnAscutA a $r1anis"ului de a se vindeca sin1ur.
Natur$(aEii cred cA ast"ul este #$ala Bntre1ului $r1anis"3 nu d$ar $ dere1lare a
siste"ului res(irat$r.
C$n!$r" $(iniei lui 5arrY Ben8a"in3 J$ curAEare internA (r$!undA a siste"ului Gi crearea
unei stAri 1enerale t$nice a $r1anis"uluiK ($ate eli"ina Jdu:ul rAu al ast"ului...de!initiv Bn
"ulte ca,uri3 cu c$ndiEia sA nu e*iste c$"(licaEii seri$aseK. Trata"entul lui Ben8a"in c$nsta
Bntr6un ($st scurt3 un "asa8 ,ilnic cu un #urete uscat3 e*erciEii de res(iraEie Bn !iecare n$a(te3
clis"e cu a(A caldA3 $ dietA #$1atA Bn !ructe Gi le1u"e (r$as(ete3 #Ai !ier#inEi cu sare de d$uA $ri
(e sA(tA"?nA Gi "ulte e*erciEii Bn aer li#er.
Hidroterapia
5idr$tera(ia Bnsea"nA Jtera(ia cu a(AK este una dintre cele "ai vec:i "et$de de
vindecare cun$scute. E*istA !$r"e variate de :idr$tera(ie3 de la #Aile cu a#ur Gi saunA3 la duGurile
cu a(A rece Gi #Aile Bn a(A sAratA. Hn$tul ($ate !i utili,at Gi6n sc$(uri tera(eutice.
Ast"ul a !$st recun$scut ca $ #$alA care ($ate !i a"eli$ratA (rin nu"er$ase !$r"e de
:idr$tera(ie3 iar Bn Eur$(a #$lnavil$r de ast" li se (rescriu re1ulat de cAtre d$ct$ri cure la "ulte
#Ai ter"ale a!late Bn u,.
E*istA t$tuGi "et$de (e care $ricine le ($ate Bncerca acasA3 ca de (ildA ceva !$arte si"(lu
Gi anu"e $ #aie rela*antA3 cu te"(eratura "enEinutA la &%6&'
4
C ti"( de '46.4 de "inute. O
J#aie E(s$"K C circa /44 de 1ra"e de sAruri E(s$" (r$curate din c$"erE (use Bntr6$ #aie
n$r"alA C este de ase"enea #ene!icA3 cu t$ate cA nu este rec$"andatA (ers$anel$r cu tul#urAri
cardiace.
Terapii de relaxare
www.CautaReferate.com Page 32
'ntrenamentul auto!enic este (r$#a#il una dintre cele "ai e!iciente3 (uternice3 dar Gi
si"(le te:nici de a ne rela*a3 u"(le de ener1ie Gi aut$vindeca3 care au a(Arut Bn Occident. A !$st
(usA (entru (ri"a $arA Bn a(licare de dr. ^. Lut:e Gi c$nstA Bntr6$ serie de e*erciEii "entale
si"(le "enite sA $(reascA "ecanis"ul ce 1enerea,A stresul acut3 nu"it Gi Jlu(tA sau !u1iK Gi sA
declanGe,e "ecanis"ele t$nice Gi re1enerative care duc la rela*area (si:$!i,icA (r$!undA. S6a
de"$nstrat GtiinEi!ic cA aceastA "et$dA3 c?nd este (racticatA ,ilnic3 $!erA re,ultate la nivel "ental
ase"AnAt$are cu cele d$#?ndite Bn ur"a (racticArii te:nicil$r de "editaEie $rientale3 la nivel !i,ic
(r$duc?nd "$di!icAri c:i"ice Gi !i,i$l$1ice ase"AnAt$are cel$r 1enerate Bn ti"(ul
antrena"entel$r s($rtivil$r sau al activitAEil$r !i,ice susEinute.
Bene!icii:
6 antrena"entul aut$1enic a8utA la resta#ilirea ar"$niei dintre "inte3 c$r( Gi siste"ul
i"unitar3 duc?nd ast!el la tratarea e!icientA a #$lil$r (si:$"atice@
6 cel "ai i"($rtant as(ect este !a(tul cA le (er"ite indivi,il$r sA (AtrundA Bntr6un s(aEiu
(r$!und de liniGte Gi rela*are3 a!lat Bn interi$rul l$r3 unde au l$c t$ate (r$cesele de aut$vindecare
Gi revenire la n$r"al.
6 B"#unAtAEeGte c$ncentrarea Gi c$$rd$narea.
'uto#indecarea
Antrena"entul aut$1enic este (re!erat de $ccidentali (entru cA3 s(re de$se#ire de alte
!$r"e de "editaEie Gi Y$1a3 aceasta nu are c$n$taEii culturale3 reli1i$ase Gi nu necesitA ($sturi sau
($,iEii s(eciale. Pr$#a#il cel "ai i"($rtant as(ect e !a(tul cA3 du(A cu" su1erea,A Gi denu"irea3
rela*area !i,icA3 "entalA Gi starea de liniGte Gi ec:ili#ru vin din interi$r Gi nu de(inde de val$ri
e*terne sau tera(ii. Aut$vindecarea este $ "et$dA !uncEi$nalA care ($ate !i !$l$sitA $riunde Gi
$ric?nd3 s(re de$se#ire de alte te:nici de rela*are. Starea (r$!undA de liniGte Bn care intrA
individul ($ate !i !$l$sitA de ase"enea Gi (entru aut$vindecare Gi creGterea !$rEel$r3 "ai ales
atunci c?nd este c$"#inatA cu vi,uali,are Gi cu $ stare de $(ti"is".
Antrena"entul aut$1enic i"(licA utili,area unei 1a"e de e*erciEii "entale c$nce(ute sA
Bl BnveEe (e Bnce(At$r sA se c$ncentre,e asu(ra sen,aEiil$r !i,ice n$r"ale Gi naturale3 (recu"
1reutatea Gi cAldura3 Bn anu"ite (ArEi ale c$r(ului Gi3 ($rnind de la acest lucru3 sA BnveEe sA lase (e
www.CautaReferate.com Page 33
un (lan secundar (r$cesele c$nGtiente Gi sA se rela*a,e (r$!und. C$ncentrarea atenEiei se e*tinde
dins(re "e"#re s(re ini"A Gi circulaEie3 res(iraEie Gi siste"ul nerv$s3 s(re interi$rul c$r(ului.
Terapie prin plutire 0n bazinul cu ap
AceastA te:nicA a !$st c$nce(utA de cAtre dr. LilleY3 "edic neur$!i,i$l$1. I"(licA
utili,area unui #a,in din !i#rA de sticlA3 al#astru desc:is3 Bn !$r"A de $u3 av?nd lAEi"ea unui (at
du#lu3 cu &/3- c" de a(A (e !und. Se $#Eine un 1rad ridicat de !l$ta#ilitate (rin di,$lvarea de
sAruri E(s$" Bn a(A3 a cArei te"(eraturA3 la !el ca cea a aerulu din BncA(ere3 este "enEinutA la
&&3 W
4
C. Partici(antul3 de re1ulA de,#rAcat sau Bn c$stu" de #aie3 stA Bntins Bn #a,in Bntr6un "ediu
t$tal Bntunecat Gi silenEi$s3 !iind ast!el su(us un$r "ini"e sti"ulAri sen,$riale. eGi (entru unii
($ate !i !$arte rela*ant3 alEii ($t deveni de,$rientaEi@ sau ($ate a(Area $ sen,aEie de claustr$!$#ie
Gi (anicA Bn ca,ul indivi,il$r sensi#ili. Diecare GedinEA durea,A Bntre .4 Gi W4 de "inute.
e,avanta8e: c$sturile3 ti"(ul Gi li(sa centrel$r #ine ec:i(ate.
Posturarea
O#serv?nd #$lnavii #r$n:$(ul"$nari3 se c$nstatA cA3 intuitiv3 unii dintre aceGtia ad$(tA Bn
anu"ite "$"ente "ai di!icile 9cri,A de dis(nee3 c:inte de tuse; unele ($,iEii (articulare ale
trunc:iului Gi c:iar ale Bntre1ului c$r(3 ($,iEii care le uGurea,A starea de disc$n!$rt res(irat$r.
P$stuarea are un r$l "are Bn cadrul trata"entului unui (acient res(irat$r3 indi!erent de 1ravitatea
stArii clinice3 de la dis(neici de 1radul N3 care nu ($t (ArAsi (atul3 (?nA la #$lnavul care BncA BGi
c$ntinuA "unca $#iGnuitA.
Tehnici de <ndepartare a secre/iilor
Te:nicile de Bnde(artare a secreEiil$r c$nstau Bn "$#ili,area l$r ur"atA de te:nici de
clearance a cAil$r aeriene. Bene!iciile l$r includ: scAderea e!$rtului res(irat$r3 creGterea
ventilaEiei Gi a ca(acitAEii de sc:i"# de 1a,e3 (revenirea in!ecEiil$r Gi atelecta,iei Gi a"eli$rarea
(er!$r"anEei !i,ice Gi Bn des!AGurarea activitAEil$r c$tidiene.
Tehnici de mobilizare a secre/iilor
Hn "$d $#iGnuit i"(licA utili,area (ercuEiei3 scuturArii sau vi#raEiil$r (entru des(rinderea
la secreEiil$r la (acienEii (lasaEi Bn ($sturi s(eci!ice (entru drena8ul #r$nGic.Pentru a e!icienti,a
www.CautaReferate.com Page 34
ele tre#uie ur"ate de te:nici de clearence a cAil$r aeriene. Pentru a !acilita "$#ilitatea secreEiil$r
($ate !i utili,at un #r$n:$dilatat$r in:ala#il cu 146%4 de "inute Bnainte.Pacientul tre#uie3 de
ase"enea3 sA !ie :idratat c$res(un,At$r.
C$ntraindicaEiile drena8ului ($stural:
6:e"$(ti,ia
6c$ndiEii acute
6insta#ilitate cardi$vascularA
6neur$c:irur1ia recentA
P$sturile de drena8 #r$nGic sunt #a,ate (e anat$"ia (la"?nil$r Gi a ar#$relui tra:e$6#r$nGic.
$ercu/ia = clappin! )
AceastA te:nicA este utili,atA (entru a !acilita "$#ili,area "ucusului aderent Gi dens.Este
a(licatA de6a lun1ul Bntre1ului ciclu res(irat$r (entru l$virea rit"icA a cutiei t$racice cu "Ainile
ca $ cu(A sau !$l$sind un (ercut$r "ecanic. Tera(eutul BncearcA sA "enEinA u"erii3 c$atele Gi
(u"nii rela*aEi Bn ti"(ul "anevrei. PercuEia este c$ntinuatA c?teva "inute (?nA (acientul are
nev$ie sA6Gi "$di!ice ($,iEia (entru a tuGi.
Se evitA (ercuEia (e (r$e"inenEele $s$ase sau (e s?ni. DrecvenEa $(ti"A a (ercuEiil$r este de 16-
5,.
>ibra/ia
Este $ "et$dA care se a(licA nu"ai (e durata e*(irului3 c?nd (acientul res(irA (r$!und
(entru a "$#ili,a secreEiile. Se e*ecutA (las?nd a"#ele "?ini direct (e t$race3 una (este cealaltA
c$"(res?nd uG$r Gi vi#r?nd ra(id (e (eretele t$racic3 Bn aceeaGi direcEie Bn care se "iGcA t$racele
Bn e*(ir.P$ate !i3 de ase"enea3 !$l$sit un vi#rat$r cu !recvenEa de 1461- 5,.
?cuturarea
Re(re,intA $ !$r"A "ai vi1ur$asA de "$#ili,are a secreEiil$r (rin a(licarea unei (resiuni
cu a"#ele "?ini (e ari t$racicA de drenat3 cu $ !recvenEa de % 5,.
Hn "$d $#iGnuit este !$l$sitA du(A (ercuEie nu"ai Bn !a,a e*(irat$rie a resiraEiei av?nd aceleaGi
c$ntraindicaEii ca aceasta.
Contraindica4ii !enerale asupra drena>ului
www.CautaReferate.com Page 35
rena8ul #r$nGic nu se e*ecutA nici$datA du(A "asA3 ci la 16% $re ($s(randial (entru a
evita re!lu*ul 1astr$es$!a1ian.
rena8ul #r$nGic tre#uie c$relat cu aer$s$l$tera(ia. Unii tera(euEi !$l$sesc
aer$s$l$tera(ia anteri$r ($sturArii3 Bn ti"( ce alEii Bl c$nsiderA "ai e!icient du(A drena83 c?nd
(lA"?nul este curat.
Hn !uncEie de #ene!iciul (acientului3 drena8ul se ($ate reali,a di"ineaEa 9 dat$ritA
secreEiil$r acu"ulate (este n$a(te ;3 sau seara3 a8ut?nd (acientul sA se $di:neascA.
DrecvenEa trata"entului de(inde de (at$l$1ia Gi c$ndiEia (acientului6secreEiile a#undente3
dense v$r !i drenate de %6' $riU,i.
Pacientul tre#uie ($sturat Bntr6$ ($,iEie c$n!$rta#ilA3 rela*at3 cu !aEa cAtre tera(eut (entru
a6i ur"Ari !aciesul.
Nu se (er"ite (acientului sA :i(erventile,e.
e !a(t e*istA % "ari cate1$rii de ($sturi.
Posturile relaxante i facilitatoare ale respira4iei
Posturile de relaxare se e*ecutA !ie Bn (at 6 Bn ($,iEe de decu#it lateral3 !ie (e un scaun 6 Bn
($,iEie Ge,?ndA. Se va evita ($,iEia de decu#it d$rsal3 care ($ate declanGa cri,e de ast" #r$nGic.
Bn decu#it lateral. Pacientul "enEine s(atele ci!$,at3 1enunc:ii se"i!lectaEi Gi ante#raEele
BncruciGate la (ie(t.
a
www.CautaReferate.com Page 36
Bn ($,iEie Ge,?ndA. Pacientul "enEine trunc:iul Bn ante!le*ie Gi s(ir8in anteri$r (e (erne@
1enunc:ii !lectaEi3 (lantele (e s$l3 #raEele a8utA s(ri8inul anteri$r.9!i1ura a;
a #
O ($sturA !acilitat$are (entru #$lnavul dis(neic a!lat Bn cri,A este cea Bn care (acientul se a!lA Bn
$rt$statis"3 cu s(atele s(ri8init de un (lan dur3 c$l$ana uG$r ci!$,atA3 trunc:iul Bn ante!le*ie3
u"erii rela*aEi3 "e"#rele su(eri$are at?rn?nd Bn !aEa c$r(ului3 1enunc:ii uG$r !lectaEi.
Posturarea pentru realizarea drena>ului bronic
PacienEii care e*(ect$rea,A au nev$ie de aceastA "et$dA tera(euticA3 Bn sc$(ul evacuArii
secreEiil$r #r$nGice. Hn acest ca,3 (r$1ra"ul )inetic va !i individual Gi se s$licitA (acientului sAGi
aducA un #$rcan Bnc:is ce c$nEine $ cantitate de de,in!ectant.
Met$da are la #a,A (rinci(iile 1ravitaEiei Gi al cur1erii !luidel$r dat$ritA 1radientului de BnAlEi"e.
E!icacitatea drena8ului creGte (rin as$cierea acestei te:nici cu trei !act$ri: "$dularea !lu*ului
aerian (rin cAile res(irat$rii Bn !uncEie de !a,ele res(iraEiei@ e*ercitarea unei (resiuni e*terne (e
t$race Bn ti"(ul e*(irului3 care va creGte !lu*ul e*(irat$r@ e*ecutarea de vi#raEii sau ta($ta8
t$racic.
rena8ul ($stural se e*ecutA $#li1at$riu di"ineaEa3 a @eune3 BnsA Bn !uncEie de necesitAEi se
($ate e*ecuta de "ai "ulte $ri (e ,i@ cu 14 1- "inute Bnainte de GedinEa de ($sturare se
rec$"andA ad"inistrarea unui aer$s$l #r$n:$dilatat$r. O GedinEA de drena8 #r$nGic se Bntinde (e
$ (eri$adA de "a*i" '- "inute@ durata unei ($,iEi$nAri este de - 14 "inute.
Ca re1uli 1enerale3 se res(ectA ur"At$arele indicaEii: ,$nele cele "ai BncArcate se drenea,A
(ri"ele@ la Bnc:eierea unei ($,iEi$nAri3 (acientul res(irA (r$!und3 cu accent (e e*(ir3 Gi tuGeGte de
www.CautaReferate.com Page 37
c?teva $ri3 e*(ect$r?nd Bntrun reci(ient (e care tre#uie sAl ai#A Bn (er"anenEA la dis($,iEie@
du(A !iecare ($,iEi$nare3 ti"( de a(r$*i"ativ 1 "inut3 )inet$tera(eutul va e*ecuta deasu(ra
se1"entului de drenat vi#raEii 9c?nd s(uta este !luidA; sau ta($tAri 9Bn ca,ul Bn care s(uta este
v?sc$asA;3 sau3 se ($ate alterna _ "inut vi#raEie3 _ "inut ta($tare.
Cele "ai utili,ate ($,iEii ad$(tate de (acient (entru reali,area drena8ului #r$nGic sunt:
(entru l$#ii su(eri$ri
a. re1iunea anteri$arA: (acientul aGe,at3 cu trunc:iul ridicat la verticalA3 Bn s(ri8in (e
(erne@
#. re1iunea ($steri$arA: (acientul Bn ($,iEie Ge,?ndA3 uG$arA ante!le*ie a t$racelui
su(eri$r (e $ (ernA.
a. #.
