UNIVERSITATEA CRESTINADIMITRIE CANTEMIR

MASTER MANAGEMNTUL AFACERILOR IN TURISM

PROIECT E-BUSINESS
METODE ELECTRONICE DE LATA
Masterand: .................
Bucuresti 2014
CUPRIN
I N!tiuni de intr!ducere in c!"ertu# e#ectr!nic $e Internet
II M!de#e de c!"ert e#ectr!nic
III %!r"e#e si c!ntinutu# c!"ertu#ui e#ectr!nic
I& A'anta(e#e c!"ertu#ui e#ectr!nic
& Met!de de $#ata in c!"ertu# e#ectr!nic
&I Ti$uri de siste"e in)!r"atice de $#ati e#ectr!nice
&II Bi*#i!+ra)ie
I Notiuni de introducere in comertu eectronic !e Internet

E'!#utia in d!"eniu# e,*usiness sc-i"*a #u"ea a)aceri#!r. a"enintand
e/istenta nu d!ar a )ir"e#!r. ci a intre+ii industrii. T!ate industrii#e se restructurea0a si
se de0'!#ta n!i "et!de de sustinere si c!ntinuare a 'ec-i#!r a)aceri. Acest n!u "ediu
de a)aceri este in ace#asi ti"$ ins$ai"antat!r si in'i!rat!r. Din cau0a incertitudinii si a
'ite0ei de sc-i"*are. nu "ai ra"ane decat un "ic si +eneric a(ut!r dis$!ni*i# $entru
"ana+eru# a)acerii $entru a na'i+a $rin aceste a$e nee/$#!rate. e $are ca e/ista ce'a
e/$erienta cu $ri'ire #a strate+ii#e de c!nducere a a)aceri#!r e#ectr!nice care au )!st
de(a i"$#e"entate in acest "ediu. insa nu e/ista e/$erienta $entru n!i#e "!de#e
strate+ice +enerice. s$eci)ice d!"eniu#ui.
De)initie : Des$re c!"ertu# e#ectr!nic se $!ate '!r*i ca des$re un n!u d!"eniu
de cun!astere. In esenta. acesta $astrea0a une#e dintre caracteristici#e c!"ertu#ui
e#ectr!nic 1traditi!na#2: sc-e"e#e !*isnuite de 'an0are3cu"$arare *a0ate $e carti de
credit. siste"e#e EDI 4 E#ectr!nic Data Interc-an+e5. "et!de#e de $r!tectie
cri$t!+ra)ica a date#!r. +estiunea securitatii situri#!r etc. E/ista insa si une#e de!se*iri
care )ac din c!"ertu# $e Internet un d!"eniu n!u. re$re0entate de trei )act!ri: +#!*a#
4 sunt i"$#icate s!cietati si c#ienti din #u"ea intrea+a5. de inte#i+enta 4 sunt an+a(ate
)!rte inte#ectua#e de!se*ite in +asirea un!r s!#utii5 si de insecuritate 4 Internetu# nu a
)!st $r!iectat sa su$ra'e+-e0e tran0actii si+ure. )iind tinta $er"anenta a un!r atacuri5.
C!"ertu# e#ectr!nic $e Internet re$re0inta ! )!r"a "aturi0ata a c!"ertu#ui
e#ectr!nic c#asic si este in stransa #e+atura cu e'!#utia Internetu#ui si +radu#ui #ui de
$enetrare in s!cietate.
Intr,un sens )!arte #ar+. c!"ertu# e#ectr!nic este un c!nce$t care dese"nea0a
$r!cesu# de cu"$arare si 'an0are sau sc-i"* de $r!duse. ser'icii. in)!r"atii. uti#i0and
! retea de ca#cu#at!are 4 inc#usi' Internetu#5. In sens restrans. c!"ertu# e#ectr!nic $!ate
)i $ri'it din $atru $ers$ecti'e:
, $ers$ecti'a c!"unicatii#!r 6 re$re0inta )urni0area de in)!r"atii. $r!duse. ser'icii.
$#ati. uti#i0and #inii te#e)!nice. rete#e de ca#cu#at!are sau a#te "i(#!ace e#ectr!nice7
, $ers$ecti'a $r!cese#!r de a)aceri 6 re$re0inta ! a$#icatie te-n!#!+ica indre$tata s$re
aut!"ati0area $r!cese#!r de a)aceri si a )#u/u#ui de #ucru7
, $ers$ecti'a ser'icii#!r 6 este un instru"ent care se adresea0a d!rinte#!r s!cietati#!r.
c!nsu"at!ri#!r si "ana+e"entu#ui in 'ederea reducerii c!sturi#!r si cresterii ca#itatii
*unuri#!r si a 'ite0ei de ser'ire7
, $ers$ecti'a !n#ine 6 re$re0inta ca$acitate de a cu"$ara si de a 'inde $r!duse.
in)!r"atii. $e Internet sau uti#i0and a#te ser'icii !n#ine.

