Studiul funct iilor folosind derivate

(Rolul primei derivate, rolul celei de-a doua derivate. Trasarea gracelor.
Teorema lui Lagrange si aplicat ii, teorema lui lHospital.
Aplicat ii ale reprezentarilor grace.)
Lect.dr. Iuliana Munteanu
Lect.dr. Iuliana Munteanu
Studiul funct iilor folosind derivate
(Rolul primei derivate, rolul celei de-a doua derivate. Trasarea gracelor.
Teorema lui Lagrange si aplicat ii, teorema lui lHospital.
Aplicat ii ale reprezentarilor grace.)
Teorema Fermat (Pierre de Fermat, 1601-1665).
Fie funct ia f : E R, E R si x
0
E cu urmatoarele proprietat i:
a) x
0
E este un punct interior n sensul ca exista > 0 astfel nc at
V

= (x
0
, x
0
+ ) E;
b) f este derivabila n punctul x
0
;
c) x
0
E este punct de extrem local al funct iei f,
atunci f

(x
0
) = 0.
Observat ii.
1. Teorema Fermat arma ca punctele de extrem local ale unei funct ii
derivabile se aa printre punctele critice ale funct iei.
2. Reciproca teoremei Fermat nu este adevarat a (punctele critice nu sunt
toate puncte de extrem).
3. Teorema Fermat are caracter local.
Teorema lui Rolle (Michel Rolle, 1652-1719).
Fie f : [a, b] R, a < b, o funct ie cu urmatoarele proprietat i:
i) f continu a pe [a, b];
ii) f derivabil a pe (a, b);
iii) f(a) = f(b),
atunci exista cel put in un punct c (a, b) astfel ncat f

(c) = 0.
Consecint e ale teoremei Rolle:
C1.

Intre doua rad acini ale unei funct ii derivabile pe un interval exista cel
put in o radacin a a derivatei.
C2.

Intre doua rad acini consecutive ale derivatei unei funct ii derivabile ex-
ista cel mult o radacin a a funct iei.
Sirul lui Rolle.
O funct ie f : [a, b] R, a < b, se numeste funct ie Rolle daca este
continua pe [a, b] si derivabila pe (a, b) .
Fie f o funct ie Rolle pe [a, b] si x
1
< x
2
< . . . < x
n
puncte critice pentru
f n (a, b). Se numeste sirul lui Rolle asociat funct iei f pe intervalul [a, b]
sirul semnelor funct iei f n ordinea:
f(a), f (x
1
) , f (x
2
) , . . . , f (x
n
) , f(b).
Observat ii.
1. Sirul Rolle se foloseste pentru a determina num arul radacinilor reale ale
unei ecuat ii de forma f(x) = 0, unde f este o funct ie Rolle pe intervalul
[a, b]. Se determina, de asemenea, intervalele n care sunt situate aceste
rad acini .
2. Daca f : (a, b) R, atunci f(a) = f(a + 0) si f(b) = f(b 0).
Interpretarea sirului lui Rolle.
Daca apar semne alaturate identice, f (x
i
) f (x
i+1
) > 0, atunci n inter-
valul corepunzator, (x
i
, x
i+1
), nu exista radacini ale ecuat iei f(x) = 0.
Daca apar semne alaturate diferite, f (x
i
) f (x
i+1
) < 0, atunci n in-
tervalul corepunzator, (x
i
, x
i+1
), exista o singura rad acin a ale ecuat iei
f(x) = 0.
Daca f (x
k
) = 0, atunci x
k
este o rad acin a multipl a si nu mai exista
rad acini n intervalul situat imediat n stanga si imediat n dreapta lui
x
k
.
Teorema lui Lagrange (Joseph-Louis Lagrange, 1736-1813).
Fie f : [a, b] R, a < b, o funct ie Rolle pe intervalul [a,b]. Atunci exista
cel put in un punct c (a, b) astfel nc at
f(b) f(a)
b a
= f

(c) .
Consecint e ale teoremei Lagrange:
C1. Fie I R un interval, x
0
I si f : I R o funct ie care este deriva-
bila pe I\ {x
0
} si continu a n punctul x
0
. Daca exista lim
xx
0
f

(x) R
atunci f are derivat a n x
0
si f

(x
0
) = lim
xx
0
f

(x).
C2. Daca f

(x) = 0, x I, I R interval, atunci f este constant a pe I,
adica, exista c R astfel nc at f(x) = c, x I.
C3. Daca f

