FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N AGRICULTUR

I DEZVOLTARE RURAL

Cosul zilnic

Stu!nti"Dinu Flo#!ntin$ A#i$n$
%$&oi Mi'$it$
(!c$ Iz$&!l$
Anul )
Cosul zilnic
Pentru aprovizionarea cu alimentele de baza, locuitorii din zonele cu somaj maxim si salarii minime
sunt nevoiti sa cheltuiasca mai multi bani decat cei din perimetrele dezvoltate ale tarii.
Preturile alimentelor de baza, cum sunt cartofii, fasolea, carnea, laptele sau ouale, oscileaza de la judet
la judet si, poate, va asteptati ca aceste produse sa fie sensibil mai ieftine in zonele sarace. Statisticile
oficiale contrazic insa o astfel de asteptare si arata ca, dimpotriva, cele mai scumpe alimente din cosul
de baza se regasesc tocmai in judetele sarace, in care somajul este mare si, in acelasi timp, salariile
sunt mici. Ministerul Agriculturii a listat preturile alimentelor, prin comparatie cu rata somajului si cu
salariul minim la nivelul fiecarui judet, statistici din care reiese ca romanii cu cele mai mici venituri au
de infruntat si cele mai mari costuri.
Unul dintre cele mai npstuite judee este, potrivit statisticilor, !asluiul, unde rata "omajului se
apropie de ##$, salariul mediu este mai mic de #.#%% de lei "i, &n acela"i timp, costul unui co" cu
alimente de baz este printre cele mai mari din ar, respectiv '(,) lei. *a polul opus se regse"te
+imi"ul, unde rata "omajului este de doar '$, salariul mediu urc la #.,-% de lei, dar costul unui co"
cu alimentele de baz este de doar '.,, lei. !ia scump cu salarii mici la !aslui, via ieftin cu
salarii mari la +imi". Printre celelalte judee cu srcie "i preuri mari se mai regsesc Alba,
/unedoara, 0eam "i Arad. *a Alba, spre exemplu, rata "omajului este de (,1$, salariul mediu 2
#.'1) de lei, dar co"ul cu alimentele de baz cost '1,- lei, destul de mult peste media naional de
'-,( lei. 3n /unedoara avem un "omaj de 4,)$, un salariu mediu de #.''' de lei "i un cost al co"ului
de '(,- lei. 5el mai scump co" 6.% de lei7 se regse"te la 8ihor, unde "omajul este printre cele mici
6-,.$7, dar salariul mediu este de doar #.#., de lei.
3n zona median, cu o valoare a co"ului alimentar cuprins &ntre '. "i '4 de lei, se regsesc cele mai
multe judee, dar numai &n c9teva 6printre care 5luj "i 8ucure"ti7 salariul dep"e"te media naional de
#.,%% de lei, cu un "omaj &n limita a ,$. :e cealalt parte, cu preuri mici "i venituri mari, judeele se
pot numra pe degete. Pe l9ng +imi", la aceast categorie s;ar mai &ncadra Prahova, Arge", 5onstana
"i Mehedini.
3n primele trei luni ale anului trecut, dar de altfel &n toate perioadele similare din anii anteriori, cartofii
"i fasolea s;au scumpit cel mai mult. Statisticile Ministerului Agriculturii nu consemneaz scumpirile,
dar arat, din nou, c preurile cele mai mari la aceste legume se regsesc &n judeele cele mai srace.
<at c9teva exemple= cei mai scumpi cartofi 6peste ',, lei>?g7 se gsesc &n !aslui, /unedoara, 8ihor,
<a"i, 0eam "i Alba, iar cei mai ieftini 6sub ' lei>?g7 2 &n +imi", 5luj, Mehedini "i 5ovasna@ fasolea
cea mai scump 6#% lei>?g7 este &n Alba, /unedoara, 8ihor, 0eam, Satu Mare, !9lcea "i !aslui, &n
timp ce cea mai ieftin 64;1 lei>?g7 este la 8ucure"ti, 5lra"i, 5onstana, Suceava "i +imi". :in ce
cauz cele mai scumpe alimente se gsesc &n cele mai srace judeeA 5omercianii profit din plin de
faptul c strictul necesar se vinde cel mai bine "i nu se sfiesc s ridice preurile ori de c9te ori gsesc
un motiv plauzibil.
Peste (,$ din cumprtorii rom9ni resimt cre"terea preurilor la alimente 6#,-4$ &n primul trimestru
din '%#'7 "i au devenit mai precaui cu bugetul. Mai mult, dou treimi spun c achiziioneaz doar
bunuri de strict necesitate "i tot mai muli viziteaz patru sau cinci magazine pentru cumprturi,
potrivit studiului BShopper +rends '%#';'%#.C, realizat de compania de cercetare de pia 0ielsen.
BPercepia asupra dinamicii preurilor la alimente a rmas la nivelul anului '%##, &ns a dep"it
semnificativ nivelul din '%#%. 5umprtorii din ora"ele medii au o percepie mai accentuat legat de
cre"terea preurilor la alimente 6)%$7, fa de cei din 8ucure"ti "i ora"ele mari 6(-$7C, potrivit
studiului realizat de 0ielsen. Astfel, rom9nii care au cumprat produse pentru gospodrie "i din
magazine din retailul modern "i care consider c preul alimentelor a crescut sunt mai precaui la
modul &n care &"i cheltuiesc bugetul. 5ei mai muli au ajuns s cumpere acum doar strictul necesar
gospodriei. :e asemenea, .#$ spun c iau &n cantiti mai mici, '4$ caut &n special promoiile,
iar #1$ au schimbat mrcile mai scumpe cu unele mai ieftine. :oar ($ din cumprtori spun c nu