C!n)!r" OECD. c!"ertu# e#ectr!nic sau a)aceri#e e#ectr!nice. in sens #ar+.
inc#ud t!ate acti'itati#e ec!n!"ice *a0ate $e tran0actii e#ectr!nice 4 inc#usi'
trans)eru# e#ectr!nic a# "i(#!ace#!r *anesti si ce# e)ectuat $rin inter"ediu# case#!r de
credit5 si in)rastructura as!ciata 4 ec-i$a"ente. ser'icii e#ectr!nice s$ecia#e
inter"ediare c!"ertu#ui e#ectr!nic. )urni0!ri de ser'icii de retea etc.5. In sens restrans.
c!"ertu# e#ectr!nic cu$rinde d!ar c!"ertu# intre !r+ani0atii si ce# cu c!nsu"at!rii
des)asurat $rin inter"ediu# "edii#!r e#ectr!nice. Cea "ai in+usta acce$tie este aceea
care #i"itea0a c!"ertu# e#ectr!nic #a tran0actii#e cu c!nsu"at!rii )ina#i si care
$resu$une un siste" e#ectr!nic de $#ati.
II Modee de comert eectronic
C!"ertu# e#ectr!nic este ras$andit asta0i in di)erite )!r"e. una dintre ce#e "ai
se"ni)icati'e "!da#itati de +ru$are )iind in )unctie de natura tran0actiei.
C!res$un0at!r acestui criteriu. se distin+ ur"at!are#e "!de#e de c!"ert e#ectr!nic :
C!"$anie,#a,c#ient 4 B2C: Business,t!,Cust!"er5. Este )!r"a cea "ai
ras$andita a c!"ertu#ui e#ectr!nic. caracteri0ata in $rinci$at $rin tran0actii cu
a"anuntu#. )!arte )rec'ente. de "u#te !ri an!ni"e. de "ica 'a#!are. rea#i0ate de
cu"$arat!ri indi'idua#i 4 de e/e"$#u. un cu"$arat!r de #a 888.a"a0!n.c!" este
c!nsu"at!r in acest "!de#5.
, C!"$anie,#a,C!"$anie 4B2B: Business,t!,Business5. Re$re0inta )!r"a cea
"ai $r!)ita*i#a din 0!na c!"ertu#ui e#ectr!nic7 se a)#a de )a$t #a +ranita intre c!"ert
e#ectr!nic si a)aceri e#ectr!nice. inc#u0and tran0actii#e e#ectr!nice intre !r+ani0atii.
nu"ite si de ti$ IO 4 Inter,!r+ani0ati!na# In)!r"ati!n 9ste"s5. Tran0actii#e sunt
"u#t "ai rare decat in 0!na B2C. nici!data an!ni"e 4 $resu$un autenti)icarea
uti#i0at!ri#!r5. dar cu ! 'a#!are indi'idua#a "u#t "ai "are. E/ista "ai "u#te ti$uri de
siste"e inter!r+ani0atii: intersc-i"*area e#ectr!nica a date#!r 4 EDI 6 E#ectr!nic Data
Interc-an+e5 $rin rete#e cu 'a#!are adau+ata 4 &AN 6 &a#ue Added Net8!r:5.
trans)eru# e#ectr!nic de )!nduri 4 E%T 6 E#ectr!nic %unds Trans)er5. e/traneturi#e
c!nectate securi0at #a Internet. "esa(e#e inte+rate care c!"*ina EDI. $!sta e#ectr!nica
si )!r"u#are#e e#ectr!nice. *a0e#e de date $arta(ate intre e/traneturi. "ana+e"entu#
#antu#ui de a$r!'i0i!nare 4 CM 6 u$$#9 C-ain Mana+e"ent5 sau de 'an0are 4 CRM
6 Cust!"er Re#ati!ns-i$ Mana+e"ent. %A 6 a#es %!rce Aut!"ati!n5.
, C!nsu"at!r,#a,c!nsu"at!r 4C2C: C!nsu"er,t!,C!nsu"er5. Este un "!de# in
care c!nsu"at!rii 'and direct c!nsu"at!ri#!r. De e/e"$#u. $ers!ane care 'and
$r!$rietati. case. "asini. a#te *unuri. rec#a"e $e Internet3intranetu# c!"$aniei
$entru ser'icii#e indi'idua#e. 'an0ari de cun!stinte. e/$erti0e. #icitatii
indi'idua#e. ce# "ai uti#i0at ser'iciu de acest ti$ )iind e,Ba9
, C!nsu"at!r,#a,c!"$anie 4 C2B: C!nsu"er,t!,Business5. In aceasta cate+!rie
sunt inc#use $ers!ane#e care 'and $r!duse sau ser'icii un!r !r+ani0atii. $recu"
si ce#e care cauta 'an0at!ri. ne+!cia0a cu ei si. in )ina#. are #!c ! tran0actie.