(entru l$#ii in!eri$ri
a; re1iunea anteri$arA : (acientul Bn decu#it d$rsal3 ca(ul este "enEinut (e (at !ArA
(ernA @ se (lasea,A d$uA (erne su# G$lduri3 ast!el Bnc?t ca(ul sA !ie cu &4 c" su#
nivelul G$lduril$r.
#; re1iunea ($steri$arA : (acientul Bn decu#it ventral3 !runtea se s(ri8inA (e "?ini@ se
(lasea,A d$uA (erne su# G$lduri3 ast!el Bnc?t ca(ul sA !ie cu &4 c" su# nivelul
G$lduril$r.
a; #;
www.CautaReferate.com Page 38
c; re1iunea lateralA: (acientul Bn decu#it lateral3 cu & (erne su# G$ld 9dre(t Gi3 res(ectiv3
st?n1;3 ast!el Bnc?t di!erenEa de nivel Bntre re1iunea G$ldului Gi re1iunea ca(ului sA !ie de
-4 c".

Testul de mers de ? minute
&ntroducere
Testarea de e!$rt standardi,atA cardi$6res(irat$rie !urni,ea,A in!$r"aEiii c$"(lete asu(ra
"ecanis"el$r int$leraEiei la e!$rt3 dar este $ investi1aEie scu"(A Gi c$nsu"at$are de ti"(@
necesitA un la#$rat$r #ine ec:i(at Gi (ers$nal s(ecial Bnstruit@ Bn (lus3 nu este Bnt$tdeauna ($si#ilA
la (acienEii cu a!ectare !uncEi$nalA severA. Risi(a de resurse ($ate !i evitatA select?nd (acienEii
care ($t #ene!icia de testare cardi$(ul"$narA c$"(letA3 Bn la#$rat$r3 (rintr6un al1$rit" de
e*(l$rare care sA includA teste "ai si"(le.
S(re de$se#ire de testarea standardi,atA Bn la#$rat$r3 testele de teren 9de "ers; !$l$sesc resurse
(uEine Gi sunt uG$r de e!ectuat. Mersul este !a"iliar $ricui3 iar a#ilitatea de a "er1e este "ai
relevantA clinic (entru viaEa de ,i cu ,i dec?t (er!$r"anEa "a*i"alA a#EinutA (rin testele de e!$rt
standardi,ate. In!$r"aEiile nu Bnl$cuesc re,ultatele testel$r de la#$rat$r3 ci sunt c$"(le"entare.
Testele de "ers se ($t reali,a Bn rit"ul de "ers al (acientului sau cu rit" i"(us.
Testele des!AGurate Bn rit"ul de "ers al (acientului 9sel!6(aced; "As$arA distanEa (arcursA Bntr6$
(eri$adA !i*A de ti"(. Testul de 1% "inute !urni,ea,A re,ultate valide Gi re(r$ducti#ile3 sensi#ile
la intervenEia tera(euticAGi care se c$relea,A #ine cu re,ultatele testel$r cardi$6res(irat$rii
standardi,ate3 dar este (rea $#$sit$r (entru (acient. Teste de "ers cu duratA "ai scurtA 9%
www.CautaReferate.com Page 39
"inute; au re(r$ducti#ilitatea "ai sla#A3 "$tiv (entru care astA,i se (racticA de rutina testul de .
"inute.
Testele cu rit" i"(us 9 e*ternall,6(aced;: (acientul "er1e Bn rit" i"(us de un se"nal auditiv cu
cadenEA crescAt$are sau cu cadentA c$nstantA.
Testul de mers de ? minute $TM?,
Pentru reali,area sa sunt necesare:
o Un culuar de lun1i"e cun$scutA 9 cel (uEin &4 de "etri: Bnt$arcerile re(etate $#$sesc
(acientul;3 rectiliniu3 (lat Gi necirculat@
o Puls$*i"etru@
o Tensi$"etru@
o Cr$n$"etru 9sau ceas cu secundar;@
o Scale (entru anali,a dis(neei@
o Ideal: $ sursA de $*i1en ($rta#il.
Pacientul tre#uie sA ac$(ere $ distanEA c?t "ai "are Bn intervalul de . "inute3 "er1?nd Bn rit"
(r$(riu3 susEinut3 Bntre cele d$uA ca(ete ale cul$arului3 !ArA sA aler1e. Pacientul se ($ate $(ri
(entru a se $di:ni Bn ti"(ul cel$r . "inute3 dar tre#uie sA6Gi reia "ersul c?t "ai re(ede ($si#il.
Hntruc?t e*istA (ractici di!erite (rivind des!AGurarea (r$(riu6,isA a testului3 duc?nd la re,ultate
varia#ile Gi 1reu de c$"(arat intra Gi inter6individual3 c$nsensurile internaEi$nale au sta#ilit
re1uli (entru standardi,area testului de "ers de . "inute:
Testul tre#uie sA se des!AG$are (e un cul$ar3 nu (e c$v$r rulant sau Bn aer li#er@
Pacientul3 $di:nit Bn $ra (recedentA3 cu "edicaEia curentA ad"inistratA Bn "$d $#iGnuit3 tre#uie
#ine instruit Bnaintea testului@
Hncura8Arile tre#uie ri1ur$s standardi,ate3 !ArA c$"en,i clare de 1rA#ire a (asului sau de $(rire
(etru $di:nA: din &4 Bn &4 de secunde3 se !$l$sesc (r$($,iEii standard3 e*: J E !$arte #ine3
c$ntinuaEi la !elMK@
o u(A !iecare "inut se c$"unicA ti"(ul rA"as@
o Pacientul nu tre#uie sA v$r#eascA Bn ti"(ul "ersului@
o Sursa de $*i1en 9 daca e*istA; tre#uie (urtatA de cAtre su(ervi,$r.
o Hntreru(erea testului de "ers este necesarA Bn ca, de:
o urere t$racicA@
www.CautaReferate.com Page 40
o is(nee int$lera#ilA@
o Nerti8@
o SlA#iciune e*tre"A@
o esaturare su# 0-<@
o Ta:icardie "ai "are de 04< din !recvenEa cardiacA "a*i"A te$reticA 9%%46v?rsta;
o La cererea e*(resA a (acientului.
La Bnce(ut Gi du(A ter"inarea testului se "As$arA tensiunea arterialA3 !recvenEa cardiacA3 saturaEia
arterialA a $*i1enului 9SaO%;. Hn ti"(ul testului se "$nit$ri,ea,A3 cu a8ut$rul (uls6$*i$"etrului3
!recvenEa cardiacA Gi SaO%. is(neea de e!$rt se cuanti!icA (e scala B$r1 Gi (e scala anal$1icA
vi,ualA.
C$ntraindicaEiile testel$r de "ers
o In!arct "i$cardic recent 9$ lunA;@
o An1$r insta#il@
o E(is$d de dec$"(ensare res(irat$rie cu acid$,A@
o Tr$"#$!le#itA ev$lutivA GiUsau e"#$lie (ul"$narA recentA@
o PericarditA acutA@
o Ur1enEA :i(ertensivA@
o Cri,A de #r$n:$s(as"@
o De#rA@
o Ta:icardie de re(aus9P1%4U"in; 9c$ntraindicaEie relativA;@TAS104U""51 Bn re(aus
9c$ntraindicaEie relativA;.
C:iar dacA incidentele sunt !$arte rare3 su(ervi,$rii testel$r tre#uie sA !ie antrenaEi Bn ac$rdarea
(ri"ului a8ut$r3 iar detaliile (lanului de acEiune Bn ur1enEA tre#uie cun$scute de cAtre t$Ei
"e"#rii ec:i(ei.
E!ectuarea testel$r de "ers este c$ntraindicatA Bn situaEiile listate Bn caseta B.
"iziopatolo!ie. acA este #ine reali,at3 TM. este un test de e!$rt de (utere c$nstantA
9rectan1ularA; Bn care se "As$arA ca(acitatea (acientului de a se ada(ta la via>a c$tidianA3 !iind
un test de re,istenEA su#6"a*i"al3 Gi nu unul de (er!$r"anEA.
www.CautaReferate.com Page 41
DrecvenEa cardiacA creGte la Bnce(utul testului3 a($i rA"?ne Bn (lat$u 9cu e*ece(Eia (acienEil$r cu
a!ectare cardi$6(ul"$narA !$arte severA3 la care !recvenEa cardiacA ($ate creGte din n$u (e
(arcursul testului;.
Testul de . "inute este validat de c$relaEia #unA a M. cu lucrul "ecanic3 !recvenEa cardiacA Gi
"ai ales cu NO%"a* $#Einute (rin testele clasice de e!$rt "a*i"al 9"ai (uEin cu SaO% Gi 1radul
dis(neei;.
istanEa (arcursA Bn ti"(ul testel$r de "ers c$relea,A "ai #ine cu CN dec?t cu NEMS la
(acienEii cu $#strucEie #r$nGicA Gi "ai #ine cu LCO dec?t cu NEMS la cei cu a!ectare
interstiGialA.
&ndica4iile TM?
Testul de "esrs de . "inute este indicat la $rice (acient cu (at$l$1ie res(irat$rie cr$nicA la care
se ur"AreGte evaluarea ca(acitAEii !uncGi$nale3 ca Gi la (acienEii cu #$li cardi$6vasculare.
IndicaEiile TM. sunt:
MAsurarea rAs(unsului la diverse intervenEii: re,ecEii (ul"$nare3 rea#ilitare res(irat$rie3
trans(lant (ul"$nar3 c:irur1ie de reducere a v$lu"ului (ul"$nar3 trata"ent vas$dilatat$r3
intervenEii Bn insu!icienEa cardiacA@
Evaluarea statusului !uncEi$nal Gi a invaliditAEii Bn BPOC3 !i#r$,A c:isticA3 insu!icienEA cardiacA3
#$li vasculare (eri!erice@
PredicEia "$r#iditAEii Gi "$rtalitAEii Bn BPOC3 insu!icienEA cardiacA Gi :i(ertensiunea (ul"$narA@
Titrarea de#itului de $*i1en necesar la e!$rt.
&nterpretare i corela4ii clinice
Para"etrul cel "ai i"($rtant ur"Arit (rin TM. este distanEa (arcursA Bn ti"(ul testului 9M.;.
Enri1:t Gi S:errill au sta#ilit Bn 1WW0 !$r"ule de (redicEie (entru distanEa (arcursA Bn . "inute
(rin testarea a %W4 de su#iecEi sAnAt$Gi3 cauca,ieni cu v?rstA cu(rinsA Bntre '4 Gi 04 de ani.
istanEa (arcursA de(inde de (ara"etrii antr$($"etrici 9v?rstA3 BnAlEi"e3 1reutate; Gi de se*.
Hn %44&3 Enri1:t c$"unicA alte ecuaEii de (redicEie3 du(A ce testea,A $ ($(ulaEie :eter$1enA
s$cial Gi rasial3 din care eli"inA t$Ei su#iecEii cu (at$l$1ie cardi$vascularA3 res(irat$rie sau
l$c$"$t$rie3 rA"?n?nd '&/ !e"ei Gi &1- #Ar#aEi sAnAt$Gi.
D$r"ulele de (redicEie sunt:
www.CautaReferate.com Page 42
Pntru !e"ei: distanEa te$reticA 9Bn "etri; O'W&`9%3%aBnAlEi"ea Bn c"; C94.W& a1reutatea Bn )1;6
9-3&av?rsta Bn ani;.
Pentru #Ar#aEi: se adau1A 1/ "etri la !$r"ula !$l$sitA (entru !e"ei.
Li"ita in!eri$arA a n$r"alului este distanEa te$reticA "inus 144 de "etri.
C$n!$r" acest$r !$r"ule de calcul3 distanEa "edie te$reticA (arcursA de v?rstnicul sAnAt$s este
de '44 de "etri3 "ai "icA dec?t cea (r$(usA Bn 1WW0 (rin ecuaEiile Enri1:t Gi S:errill 9-44 "; Gi
"ult "ai "icA dec?t cea (r$(usA de Ri)li Gi b$nes Bn 1WWW 9.-- "; Gi dec?t Tr$$sters Bn 1WWW
9.&1 ";.
AceastA varia#ilitate a re,ultatel$r la su#iecEii de v?rste ase"AnAt$asre se dat$rea,A at?t
di!erenEel$r Bntre ($(ulaEiile testate 9 (ers$anele de rasA nea1rA au "ers cu '4 de " "ai (uEin la
TM. dec?t cele de rasA al#A;3 c?t Gi criteriil$r de selecEie 9v$luntari antrenaEi selectaEi tele!$nic3
!aEA de sedentari selectaEi cu $ca,ia vi,itel$r "edicale anuale;. es!AGurarea testului induce Gi ea
varia#ilitatea: Bn studiul (u#licat de Ri)li Gi b$nes3 v$luntarii au "ers Bn 1ru(uri de de %6&3 Bn aer
li#er3 (e un traseu c$ntinuu rectan1ular3 !iind s!AtuiEi sA "ear1a c?t "ai de(arte ($si#il Gi
#ene!iciind de c?teva "inute de BncAl,ire i,$"etricA Bnainte de test3 ca Gi de un test de (r$#A
Bnainte de TM. (r$(riu6,is. Studiul c$ndus de Enri1:t Gi (u#licat Bn %44& a res(ectat
rec$"andArile ATS3 ceea ce su#linia,A necesitatea standardi,Arii "et$d$l$1iei.
A(anta@ele T2,
o Si"(lu
o Ie!tin
o A(lica#il indi!erent de v?rstA3 se*3 nivel de instruire3 1radul a!ectArii res(irat$rii
o Bine t$lerat3 c$"$d (entru (acient
o Re(r$ducti#ilitate #unA 9dacA se res(ectA (r$t$c$lul standard;
o Relevant (entru nivelul activitAEii !i,ice curente
La varia#ilitatea re,ultatel$r c$ntri#uie e!ectul Bncura8Arii 9distanEa de "ers creGte cu &4.- "etri
!aEA de testul de "ers !ArA Bncura8Ari;3 al BnvAEArii 9re(etarea testului Bn interval scurt de ti"(3 de
(?nA la c?teva ,ile3 !ace ca al &6lea test sA !ie "ai #un cu /0 de "etri dec?t (ri"ul; Gi i"(actul
!$r"ei sau di"ensiunii traseului.
Hn "$d ideal3 (acientul tre#uie retestat Bn aceleaGi c$ndiEii: (e acelaGi (arcurs3 de cAtre aceeaGi
(ers$anA Gi la a(r$*i"ativ aceeaGi $rA3 (entru a nu a!ecta re(r$ducti#ilitatea testului.
www.CautaReferate.com Page 43
istanEa (arcursA Bn . "inute scade Bn #$lile (ul"$nare $#structive sau restrictive la (acienEii cu
#$li neur$"usculare sau articulare dar Gi Bn insu!icienEa cardiacA. M. de(inde Gi de c$ndiEia
!i,icA 91radul de antrena"ent;. O distanEA "icA (arcursA Bn ti"(ul TM. este nes(eci!icA Gi nu
($ate sta#ili sin1urA dia1n$sticul.
Un adult neantrenat care "er1e Bn (as n$r"al ac$(era /44 "etri Bn . "inute3 s(re de$se#ire de
un s($rtiv3 care alear1A 1-44 de "etri Bn acest interval sau de un (acient a!lat (e lista de
aGte(tare (entru (r$te,A de G$ld3 care "er1e Bn . "inute %44 de "etri.
Pentru un #ar#at sAnAt$s de 1./- "etri Gi /- de )13 distanEa (arcursA Bn . "inute scade Bntre '4 Gi
04 de ani de la .04 la '04 "etri3 deci cu - "etri (e an@ (entru $ !e"eie sAnAt$asA scAderea este
de -./- "etri (e an.
Pentru a(recierea ev$luEiei naturale sau a e!icacitAEii tera(eutice3 tre#uie inter(retate sc:i"#Arile
a(Arute Bn statusul !uncEi$nal al (acientului. Un studiu din 1WW/ su1erea,A cA $ a"eli$rare Bn
ca(acitatea de de(lasare este (erce(utA clinic Bnce(?nd de la creGterea distanEei (arcurse Bn .
"inute cu '4 de "etri3 iar $ a1ravare Bnce(?nd de la scAderea acesteia cu /4 de "etri.
Rea#ilitarea res(irat$rie sau cardiacA duc la creGterea M. cu %-6%4 <.
e,avanta8ele TM.
e(inde de "$tivarea (acientului Gi a su(ervi,$rului
MAs$arA $ sin1urA varia#ilA 9distanEa (arcursA;
Mai 1reu de standardi,at Gi "ai (uEin re(r$ducti#il dec?t testele de e!$rt "a*i"al
Nu (er"ite a!larea cau,el$r li"itArii la e!$rt
S6a su1erat cA (r$dusul Bntre distanEa la TM. Gi 1reutatea (ers$anei 9travaliul TM. sau
^T.F$r); ar !i un (ara"etru "ai !idel dec?t M. Bn a(recierea ca(acitAEii !uncEi$nale.