(x) = g

(x), x I, I R interval, atunci funct iile f si g

difera printr-o constant a pe I, adica, exista c R astfel nc at f(x) =
g(x) + c, x I.
C4. Daca I R este un interval si f : I R o funct ie derivabila pe I,
atunci sunt adevarate armat iile:
a) daca f

(x) > 0, x I, atunci f este strict crescatoare pe I.
b) daca f

(x) < 0, x I, atunci f este strict descrescatoare pe I.
Teorema lui Cauchy (Augustin-Louis Cauchy, 1789-1857).
Fie f, g : [a, b] R, a < b, doua funct ii Rolle pe intervalul [a,b]. Daca
g

(x) = 0, x [a, b], atunci g(a) = g(b) si exista cel put in un punct c
(a, b) astfel nc at
f(b) f(a)
g(b) g(a)
=
f

(c)
g

(c)
.
Regula lui lHospital (Guillaume de lHopital, 1661-1704):
Fie I R interval si x
0
un punct de acumulare pentru I.
Daca f, g : I\ {x
0
} R sunt doua funct ii cu proprietat ile:
1) lim
xx
0
f(x) = lim
xx
0
g(x) = 0 sau lim
xx
0
g(x) = ,
2) f si g derivabile pe I\ {x
0
},
3) g

(x) = 0, x I\ {x
0
},
4) exista lim
xx
0
f

(x)
g

(x)
= L R,
atunci
a) g(x) = 0, x I\ {x
0
},
b) exista lim
xx
0
f(x)
g(x)
= L R,
Observat ie. Cu ajutorul regulii lHospital pot eliminate nedeterminari
de forma
0
0
,

, 0 (), ,
0
, 1

, 0
0
.
Convexitate si concavitate. Puncte de inexiune.
Fie f : I R, I R interval.
Funct ia f se numet e convexa pe intervalul I daca pentru orice x
1
, x
2
I si
orice [0, 1] are loc inegaliatatea
f ((1 )x
1
+ x
2
) (1 )f (x
1
) + f (x
2
) .
Funct ia f se numet e concava pe intervalul I daca pentru orice x
1
, x
2
I si
orice [0, 1] are loc inegaliatatea
f ((1 )x
1
+ x
2
) (1 )f (x
1
) + f (x
2
) .
Teorema.
Fie f : I R o funct ie de doua ori derivabil a pe intervalul I R. Sunt
adevarate armat iile:
a) daca f

(x) > 0, x I, atunci f este convex a pe I.
b) daca f

(x) < 0, x I, atunci f este concava pe I.
Un punct x
0
I este punct de inexiune al funct iei f daca funct ia
este derivabil a n x
0
si daca pe I, de o parte a lui x
0
funct ia f este convexa,
iar de cealalta parte a lui x
0
funct ia f este concav a.
Un punct x
0
I este punct de inexiune cu derivata innita al
funct iei f daca funct ia are derivata n x
0
si f

(x
0
) = .
Etapele reprezentarii grace a unei funct ii
I. Stabilirea domeniului de denit ie al funct iei D
f
.
Intersect ia cu axele de coordonate:
cu axa Ox (y = 0): G
f
Ox = {(x, 0) | f(x) = 0}
cu axa Oy (x = 0): G
f
Oy = {(0, f(0)}
Daca funct ia este periodica, atunci studiul funct iei se face pe un interval
de lungime cat perioada.
II. Stabilirea semnului funct iei.
Stabilirea paritat ii funct iei.
III. Calculul limitelor la capetele domeniului de denit ie.
Studierea continuitat ii.
Aarea asimptotelor.
IV. Studiul derivatei de ordinul ntai:
stabilirea domeniului de derivabilitate D

f
;
calculul derivatei;
rezolvarea ecuat iei f

(x) = 0 ;
semnul derivatei;
stabilirea monotoniei funct iei f si a punctelor de extrem,
unghiulare, de ntoarcere si de inexiune cu derivat a innita.
V. Studiul derivatei de ordinul al doilea:
calculul derivatei;
rezolvarea ecuat iei f

(x) = 0 ;
semnul derivatei;
stabilirea convexit at ii sau concavit at ii si a punctelor de
inexiune.
VI.