, A)aceri#e !r+ani0atii#!r n!n$r!)it 4 N!n,*usiness5. e re)era #a acti'itati#e
!r+ani0atii#!r n!n$r!)it. institutii acade"ice. re#i+i!ase. s!cia#e. a+entii
+u'erna"enta#e. care )!#!sesc di'erse )!r"e a#e c!"ertu#ui e#ectr!nic in
'ederea reducerii c-e#tuie#i#!r. i"*unatatirii acti'itati#!r sau a ser'icii#!r
$restate. I"$#icarea +u'erne#!r in acti'itati#e ec!n!"ice a creat "!de#e
$articu#are. de ti$ +u'ern,#a,cetatean 4 ;2C5. +u'ern,#a,+u'ern 4;2;5 etc.
, A)aceri intra!r+ani0ati!na#e 4 Intra,*usiness5. C!ntin acti'itati#e interne. care
de !*icei au #!c intr,un intranet si care i"$#ica sc-i"*uri de *unuri. ser'icii.
in)!r"atii. Acti'itati#e $!t 'aria de #a 'an0area $r!duse#!r c!r$!ratiei catre
an+a(ati. $ana #a instruirea #!r !n#ine.
, C!#a*!rati'. Re$re0inta un "!de# in $#ina ascensiune si se *a0ea0a $e
c!#a*!rarea "ai "u#t!r s!cietati 6 c-iar c!ncurente 6 in $r!ducerea si 'an0area
$r!duse#!r si ser'icii#!r.
M!de#e#e B2C si B2B sunt ce#e "ai ras$andite si re+u#i#e #!r sunt re$#icate. cu
us!are "!di)icari. in ce#e#a#te "!de#e. Piata e#ectr!nica $!ate )i !rientata s$re
c!nsu"at!r 4 "!de#u# B2C5 sau s$re c!"$anii,c#ient 4"!de#u# B2B5. M!de#u# de $iata
e#ectr!nica B2C este ase"anat!r cu B2B. de!arece c!"$anii#e $!t 'inde cu a"anuntu#
un!r c#ienti sau an+r! un!r c!"$anii. Mu#te c!"$anii "ari 4 de e/e"$#u A"a0!n.
De## C!"$uters. Barnes<N!*#e. =a#,"art On#ine5 sunt re$re0entate in a"*e#e
"!de#e de c!"ert e#ectr!nic.
III Formee "i continutu comertuui eectronic

C!"ertu# e#ectr!nic $!ate )i re+asit su* "ai "u#te )!r"e. in )unctie de +radu#
de trans$unere in )!r"at di+ita# 4 e#ectr!nic5 a e#e"ente#!r sa#e de #ucru : $r!dusu#
4 ser'iciu#5 'andut7 $r!cesu#7 a+entu# de $redare 4 sau inter"ediaru#5. %iecare dintre
ce#e trei e#e"ente $!ate e/ista )ie in )!r"at )i0ic. )ie di+ita#. C!res$un0at!r acestui
"!d de a*!rdare. re0u#ta trei )!r"e $rinci$a#e de c!"ert e#ectr!nic :
, traditi!na# 6 c!ntine d!ar e#e"ente#e in )!r"at )i0ic
, e#ectr!nic "i/t 6 c!ntine e#e"ente di+ita#e si ce# $utin un e#e"ent )i0ic 4 de
e/e"$#u. cu"$ararea de carti de #a A"a0!n i"$#ica un a+ent )i0ic $entru
e/$edierea carti#!r5
, e#ectr!nic $ur 6 c!ntine e#e"ente d!ar in )!r"at di+ita# 4 cu"$ararea de
s!)t8are sau "u0ica de $e Internet5.

Practic. in )unctie de +radu# de di+iti0are a tran0actii#!r de c!"ert e#ectr!nic. se
identi)ica:
, ser'icii de 'an0are 'irtua#a. in care intrea+a tran0actie. "ai $utin #i'rarea. se
rea#i0ea0a e/c#usi' $e Internet 4 cautarea $r!dusu#ui. c!"andarea si $#ata #ui5.
Este ca0u# c!"$aniei A"a0!n . Li'rarea se rea#i0ea0a $rin "et!de#e
traditi!na#e 4 $!sta. curier5
, ser'icii de 'an0are $e *a0a de cata#!+ !n#ine: c!"en0i#e se rea#i0ea0a $rin e,
"ai# sau te#e)!nic $e *a0a cata#!+u#ui $u*#icat !n#ine.
, 1c#ic:,and,"!rtar2: 'an0area se )ace in "!d traditi!na#. insa $r!duse#e $!t )i
cautate si 'i0ua#i0ate $e =e*. Este ca0u# c!"$aniei Barnes<N!*e# si a# ce#!r
"ai "u#te c!"$anii din R!"ania in $re0ent. O serie de s$ecia#isti esti"ea0a ca.
$entru ! *una $eri!ada de ti"$ de aici inainte. acesta 'a )i ce# "ai des uti#i0at si
ce# "ai )e0a*i# "!de# de c!"ert e#ectr!nic. in s$ecia# in 0!ne#e cu !
in)rastructura de te#ec!"unicatii "ai $utin de0'!#tata. dar si ca0u# $r!duse#!r
sau ec-i$a"ente#!r de 'a#!are "are sau a#e car!r $r!$rietati )i0ice tre*uie
testate inainte de a )i cu"$arate7
, 1*it,'end!r2: intre+u# $r!ces 4 inc#usi' #i'rarea5 se rea#i0ea0a $e Internet.