Compara4ia 0ntre diferite teste
TM. este (re!erat de c$nsensurile internaEi$nale tutur$r cel$rlalte teste de teren3 dat$ritA
avanta8el$r sale. Ale1erea ti(ului de "ers Bn cadrul unui (r$t$c$l de rea#ilitare de(inde at?t de
tradiEia Gi e*(erienEa ec:i(ei de rea#ilitare 9 BnMarea Britaniei se (re!erA testul navetei;3 c?t Gi de
d$tarea centrului3 de starea (acientului Gi de interesul e*(l$rArii 9incre"ental (entru nivelul de
antrena"ent3 anduranEA (entru evaluarea re,ultatel$r tera(iei;.
T$ate evidenEele aratA cA (acienEii cu (at$l$1ie res(irat$rie desaturea,A "ai "ult Bn ti"(ul
testel$r de teren 9test de "ers . "inute3 testul navetei incre"ental; dec?t la cicl$6er1$"etru.
is(neea este "ai intensA la testele de teren dec?t Bn la#$rat$r3 lucru (arEial e*(lica#il (rin !a(tul
www.CautaReferate.com Page 44
cA (e cicl$er1$"etru sau c$v$rul rulant3 ($,iEia s(ri8initA a #raEel$r "icG$rea,A travaliul
ventilat$r.
Pentru a a(recia re,ultatele rea#ilitArii res(irat$rii3 c$"(araEia Bntre testul de "ers . "inute3
testul incre"ental Gi cel de anduranEA la cicl$er1$"etru a relevat cA cel "ai sensi#il la e!ectul
tera(eutic a !$st ti"(ul de anduranEA la cicl$er1$"etru. Hn acest studiu3 du(A . sA(tA"?ni de
antrena"3ent centrat (e e*erciEii i,$t$nice ale "e"#rel$r in!eri$are3 distanEa de "ers s6a
B"#unAtaEit cu 1.<3 NO%"a* la testul "a*i"al la cicl$er1$"etru cu -&<3 iar ti"(ul de
anduranEA la (edalare cu 1''<.
intre sc$(urile rea#ilitArii res(irat$rii3 d$uA dintre cele "ai i"($rtante sunt creGterea
(er!$r"anEei la e!$rt Gi scAderea dis(neei (entru un anu"it ti( de e!$rt 9a"#ele re!lect?nd 1radul
de aut$n$"ie a (acientului;.
Sc:i"#Arile induse de rea#ilitarea res(irat$rie de(ind !$arte "ult de (r$t$c$lul de antrena"ent
ales Bn cadrul (r$1ra"ului de rea#ilitare.
De re4inut
A#ilitatea de a "er1e este $ "AsurA ra(idA Gi ie!tinA a stArii !uncEi$nale Gi $ c$"($nentA
i"($rtantA a calitAEii vieEii3 re!lect?nd aut$n$"ia (ers$anei care este redusA se"ni!icativ la
(acienEii cu (at$l$1ie res(irat$rie cr$nicA. Testele de "ers (er"it evaluarea statusului !uncEi$nal
Gi a invaliditAEii3 "Asurarea rAs(unsului la diverse intervenEii 9e*. Rea#ilitarea res(irat$rie; Gi sunt
#une (redict$are ale "$r#iditAEii Gi "$rtalitAEii.
Testul de "ers de . "inute este un test (ractic3 uG$r de reali,at Gi #ine t$lerat3 a(reciind
rAs(unsul 1l$#al cardiac3 res(irat$r Gi l$c$"$t$r la e!$rtul su#"a*i"al. eGi nu $!erA in!$r"aEii
s(eci!ice des(re !uncEi$narea !iecArui siste"3 este lar1 utili,at Bn evaluarea cardi$(ul"$narA.
ducarea tusei
Tusea este un re!le* n$r"al3 !i,i$l$1ic3 dar a tuGi !recvent Gi (ersistent nu "ai este un !en$"en
natural3 el traduc?nd starea de #$alA.
Tusea este declanGatA de iritaEia "ecanicA a rece(t$ril$r din larin1e3 tra:ee3 #r$n:ii "ari de cAtre
(ul#eri3 secreEii3 s?n1e etc3 ca Gi de iritaEia c:i"icA a rece(t$ril$r din #r$n:iile distale "ai ales3
(r$dusA de 1a,e t$*ice sa iritante. e la aceGti rece(t$ri3 cAile a!erente sunt re(re,entate de nervii
www.CautaReferate.com Page 45
1l$s$!arin1ieni Gi "ai ales de va13 cu inte1rare Bn #ul#. CAile a!erente "er1 (e c$rd$anele
ventrale ale "Aduvii s(re "$t$neur$nii s(inali ce deservesc "usculatura res(irat$rie.
Tusea este !$r"atA dintr6un ins(ir (r$!und declanGat de iritaEia #r$n:icA3 ins(ir care "AreGte
val$area c$l$anei de aer ce va !i e*(ul,atA3 iar (rin destinderea siste"ului t$rac$(ul"$nar se
creea,A (re"i,a creGterii !$rEei de e*(ul,ie a "usculaturii e*(irat$are. Ur"ea,A $ scurtA !a,A de
a(nee cu 1l$ta Bnc:isA. E*(irul Bnce(e Bnainte de desc:iderea 1l$tei Bn aGa !el BncAt (resiunea
intrat$racicA creGte la (este 1$$ "" 51. Brusc3 1l$ta se desc:ide3 iar e*(ulsia e*(irat$rie (rin
c$ntracEia (uternicA a "usculaturii e*(irat$rii Gi (rin "arele 1radient (resi$nal alve$lA 6 1urA
deter"inA $ e*(ulsie a aerului care ($ate atin1e %0$ "Usec. C$l$ana de aer care se de(lasea,A cu
$ ast!el de vite,A antrenea,A c$r(ii strAini3 secreEiile Gi le eli"inA (rin (lA"?n.
Presiunea intra(ul"$narA !$arte "are deter"inatA de tuse ($ate declanGa $ serie de accidente.
Ru(tura se(turi$r Gi (ereEil$r alve$lari3 (neu"$t$ra*ul sau (neu"$"ediastinul sunt "ai rare
de$arece c$nc$"itent creGte Gi (resiunea (leuralA. Hn sc:i"#3 (eric$lul este (e linie circulat$rie
de$arece (resiunea "AritA intrat$racicA #l$c:ea,A Bnt$arcerea ven$asA3 creGte (resiunea ven$asA
centralA3 de#itul cardiac scade3 (ut?ndu6se instala insu!icienEA acutA circulat$rie cere#ralA
tran,it$rie. AceastA isc:e"ie cere#ralA stA la #a,a 7sinc$(ei tusi1ene7. La #Atr?ni Gi
ater$scler$tici3 (eric$lul este cu at?t "ai "are.
La #$lnavii #r$nGitici3 Bn a#senEa unui a(arat "uc$ciliar distrus de #$alA3 tusea rA"?ne sin1urul
"ecanis" de a(Arare (entru a se asi1ura Bn c$ntinuare evacuarea secreEiil$r3 a (articulel$r strAine
in:alate etc.
B$lnavii tuGesc de $#icei su# !$r"A de c:inte de tuse Bn serie. Aceasta se dat$reGte (ersistenEei
stArii de irita#ilitate rece(t$ril$r c$ntinuu e*citaEi de $ s(utA aderentA3 1reu "$#ili,a#ilA. ar Bn
acelaGi ti"(3 ins(irul (r$!und3 c$l$ana de aer deter"inatA de aceasta3 e*citA rece(t$rii tusi1eni
care v$r iniEia $ n$uA tuse Ga"d. Aceasta (resu(une $ creGtere i"($rtantA a e*cita#ilitAEii acest$r
acest$r rece(t$ri.
Tusea este desi1ur un si"(t$" su(ArAt$r (entru #$lnav Gi nu este de "irare cA #$lnavul s$licitA
"edica"ente cal"ante sau in:i#ante ale tusei. Este BnsA $ er$are sA6i ad"inistrA" (acientului
ast!el de "edica"ente& Tusea tebui Aeducat0A nu inhibat0. B$lnavul tre#uie sA BnveEe cu" sA
tuGeascA ca sA reali,e,e (rin tuse $ #unA evacuare a secreEiil$r3 cu" sA tuGeascA (r$ductiv cu un
e!$rt c?t "ai "ic Gi cu" sA tuGeascA !ArA sA se e*(unA la eventualele accidente declanGate de
www.CautaReferate.com Page 46
c:inta de tuse 9sinc$(a tusi1enA3 ru(turi alve$lare3 :e"$ra1ii din venulele su#cutanate ale !eEei
sau 1?tului3 :ernii a#d$"inale etc.;
E*istA BnsA Gi tuse declanGatA de cau,e din a!ara ar#$relui tra:e$#r$n:ic. Acestea sunt
7ne(r$ductive73 ne!i,i$l$1ice. Rece(t$rii (entru aceste accese de tuse sunt Bn alte terit$rii de
inervare va1alA 9rin$!arin1e3 larin1e3 (leure3 tu# di1estiv3 ane*e3 (erit$neu3 c$nduct auditiv etc;
O altA cate1$rie este !$r"atA de 7tusea nerv$asA73 declanGatA de !act$ri (si:$1eni. esi1ur cA un
#r$nGitic ($ate (re,enta Gi $ ast!el de tuse3 "$tiv (entru care se i"(une Bnt$tdeauna $ atentA
investi1are Gi a(reciere a cau,ei accesel$r de tuse.
O tuse iritativA care $#$seGte #$lnavul ($ate !i cal"atA cu "edicaEie 9c$deinA3 di$ninA;3 dar Gi cu
e*erciEii de liniGtire :i(ere*cita#ilitAEii ,$nel$r tusi1ene su(eri$are 9larin1e6tra:ee;. Se va ins(ira
(rin 1urA3 a($i Bncerc?nd sA se "enEinA t$racele ca Bn ins(ir3 se va retracta a#d$"enul in!eri$r3
lAs?nd sA se evacue,e aerul 7ca de la sine7. Hn acest !el se (r$duce $ e*(iraEie !ArA (resiune iar
c$l$ana de aer nu va BntreEine irita#ilitatea rece(t$ril$r de tuse.
Pe de altA (arte nu $rice tuse3 c:iar declanGatA de rece(t$rii tra:e$#r$n:ici3 este $ tuse e!ectivA Gi
e!icientA. O serie de studii au d$vedit cA la individul sAnAt$s3 ca Gi la (acienEii !ArA e*(ect$raEie3
tusea nu este e!icientA3 nu eli"inA (articulele in:alate de te!l$n "arcate de dia"etru . "icr$ni.
O#servaEii ase"AnAt$are au (u#licat Gi ]eats cu c$la#. Bn 1W/-. Eli"inarea (rin tuse a
(artciulel$r de te!l$n "arcate cu tec:neEiu este ra(idA nu"ai dacA e*istA $ secreEie
tra:e$#r$n:icA su!icientA. Cu alte cuvinte (elicula de secreEie care ac$(erA cilii3 (r$dusA de
celulele calici!$r"e3 nu este su!icientA sA deter"ine un 7clearance7 #r$n:ic (rin tuse. Tre#uie sA
intervinA secreEia 1landel$r su#"uc$ase (entru ca tusea sA ($atA deveni e!icientA. Aceste studii
au "ai i"(us Gi i($te,a cA unul din r$lurile (rinci(ale ale acest$r 1lande su#"uc$asi ar !i
t$c"ai de a (r$duce "ucus iritant Gi declanGat$r de tuse e!icientA.
Tusea ($ate !i ine!icientA Gi d$ar dat$ritA !a(tului cA #$lnavul 7nu Gtie7 sA tuGeascA.
O tuse ($ate deveni e!icientA dacA:
6 se e*ecutA la $ ca(acitate vitalA su!icientA3 care sA asi1ure v$lu"ul necesar de aer al c$l$anei de
e*(ulsie@
6 se e*ecutA cu $ !$rEA de (r$(ulsie a aerului su!icient de "are. Hn 1eneral se (are cA #$lanvul
tre#uie sA ($atA reali,a $ vite,A de !lu* e*(irat$r "a*i" 9MEDR; de cel (uEin -$ lE"in. Aceasta
Eine3 Bn a!arA de re,istenEele la !lu*3 de !$rEa "uscularA a "usculaturii e*(irat$rie@
6 se e*ecutA din ($,iEii de !acilitare.
www.CautaReferate.com Page 47
eci te:nica BnvAEArii tusei se va re!eri la:
1. P$,iEi$narea c$r(ului Bn ti"(ul tusei
%. M$dalitatea de c$ntr$l a res(iraEiei
&. t$ni!ierea "usculaturii e*(irat$rii
1. P$,iEiile (entru tuse. Hn 1eneral3 sunt ($,iEii care !acilitea,A e*(irul (rin uGurarea c$ntracEiei
"usculaturii (eretelui a#d$"inal cu creGterea (resiunii intraa#d$"inale3 ca Gi (rin c$ntracEia
"usculaturii t$racale care creGte (resiunea intrat$racicA.
a; P$,iEie Ge,?nd3 u"erii rela*aEi Gi r$taEi Bn !aEA3 ca(ul Gi s(atele uG$r !lectate3 ante#raEele
s(ri8inite3 1enunc:ii !lectaEi3 (ici$arele se s(ri8inA (e s$l. O (ernA Bn ,$na a#d$"inalA EinutA cu
#raEele a8utA la ridicarea dia!ra1"ului (rin (resarea (eretelui a#d$"inal. Hn ti"(ul e*(ulsiei
aerului Bn tuse3 trunc:iul se a(leacA Bnainte.
P$,iEii (entru antrenarea unei tuse e!iciente
#; acA #$lnavul nu ($ate (ArAsi (atul3 el va lua ($,iEie se"iGe,?nd sau Bn decu#it lateral3 cu
trunc:iul ridicat Gi a(lecat Bn !aEA3 cu 1enunc:ii !lectaEi. Te#uie reEinut cA $ ($,iEie de decu#it
d$rsal sau lateral $#iGnuitA nu !av$ri,ea,A e*(ect$raEia (rin tuse.
%. C$ntr$lul res(iraEiei Bn accesul de tuse. Pacientul va ins(ira (e nas3 lent Gi (r$!und. Hn ins(ir3
trunc:iul va !i "enEinut dre(t3 ca(ul ridicat. u(A cu" se Gtie3 ins(irul (e nas a8utA utili,area
dia!ra1"ului Gi "usculatura t$racalA in!eri$arA3 Bn ti"( ce ins(irul (e 1urA (r$"$vea,A
"usculatura t$racalA su(eri$arA Gi "uGc:ii acces$ri ins(irat$ri. Hn ins(ir3 a#d$"enul va !i B"(ins
Bnainte3 (res?nd (erna.
Aerul3 $datA ins(irat3 este (Astrat c?teva secunde Bn (lA"?n. +ura Bnc:isA3 (alatul ridicat3 aGa
cu" se Bnt?"(lA Bntr6un cAscat cu #u,ele li(ite.. E*(ulsia aerului se va a!ce Bn %6& re(ri,e
9!racEi$nat;3 Bn ti"( ce trunc:iul se a(leacA Bnainte iar a#d$"enul se tra1e Bna($i. Se va ur"Ari ca
sunetul (r$dus de tuse sA !ie (r$!und3 r$tund3 surd3 ceea ce traduce tusea e!icientA3 (r$ductivA3
care antrenea,A cAile #r$n:ice in!eri$are. O tuse cu t$nalitate ridicatA 7s(artA7 este $ tuse
ine!icientA3 care vine din cAile su(eri$are tra:e$larin1iene.
C?nd $#servA" cA (acientul Bn ti"(ul tusei e*ecutate ca "ai sus se c$n1esti$nea,A la !aEA Gi 1?t3
d$vadA a unei (resiuni "ari intrat$racice3 v$" cere ca Bnainte de a e*ecuta e*(ulsia de tuse
(r$(riu6,isA el sA arunce a!arA din (lA"?n $ "icA cantitate de aer. Hn acest !el3 e*(ulsia se va !ace
de la un nivel (uEin "ai 8$s dec?t acela al ca(acitAEii vitale Gi va !i "ai lentA3 "ai (uEin vi$lentA.
www.CautaReferate.com Page 48
acA (acientul este slA#it sau tusea Bi (r$v$acA a"eEeli $ri sen,aEie li($ti"icA3 va !i s!Atuit sA
tuGeascA cu 1ura Gi 1l$ta desc:isA. Res(ectiv3 du(A ins(ir va rA"?ne cu 1ura desc:isA3 !ArA
(eri$ada de a(nee Gi !ArA creGtere de (resiune intrat$racicA. La (acienEii cu "are :i(erin!laEie
(ul"$narA3 nu se va a"inti la Bnce(ut de ins(ir. N$r !i BnvAEaEi d$ar cu" sA e*(ul,e,e aerul Bn &6
' re(ri,e cu a(lecarea trunc:iului Bn !aEA. Mai a($i se va educa Gi ins(irul3 s$licit?nd BnsA
ins(iruri "ici.
Evident3 #$lnavul va re(eta de c?teva $ri tusea (?nA c?nd va evacua $ s(utA care liniGteGte
re!le*ul tusi1en.
e "ulte $ri BnvAEA" (acientul sA tuGeascA du(A te:nica de "ai sus c:iar Bnna#senEa re!le*ului3
Bn "$d v$it3 (entru a a8uta drena8ul #r$n:ic. Pute" sti"ula re!le*ul de tuse (rin (rinderea Bntre
de1ete a cartila8ului cric$id Gi "iGcarea lui s(re st?n1a6drea(ta.