Intocmirea tabelului de variat ie si trasarea gracului funct iei.
x domeniul de denit ie
f

(x) semnul derivatei nt ai
f

(x) semnul derivatei a doua
f(x) monotonia si convexitatea sau concavitatea funct iei
Exercit iul 1. Fie f : R R, f(x) = x arctg x ln (1 + x
2
), x R.
a) Sa se calculeze f

si sa se arate ca derivata funct iei f este o funct ie
crescatoare.
b) Sa se stabileasca monotonia si punctele de extrem ale funct iei.
c) Sa se rezolve inecuat ia f(x) > 0.
d) Sa se traseze gracul funct iei.
Exercit iul 2. Fie funct ia g : R R data prin
g(x) =
{
3x 2 , daca x 0
4x 2 + ln (x
2
x + 1) , daca x > 0
a) Sa se studieze derivabilitatea funct iei f pe R.
b) Sa se aplice teorema lui Lagrange funct iei g pe intervalul [1, 1] si sa
se gaseasca punctul intermediar din teorema lui Lagrange.
Exercit iul 3. Fie funct ia f : (1, ) R, f(x) =
e
x
x + 1
.
a) Studiat i monotonia funct iei f si determinat i punctul de extrem.
b) Aratat i ca e
x
2
x
2
+ 1, x R.
Exercit iul 4. Fie funct ia f : [1, ) R, f(x) =
ln x
x
.
a) Sa se calculezef

.
b) Sa se ae maximul funct iei f.
c) Sa se studieze monotonia sirului (x
n
)
n3
, x
n
= n
1
n
.
Exercit iul 5. Fie funct ia f : R R,
f(x) =
{
x , daca x 0
x
2
e
x
, daca x > 0
a) Sa se studieze continuitatea si derivabilitatea funct iei f.
b) Sa se determine asimptotele gracului funct iei f.
c) Sa se traseze gracul funct iei f.
Exercit iul 6. Sa se calculeze limita
lim
x
x( 2 arctg x) .
Exercit iul 7. Fie funct ia f : R R, f(x) =
x
1 +|x|
i) Sa se studieze derivabilitatea funct iei f si sa se calculeze f

.
ii) Sa se reprezinte grac funct ia f.
iii) Fie un num ar a > 0 si e sirul (x
n
)
n0
denit astfel
x
0
= a,
x
n+1
= f (x
n
) , n N.
Sa se arate ca (x
n
)
n0
este marginit si monoton si sa se calculeze limita
sa.
Exercit iul 8. Sa se arate ca pentru orice x > 0 avem:
x
x
2
2
< ln(x + 1) < x.
Exercit iul 9. Se considera funct ia f : (0, ) R, f(x) = 18x
2
ln x.
a) Sa se determine intervalele de monotonie ale funct iei f.
b) Sa se determine valoriule lui a R pentru care f(x) a, x (0, ).
c) Sa se determine num arul maxim de radacini ale ecuat iei f(x) = m,
unde m este un parametru real.
Exercit iul 10. Se considera funct ia f : (0, ) R, f(x) = ln x si
sirul (x
n
)
n>0
, x
n
= 1 +
1
2
+
1
3
+ . . . +
1
n
ln n, n > 0.
a) Sa se arate ca pentru orice k > 0 are loc inegalitatea
1
k + 1
< f(k + 1) f(k) <
1
k
.
b) Sa se arate ca sirul (x
n
)
n>0
este descrescator si are termenii pozitivi.
Exercit iul 11. Se considera funct ia f : (0, ) R, f(x) = (x + 1)
1
x
.
a) Sa se arate ca x (x + 1) ln(x + 1) < 0, x > 0.
b) Sa se calculeze lim
x
f(x).
c) Sa se arate ca funct ia f este descrescatoare.
Exercit iul 12. Se considera funct ia f : R R, f(x) =
x
x
4
+ 3
.
a) Sa se calculeze f

.
b) Sa se determine mult imea valorilor funct iei f.
c) Sa se arate ca |f(x) f(y)| |x y|, x, y R.
Exercit iul 13. Fie funct ia f : [1, 1] R, f(x) = (x 1) arcsin x.
a) Sa se calculeze lim
x0
f(x)
x
2
x
.
a) Sa se determine punctele de extrem n care funct ia f nu e derivabila.
b) Sa se arate ca f este convexa.
Exercit iul 14. Se considera funct ia f : R R, f(x) = arctg (x + 2) arctg x.
a) Sa se calculeze f

.
b) Sa se demostreze ca 0 < f(x)

2
, x R.
c) Sa se demostreze ca funct ia g : R R, g(x) = f(x) + arctg
(x + 1)
2
2
este constanta.
Exercit iul 15. Se considera funct ia f : (0, ) R, f(x) =
|ln x|

x
.
a) Sa se arate ca f nu este derivabil a n punctul x
0
= 1.
b) Sa se determine numarul solut iilor ecuat iei f(x) = m, unde m este un
parametru real.
c) Sa se arate ca 3

5
< 5

3
.