Pr!duse#e si ser'icii#e c!"ercia#i0ate sunt strict in )!r"a di+ita#a 4 )i#"e.
"u0ica. re'iste sau carti di+ita#e etc.5

C!"ertu# e#ectr!nic insea"na "u#t "ai "u#t decat e/istenta unui site =e*.
$utand sa inc#uda -!"e *an:in+. cu"$araturi !n#ine din "a+a0ine si "a##,uri 'irtua#e.
cu"$arari de actiuni. cautari de (!*ucei. ac-i0itii $rin #icitatii. c!#a*!rari e#ectr!nice in
cercetare. de0'!#tare de $r!iecte etc. T!ate acestea re$re0inta a$#icatii a#e c!"ertu#ui
e#ectr!nic. care necesita sustinere in)!r"ati!na#a si siste"te si in)rastructuri
!r+ani0ati!na#e.
A$#icatii de c!"ert e#ectr!nic sunt de$endente si sustinute de $atru "ari
d!"enii 4$i#!ni ai $ira"idei5 : uti#i0at!rii. $!#itici#e $u*#ice. $r!t!c!a#e#e si
standarde#e te-nice. a#te !r+ani0atii. Mana+e"entu# c!"ertu#ui e#ectr!nic sta #a *a0a
$ira"idei si c!!rd!nea0a a$#icatii#e. in)rastructuri#e si *a0e#e de date.
i"i#ar c!"ertu#ui c#asic. rea#i0area ce#ui e#ectr!nic $resu$une $arcur+erea
ace#!rasi eta$e $rinci$a#e:
,atra+erea cu"$arat!ri#!r. care $!ate )i asi+urata $rin di'erse "i(#!ace: rec#a"e
4 *anner,e5 in $a+ini =e*. "esa(e de e,"ai#. te#e'i0iunea etc. Interactiunea cu
cu"$arat!rii are ca sc!$ )ina#i0area interesu#ui cu"$arat!ri#!r in c!"en0i )er"e de
cu"$arare. Aceasta )a0a este !rientata $e c!ntinut si $resu$une )urni0area
in)!r"atii#!r necesare $!tentia#i#!r cu"$arat!ri cu $ri'ire #a $r!duse#e sau ser'icii#e
$e care #e !)era c!"erciantu#.
Este de!se*it de i"$!rtant 4 "ai a#es in c!"ertu# e#ectr!nic5 "!du# de $re0entare a
situ#ui =e*. de usurinta in na'i+are. de !r+ani0are si #i0i*i#itatea #ui de$in0and insasi
deci0ia c!nsu"at!ru#ui de a cu"$ara. Intr,un "a+a0in traditi!na#. t!ate $r!duse#e sunt
e/$use 4 sau ar tre*ui sa )ie5 #a 'edere. iar c!"erciantu# $!ate +asi "et!de s$atia#e de a
indica 0!na in care un anu"it ti$ de $r!dus este de$!0itat. Intr,un "a+a0in 'irtua#.
s$atiu# este #i"itat #a #ati"ea unui "!nit!r de ca#cu#at!r. ast)e# incat $re0entarea
$r!duse#!r si indru"area $!tentia#u#ui c#ient s$re 0!na #!r de $re0entare de$inde
e/c#usi' de ta#entu# =e* desi+ner,i#!r.
ituri#e de ti$ "a+a0in 'irtua# tre*uie sa )ie si"$#e. dar e/tre" de *ine !r+ani0ate si
accesi*i#e !ricarui ti$ de uti#i0at!r. indi)erent de +radu# sau de educatie sau cun!astere
a Internetu#ui si sa ins$ire incredere atat in $r!cesu# de cu"$arare !n#ine. cat si in
"ar)uri#e c!"ercia#i0ate. Din acest $unct de 'edere. ce#e "ai de succes "a+a0ine
'irtua#e sunt ce#e care c!"ercia#i0ea0a "arci renu"ite. a#e car!r $r!$rietati si ca#itati
sunt cun!scute c!nsu"at!ri#!r7
, deru#area c!"en0ii. $r!ces care $resu$une e/istenta un!r "ecanis"e $entru crearea
c!"en0ii. trans"iterea #a c!"erciant. $r!cesarea $#atii si a#te as$ecte a#e
"ana+e"entu#ui unei c!"en0i. In "!d !*isnuit. un c#ient d!reste sa cu"$ere #a un
"!"ent dat nu nu"ai un sin+ur $r!dus. ci "ai "u#te. se#ectate sec'entia#. ase"anat!r
u"$#erii unui c!s. In acest sens tre*uie $re'a0uta $!si*i#itatea de a "!di)ica !rdinu# $e
$arcursu# se#ectarii *unuri#!r.