&. T$ni!ierea "usculaturii e*(irat$rii. Acest $#iectiv este a#s$lut necesar (entru a $#Eine $ tuse
e!icientA3 dar nu are ni"ic (articular ca te:nica !aEA de ceea ce a !$st discutat la 1i"nastica
res(irat$rie (r$(riu6,isA.
Pr$#le"ele cele "ai di!icile le ridicA #$lnavii cu dureri "ari t$racice3 la care e!$rtul de tuse este
c:inuit$r3 ca Gi (entru #$lnavii c$"at$Gi3 va !i necesarA as(iraEia #r$nGicA (?nA c?nd tre(tat3 cu
(recauEiuni3 se Bnce(e educarea tusei.
ducarea #orbitului
Nu tre#uie uitat cA v$r#itul este a d$ua "are !uncEie a a(aratului res(irat$r.
T$nul se !$r"ea,A (rin $scilaEiile c$r,il$r v$cale3 cu a"(li!icare Bn cavitatea su(ra1l$ticA
9larin1$!arin1ianA;3 care are r$l de cutie de re,$nanEA. Ni#raEia c$r,il$r este deter"inatA de
c$l$ana de aer e*(iratA. Hn ti"(ul v$r#itului3 "usculatura a#d$"in$t$rac$!arin1ianA rA"?ne
c$ntractatA3 iar re,istenEa la !lu* creGte !$arte "ult3 1l$ta !iind $#stac$lul cel "ai i"($rtant Bn
!aEa !lu*ului e*(irat$r. eci3 (e de $ (arte "enEinerea unei c$ntracEii (er"anente a "usculaturii
la $ aceeaGi intensitate Bn ti"(ul v$r#irii3 (e de altA (arte creGterea re,istenEel$r dina"ice Bn e*(ir
e*(licA di!icultAEile (e care le au de!icienEii res(irat$ri cu v$r#itul. SA "ai adAu1A" cA Bn v$r#ire
ins(irA" de $#icei (e 1urA3 care rA"?ne desc:isA de la ulti"a v$calA3 ins(irul (r$duc?ndu6se
!$arte ra(id du(A ter"inarea unui cuv?nt sau sila#e. T$ate acestea cresc dis(neea #$lnavului3 Bl
www.CautaReferate.com Page 49
!ace sA nu ($atA v$r#i cursiv3 sA se $(reascA la "i8l$cul unui cuv?nt (entru a res(ira3 v$r#irea lui
devine (eni#ilA. Acest !a(t de(ri"A #$lnavul3 Bl !ace sA evite $ viaEA s$cialA n$r"alA3 Bi "AreGte
c$nGtiinEa in!ir"itAEii lui.
Este de "irare de ce3 t$tuGi3 Bn "ulte (r$1ra"e de recu(erare ale de!icienEil$r res(irat$ri nu se
a"inteGte ni"ic sau a(r$a(e ni"ic des(re acest as(ect. H"(reunA cu alEi s(ecialiGti n$i crede" cA
educarea v$r#itului tre#uie sA re(re,inte $ (re$cu(are $#li1at$rie a "edicului Bn cadrul
(r$1ra"ului de recu(erare (e care6l $r1ani,ea,A (entru de!icientul res(irat$r "ai ales $#structiv.
e !a(t3 $#iectivul educArii v$r#itului este "ulti(lu3 re(re,ent?nd Gi un !$arte #un e*erciEiu
(entru reducarea res(iraEiei (r$(riu6,ise.
Te:nica educArii v$r#itului Bnce(e (rin a e*(lica #$lnavului "ecanis"ul3 acestui (r$ces Gi care
sunt cau,ele de1radArii lui. Hn c$ntinuare3 Bn !uncEie de 1radul dis(neei3 v$" antrena (acientul la
a ad$(ta un rit" de v$r#ire adecvat (entru 1radul de!icitului ventilat$r. Aceasta Bnsea"nA a6l
$#iGnui sA e*(ri"e Bntr6$ e*(iraEie un nu"Ar li"itat de cuvinte Gi sila#e3 sA se e*(ri"e Bn
(r$($,iEii scurte.
Se v$r alcAtui 1ru(uri de cuvinte (e care (acientul le va citi cu v$ce tare de "ai "ulte $ri (e ,i.
Diecare 1ru( va !i r$stit Bntr6$ sin1urA e*(irare3 a($i un alt ins(ir Gi un alt 1ru( citit etc. Tre(tat
aceste 1ru(uri v$r !i alcAtuite din "ai "ulte cuvinte3 res(ectiv sila#e. acA este ($si#il3 aceste
1ru(uri de cuvinte v$r !i su# as(ect versi!icat. IatA c?teva e*e"(le de e*(ir cu '6. sila#e:
Res(ir "ai rar N$r#esc "ai rar
Res(ir "ai uG$r N$r#esc liniGtit
Nu "ai 1?!?i A" e*(irul #un
Sunt "ai rela*at Nu !ac e!$rt etc.
IatA un e*e"(lu de B"(ArEire a unei !ra,e (e 1ru(a8e de cuvinte a(r$*i"ativ e1ale ca e!$rt
res(irat$r:
Scriu $ scris$are
Dratelui "eu
es(re #$ala "ea
ci trata"entul ei
www.CautaReferate.com Page 50
Aceste 1ru(uri de cuvinte se v$r citi la di!erite rit"uri3 la Bnce(ut "ai re(ede a($i din ce Bn ce
"ai rar. Se va trece a($i la 1ru(a8e "ai a"(le ca structurA sila#icA. S(re e*e"(lu:
A trecut Bnt?i $ #$are Cu ac$rduri lun1i de lirA
Pe deasu(ra viil$r I6au rAs(uns !?neEele
ci6a !urat de (rin ($n$are T$ate !l$rile G$(tirA
Pu!ul (A(Adiil$r Hnt$rc?ndu6Gi !eEele
Mereu se va ada(ta rit"ul de citire la ($tenEialul res(irat$r. Orice rArire a rit"ului Bnsea"nA $
lun1ire a e*(irului.
Hn s!?rGit "ai a($i se va trece la citirea un$r 1ru(a8e "ult "ai di!erite ca nu"Ar de sila#e Gi
cuvinte. IatA un e*e"(lu:
O cli(A i6a" cre,ut ar:en1:eli
Hn s(adA Gi6n (rivire crunEi3
Cu su!lete
Ca niGte "unEi.
Hn al nAde8dii ,#$r
Le6a" dat $1$rul "eu3 ca sA6l ridice6n cer3
ci d$ar cu st?rvuri "6a" ales
Pe ur"a l$r.
Hn acest stadiu3 se ($ate c$ntinua cu e*erciEii de c?ntat (e te*te sau sila#e v$calice.
C$relaEia str?nsA dintre !$r"area sunetului Gi res(iraEie !ace ca e*erciEiile de !$l$sire c$rectA a
v$cii sA !ie Bn acelaGi ti"( un !$arte #un "i8l$c de antrena"ent res(irat$r.
-eeducarea respiratorie .6biecti#e
Se a(recia,A cA $#iectivele reeducArii res(irat$rii sunt ur"At$arele:
www.CautaReferate.com Page 51
1. SA creascA v$lu"ele de aer "$#ili,a#ile3 (entru Bntre1 (lA"?nul sau nu"ai Bn anu"ite
re1iuni (ul"$nare.
%. SA scadA travaliul ventilat$r !ie (rin scAderea re,istenEel$r dina"ice la !lu*3 !ie (rin
creGterea c$"(lianEei t$racice3 !ie (rin a"#ele3
&. SA t$ni!ice "usculatura res(irat$rie.
'. SA c$ntr$le,e Gi sA c$$rd$ne,e rit"ul res(irat$r.
E*ercitiile de res(iratie ($t !i variate (rin :
!recventa de res(iratie (e "inut
"$dalitatea de "iscare a t$racelui si a#d$"enului
durata !a,el$r res(irat$ri
c$"#inarea !a,el$r res(irat$ri
($stura de e*ecutie
diri8area aerului la nivelul cail$r res(irat$ri
iri8area aerului la nivelul cail$r res(irat$ri su(eri$are 9nas3 cavitate #ucala3 !arin1e3 larin1e;
Nasul : (uri!ica3 incal,este3 u"e,este3 directi$nea,a aerul .
Su#iectul tre#uie sa !ie intr6$ ($,itie c$recta3 cu ca(ul dre(t3 u"erii rela*ati3 t$arcele si
a#d$"enul in linie drea(ta. Se va lucra :
ins(ir (e cate $ nara
ins(iruri re(etate 9adul"eca;
ins(ir cu #aterea rit"ica (e ari(ile nasului
e*(ir cu #u,ele stranse
www.CautaReferate.com Page 52
e*(ir cu (r$nu"tie de c$ns$ane re,$nante 9:3 s:3 t,;
e*(ir cu (r$nuntie de v$cale 9a3e3i3$3 u;
e*(ir cu (r$nuntia de sila#e care se re(eta 9lalala3 "a"a"a"a3 tatatata s.a;
e*(ir cu r$stirea unei !ra,e
a& 7iri@area aerului la ni(elul c0ilor respiratorii superioare (resu(une reeducarea ins(irului Gi
e*(irului. Ins(irul (e nas rA"?ne !$r"a cea "ai !i,i$l$1icA a res(iraEiei@ se s$licitA (acientului sa
ins(ire (e nas3 lin3 (relun1 9i"it?nd "ir$sirea unei !l$ri;3 Bntruc?t e*ecutarea !$rEatA deter"inA
#r$n:$s(as"ul. Ins(irul "$#ili,ea,A dia!ra1"ul3 !a(t evident Gi de #$"#area a#d$"enului.
E*(irul se e*ecutA de $#icei t$t (e nas3 BnsA3 la #$lnavul ast"atic se s$licitA e*(iraEia $ralA3
(entru a di"inua re,istenEa la !lu* din ti"(ul e*(irului. Se s$licitA $acientului sA e*(ire (e 1urA3
cu #u,ele str?nse 9ca (entru !luierat; sau sA e*(ire (r$nunE?nd: d!K3d:K3 dsK3 d(!K@ aceastA
te:nicA3 nu"itA dres(iraEia cu #u,ele str?nseK 9pursed lips breathin!; creea,A $ (resiune re1la#ilA
la ieGirea aerului Bn at"$s!erA3 B"(iedic?nd ast!el c$la(sul #r$n:ic e*(irat$r.

Ins(ir E*(ir
b& Reeducarea respira/iei abdominale (resu(une BnvAEarea res(iraEiei a#d$"inale c$recte.
escrierea te:nicii: (acientul se a!lA Bn decu#it d$rsal cu ca(ul Bn ante!le*ie (rin s(ri8in (e (ernA
cu 1enunc:ii !lectaEi3 (entru rela*area "usculaturii a#d$"inale@ "iGcArile res(irat$rii se v$r
e!ectua su# c$ntr$l "anual@ ins(irul va !i Bns$Eit de ante(ulsia a#d$"enului3 e*(irul de
retr$(ulsia a#d$"enului. u(A ce se va $#Eine $ res(iraEie a#d$"inalA c$rectA3 se v$r as$cia
"iGcAril$r a#d$"inale cele ale t$racelui in!eri$r3 reali,?nd ast!el cel "ai c$rect "$del res(irat$r3
cel al res(iraEiei a#d$"in$t$racale in!eri$are.
www.CautaReferate.com Page 53
c& Reeducarea respira/iei costale are la #a,A c$nGtienti,area "iGcAril$r t$racale ce se reali,ea,A
(rin (r$ducerea de cAtre )inet$tera(eut a un$r c$ntrare,istenEe (entru "iGcArile c$stale3 ast!el
!$rE?nd "uGc:ii sA lucre,e la $ tensiune crescutA3 "ult "ai uG$r de sesi,at de cAtre
(acient.escrierea te:nicii: "?inile )inet$tera(eutului se (lasea,A (e ,$na d$ritA3 cu de1etele
dea lun1ul c$astel$r@ se s$licitA e*(irul c$"(let ti"( Bn care "?inile )inet$tera(eutului e*ecutA
$ (resiune (e (eretele c$stal3 ce creGte (e "AsurA ce se a(r$(ie s!?rGitul e*(irului 9este !a,a de
(unere Bn tensiune a "usculaturii res(ective;@ ins(irul va 1Asi Bn ,$na antrenatA $ c$ntrare,istenEA
creatA de "?inile )inet$tera(eutului3 ceea ce va necesita $ creGtere a tensiunii "usculaturii
ins(irat$rii interesate (entru reali,area !a,ei de ins(ir@ Bn c$ntinuare3 (resiunea e*ercitatA va slA#i
tre(tat3 (e "AsurA ce se ter"inA ins(irul3 Bn aGa !el Bnc?t3 Bn !inal3 t$racele sA !ie li#er de $rice
(resiune. Re1iunile t$racice (e care se e*ecutA te:nica cu c$ntrare,istenEA sunt: a. re1iunea
c$stalA in!eri$arA3 #. re1iunea c$stalA "i8l$cie Gi c. re1iunea c$stalA su(eri$arA.

Controlul i coordonarea respira4iei este un $#iectiv i"($rtant al reeducArii res(irat$rii (rin
care se ur"AreGte scAderea ta:i(neei (rin c$nGtienti,area unei sc:e"e ventilat$rii adecvate
de!icitului !uncEi$nal res(irat$r Gi s$licitAril$r variate ale activitAEii ,ilnice. Se ur"Aresc scAderea
!recvenEei res(irat$rii Gi c$ntr$lul !lu*ului de aer.ScAderea !recvenEei res(irat$rii se reali,ea,A3 la
#$lnavul $#structiv3 (rin c$ntr$lul ra($rtului Bntre !a,ele ciclului res(irat$r. CreGterea (au,ei
($stins(irat$rii reEinerea aerului Bn (lA"?ni 9a(neea ($stins(irat$rie; se utili,ea,A Bn sc$(ul
e1ali,Arii ventilaEiei la nivelul tutur$r c$"(arti"entel$r (ul"$nare.
C$ntr$lul !lu*ului de aer3 la un #$lnav dis(neic3 se reali,ea,A (rin (relun1irea !a,ei ins(irat$rii
c$nc$"itent cu scAderea rit"ului res(irat$r.
www.CautaReferate.com Page 54
'ntrenamentul la efort dozat
T$leranta la e!$rt este (rinci(ala "asura (entru a(recierea ca(acitatii de "unca a #$lnavului
res(irat$r.
In antrena"ent la e!$rt se v$r ur"ari ur"at$rii (ara"etrii:
a(aritia sau cresterea dis(neei
a(aritia unei starii de disc$n!$rt
a(aritia sau cresterea unei res(iratii ,1$"$t$ase
a(aritia ta:i(neei
cresterea rit"ului cardiac (este 11461%4 sau arit"ic
a(aritia un$r dureri t$racice de ti( c$nstrictiv 91:eara; sau (resiune in ,$na sternului.
Hn ti"(ul e*erciEiului !i,ic3 necesarul de O
%
celular creGte Gi c$nc$"itent creGte Gi eli"inarea de
CO
%
$#li1?nd res(iraEia sA EinA (asul cu n$uA situaEie3 res(ectiv sA "enEinA :$"e$sta,ia 1a,el$r
Gi i$nil$r de 5.Pentru un individ sAnAt$s3 "enEinerea :$"e$sta,iei Bn e!$rt este $#iGnuitA3 deGi
CO
%
se (r$duce (eri!eric Bn cantitAEi "ari. $ar Bn e!$rturi !$arte intense3 c?nd a(are lactacide"ia
sau la altitudine "are3 se instalea,A :i($*e"ia. Hn 1eneral3 se s(une cA e!$rtul adecvat deter"inA
$ stare i,$ca(nicA3 i,$:idricA Gi :i(er"eta#$licA.
Se Gtie din !i,i$l$1ie3 cA Bn ti"(ul unui e!$rt c$nstant ventilaEia 9N
E
; trece (rin !a,e:
6 !a,a 1 este $ #ruscA creGtere a ventilaEiei3 $datA cu Bnce(erea e!$rtului. Nal$area acestei
N
E
varia,A de la individ la individ3 une$ri este (este -$< din N
E
al !a,ei a &6a3 dar de $#icei
rA"?ne su# -$<. Aceasta la un e!$rt "ediu3 cAci la une!$rt intens N
E
al !a,ei 1 este $ "icA
!raEiune c$"(arativ cu N
E
al !a,ei a &6a@
6 !a,a a %6a este $ tran,iEie3 re(re,ent?nd $ creGtere c$ntinuA de N
E
(?nA se atin1e
val$area de 7steadY6state7. urata ei este Bn !uncEie de intensitatea e!$rtului3 !iind cu at?t "ai
lun1A cu c?t e!$rtul este "ai intens@
www.CautaReferate.com Page 55
6 !a,a a &6a este nivelul de 7steadY6state7 al ventilaEiei3 (este care aceasta nu "ai creGte
$ric?t a" (relun1i e!$rtul.
E*istenEa unei (ertur#Ari la nivelul a(aratului ventilat$r ($ate deter"ina $ retenEie a CO
%
cu
acid$,A res(irat$rie la val$ri "ult "ai "ici de e!$rt dec?t Bn c$ndiEii !i,i$l$1ice.