sunt afectai de cre"terea de preuri. Peste o treime dintre participanii la studiul 0ielsen realizeaz
sptm9nal cumprturile principale pentru gospodrie 6produse alimentare, de bcnie "i de &ngrijire
personal7, semnificativ mai mult dec9t &n anul anterior.
Da de '%##, a crescut semnificativ "i frecvena pentru cumprturile de completare, dar "i procentul
celor care viziteaz patru sau cinci magazine pentru cumprturi. Aproximativ 4'$ din cumprtori
au cheltuit &n '%#' o parte important a bugetului &n magazinele de tip hipermar?et, &n cre"tere cu
"apte puncte procentuale fa de anul anterior, iar '%$ au preferat supermar?eturile. Ponderea
discounterilor a sczut cu opt puncte, la ##$, fa de '%##, iar cea a comerului tradiional "i a
magazinelor de tip cashEcarrF s;au meninut la .$ "i, respectiv, '$. BGi &n '%#', promoiile
reprezint un punct de atracie pentru cumprtori. 5u toate acestea, influena promoiilor asupra
alegerii magazinelor pe care le viziteaz cumprtorii scade semnificativ fa de anul trecut, acesta
fiind "i unul dintre motivele pentru care at9t productorii, c9t "i retailerii pot aduga noi argumente,
legate de experiena de cumprare, pentru care cumprtorii s aleag locaiile de cumprareC, se mai
arat &n studiul 0ielsen. Astfel, .-$ din rom9ni cumpr produse aflate la promoie, pondere cu "ase
procente mai mic fa de '%##, ',$ sunt foarte puin influenai de acestea, iar '-$ cumpr la
promoie doar dac le place marca respectiv. Haufland continu s fie perceput ca fiind magazinul
cu cele mai mici preuri 6de ')$ din respondeni7, urmat pe locul secund de 5arrefour "i Auchan
6#.$7 "i pe locul trei de *idl "i PennF Mar?et 6($7. *a polul opus se afl Mega <mage 6#$7. 3n
8ucure"ti, BluptaC pentru a cuceri aceast perceptie este una dur, cele mai multe magazine de tip
hipermar?et av9nd scoruri similare. Anul trecut, &n Iom9nia, exista pe pia un total de )1)
magazine, cu '%- mai multe dec9t &n '%##, din care #,% hiperma?eturi, &n cre"tere cu #. uniti, -(#
de supermar?eturi, cu un plus de #4' de magazine, ')1 de discounteri, care au avut -% de deschideri
noi, "i ,# de magazine .
Iomania se despartea de sistemul comunist in urma cu '- de ani, la '' decembrie #)(). Poporul
rasufla usurat dupa anii de dictatura, speranta unui trai mai bun insufletise intreaga tara. 5e constatam
azi, ne;a adus capitalismul un standard de viata mai ridicatA
Jntuziasmul primelor zile de libertate nu a durat foarte mult. 5ele mai mari batai de cap ni le;a dat, in
primii ani de dupa #)(), inflatia. Preturile au inceput sa creasca rapid, K?ilogramul de salam se
scumpeste de dimineata pana searaK, observau romanii, ingroziti.
#))% a fost ultimul an calm, din acest punct de vedere. A urmat, apoi, o continua explozie a preturilor,
care parca nu se mai termina. :in #))#, rata anuala a inflatiei a inceput sa se scrie cu trei cifre si a
atins varful in #))., cand <nstitutul 0ational de Statistica inregistra un nivel record de crestere a
preturilor de consum, ',4,#$.
Abia dupa multi ani de fluctuatii, in '%%. am avut in sfarsit un semn de normalitate 6#,,.$ rata
inflatiei7, iar in '%%, s;a implinit un vechi vis al specialistilor de la 8anca 0ationala 2 inflatie scrisa cu
doua cifre, ),%$.
Pana la urma, daca tragem linie si adunam, dupa '- de ani, stam mai bine sau mai rauA <n perioada
#))%;'%#.,preturile au crescut de circa 4.089 de ori. Am luat in calcul si estimarea oficiala de
#,(.$ pentru '%#., cel mai scazut nivel post;revolutionar. Jnorm, nuA Aproape un sfert de secol de
grele incercari pentru poporul roman.
:ar in acelasi timp, au crescut si veniturile. 5at de multA Aproape imposibil de facut o apreciere
exacta.+otusi, putem incerca o comparatie. Astazi, salariul mediu net este in jur de #.4%% de le i. <n
#)(), nivelul se situa la ..%4. de lei.
Dacand impartirea, rezulta ca salariul mediu a crescut de peste 5.200 de ori, deci mai mult decat
preturile. Sau, daca inmultim castigul din #)() cu cresterea preturilor 6-.%()7, vom observa ca astazi
am avea nevoie de circa #',% de lei vechi pe luna pentru un standard de viata similar celui din ultimul
an al comunismului.
K5osul zilnic este mult mai diversificat azi decat in urma cu '- de ani. :ar sa nu uitam ca unele
cheltuieli care atarna foarte greu 6intretinere, chirie, impozite7 erau pe vremea aceea inexistente sau
aproape simboliceK, a aratat analistul. Acesta a subliniat cat de relativ este sa lucram cu o medie, avand
in vedere Kpolarizarea sociala fantastica, unii traiesc mai bine decat in Lccident, dupa cum o
demonstreaza peisajul masinilor de lux, in timp ce . milioane de romani au plecat sa munceasca in
strainatate si nu au plecat de bineK, spune analistului economic <lie Serbanescu.