, e)ectuarea $#atii. Ca si in c!"ertu# !*isnuit. e/ista "i(#!ace 'ariate de $#ata. Une#e
dintre e#e sunt 'irtua#e 4$e Internet5 si re$re0inta ana#!+u# ce#!r din #u"ea rea#a: carti
de credit. !rdine de $#ata etc. A#te#e sunt s$eci)ice c!"ertu#ui $e Internet. uti#i0and
te-n!#!+ii $r!iectate s$ecia# $entru acesta7
, #i'rarea *unuri#!r sau ser'icii#!r. care $!t )i )i0ice sau di+ita#e. In )unctie de ti$u# #!r.
#i'rarea $!ate )i !n#ine sau !))#ine7
, re0!#'area cereri#!r u#teri!are a#e cu"$arat!ri#!r. Du$a ce $r!cesu# de 'an0are s,a
ter"inat. cu"$arat!ru# $!ate a'ea une#e intre*ari sau $r!*#e"e $ri'ind !*iectu#
tran0actiei. $!ate s!#icita ser'icii $!st'an0are de intretinere sau su$!rt. De ase"enea.
ser'icii#e care re0u#ta ca !*#i+atii de +arantie si $!st+arantie $!t )i !n#ine sau !))#ine.
de$in0and in $ri"u# rand de ti$u# *unu#ui si ser'iciu#ui 4 )i0ic sau di+ita#5.
IV A#$nt$%ee comertuui eectronic

C!"ertu# e#ectr!nic aduce a'anta(e c!nsu"at!ri#!r. )urni0!ri#!r si s!cietatii in sine:
, din $unctu# de 'edere a# c!nsu"at!ri#!r. c!"ertu# e#ectr!nic aduce in $ri"u#
rand dis$!ni*i#itate si accesi*i#itate. $!si*i#itatea de cu"$arare de *unuri si
ser'icii indi)erent de #!catia )urni0!ru#ui. $recu" si $!si*i#itatea de c!"$arare a
$r!duse#!r intre )urni0!ri si a#e+erea ce#ui "ai $!tri'it din $unctu# de 'edere a#
$retu#ui sau a# ca#itatii $r!duse#!r si ser'icii#!r )urni0ate.
C!nsu"at!rii $!t cauta re)erinte $e Internet re#ati'e atat #a $r!dusu# d!rit. cat si
#a )urni0!ru# acestuia. $!t )ace sc-i"* de !$inii $e )!ru"uri s$ecia#i0ate. $!t
a(un+e #a ace# ni'e# de cun!astere a $ietei care sa #e $er"ita #uarea ce#ei "ai
*une deci0ii de cu"$arare.
In ca0u# B2C. *ata#ia cea "are intre )urni0!ri se da "ai a#es #a ni'e#u#
ser'icii#!r de 'a#!are adau+ata. a# e#e"ente#!r !)erite in a)ara $r!duse#!r sau
ser'icii#!r de *a0a: ser'icii de ur"arire a c!"en0ii in ti"$. reduceri #a
c!"en0i#e $e Internet. #i'rarea si trans$!rtu# +ratuite. $!#itici de cr!ss,se## sau
u$,se## 4 !)erta de $r!duse c!ne/e ce#ui ac-i0iti!nat initia#. su+estii $ri'ind
$r!duse#e c!"$#e"entare57
, din $unctu# de 'edere a# )urni0!ri#!r. c!"ertu# e#ectr!nic insea"na in s$ecia#
'i0i*i#itate. e/tinderea $e $iete #a care. in "!d n!r"a#. nu au acces 4 e/e"$#u.
dat!rita +ranite#!r +e!$!#itice5. Un a#t *ene)iciu este dat de reducerea dra"atica
a c!sturi#!r #!+istice #e+ate de $r!cese#e de c!"anda. )acturare si $#ata: ata
c!"anda. cat si )acturarea se )ac in "!d e#ectr!nic. cu i"$#icare "ini"a din
$artea )urni0!ru#ui si cu c!nsu" redus de resurse "ateria#e 4 -artie.
c!nsu"a*i#e5. Din $ers$ecti'a "ar:etin+u#ui. c!"ertu# e#ectr!nic $er"ite
)urni0!ri#!r sa,si cun!asca )!arte *ine c#ientii. $r!)i#u# #!r de c!nsu"at!ri.
$iete#e e)ecti'e si $e ce#e $!tentia#e. Princi$a#a $r!*#e"a $entru )urni0!ri este
c!"$etitia. care in #u"ea di+ita#a este c!nsiderata a )i 1!ne,c#ic:,a8a92:
#!ia#itatea c#ienti#!r este "u#t "ai redusa in #u"ea di+ita#a decat in cea )i0ica.