RAs(unsul ventilat$r la e*erciEiul !i,ic este (r$($rEi$nal cu (r$ducerea de CO
%
sau3 "ai e*act3 cu
eli"inarea de CO
%
(rin (lA"?n. Hn !$nd3 ventilaEia este c:e"atA sA eli"ine CO
%
din circulaEia
(ul"$narA3 eli"inare care se !ace Bn c$relare cu c$ncentraEia CO
%
alve$lar cu care este Bn
c$ntact s?n1ele ca(ilarului (ul"$nar. Cu c?t va !i CO
%
"ai crescut alve$lar3 cu at?t ventilaEia va
creGte "ai "ult Gi va re1la nivelul CO
%
san1uin .
Intr$ducerea antrena"entului !i,ic la un :andica(at res(irat$r are dre(t re,ultat creGterea
t$leranEei la e!$rt (rin:
6 a"eli$rarea ventilaEiei (rintr6$ "ai #unA c$$rd$nare a 7($"(ei "$trice7
t$rac$a#d$"inale3 (rintr6un #un antrena"ent al "usculaturii res(irat$are3 ceea ce duce la $
c:eltuialA ener1eticA "ai "icA@
6 creGterea su(ra!eEei de sc:i"# alve$l$ca(ilarA (ul"$narA3 cu a"eli$rarea Bn cele "ai
"ulte ca,uri a ra($rtului NUX. A"eli$rarea di!u,iunii $*i1enului@
6 creGterea e*tracEiei (eri!erice a O
%
3 B"#unAtAEirea utili,Arii lui Bn res(iraEia tisularA@
6 creGterea PaO
%
la $ #unA (arte dintre #$lnavi@
6 a"eli$rarea (er!$r"anEei cardiace3 (rin antrena"entul la e!$rt d$,at@
6 a"eli$rarea c$ndiEiei (si:ice3 (rin scAderea tre(tatA a sen,aEiei de de(endenEA3 (rin
dis(ariEia sen,aEiei de tea"A Bn !aEa e!$rtului.
ANTRENAMENTUL MUSC5ILOR INSPIRATORI
Reeducarea res(iratiei (rin antrenarea s(eci!ica a "usculaturii ins(irat$rii a !$st de"$nstrate
de $ serie de clinicicare au aratate!icienta acestei "et$de.Ast!el s6a c$nstat cresterea
su(li"entara a andurantei si ca(acitatii aer$#e a "usc:il$r ins(ira$ri la (acientii tratati cu
#r$n:$dilatat$are3la care s6a as$ciat antrena"entul s(eci!ic al "usculaturii ins(irat$rii
www.CautaReferate.com Page 56
Antrena"entul "usculaturii ins(irat$rii se va e!ectua la 04< din SMIP9(resiunea ins(irat$rie
"a*i"a ce ($ate !i "entinuta de catre un (acient (e t$ata durata ins(irului;6intensitate ce
asi1ura un #ene!iciu cert du(a 0 sa(ta"ani de antrena"ent.urata sedintel$r de antrena"ent este
de a(r$*i"ativ &4 "inute3e!ectuate cu $ !recventa de & $ri (e sa(ta"ana3!iind rec$"andata $
(eri$ada de re!acere de '0 $re intre sedinte.
Pentru e*e"(li!icare (re,enta" in c$ntinuare structura unei sedinte3cu (reci,area ca
aceasta ($ate !i li"itata ca durata in ac$rd cu ca(acitatea sau v$inta (acientuluide a c$ntinua:
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de .4 secunde3
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de '- secunde3
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de &4 secunde3
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de 1- secunde
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de 14 secunde
6. ins(iruri ur"ate de $ (au,a de - secunde.
Bi$!eed#ac)6ul dat de 1ra!ica s$!tFare6ului de antrena"ent re(re,inta un ele"ent su(li"entar
care c$nduce la cresterea e!icacitatii si c$"(liantei (acientului la aceasta "et$da de
antrena"ent.
ANTRENAMENTUL MUSC5ILOR E2PIRATORI
Antrena"entul "usc:il$r e*(irat$ri are $ i"($rtanta clinica "a8$ra.O#$seala "usculara
"ani!estata (rin scaderea !$rteisi andurantei"usc:il$r e*(irat$riva (ertur#a "ecanis"ele tusei
si e*(ect$ratiei ceea ce !av$ri,ea,a in!ectiile tractului res(irat$r in!eri$r si e*acer#arile acute ale
#$lii la acesti (acienti.Sti"ularea electrica transcutanata9SET;a "usc:il$r (eretelui a#d$"inal
($ate !i $ "et$da $(ti"a de a"eli$rare a dis!unctiei "usc:il$r e*(irat$ri.Pentru aceasta se v$r
(ractica sedinte de 1461- "inute de SET cu $ !recventa de & sedinte (e sa(ta"ana ti"( de .60
sa(ta"ani
aca starea clinica a (acientului si (er!$r"anta "usculara a (acientului (er"ite3se
rec$"anda su(li"entar e!ectuarea un$r e*ercitii i,$t$nice (entru "usculature (eretelui
a#d$"inal3in sedinte se(arate !ata de cele in care se (ractica sti"ularea neur$"usculara.
e$arece "usc:ii res(irat$ri sunt a(r$a(e i"t$tdeauana a!ectati la (acientii
(ul"$nari3antrena"entul l$r este rec$"andatca (arte inte1rate a (r$1ra"ului de rea#ilitare
(ul"$nara avand ca e!ecte cresterea !$rtei si re,istentei l$r3(recu" si scaderea clinic
se"ni!icativa a sen,atiei de dis(nee in re(aus si in ti"(ul e*ercitiulu
ANTRENAMENTUL AEROBIC E DORTA
www.CautaReferate.com Page 57
Antrena"entul aer$#ic de !$rta re(re,inta una sau "ai "ulte ti(uri de "iscari le1ate intre
ele3care se re(eat (ana la a(aritia $#$selii.Pentru #$lnavii (ul"$nari cr$nici este rec$"andat un
set de e*ercitii re(etae de 061- $ri in ti"(ul unei sedinte.E*ercitii rec$"andate:ridicarea un$r
1reutati3"ersul (e (anta3uractul scaril$r.Antrena"entul aer$# de !$rta3cu(rinde e*ercitii !i,ice de
intensitate intre -4 (ana la 0-<din c$ntractia "a*i"a v$luntara c$res(un,at$are unui sc$r intre
14 (ana la 1/ (e scala B$r1.C$ntractia "a*i"a v$luntara ($ata !i a(reciata (rin dinan$"etrie
sau (rin deter"inarea 1reutatii "a*i"e care ($ate !i ridicata $ sin1ura data.
Intensitatea crescuta a e!$rtului din ti"(ul antrena"entului de !$rta este e*(licate (artial (rin
e*istenta atr$!ieisi necesitatea cresterii "asei "usculare.Cea "ai u,uala "et$da de reantrenare a
!$rtei "usculare este e!ectuarea un$r (r$1ra"e de e*ercitii cu statice6i,$"etrice ass$ciate
e*ercitiil$r cu 1reutati si cel$r e!!ectuate la a(arate scri(etisau (ar1:iidin cadrul salil$r de !$rta.
ANTRENAMENTUL AEROBIC E ANURANTA
Acest ti( de de antrena"ent ($ate avea structura celui de !$rta utili,and insa intensitati
"ai "ici si $ durata "ai "are a sedintel$r de antrena"ent.In aceasta cate1$rie se inscriu
"$dalitati de antrena"ent aer$#ic ca:"ers3in$t.ciclis"31i"nastica aer$#ica3dans.Se rec$"anda
ca e*ercitiile de anduranta sa se des!as$are de &3/ $ri (e sa(ta"ana cu intensitate de '4604< din
c$nsu"ul "a*i" de $*i1en9NO%"a*;atins in ti"(ul testarii la e!$rt.urata sedintel$r de
antrena"nt ($ate varia de la &4 la .4 "in.
Se rec$"anda structurarea antrena"entului aer$#ic de anduranta (e & nivele3de
(r$1resiune:
6Stadiul initial6in care intensitatea nu tre#uie sa de(aseasca -4< din NO%"a*3iar durata
sedintei de antrena"ent (r$(riu6,is creste de la 14 la %4 "inute3la care se adau1a !a,ele de
incal,ire si revenire du(a e!$rt de cate - "inute !iecare.urata e*ercitiil$r si !recventa de
antrena"ent tre#uie crescuta in acc$rd cu (erce(tia si"(t$"el$r de catre (acientsi statusul clinic
al acestuia.
6Stadiul de acu"ulare6in care se incearca $ crestere a intensitatii e!$rtului (ana la 04<
din NO%"a* daca acest lucru este ($si#il si a duratei sedintei de antrena"ent de (ana la -4
"inute.
6Stadiul de "entinere6ince(e du(a . luni de la initierea (r$1ra"ului de antrena"ent si
c$ntinua (e (eri$ada neli"itata.
www.CautaReferate.com Page 58
/. ".6 Prisecaru 5iminica
ata nasteri :14.4%.1W.. 6'. ani
$"iciliu L$calitatea C$stesti 3budet Iasi
L$c de Munca :(latit$r C.A.S
ata Internari 1&.4'.%414
ata e*ternarii:%1.4'.%414
ia1n$stic (rinci(al:Ast" #r$nsic inter"itent 3N$dul tir$idian
2oti(ele internari :cri,e de dis(nee (ar$*ista 3astenie 3(al(itatii 3sen,atia de n$d in 1at
Antecedente heredo Bcolaterale :"a"a decedata // ani ast" #r$nsic 3tata decedat la 0& ani rinita
aler1ica 31 c$(il cu #r$nsita ast"atica
Antecedente (ers$nale :c$lecistet$"ie 3ast" #r$nsic (artial c$ntr$lat
C$nditii de viata @c$ntr$l$r CTC !a#rica de "etal 3ti"( de &4 ani
nterpretari spirometrice pe data %* &C* 'C%C @
CNa O'404 ML 3NEMSaO%'.4 "l 3CNUNEMSO.431< 3N"a*i"alO/&30 lU"in 3MED
-4
O'3& lUs
E*a"en Anat$"$6(at$l$1ic
Eritr$cite O'3' "il @5e"$1l$#ina O1%3W 1r< : 5e"at$crit O&031 < : Leuc$cite O-3/
N.S.5 U1:O&' "" @ Tri1liceride O0- 344 1r <$
) ".6 Teaca Dorina
ata nasteri %..41. 1W.1
$"iciliu .Iasi
Ocu(atie :(ensi$nar
ata internari :%&.4&.%414
ata e*ternari 41.4' %414
2oti(ele internari :ce!alee $cci(itala 3durere (rec$rdiala cu caracter de 1:eara 3care durea,a 1U%:
si revine s($ntan 3dis(nee de e!$rt "edie 3ede"e (ersistente 3dis(nee n$cturna cu $rt$(nee
3durere in re1iunea l$"#ara cu iradiere (e "e"#rele in!eri$are alter"ativ
www.CautaReferate.com Page 59
7ia!nostic :Ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic C!$r"a (ersistenta 3 (ici$r (lat si val1 #ilateral 3
$#e,itate 1r. I
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a 04 ani@1$nartr$,a 3c$*artr$,a 3tata decedat /W ani IMA
Antecedente (ers$nale :in c$(ilarie rinita acuta 3&W ani sin$,ita acuta 3c$lecistita cr$nica la '' ani
3tul#urare de(resiva "a8$ra la '0 ani
L$c de "unca :te:nician r$"telec$"
E*a"en anat$"$6(at$l$1ic:
Eritr$cite O'3/- "il@ 5e"$1l$#inaO1&3W 1r.<
5e"at$crit O'130<
Tri1liceride OW4 1r<4
+lice"ieO43W'
Pr$#e res(irat$rii : 14.4& %414
NCO14'<
NEMSO111<
DUCNO14/<
I.T O/W3/<
1 " .6 Ciresica lena
ata nasterii 14.4..1W-.
$"iciliu :Iasi
Ocu(atie :(ensi$nar
ata internarii 1'.4'.%414
ata e*ternarii :%1 .4'.%414
7ia!nostic principal :ast" #r$nsic (ersistent "$derat c$ntr$lat "edica"ent$s 35TA 1r II3an1$r
sta#il de e!$rt
2oti(ele internarii :tuse seaca F:ee,in1 3durere (arasternala accentuata de tuse 3dis(nee la
e!$rturi "edii 3verti8 3acu!ene 3durere l$"#ara cu iradiere in "e"#rele in!eri$are
Antecedente heredo3colaterale : "a"a 5TA 3ast" #r$nsic 3tata decedat IM 3 un c$(il ast"
#r$nsic
www.CautaReferate.com Page 60
Antecedente personale : '' ani accident vascular isc:e"ic 33'/ ani (ancreatita 3-1 ani ast"
#r$nsic (ersistent
E"amen anatomo3patolo!ic :Eritr$cite '/44444 3 5e"$1l$#inaO1&3/1r< 3 5e"at$crit O'43.<
Leuc$cite O./44 3 Tr$"#$citeO%/0.444 @ Tri1licerideO14W 1r<
4
@ NS5 U1:O%4""
$robe respiratorii data '%&C*&'C%C :
CNO&'W4 "l 3NEMSO%'04 "l 3ve"sUcvO/1<@3N"a*i"alO/'3' LU"in3 MEDO%3'lUsec
3 " .6 Mocanu lena
ata nasterii :14.4-.1W-4
$"iciliu :l$c. N$inesti 3bud. Iasi
Ocu(atia :(ensi$nar
ata internarii %&.4&.%414
ata e*ternarii :41.4' %414
7ia!nostic @ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic 3!$r"a inter"itenta
2oti(ele internarii :dis(nee de e!$rt 3astenie !i,ica3ina(etenta 3durere la nivelul articulatiei
sacr$iliace dre(t cu iradiere (e "e"#rul in!eri$r dre(t !ata laterala.
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata /% ani 3tata decedat .. ani se(tice"ie 3sara
decedata .% ani accident vascular cere#ral 3!rate decedat /% ani accident vascular cere#ral .
E"amen anatomo3patolo!ic : eritr$cite '3' "il 3:e"$1l$#ina 1%3'1r<3:e"at$crit &.30<
leuc$cite '3/ 33tri1liceride %4'1r<4 3tr$"#$cite %0&.444
$robe respiratorii data '+&C) 'C%C: CNaO'&14"l3 NEMSa O&4W4"l3
NEMSUCN O/13-<3N"a*i"alOW& lU"in 3MED
-4
O-3' lUsec
@. " .6 9azarica Maria
ata nasterii :%&.14.1W-4
$"iciliu . L$c Belcesti 38ud Iasi
ata internarii @1% .4'.%414
ata e*ternarii @1. .4'.%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic "$derat (ersistent c$ntr$lat
www.CautaReferate.com Page 61
2oti(ele internarii @des(nee de e!$rt cu e*(ect$ratie "uc$(urulenta 31reata varsaturi3durere la
nivelul articulatiei sca(ul$:u"erale stan1a si articulatie 1enunc:i stan1
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata 01 ani in!arct "i$cardic 3tata cancer 1astric
Antecedente (ers$nale :#r$nsita acuta
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite '3% "il3:e"$1l$#ina W30 1r < 3:e"at$crit &43' <
3leuc$cite .313tri1liceride 110 1r<
4
$robe respiratorii data %)&C*&'C%C: CNa O&4&4 "l 3NEMS a O%104 "l
NEMSUCNO/13%- 3N "a*i"alO.-3' lU"in 3MED
-4
O'3& lUsec
?. " .6 -oman &onela
ata nasterrii 1% .4% 1W0.
$"iciliu Iasi
L$c "unca :SC .MACOPRIS SRL.
ata internarii 1%.4' %414
ata e*ternarii 1-.4' %414
7ia!nostic : ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic inter"itent3disc$(atie l$"#ara
2oti(ul internarii :tuse (r$ductiva 3dis(nee de e!$rt 3cra"(e "usculare 3claudicatii #ilateral
1a"#e 3dureri la nivel cervical si d$rs$l$"#ar 3 articulatia u"ar dre(t
E"amen anatomo3patolo!ic :5e"$1l$#ina 1'3'1r< 3:e"at$crit &W3& <3tr$"#$cite %&4 3
NS5 U1:U/""
$robe respiratorii data %)&C*&'C%C: CNa O&W-4"l 3NEMSaO %104 "l3 NEMSUCNO --31<
N"a*i"al O.-3' lU"in 3MED
-4
O13' l Usec
A ." .6 Darie -odica
ata nasterii : 4' .40 .1W.4
$"iciliu : L$calitatea .I(atele 3bud Iasi
L$c "unca :(ensi$nar
ata internarii :%W 4& .%414
ata e*ternarii :4% .4' .%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (er"anent us$r 3s($ndil$discartr$,a C-6C.
www.CautaReferate.com Page 62
2oti(ele internarii : dis(nee 3tuse cu e*(ect$ratie 3verti8 3(areste,ii la nivelul "e"#rel$r
in!eri$are .
Antecedente heredo3colaterale :!iica cu ast" #r$nsic
Antecedente (ers$nale :ast" #r$nsic din 1W/% 3%44W sindr$" de(resiv
E"amen anatomo3patolo!ic : eritr$cite 'W44444 "il3:e"$1l$#ina 1&3% 1r< 3leu$cite --44
3tr$"#$cite &4/ 444 3tri1liceride 11&3' 1r <
$robe respiratorii )%&C)&'C%C :CN a O%044 "l 3NEMS a O1/44"l UNEMS UCN O.43-<
N"a*i"al O-1 lU"in 3MED
-4
O13' lUsec
+ .". 6 'radoaie Constantin
ata nasterii %% .40 .1W&W
$"iciliu :Iasi
L$c "unca :Pensi$nar
ata internarii 1& .4' .%414
ata e*ernarii %1 .4' .%414
Diagnostic :ast" #r$nsic indus de as(irina "$derat (eristent 35TA 3 an1$r sta#il de e!!$rt
2oti(ele internarii :dis(nee cu $rt$(neee 3tuse cu e*(ect$ratie "atinala 3ce!alee $cci(itala .
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata la // ani ast" #r$nsic 31 c$(il dia1n$sticat cu
ast" #r$nsic .
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite '30 "il3 :e"$1l$#ina 1'30 1r < 3:e"at$rit '&30 <
3tr$"#$cite %1' 3 leuc$cite / 3tri1liceride 1%1 1r <4.
$robe respiratorii %*&C*&'C%C :CNa O'4-4 "l W' < 3NEMS a O%-14 "l 003. < 3
NEMSUCN O.1 3W < 3N "a*i"al O/- 3& lU"in 0/3.< 3MED
-4
O&3% lUsec

B. " 6. Citelaru Maria
ata nasterii @4% .4W .1W-4
$"iciliu :L$c . u"esti .bud. Iasi
L$c "unca :Pensi$nar
www.CautaReferate.com Page 63
ata internarii : 10 .4& .%414
ata e*ternarii : 41 .4' %414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (ersistent c$ntr$lat 3an1$r sta#il de e!!$rt 3varice :idr$statice la
"e"#re in!eri$are
2oti(ele internarii :tuse (r$ductiva 3dis(nee de e!!$rt 3dureri (rec$rdiale cu caracter an1i$s
3(al(itatii3 varsaturi 31reata .
Antecedente (ers$nale :'% ani dia#et ,a:arat ti( II $ste$($r$,a .
E"amen anatomo3patalo!ic: eritr$cite '.44444 "il 3:e"$1l$#ina 1&3-1r< 3:e"at$crit '43'<
3leuc$cite '144 3tr$"#$cite %4W444 3NS5 1: U%1 "" 3tri1liceride W43-4
$robe respiratoriidin data '*&C)&'C%C :CN aO&W'W "l 3NEMS aO%&W4 "l 3
NEMS UCN O/% l U"in 3N "a*i"al O/% 3- l U"in 3 MED
-4
O& l Usec
/* " 6 .'nechitei Dumitru
ata nasterii :14 .4%.1W..
$"iciliu :L $c .C$tnari 3bud Iasi
Ocu(atia :Pensi$nar
ata internarii 1/.4& .%414
ata e*ternarii %- .4& .%414
7ia!nostic : ast" #r$nsic (ersistent "$derat 3an1$r sta#il de e!$rt
2oti(ele internarii :dis(nee la e!$rturii "edii 3tuse seaca iritativa 3dureri l$"#are 3dureri
(rec$rdiale
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata la 0% ani accident vascular cere#ral 3tata decedat
la /% ani cir$,a :e(atica
Antecedente (ers$nale :%440 ast" #r$nsic (ersistent "$derat 35TA 1rII
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite -&44444 3:e"$1l$#ina 1.3% 1r <3:e"at$crit '0 <
3leuc$cite -%44 3tr$"#$cite 1&/444 3NES5 1: O&"" 3tri1liceride 1/4 1r <
4
// " 6 6lariu Casile
ata nasterii :%W.4'.1W&%
$"iciliu :IASI
L$c "unca :Pensi$nar
www.CautaReferate.com Page 64
ata internarii %1 .4'.%414
ata e*ternarii %W .4' .%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic in!ect$6 aler1ic "$derat
2oti(ele internarii :tuse cu e*(ect$ratie "uc$6(urulenta 3verti8 3F:e,in1 3dis(nee cu $rt$(neee
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite '-44444 "il 3:e"i1l$#ina 1&31 1r < 3:e"at$crit &W3&<
3leuc$cite 0444 3tr$"#$cite 1/.444 31lice"ie 1340 3 tr$"#$cite 11/
$robe respiratorii :CNa O-.W4 "l 3NEMSa O&4W4 "l 3NEMSUCNO-' < 3MED
-4
O'3'LUsec
/). ".6. Dodan Constantin
ata nasterii :4/.40.1W-1
$"iciliu :Iasi
L$c "unca :Pensi$nar
ata internarii %& .4' .%414
ata e*ternarii &4 .4' .%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (ersistent "$derat
2oti(ele internarii : tuse cu e*(ect$ratie "uc$6(urulenta 3dis(nee la e!!$rt "ic 3ce!alee 3dureri
t$racice
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite -%44 3:e"$1l$#ina 1-3- 1r< 3:e"at$crit '.3/ <
3leuc$cite -044 3tr$"#$cite 1-1444 3tri1liceride 430W 3NS51: U-"" .
Pr$#e res(irat$rii : CNa O'044 "l 3NEMS aO1014 "l U--< 3NEMS UCN O&/3- 3
MED
-4
613'l Usec
Test #r$n:$dilatat$r 9vent$lin; @ NEMS 1 O1014 "l 3NEMS %O%4.4 "l
/1 " .6 6laru %heor!he
ata nasterii :%1 .4/.1W-%
$"iciliu @Iasi
L$c "unca :Pensi$nar
ata internarii :10.4' .%414
ata e*ternarii :%. .4'.%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (ersistent c$ntr$lat 3 an1$r de e!!$rt
www.CautaReferate.com Page 65
2oti(ele internarii :tuse seaca accentuata n$a(tea 3dis(nee in re(aus 3ce!alee $cci(itala 3$#$seala
la e!$rturi "ici 3cervical1ii cu iradiere in "e"#rul su(eri$r stan1 3l$"#al1ii cu iradiere in
"e"#rul in!eri$r stan1
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite -444444 3:e"$1l$#ina 1'3- 1r<3leuc$cite .444
3:e"at$crit '&3-< 3tr$"#r$cite %-/444 3NS5 1:U1' "" 3tri1liceride 0.3%. 1r <
4
Test de e#ort :SaO% OW. < 3 DCO.. #atai U"inut
$robe respiratorii :CNaO1'W4 "l &4< 3NEMS aO/&4 "l 3 NEMSUNCO'W< 3
N"a*i"al O%% lU"in :%4< 3MED
-4
O43. lUsec
Test vent$lin : NEMS1 O/&4 "l 3NEMS %O1&&4 "l
/3 ." .6 Ciobanu "lorin
ata nasterii 40 .4& .1W/%
$"iciliu :Iasi
L$c "unca :Pensi$nar
ata internarii 1- .4'.%414
ata e*ternarii %& .4' .%414
7ia!nostic : ast" #r$nsic "$derat
2oti(ele internarii :rin$reee 3F:ee,in1 3dis(nee de e!!$rt 3astenie
E"amen anatomo3patplo!ic :eritr$cite '/44 3:e"$1l$#ina 1&3. 1r< 3:e"at$crit &4 < 3leuc$cite
14-44 3tr$"#$cite &&-444 31lice"ie 43/. 3NS51:U1' "" 3tri1liceride .0 1r <4
$robe respiratorii : CNa O&'-4 "l U0&< NEMS a O1W-4 "l U.' 3- < 3N"a*i"al O-03- lU"in U
.-< 3NEMSUCN O-.3- < 3MED
-4
O13. lUsec
Test (entolin :NEMS1O1W-4 "l :NEMS %O%.44 "l U&&<
/@ .".6 Donea 9ili
ata nasterii : 10.4W.%414
$"iciliu :Iasi
L$c "unca : cr$it$rie
7ia!nostic :ast" #r$nsic aler1ic "$derat
2oti(ele internarii :tuse seaca accentuata n$a(tea 3dis(nee la e!$rturi "edii 3durere l$"#ara cu
iradiere in "e"#rul in!eri$r dre(t
www.CautaReferate.com Page 66
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite -444444 3:e"$1l$#ina 1&30 1r < 3:e"at$rit '13' <
3tr$"#$cite &4/444 3tri1liceride 11-3/
$robe respiratorii : CNaO&W.4 "l 3NEMS aO%-.4 "l 3NEMSUCNO.%3&< 3
N"a*i"al O/' 3W lU"in 3MED
-4
O&3. lUsec
/? ".6 Melnic Maria
ata nasterii :%0.14.1W-/
$"iciliu :$l:esti 3budet Suceava
Ocu(atia :Pensi$nara
7ia!nostic @ast" #r$nsic aler1ic "$derat
2oti(ele internarii :tuse cu e*(ect$ratie "uc$6(urulenta 3dis(nee 3F:ee,in1 3ce!alee !r$nt$6
$cci(itala 3dureri la nivelul rticulatiei 1enunc:il$r
E"amen anatomo3patplo!ic :eritr$cite -"il 3:e"$1l$#ina 1&3W1r< 3:e"at$crit '%3%< 3leuc$cite
.044 3tr$"#$cite 1/.444 3tri1liceride WW30/
Test de e#ort :Sa$% OW%< 3DCO/% #ataiU"in
$robe respiratorii :CNaO&0&4 "l 3NEMS aO1/%4 "l 3NEMSUCNO.0< 3MED -4O&3/lUsec
/A .".6 'ciobanitei Maria
ata nasterii : 4&.11.1W&&
$"iciliu :L$c.Dili(esti 3bud .Iasi
L$c "unca :Pensi$nar
ata internarii %..4&.%14
ata e*ternarii :&.4' .%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (er"anent us$r
2oti(ele internarii :dis(nee de e!$rt 3tuse "atinala cu e*(ect$ratie "uc$6(urulenta 3dureri
(rec$rdiale cu caracter an1i$s 3dureri la nivelul "e"#rului in!eri$r stan1
E"amen anatomo3patolo!ic @eritr$cite '"il 3:e"$1l$#ina 1&3' 1r< 3:e"at$crit &03-< 3
leuc$cite -W44 3tr$"#$cite -144
www.CautaReferate.com Page 67
Pr$#e res(irat$rii @CNaO&4W4 "l 3U04< 3NEMS aO10%4 "l 3NEMSUCNO.%< 3
N "a*i"al O- L U"in 3MED-4O 13- lUsec
/+ ".6 Palade 'na
ata nasterii 1&.4..1W--
$"iciliu @budet Iasi
Ocu(atie :Pensi$nar
ata internarii :1&.4%.%414
ata e*ternarii: %1 .4&.%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (ersistent "$derat c$ntr$lat 3!i#r$,a (ul"$nara di!u,a
2oti(ele internarii :tuse seaca 3dis(nee la e!$rturi "edii 3ce!alee $cci(itala 3verti8 3l$"#l1ii cu
iradiere in "e"#rele in!eri$are.
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite ''444"il 3:e"$1l$#ina 1%3W 1r< 3:e"at$crit &03%<
3leuc$cite .144 3tr$"#$cite %'1444
Test de e!$rt : SaO%OW. < 3DCO0W #atai U"in
$robe respiratorii :CNa O&W'4 "l 3NEMS AO%&'4 "l 3ve"sUcvO.%31< 3N"a*i"al O/13/lU"in
MED
-4
O&3% lUsec
/B .".6 Mocanu Casile
ata nasterii :%4.4-.1W'4
$"iciliu :bud .Iasi
L$c "unca :Pensi$nar
7ia!nostic :ast" #r$nsic in!ect$ aler1ic inter"itent (artial c$ntr$lat
2oti(ele internarii :dis(nee e!$rturi "edii 3astenie !i,ica 3$#structie na,ala inter"itenta 3ce!alee
!r$ntala
E"amen anatomo3patolo!ic :eritricite -/444 3:e"$1l$#ina 1'3- 1r < 3:e"at$crit '&3W <
3leuc$cite .144 3tr$"#$cite %4144 3tri1liceride /0 1r <
4
$robe respiratorii : CNaO&0/4 "l 3NEMS aO%1&4 "l 3NEMSUCNO-.3& < N"a*i"alO..3%
lU"in 3MED
-4
O13. LUsec
DCO.' #ataiU"inut
)* ".6 Pa#al %heor!he
www.CautaReferate.com Page 68
ata nasterii %0.40.1W&.
$niciliu :L$calitatea T$direni 3budet B$t$sani
L$c de "unca Pensi$nar
ata internarii :%1 .4%.%414
ata e*ternarii :%0 .4% .%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic (ersistent "$derat 3ana1$r sta#il de e!!$rt
2oti(ele internarii: dis(nee de e!$rt si re(aus 3dureri t$racice 3tuse cu e*(ect$ratie "uc$6
(urulenta 3:i($acu,ie #ilaterala
E"amen anatomopatolo!ic :eritr$cite -&44444 3:e"$1l$#ina 1&3& 1r < 3:e"at$crit '&<
:leucocite D)CC: Trombocite )C+CCC :tri!liceride %%)!rE
C
Test de e#ort :SaO% OW1 < 3DCO04 #ataiU"in
Pr$#e res(irat$rii :CNaO%W&4"l 3NEMS aO10W4 "l3 NENSUCNO/431< 3N "a*i"alO.13'lU"in 3
MED
-4
O13-L Usec
)/ .".6 &frosa Mircea
ata nasterii :%..4/.1W-1
$"iciliu :Iasi
L$c "unca :Pensi$nar
ata internarii :11.4%.%414
ata e*ternarii @1W.4%.%414
7ia!nostic @ast" #r$nsic "$derat (ersistent
M$tivele internarii:dis(nee la e!$ruri "edii 3ce!alee !r$ntala 3tuse seaca
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite -31 "il3:e"$1l$#ina 1&31 1r<3:e"at$critn '&30<
3leuc$cite.3W "i 3tr$##$cite %1/
$robe respiratorii:NCaO'144"l 3NEMSaO%-&4 "l3NEMSUCNO.13&< 3 N"a*i"alO/%3' lU"in3
MED-4 O'31 LUlUsec
)) ".6 T!anasu 9iliana
ata nasteri :4% .4%.1W.0
www.CautaReferate.com Page 69
$"iciliu :Iasi
L$c de "unca Pensi$nar
7ia!nostic :ast" #r$nsic "$derat
2oti(ele internarii@dis(nee de re(aus 3(al(itatii 3cra"(e "usculare
E"amen anatomo3patolo!ic :eritr$cite '.44 "il 3:e"$1l$#ina 1130 1r< 3:e"at$crit &' 3/<
3leuc$cite 0/44 3tr$"#$cite 1-&444
Test de e#ort :SaO% OW/< 3DCOW' #ataiU"in
$robe respiratorii : CNaO%.14 "l3 NEMS aO1W&4 "l 3NEMSUCNO/&31 < N"a*i"al O.% lU"in3
MED-4O&3WlUsec
)1 ".6 Dediu Maria
ata nasterii :41.4 1.1W-4
$"iciliu :Naslui
L$c de "unca :salariat c$n!ectii
ata internarii %4.41.%414
ata e*ternarii :%W.41.%414
7ia!nostic :ast" #r$nsic "$derat (ersistent
M$tivele internarii:tuse seaca 3dis(nee la e!$rturii "edii 3 ce!alee 3dureri la nivelul articulatiei
1enunc:i stan1
E*a"en anat$"$6(at$l$1ic :eritr$cite '144444 3:e"$1l$#ina 1%30 1r< 3:e"at$crit
&/3&<3leuc$cite --44 3tr$"#$cite '&444 3NS5 I:U%-"" 3tri1liceride 11W3'
Pr$#e res(irat$rii :CNaO'104 "l3 NEMS aO%/04 "l3 NEMSUCNO.13%< 3 N"a*i"al O/13&lU"in
3MED -4O&3.lUsec
)3 .".6 Ciubotaru lena
ata nasteri 4%.4% .1W--
$"iciliu :Iasi
L$c "unca :Pensi$nar
ata internarii :1%.4&.%414
ata e*ternarii :1..4&.%414
www.CautaReferate.com Page 70
7ia!nostic @ast" #r$nsic "$derat (ersistent
M$tivele internarii :tuse cu e*(ect$ratie "uc$(urulenta 3di(nee la e!$rturi "ari 3trans(iratii
n$cturne 3durere cervicala si l$"#ara
E*(l$rari anat$"$6(at$l$1ice :eritr$cite '444444 3:e"$1l$#ina 1%31 1r< 3:e"at$crit &-3-<
3leuc$cite //44 3tr$"#$cite %.&444 3tri1liceride '/034- <4
Pr$#e res(irat$rii :CNaO&/04"l 3NEMSaO%.04 "l3 NEMSUCNO/03&< 3N"a*i"alOW%3'
lU"in 3MED-4O&3/lUsec
)@ .".6 5erban %heor!he
ata nasterii: %0.4/.1W/W
$"iciliu :budet B$t$sani
ata internarii :1%.41.%414
ata e*ternarii :%1 .41.%414
ia1n$stic :ast" #r$nsic
Pr$#e res(irat$rii din data 1%.41.%414 CN aO%-'4 "l 3NEMSa O1'14"l 3NEMSUCNO--3-<
3N"a*i"alO'% lU"in3MED -4O131LUsec
%- D.O Nita $"nica
ata nasterii :10.41.1W-0
ata internarii :4% .4& .%414
ata e*ternarii: W.4% %414
ia1n$stic :ast" #r$nsic
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata /W ani 31lauc$" 3c$rd isc:e"ic 3tata decedat
TBC 3cer$,a :e(atica
Antecedente (ers$nale :1W ani a(endicitect$"ie 3'- ani (r$la(s valva "itrala 35TA 9104UW4 51 ;
Du"at$are %4 ti1areteU,i 3ca!ea d$ua cesti
Pr$#e res(irat$rii :CNa O&..4 "lU00 < 3NEMS aO1W04 "lUsec U.0 < 3IPBO-0 3MED -4O'31
LUsec
)? .Da#id "loarea
ata nasteri :%1 .4'.1W-/
$"iciliu :Iasi
www.CautaReferate.com Page 71
ata internari :1% .4%.%414
ata e*ternarii :1W .4% .%414
ia1n$stic : ast" #r$nsic (ersistent
Antecedente :ered$6c$larelale :"a"a decedata .0 ani C5TA 3Accident vasculer cere#ral 3tata /%
ani cir$,a :e(atica t$*ica
Antacedente (ers$nala :s(as"$!ilie 31astrita cr$nica 35TA
C$nditii de viata :(relucrat$are !i#re Ter$" Iasi
Pr$#e res(irat$rii :CNa O%.%4 "l U/0< 3NEMS aO1W04 "lUsec U..< 3NEMS UCN O0<
3N"a*i"al O.030 lU"inut U00 < 3MED -4O&3. lUsec
)A .5imion Maria
ata nasterii :%'.4-.1W-&
$"iciliu Iasi
ata internarii@10.41.%414
ata e*ternarii :%. .41.%414
ia1n$stic :ast" #r$nsic in!ect$ Caler1ic (ersistent
Antecedente :ered$6c$laterale :tata decedat /% ani cir$,a :e(atica 3"a"a 0% ani ast" #r$nsic
5TA
C$nditii de viata : !$sta #$#inat$are tesatura Iasi
Pr$#e res(irat$rii @ data 1W.41.%414 : C Cva O &-44 "l U0/3- - 3NEMS a O %444 "l U.03- <
NEMSUCN O-/-N "a*i"al O.4 lU"inut 3MED -4O13/ lUsec
)+ ."itloc 'dela
at nasterii 14.40.1W'1
$"iciliu Iasi
ata internarii 11.4%.%414
ata e*ternarii 10.4%.%414
ia1n$stic :ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic
Antecedente (ers$nale :in c$(ilrie ast" #r$nsic 3#r$nsita cr$nica 3ulteri$r litia,a #iliara
www.CautaReferate.com Page 72
Pr$#e res(irat$rii data 1% .4% .%414 :CNa O %W14 "l UW/3- < 3NEMS a O%%14 "lU14W <
3NEMS UCNO/. 3N"a*i"al O.. 3& lU"in 3MED-4 O%3. lUsec .