Pe iInternet. )iecare as$ect a# acti'itatii unui )urni0!r 4 "!d de $re0entare si
#i'rare a $r!duse#!r. "et!de de $#ata !)erite. durata de ras$uns. durata de #i'rare
etc.5 $!ate )i ce# deter"inant in !rientarea c#ientu#ui catre un a#t )urni0!r7
, din $unctu# de 'edere a# s!cietatii in ansa"*#u. c!"ertu# e#ectr!nic $!ate
c!nduce $e ter"en #un+ #a scaderea +enera#a a $returi#!r #a $r!duse#e de #ar+
c!nsu" $rin sti"u#area intensi'a a c!"$etitiei. $!ate creste ca#itatea $r!duse#!r
si "ai a#es a ser'icii#!r adau+ate care #e ins!tesc. ;#!*a#i0area $r!ductiei si a
c!nsu"u#ui. e#i"inarea *ariere#!r )i0ice dat!rate +ranite#!r stata#e.
uni)!r"i0area 4 ce# $utin te!retica5 a in)!r"atiei si $!si*i#itati#!r #e+ate de
c!nsu" sunt de ase"enea a'anta(e de"ne de #uat in c!nsiderare. a#aturi de
e)ecte#e $e ter"en #un+ $ri'ind "ediu# 4reducerea intr,! !arecare "asura a
de$#asari#!r in 'ederea cu"$araturi#!r5.
V Metode de !$t$ in comertu eectronic

In "area "a(!ritate a ca0uri#!r. c!"ertu# e#ectr!nic i"$#ica $#ati !n#ine. ceea
ce a dus #a crearea un!r ti$uri de *ani e#ectr!nici si a un!r siste"e de $#ata s$eci)ice.
M!da#itatea de $#ata re$re0inta una dintre ce#e "ai i"$!rtante $r!*#e"e ridicate de
e/tinderea c!"ertu#ui in s)era internetu#ui. In anii >?0. sc-i"*u# e#ectr!nic de *ani a
re'!#uti!nat "ecanis"e#e )inanciare. asi+urand trecerea de #a tran0actii#e c#asice #a
ce#e e#ectr!nice. De #a e)ectuarea cu"$araturi#!r #a scara redusa $ana #a a)aceri#e de
an'er+ura care antrenea0a ec-i'a#entu# a "i#i!ane de d!#ari. siste"e#e de $#ati
e#ectr!nice re$re0inta un su*stituent din ce in ce "ai )rec'ent uti#i0at a# $#atii in
nu"erar. asu"andu,si $rinci$a#e#e )unctii a#e *ani#!r: instru"ent de sc-i"*. )urni0!r
a# standarde#!r a)erente c!"$ararii di)erite#!r $#ati. instru"ent a# c!nta*i#itatii
4 $er"itand e)ectuarea e'idente#!r !$erati'e. in +enera#. si esti"area dat!rii#!r. in
$articu#ar5. "!da#itate de esti"are a re0er'e#!r de 'a#!are.
P#ata re$re0inta cea "ai c!"$#e/a $arte a unei tran0actii e#ectr!nice 4 )ie ea
c!"ercia#a. )inanciar,*ancara sau ad"inistrati'a5. atat dat!rita si+urantei in
"ane'rarea in)!r"atii#!r de !rdin ca#itati' si cantitati' $e care tre*uie sa ! !)ere. cat si
din cau0a securitatii si c!n)identia#itatii date#!r de identi)icare a surse#!r de $#ata. a
duratei re#ati' scurte in care tre*uie sa se )ina#i0e0e. in +enera# din cau0a naturii
sensi*i#e a !ricarei tran0actii care $resu$une e/istenta unui )#u/ "!netar.
Daca siste"e#e de tran0acti!nare B2C sau B2B 6 c!"ert e#ectr!nic.
n!"enc#at!are $u*#ice de $r!duse. c!"en0i !n#ine 6 au )!st a+reate cu re#ati'a
usurinta de $u*#icu# #ar+. siste"e#e de $#ati e#ectr!nice sunt "u#t "ai +reu de acce$tat
t!c"ai dat!rita )a$tu#ui ca $resu$un "ane'rarea de date )inanciare si "!netare. cu
re)#ectare directa si intr,! !arecare "asura +reu de c!ntr!#at de $#atit!r a su"e#!r de
*ani e)ecti' e/istente in c!nturi#e *ancare a#e acestuia.
Pe de a#ta $arte. siste"e#e de $#ati e#ectr!nice au un $!tentia# e/tra!rdinar in
scurtarea si )#uidi0area tran0actii#!r c!"ercia#e. e#i"inand in "are "asura ne'!ia de
de$#asare #a sediu# *anci#!r $entru e)ectuarea de $#ati sau trans)eruri "!netare. Intr,un
siste" in)!r"atic securi0at in t!ta#itate. in care riscu# de )rauda ar )i c!"$#et e#i"inat.
$#ata e#ectr!nica ar $utea de'eni $rinci$a#u# e#e"ent de reducere a c!sturi#!r
c!"$#e"entare as!ciate unei tran0actii c!"ercia#e. $rin rea#i0area de ec!n!"ii
su*stantia#e de ti"$. resurse u"ane si "ateria#e 4 an+a(ati. -artie. ti$i0ate. etc.5.
$recu" si $rinci$a#u# e#e"ent in +#!*a#i0area rea#a a ec!n!"iei. $rin e#i"inarea
#i"ite#!r +e!+ra)ice si +e!$!#itice.