)B Cazdoa!a u!enia
ata nasterii @%4.1%.1W'-
$"iciliu Iasi
ata internarii %' 41.%414
ata e*ternarii 4% .4% %414
ia1n$stic :ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic
Antecedente :ered$6c$laterale :tata decedat /. ani TBC (ul"$nar 3"a"a decedata ./ ani
accident vascular cere#ral
Antecedente (ers$nale : 5TA la .- ani 3c$lecistect$"ie
1* 'mariei Mihaela Camelia
ata nasterii 4&.4/.1W/W
$"iciliu Suceava
ata internarii :-.4&.%414
ata e*ternarii 1'.4&.%414
ia1n$stic :ast" #r$nsic
Pr$#e res(irat$rii din data 4/ .4& .%414
CN aO&444 "l U/0 < 3NEMS aO %144 "lU.03- < 3NEMSUcv O.W3- < 3 N"a*i"al O.& lU"in U
./3- < 3MED -4 O13W lUsec
1/ .Tofan 'lexandru
ata nasterii 1' .4&.1W&.
$"$ciliu :budet Nea"t
ata internarii :1W.41.%414
ata e*rernarii %. .41 %1414
ia1n$stic : ast" #r$nsic
Antecedente :ered$6c$laterale :"a"a decedata ANC 3
www.CautaReferate.com Page 73
Antecedente (ers$nale :e"!i,e" (ul"$nar 3ulcer du$denal 3ten$,a :e(atica
Pr$#e res(irat$rii data %1. 14.%414
CNaO'4%4"l U003-< 3NEMS a O%-04 "l U0.3-< 3NEMSUCN O.' < N"a*i"al O//3- lU"in
3MED-4O %3/ lUsec
DEMEI O %4 si BARBATIO11 cu varste cu(rinse intre %' de ani si /0 de ani
Ast" #r$nsic O &
Ast" #r$nsic "$derat O%
Ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic O%
Ast" #r$nsic in!ect$6aler1ic "$derat (ersistent O%
Ast" #r$nsic aler1ic "$derat O%
Ast" #r$nsic (er"anent us$r O%
Ast" #r$nsic (ersistent O&
Ast" #r$nsic (ersistent in!ect$6aler1ic O%
Ast" #r$nsic (ersistent "$derat OW
Ast" #r$nsic inter"itent O1
Ast" #r$nsic inter"itent !$r"a aler1ica O&
www.CautaReferate.com Page 74
Er1$s(ir$"etria
INTROUCERE
Er1$s(ir$"etria3 re(re,intA testarea cardi$(ul"$narA la e!$rt Bn cursul cAreia rAs(unsul
inte1rat al $r1anis"ului Bn c$ndiEiile unui stress "eta#$lic$6ener1etic "uscular (er!ect c$ntr$lat3
este a(reciat (e #a,a deter"inArii directe a sc:i"#uril$r 1a,$ase Gi a ventilaEiei (ul"$nare3
alAturi de Bnre1istrarea electr$cardi$1ra!icA3 (recu" Gi "Asurarea !recvenEei cardiace Gi a
tensiunii arteriale. $ar "Asurarea sc:i"#uril$r 1a,$ase ale $r1anis"ului cu "ediul
Bnc$n8urAt$r3 cu a(recierea i"(licitA a relaEiei dintre eta(a (ul"$narA Gi cea tisularA a res(iraEiei3
este cea care ne (er"ite sta#ilirea cu e*actitate a cau,el$r 9(ul"$nare3 cardi$vascuIare3
san1uine3 "usculare etc.; Gi "ecanis"el$r !i,i$(at$l$1ice res($nsa#ile de li"itarea ca(acitAEii de
ada(tare la e!$rt. RelaEia dina"icA (er!ect c$n8u1atA dintre (lA"?ni3 circulaEia (ul"$narA3 c$rd Gi
circulaEia (eri!ericA este a#s$lut necesarA (entru satis!acerea creGterii sc:i"#uril$r 1a,$ase
"usculare din ti"(ul e!$rtului. Ast!el3 creGterea ratei "eta#$lice din ti"(ul e!$rtului !i,ic
(resu(une creGterea c$res(un,At$are a !lu*ului de $*i1en dins(re (lA"?ni cAtre "uGc:i. Hn
acelaGi ti"(3 CO
%
(r$dus de "uGc:i tre#uie trans($rtat Gi eli"inat de cAtre (lA"?ni (entru a
(reveni acid$,a tisularA severA Gi e!ectele ei adverse asu(ra !uncEiei celulare.
www.CautaReferate.com Page 75
Mai "ult3 a(recierea c$nsu"ului de $*i1en (e sea"a BncArcArii la er1$"etru nu este
!$arte c$rectA din "ai "ulte "$tive: 9i; ($si#ilitatea un$r er$ri de cali#rare a a(araturii !$l$site@
9ii; (anta relaEiei c$nsu" de $*i1en 6 rata BncArcArii er1$"etrice 9OU^; (este (ra1ul anaer$#
nu este Bnt$tdeauna si"ilarA cu cea de su# (ra1. Linearitatea relaEiei c$nsu" de $*i1en 6 ratA de
BncArcare er1$"etru ($ate !i in!luenEatA de $ serie de c$ndinEii (at$l$1ice 9e*. $#e,i tate3 #$li
cardiace3 arteri$(atii3 a!ecta re vascularA (ul"$narA;3 (recu" Gi de 1radul de !itness. Su# (ra1ul
anaer$#3 (anta sau ca(acitatea aer$#A este relativ c$nstantA 9a(r$*i"ativ 14"l O
%
U"inU^;3
de$arece e!icacitatea travaliului "uscular de(inde d$ar de reacEiile ener1etice necesare (entru
c$ntracEia "uscularA3 !iind a(r$*i"ativ %0<. Hn sc:i"#3 dacA 1radul de BncArcare este ra(id
c$"(arativ cu starea de !itness a su#iectului3 $ !racEie "ai i"($rtantA din ener1ia 1eneratA este
din surse anaer$#e3 ceea ce !ace ca (este (ra1ul anaer$#3 (anta sA devinA "ai "icA. Hn c$ntrast3
Bn c$nditiile unei rate de BncArcare scA,ute3 c$nsu"ul de $*i1en ($ate !i crescut (rin "ai "ulte
"ecanis"e 9utili,area un$r 1ru(e adiEi$nale de "uGc:i3 creGtere n$nliniarA travaliului ventilat$r
Bn c$ndiEiile unei ventilaEii a(r$(ia te de cea "a*i"A3 c$sturile ener1etice ale c$nversiei
lactatului Bn 1luc$,A de cAtre !icat3 recrutarea !i#rel$r "usculare "ai (uEin e!iciente;3 ast!el cA
(anta devine "ai a#ru(tA.
Aceste lucruri !ac din aceastA te:nicA 7standardul de aur7 Bn evaluarea !uncEi$nalA a
#$lnavil$r (ul"$nari cr$niciee la includerea Bn (r$1ra"e de recu(erare6rea#ilitare (ul"$narA.
Ast!el3 deGi e*istA studii care au de"$nstrat $ c$relaEie se"ni!icativA Bntre val$rile
NEMS6ului Gi ca(acitatea de e!$rt3 t$tuGi a(recierea acesteia (e #a,a un$r (ara"etri deter"inaEi
Bn re(aus este :a,ardatA3 lucru d$vedit de !a(tul cA la indivi,i cu aceleaGi val$ri ale NEMS6lui3
t$leranEa la e!$rt a di!erit se"ni!icativ. Hn (lus3 Hn ulti"ele d$uA decenii $ serie de d$ve,i
GtiinEi!ice au arAtft cA li"itarea t$leranEei la e!$rt la #$lnavii (ul"$nari cr$nici este
"ulti!act$rialA3 i"(lic?nd di!erite c$"#inaEii3 Bn di!erite (r$($rEii3 a !act$ril$r (re,entaEi Bn
ta#elul 1. Un studiu al acest$r "ecanis"e la #$lnavii cu BPOC3 a de"$nstrat cA d$ar %0< au
(re,entat ca !act$r li"ita t$r (rinci(al ventilaEia (ul"$narA3 Bn ti"( ce !act$rii cardi$vasculari au
!$st evidenEiaEi la &'<3 iar !act$ri le1aEi de "usculaturA sc:eleticA la un (r$cent a(r$(iat de %4<.
Ta#el 1.
www.CautaReferate.com Page 76
Dact$ri care ($t li"ita t$leranEa la e!$rt la (acienEii cu #$li (ul"$nare cr$nice.
Dact$ri ventilat$ri 9de,ec:ili#ru travaliuUca(acitate;
Travaliu ventilat$r crescut
Re,istenEA crescutA la !lu* a cAil$r aerilere
NentilaEie crescutA a s(aEiului "$rt
Necesar crescut al ventilaEiei (er "inut
Alterarea (er!$r"anEei "uGc:il$r res(irat$ri
Pattern res(irat$r cu (resiuni crescute (entru v$lu"e reduse
5i(erin!laEie (ul"$narA
is!uncEie "uscularA res(irat$rie
AlterAri ale sc:i"#uril$r 1a,aase (ul"$nare
Dact$ri cardi$vasculari
SarcinA :e"$dina"icA crescutA (entru ventriculul dre(t
Nas$c$nstricEie (ul"$narA :i($*icA
Alterarea (atului vascular (ul"$nar
An$"alii c$e*istente ale ventricul ului st?n1
ec$ndiEi$nare
Dact$ri le1aEi de "usculatura sc:eleticA
RAs(uns in!la"at$r siste"ic
MalnutriEie
5i($*e"ielacid$,A "uscularA
E!ectul c$rtic$tera(iei
ec$n$lEl$nare
AlEi !act$ri I
Sen,aEie e*a1eratA de dis(nee
Li"itare de naturA $rt$(edicA
Li"itare "$tivaEi$nalA sau de naturA (si:iaticA
www.CautaReferate.com Page 77
Pentru a $(ti"i,a (r$1ra"ele de antrena"ent. !i,ic este i"($rtantA individuali,area
acest$ra #a,atA (e !en$ti(ul c$res(un,At$r int$leranEei la e!$rt al !iecArui (acient Bn (arte3
(recu" Gi (e ca(acitatea "a*i"A de e!$rt. Este unani" ad"is cA e*erciEiile !i,ice de ti(
anduranEA 9e*. (li"#atul (e c$v$r rulant sau (edalatul la cicl$er1$"etru; sunt indicate
(acienEil$r cu BPOC "$derat3 care (re,intA $ li"itare de naturA cardi$6circulat$rie Bn cursul
testArii incre"entale cardi$(ul"$nare la e!$rt3 li"itatA de si"(t$"e3 Bn ti"( ce e*erciEiile
intense cu interval se adresea,A (acienEil$r cu BPOC sever3 li"itaEi de !act$rul ventilat$r.
Peri$adele de re(aus la aceGti (acienEi se (are cA au un e!ect #ene!ic Gi (rin a"eli$rarea
!en$"enului de :i(erin!laEie dina"icA. Pentru "ai "ulte detalii a se vedea ca(it$lul ..&.
D'E9 "&E&696%&C '9 T5T;-&& C'-D&6FPG9M6N'-.
Hntre#Arile la care ($ate rAs(unde er1$s(ir$"etria Gi "AsurAt$rile care (er"it acest lucru
sunt (re,entate succint Bn ta#elul %.
www.CautaReferate.com Page 78
INTREBARE MARKERI
1. Este de ca(acitate de e!$rt redusa NeO
%
"a*e
%. Este necesarul "eta#$lic (entru e!$rt
crescut
Relatia c$nsu" de $*i1en 9NeO
%
; C e!$rt 9^;
&. Este ca(acitatea de e!$rt li"itata de
alterarea !lu*ului de O
%
EK+3 PA3 g NeO
%
Ug^3 NeO
%
UDC3 Ne
E
UNeCO
%
TA
'. Este ca(acitatea de e!$rt li"itata de
reducerea ca(acitatii ventilat$rii
RN3 Relatia e!$rt 9^; C ventilatie e!ectiva 9Ne
E
;
-. E*ista un anu"it 1rad de ne($trivire
ventilatie C (er!u,ie (ul"$nara
Ne
E
UNeCO
%
hPA3 P9A6a;O
%
3 P9a6ET; CO
%
3
N

UN
T
.. E*ista un de!icit "uscular de utili,are a O
%
sau a su#stratului ener1etic
PA3 RER3 LACT3 ra($rt lactatU(iruvat
9($tential de $*id$reducere;3 relatia !recventa
cardiaca 9DC; C c$nsu" de $*i1en 9NeO
%
;
/. Este e*ercitiul !i,ic li"itat de (r$#le"e
c$"($rta"entale
Res(iratie (articulara
0. Este e!$rtul redus dat$rita unei
dec$nditi$nari sau "$tivari sca,ute
RC i3 RN i3 RERP13 PA n$r"al
C$n!$r" ecuaEie lui Dic)3 c$nsu"ul de $*i1en din cursul e!$rtului 9NeO
%
; este e1al cu
(r$dusul dintre de#itul cardiac Gi di!erenEa arteri$6ven$asA a $*i1enului3 care de(inde de
c$nEinutul arterial de O
%3
distri#uEia "uscularA a !lu*ului san1uin3 (recu" Gi a#ilitatea "uGc:iului
de a e*tra1e $*i1enul:
NeO
%
OjDC * NSk * jCaO
%
6 CvO
%
k
unde:
6 .C re(re,intA !recvenEa cardiacA@
3 >? re(re,intA v$lu"ul sist$lic@
3 CaO
'
: C(O
'
re(re,intA c$nEinutul arterial3 res(ectiv ven$s de $*i1en.
Hn cursul e*erciEiului "uscular NeO
%
creGte (r$($rEi$nal cu creGterea e!$rtului3 (?nA la $
val$are la care relaEia se a(lati,ea,A. inc$l$ de aceastA val$are $ric?t ar creGte e!$rtul3 a($rtul
de O
%
cAtre "usculaturA nu "ai ($ate creGte. Acest lucru !ace i"($si#ilA c$ntinuarea e!$rtului3
duc?nd la e(ui,area su#iectului Bn c?teva "inunte3 ast!el cA val$area consumului ma"imal de
o"i!en 9NeO
%
"a*; de!ineGte ca(acitatea "a*i"A de ada(tare la e!$rt a unui individ.
Puterea e!$rtului la care a !$st atins NeO
%
"a* ($artA nu"ele de (utere "a*i"A aer$#A.