Met!de#e traditi!na#e de $#ata sunt inca inta#nite $e siteuri#e de c!"ert
e#ectr!nic. in s$ecia# in tari#e care nu au un siste" e#ectr!nic si de ! in)rastructura
*ancara c!res$un0at!are *ine de0'!#tata
, Nu"eraru# este re$re0entat de *ancn!te si "!nede. )iind cea "ai ras$andita
"et!da de $#ata in c!"ertu# cu a"anuntu#. In ca0u# tran0actii#!r intre $ers!ane
(uridice. e/ista #e+i care #i"itea0a su"a de *ani. ceea ce ar tre*ui sa duca #a
ras$andirea uti#i0arii ce#!r#a#te "et!de. Uti#i0area nu"eraru#ui $resu$une
$re0ent0a )i0ica si"u#tana a ce#!r d!i $arteneri #a tran0actie. ceea ce duce #a
i"$!si*i#itatea )!#!sirii #ui in tran0actii#e $rin Internet.
, Cecu# re$re0inta un inscris $rin care ! $ers!ana da !rdin unei *anci sa $#ateasca
! su"a de *ani unui *ene)iciar. Este una dintre ce#e "ai nesi+ure "!da#itati de
$#ata. "ai a#es din cau0a ca #e+ea r!"ana nu $re'ede ! "et!da )!arte si"$#a de
recu$erare a *ani#!r in ca0u# in care cu"$arat!ru# e"ite un cec )ara ac!$erire.
In tate#e Unite insa. cecu# este cea "ai )!#!sita "et!da de $#ata du$a nu"erar.
atat in tran0actii#e c#asice. cat si in ce#e e#ectr!nice.
, Ordinu# de $#ata re$re0inta un d!cu"ent e"is de $#atit!r. adresat *ancii
detinat!are a c!ntu#ui sau. $rin care cere acesteia sa $#ateasca ! su"a
deter"inata in )a'!area unui *ene)iciar. Ordinu# de $#ata este cea "ai uti#i0ata
"et!da in R!"ania. "ai a#es in tran0actii#e intre $ers!ane (uridice.
, Bi#etu# #a !rdin re$re0inta un an+a(a"ent a# e"itentu#ui de a $#ati e# insusi
*ene)iciaru#ui ! su"a de *ani. #a ! data deter"inata. Este ! "et!da
ase"anat!are cu cecu#. insa i# e/$une $e 'an0at!r #a "u#t "ai $utine riscuri.
de!arece. in ca0u# unui *i#et #a !rdin )ara ac!$erire. *anca $!ate in+-eta
c!nturi#e e"itentu#ui $ana in "!"entu# $#atii. O a#ta de!se*ire )ata de cec 4 a
carui incasare $!ate a'ea #!c !ricand5 este ca $resu$une ! anu"ita data #a care
se )ace $#ata catre 'an0at!r.
, Acrediti'u# are ca !*iecti' in#!cuirea creditu#ui ac!rdat unui cu"$arat!r cu
ceditu# si cu renu"e#e *ine sta*i#it a# unei *anci. care se su*stituie acestui
cu"$arat!r in !*#i+atia de a $#ati 'an0at!ru#ui $retu# "ar)ii. c!nditi!nandu,se
$#ata #a aducerea unei d!'e0i de #i'rare a "ar)ii catre cu"$arat!r. Este cea "ai
si+ura "et!da de $#ata. insa c!stu# ridicat ii #i"itea0a uti#i0area d!ar $entru
tran0actii cu 'a#!are )!arte "are.
, Ra"*ursu# re$re0inta un siste" de e/$ediere a "ar)uri#!r c!n)!r" caruia
destinataru# este !*#i+at sa ac-ite #a $ri"ire. e/$edit!ru#ui. c!ntra'a#!area
"ar)ii. Princi$a#e#e nea(unsuri a#e siste"u#ui ra"*urs sunt 'a#!area #i"itata a
tran0actii#!r. iar $entru c!"erciant #i$sa unei +arantii ca destinataru# 'a ridica si
$#ati "ar)a 4 care. du$a un inter'a# de ti"$. este tri"isa ina$!i e/$edit!ru#ui5.
Este cea "ai uti#i0ata "et!da in c!"ertu# e#ectr!nic r!"anesc. "ai a#es din
cau0a ras$andirii reduse a carti#!r de credit si de*it. A$r!a$e t!ate "a+a0ine#e
'irtua#e acce$ta #i'rarea "ar)uri#!r in siste" ra"*urs.
VI Ti!uri de "i"teme in&orm$tice de !$ti eectronice

In $re0ent. $e $#an "!ndia# se "ani)esta ur"at!are#e ti$uri de siste"e de $#ati
e#ectr!nice : $#ati $eri!dice. "icr!$#ati. cecuri e#ectr!nice. siste"e de cas-
"ana+e"ent $rin Internet.
iste"e#e de $#ati $rin carduri *ancare. nati!na#e sau internati!na#e. $u*#ice
sau $ri'ate. sunt ce# "ai des inta#nite in $re0ent. Cea "ai "are a$#icare a $#ati#!r $rin
carduri *ancare se re+aseste in tran0actii#e de $#ata a $r!duse#!r ac-i0iti!nate direct #a
c!"erciant. )!#!sind ter"ina#e#e sau PO,uri#e $e care acesta #e detine. dar si in $#ata
)acturi#!r sau a a#t!r dat!rii $rin inter"ediu# cardu#ui res$ecti' nu se $!t deru#a
tran0actii decat $e terit!riu# tarii e"itente5 sau internati!na#e. $u*#ice 4 $e $!st de
*anca acce$tanta $!ate sta !rice *anca inc#usa in siste"u# de dec!ntare *ancar5 sau
$ri'ate 4 carduri#e sunt e"ise si acce$tate #a $#ata de ! sin+ura *anca5.