Acest e!$rt de "ulte $ri nu ($ate !i atins de cAtre anu"iEi su#iecEi3 !ie din li(sa "$tivaEiei Bn
s(ecial la indivi,ii tineri3 !ie "ai !recvent dat$ritA a(ariEiei un$r si"(t$"e care li"itea,A
ca(acitatea de ada(tare la e!$rt 9dis(nee3 $#$sealA "uscularA3 durere (rec$rdialA sau la nivelul
"e"#rel$r;. e aceea3 (entru val$area cea "ai "are a NeO
%
atinsA Bn cursul unui e!$rt "ulEi
aut$ri (re!erA denu"irea de consum ma"im de o"i!en sau de (1r# 9>FO
'
de (ar#)& Ast!el3 deGi Bn
circu"stanEe ideale >FO
'
de (ar# este e1al cu >FO
'
ma"F la "ulEi su#iecEi val$area c$nsu"ului
"a*i" de $*i1en este "ai "icA dec?t cea "a*i"alA.
Nal$rile n$r"ale (entru >FO
'
ma" de(ind de "ai "ai "ulEi (ara"etri (recu" se*ul3
v?rsta3 BnAlEi"ea Gi 1reutatea c$r($ralA. Hn (lus3 de e*e"(lu relaEia c$nsu" "a*i" de $*i1en 6
1reutate c$r($ralA nu este una liniarA3 ea !iind in!luenEatA Gi de ti(ul c$nstituEi$nal Gi c$"($,iEia
$r1anis"ului 9Eesutul adi($s nu c$nsu"A a(r$a(e del$c $*i1en;. e aceea3 sta#ilirea val$ril$r
ideale (entru un su#iect anu"e3 este $ (r$#le"A destul di!icilA. Cea "ai c$rectA a#$rdare este
cea Bn care !iecare la#$rat$r de !i,i$l$1ie a e!$rtului BGi sta#ileGte (r$(riile ecuaEii de re1resie (e
www.CautaReferate.com Page 79
#a,a datel$r de la ($(ulaEia n$r"alA. T$tuGi3 Bn li(sa acest$ra3 rec$"andA" (entru indivi,ii
sedentari !$l$sirea ecuaEiil$r lui 5ansen
1&
3 (re,entate Bn ta#elul de "ai 8$s:
BARBATI DEMEI
N$r"$($nderali +c * j-4./% 6 43&/% * 9N;k 9+c ` '&; * j%%3/0 6 431/ * 9N;k
Su#($nderali j9+i ` +c;U%k * j-43/% 6 43&/% * 9N;k
j9+i ` +c ` 0.;U%k * j%%3/0 6 431/ *
9N;k
Su(ra($nderali
c+c * j-43/% 6 43&/% * 9N;kl ` . * 9+c
6 +i;
c9+c ` '&; * j%%3/0 6 431/ * 9N;kl ` .
* 9+c 6 +i;
$ra!ul anaerob 9PA; re(re,intA nivelul NeO
%
din ti"(ul e!$rtului3 de la care (r$ducEia de
ener1ie (e cale anaer$#A $ su(li"entea,A (e cea aer$#A3 cu creGterea c$nsecutivA a lactatului Bn
"uGc:i Gi s?n1e. Un as(ect !$arte i"($rtant al acestui (ara"etru este acela cA nu este in!luenEat
de 1radul de "$tivare a (acientului Gi
nici de !a(tul dacA testul este d$ar unul de ti( su#"a*i"al. e aceea3 el c$nstituie un indice
!$arte #un de a(reciere a ca(acitAEii de ada(tare a siste"ului cardi$vascular la necesitAEile
:e"$dina"ice din cursul e!$rtului.
Hn ti"( ce Bnaintea atin1erii PA3 (r$ducerea3 res(ectiv eli"inarea de CO
%
9NeCO
%
; este
(r$($rEi$nalA cu c$nsu"ul de O
%
Gi ti(ul de su#strat ener1etic !$l$sit 9c$e!icientul res(irat$r
varia,A Bntre 43/ Bn ca,ul !$l$sirii e*clusive de aci,i 1raGi3 res(ectiv 1 Bn ca,ul 1lucidel$r;3 (este
(ra1 se 1enerea,A $ cantitate su(li"entarA
de CO
%
(rin ta"($narea lactatului Bn e*ces de cAtre #icar#$natul (las"atic3 ceea ce induce $
:i(erventilaEie re!le*A. Ast!el3 de$arece "eta#$lis"ul anaer$# 1enerea,A $ cantitate su(li"entarA
de CO
%
celei c$res(un,At$are c$nsu"ului de O
%
Bn cursul unui e!$rt (r$1resiv (ra1ul anaer$#
ventilat$riu este deli"itat de "$di!icarea (antei relaEiei dintre NeO
%
Gi NeCO
%
"et$da 7N6sl$(e7;.
Hn "$d n$r"al su# (ra1ul anaer$#3 ec:ivalenEii res(irat$ri ai O
%
Gi CO
%
9Ne
E
UNeO
%
3 Ne
E
UNeCO
%
;
(re,intA $ scAdere c$ntinuA3 dat$ritA creGterii a"(litudinii res(iraEiei Bn cursul e!$rtului ceea ce
induce scAderea ventilaEiei s(aEiului "$rt. Hn sc:i"#3 la nivelul (ra1ului anaer$# ventilat$r3
Ne
E
UNeO
%
Bnce(e sA creascA dat$ritA :i(erventilaEiei indusA de sarcina su(li"entarA de CO
%
3 iar
ev$luEia Ne
E
UNeCO
%
se a(lati,ea,A. Si"ilar Gi (resiunea (artial a $*i1enului din aerul res(irat la
s!?rGitul e*(irului 9P
ET
O
%
; atin1e un "ini" la nivelul (ra1ului anaer$#3 du(A care Bnce(e sA
creascA. T$ate aceste "et$de de a(reciere ventilat$rie a (ra1ului anaer$# ($t avea er$ri
www.CautaReferate.com Page 80
dat$ritA res(iraEiei nere1ulate care une$ri ($ate a(Area la Bnce(utul e!$rtului3 a creGterii
de!ectu$ase a intensitAEii e!$rtului sau a de!icitului rAs(unsului (ul"$nar indus de acid$,a
"eta#$licA. e aceea3 $ B"#unAtAEire a "et$dei de deter"inare a PA se $#Eine (rin deter"inarea
lactatului san1uin 9!i1ura 1;
eGi e*istA ecuaEii de (redicEie (entru PA care de(ind de v?rsta3 "Ari"ea Gi se*ul (acientului3 se
(re!erA e*(ri"area (ra1ului anaer$# ca (r$cent din val$area (re,isA a >FO
'
ma". Li"ita
in!eri$arA a intervalului de c$n!idenEA W-< (entru e*(ri"area (r$centualA a ra($rtului dintre
val$area (re,isA PA Gi cea a >FO
'
ma" este (re,entatA Bn ta#elul '. T$tuGi3 ca re1ulA 1eneralA un
PA S '4< din val$area (re,isA a >FO
'
ma" se c$nsiderA n$r"al.
Ta#elul '. Li"ita in!eri$arA a intervalului de c$n!idenEA W-< (entru e*(ri"area
(r$centualA a P' (re,is din val$area idealA
NARSTA 9ANI; BARBATI DEMEI
%4 '% '1
&4 '& ''
'4 '' '/
-4 '- 'W
.4 '. -%
/4 '/ -'
Raportul de schimb respirator 9RER;3 re(re,entat de ra($rtul NmCO
%
UNeO
%
su# PA este
"ai "ic ca 13 val$area lui !iind in!luenEatA de c$e!icientul res(irat$r al su#stratel$r ener1etice
www.CautaReferate.com Page 81
!$l$site. Hn sc:i"# (este (ra1 acesta de(AGte val$area de 13 ast!el cA ($ate Gi acesta c$ntri#ui la
discri"inarea ventilat$rie a PA. Mai "ult3 RER ($ate c$nstitui un #un indicat$r al 1radului de
!$rEare a "usculaturii (entru a lucra Bn c$ndiEii (re($nderente de anaer$#i$,A.

Ast!el3 (entru
adulEi $ val$area a RER su# 134W indicA un e!$rt su#"a*i"al. Hn "$d n$r"al3 Bn cursul unui
e!$rt (r$1resiv3 ventilaEia (ul"$narA 9Ne
E
; creGte liniar cu creGterea NeCO
%
3 (?nA la nivelul PA3
(este care a(are $ :i(erventilaEie c$"(ensat$rie indusA de acid$,a lacticA n9Ne
E
va creGte "ai
"ult;. e aceea3 (anta ($rEiunii liniare a acestei relaEii 9dNe
E
UdNeCO
%
; ($ate c$nstitui un indicat$r
util al e!icacitAEii sc:i"#uril$r 1a,$ase(ul"$nare. C$ndiEiile (at$l$1ice care (r$duc tul#urAri de
distri#uEie a ventilaEiei Gi (er!u,iei sunt as$ciate cu val$ri crescute 9(este %0; ale dNe
E
UdNeCO
%
.
acA nu e*istA $ li"itare ventilat$rie a e!$rtului3 la e!$rtul de (utere "a*i"A ventilaEia
e!ectivA nu re(re,intA "ai. "ult de /4< din ventilaEia "a*i"A v$luntarA. Indicele de dis(nee3
care este utili,at de rutinA (entru a evalua re,ervele ventilat$rii3 re(re,inta e*(ri"area
(r$centualA a ventilaEiei "a*i"e e!ective din cursul ulti"ului "inut de e!$rt !aEA de ventilaEia
"a*i"A v$luntarA.
O li"itare de naturA (ul"$narA a t$leraEei la e!$rt este su1eratA nu nu"ai de reducerea
re,ervei ventilat$rii3 ci Gi de scAderea "arcatA a saturaEiei cu $*i1en a s?n1elui arterial a(reciatA
(rin (uls$*i"etrie 9scAderea SaO
%
su# 04< c$nstituie indicaEie de $(rire a testArii incre"entale
la e!$rt;3 sau de a(ariEia :i(erin!laEiei dina"ice a(reciatA (rin reducerea ca(acitAEii ins(irat$rii
sau (rin ur"Arirea ev$luEiei cur#ei !lu*6v$lu".
$ulsul de o"i!en la e!$rtul "a*i" se c$relea,A cu val$area v$lu"ului sist$lic Gi de aceea
(entru clinicieni re(re,intA unul dintre cei "ai utili indici !urni,aEi de cAtre la#$rat$arele de
testare la e!$rt. RelaEia dintre (ulsul de $*i1en Gi v$lu"ul sist$lic este cel "ai #ine BnEeleasA dacA
Bn ra($rt c$nsu"ul de $*i1en este e*(ri"at (rin ecuaEia lui Dic):
unde:
6 DC re(re,intA !recvenEa cardiacA@
6 NS re(re,intA v$lu"ul sist$lic@
6 Ca 3 Cv re(re,intA c$nEinutul arterial3 res(ectiv ven$s de $*i1en.
www.CautaReferate.com Page 82
La e!$rtul "a*i" se ($ate (resu(une cA la "a8$ritatea (acienEiil$r3 e*tracEia de $*i1en
este "a*i"A Gi de aceea (re,intA val$ri c$"(ara#ile Bntre su#iecEi a(r$*i"ativ 1- "lUdl c?nd
val$area :e"$1l$#inei este de 1- 1<;. T$tuGi3 la (acienEii cu un c$nEinut arterial scA,ut de
$*i1en 9ane"ie3 desaturare la e!$rt;3 e*tracEia tisularA a $*i1enului la e!$rtul "a*i"al este "ai
"icA dec?t la n$r"al3 Gi de aceea (ulsul de $*i1en ar (utea su#esti"a v$lu"ul sist$lic. Hn
c$ntrast3 Bn ca, de ($licite"ie (ulsul de $*i1en ar (utea su(raesti"a v$lu"ul #Ataie. e
se"enea3 atleEii (re,intA val$ri "ai crescute ale e*tracEiei tisulare de $*i1en3 (rin "ecanis"e "ai
$#scure. acA aceGti !act$ri sunt luaEi Bn c$nsiderare3 calcularea (ulsului de $*i1en (er"ite
clinicienil$r sA !acA $ inter(retare validA a rAs(unsului cardiac la e!$rt.
E*(ri"area (ulsului de $*i1en se !ace !ie ca val$are a#s$lutA 9"l O
%
U#AtAi;3 !ie ca (r$cent
din val$area (re,isA3 calculatA cu a8ut$rul val$ril$r (re,ise (entru NeO
%
Gi DC.
in ev$luEia acest$r (ara"etri se ($t tra1e c$nclu,ii (rivit$are la ca(acitatea de ada(tare
la e!$rt a a(aratului cardi$6vascular Gi (ul"$nar Gi se de!ineGte "Ari"ea de!icitului !uncEi$nal
cardi$vascular GiUsau (ul"$nar. Un al1$rit" si"(li!icat de a(reciere a "ecanis"ului li"itat$r al
t$leranEei la e!$rt este (re,entat Bn !i1ura %.
&ND&C'T&&9 T5T;-&& -%65P&-6MT-&C HN P-6%-'M9 D
-CGP-'-I-'D&9&T'- PG9M6N'-;
Identi!icarea cau,el$r li"itat$are a e!$rtului (er"ite !$cali,area ulteri$arA a intervenEiil$r
cu indicarea EintitA a un$r "anevre sau te:nici. Ast!el3 un "$del de (r$1ra" c$"(re:ensiv de
recu(erare Bn !uncEie de "ecanis"ele int$leranEei
la e!$rt este (re,entat Bn !i1ura &.
I"($rtanEa er1$s(ir$"etriei (entru (r$1ra"ele de rea#ilitare cardi$6(ul"$narA derivA Gi
din !a(tul cA ea ne (er"ite cuanti!icarea n$ninva,ivA a li"itel$r antrena"entului !i,ic3 (recu" Gi
individuali,area nivelel$r de e!$rt (e
care (acientul le ($ate susEine !ArA stress. Ast!el3 (ra1ul anaer$# 9PA;3 alAturi de (uterea criticA
9PC;3 sunt li"itele care (er"it cuanti!icarea d$"eniil$r de intensitate ale e*ercitiului !i,ic:
www.CautaReferate.com Page 83
a; "$derat 6 nivel de e!$rt su# PA3 Bn care dat$ritA !a(tului cA "eta#$lis"ul "uscular este strict
aer$# nu a(are $ creGtere a nivelel$r san1uine de lactat3 iar e!$rtul ($ate !i susEinut neli"itat@
#; 1reu 6 nivel de e!$rt (este PA3 Bn care deGi c$ncentraEia san1uinA a lactatului
este "$derat crescutA3 sc:i"#ul 1a,$s(ul"$nar ($ate atin1e un nivel de 7stadY6state73 ceea ce
(er"ite ca e!$rtul sA !ie susEinut relativ un ti"( Bndelun1at@
c; sever 6 nivele de e!$rt (este PC3 Bn care creGterea lactatului este ine*$ra#ilA3 iar
starea de 7steadY6state7 a sc:i"#ului 1a,$s este i"($si#ilA3 ast!el ca (er!$r"area
e!$rtului este ($si#ilA d$ar un ti"( li"itat.
e $#icei3 Bn ca,ul e*erciEiului !i,ic de anduranEA3 intensitatea e!$rtului tre#uie sA !ie
(uEin (este li"ita PA.
acA (entru situaEiile "ai sus (re,entate este indicatA $ testare cardi$(ul"$arA la e!$rt
incre"ental 9ve,i ca(it$lul &.-.&.%;3 (entru a(recierea rAs(unsului #$lnavil$r incluGi Bn (r$1ra"e
de rea#ilitare cardi$6(ul"$narA se (re!erA (r$t$c$lul de testare la e!$rt de (utere c$nstantA.
www.CautaReferate.com Page 84
Acesta c$nstA Bn e!ectuarea unui e!$rt la cicl$er1$"etru de a(r$*i"ativ /4< din (uterea "a*i"A
aer$#A a (acientului3 (entru $ (eri$adA de .614 "in.3 cu ur"Arirea variaEiei (ara"etril$r
er1$s(ir$"etrici.
Er1$s(ir$"etria3 deGi este $ te:nicA de la#$rat$r scu"(A Gi s$!isticatA3 care necesitA $
(re1Atire s(ecialA3 este cea care relevA in!$r"aEiile c:eie de 8udecare a le1Aturii dintre (at$l$1ia
Gi ca(acitatea !uncEi$nalA a unui su#iect anu"e Gi de aceea este indis(ensa#ilA unui (r$1ra"
c$"(re:ensiv de recu(erare6rea#ilitare (ul"$narA.
E RELINUT ...
Er1$s(ir$"etria re(re,intA 7standardul de aur7 Bn evaluarea !uncEi$nalA a ca(acitAEii de
e!$rt a #$lnavil$r (ul"$nari cr$nici3 care ideal ar tre#ui indicatA la includerea acest$ra Bn
(r$1ra"e de recu(erare6rea#ilitare (ul"$nara. Testarea cardi$6res(irat$rie la e!$rt este utilA un$r
(r$1ra"e c$"(re:ensive de recu(erare (ul"$narA din ur"At$arele c$nsiderente:
deter"inarea $#iectivA Gi re(r$ducti#ilA a ca(acitAEii de e!$rt Bn di!erite c$nte*te
(at$l$1ice Gi a li"itel$r antrena"entului !i,ic@
dia1n$sticul di!erenEial al "ecanis"el$r !i,i$(at$l$1ice li"itat$are a t$leranEei la e!$rt3
care (er"ite indicarea EintA a di!eritel$r intervenEii@
evaluarea Gi "$nit$ri,area rAs(unsului la di!erite intervenEii.
www.CautaReferate.com Page 85
www.CautaReferate.com Page 86