T!ate siste"e#e de $#ati e#ectr!nice $rin carduri $u*#ice sau desc-ise $resu$un
e/istenta unei in)rastructuri in)!r"ati0ate de dec!ntare *ancara. care sa $er"ita
trans)eru# e)ecti' de )!nduri intre *anca e"itenta a cardu#ui si *anca acce$tanta a
$#atii.
Ce#e "ai cun!scute siste"e de carduri *ancare sunt :
, C9*erCas- 4Pa9Pa#5. care a )!st )!ndat in 1??4 si are ca !*iect i"$#e"entarea
te-n!#!+ii#!r de $#ata $entru c!"ert e#ectr!nic $e Internet. Au )!st
i"$#e"entate trei siste"e de $#ata : *a0at $e carti de credit 4C9*erCas-5. *a0at
$e "!nede e#ectr!nice 4C9*erC!in5 si *a0at $e cecuri di+ita#e 4 C9*erCas-
C-ec:5. er'iciu# $entru $#ata *a0at $e carti de credit a )!st intr!dus in 1??@ si
este. in +enera#. ase"anat!r ce#ui din $r!t!c!#u# ET. iste"u# de $#ata *a0at $e
cecuri di+ita#e este uti#i0at in s$ecia# $entru $#ata !n#ine a )acturi#!r. in acest
sens )iind necesar un $r!+ra" s$ecia#. atat #a 'an0at!r. cat si #a cu"$arat!r.
&an0at!ru# tri"ite $rin e,"ai# ! )actura cu"$arat!ru#ui. $e care e# isi inscrie
c!!rd!nate#e *ancare. %actura se reint!arce #a 'an0at!r. cu date#e
cu"$arat!ru#ui cri$tate si este tri"isa ser'eru#ui C9*erCas- cu date#e de c!nt
a#e 'an0at!ru#ui. er'eru# 'a cere aut!ri0atia de de*it de #a *anci#e i"$#icate.
iar cand aceasta a(un+e #a 'an0at!r se 'a #i'ra "ar)a c!"andata.
, Pa9#ine3;2 re$re0inta s!#utia )rance0a de te#e$#ata $rin carte *ancara.
Nu"aru# cartii *ancare a c#ientu#ui nu trece $e #a c!"erciant. ci $rintr,un
+esti!nar securi0at de e)ectuare a $#ati#!r. Pentru c!"erciant. siste"u# este
ase"anat!r cu ce# a# c!"ertu#ui $rin c!res$!ndenta. $entru ca nu necesita
niciun $r!+ra" s$ecia# $entru cu"$arat!r.

Ce#e "ai cun!scute siste"e cu carduri cu 'a#!are st!cata 4 s"art card. carte de
de*it5 sunt:
,M!nde/. #ansat in 1??@ de Nat =est Ban: din Marea Britanie. care este un siste"
ase"anat!r cu e,cas-,u# Di+iCas-. Este c!nce$ut $entru tran0actii )!#!sind carte#a.
Necesita un citit!r de carte#e #a c#ient si un $!rt!)e# cu citit!r -ard8are inte+rat
4 $er"ite trans)er de cas- de #a $ers!ana #a $ers!ana5.
, %irst &irtua# este un siste" de $#ata care )!#!seste carti de credit $entru $#ati.
Nu"aru# cartii de credit se sc-i"*a !))#ine. $rin te#e)!n sau $!sta. iste"u# )!#!seste
d!ar =e* si e,"ai#. )ara a )i necesar un a#t s!)t8are. Cand un cu"$arat!r d!reste sa
)aca ! tran0actie. acesta )urni0ea0a c!"erciantu#ui nu"aru# de c!nt %irst &irtua#.
C!"erciantu# tri"ite a$!i date#e tran0actiei catre %irst &irtua#. care cere c!n)ir"area
$rin e,"ai# de #a cu"$arat!r. Cu"$arat!ru# $!ate c!n)ir"a tran0actia sau $!ate
se"na#a ! $!si*i#a incercare de )rauda. Nu se )!#!seste cri$tarea in)!r"atii#!r.

iste"e#e de $#ati $rin "!neda e#ectr!nica sunt de data "ai recenta si $resu$un
uti#i0area instru"ente#!r de $#ata de ti$ e,"!ne9. Instru"entu# de $#ata de ti$ "!neda
e#ectr!nica 4 e,"!ne9 sau di+ita# cas-5 este un instru"ent de $#ata e#ectr!nica
4 reincarca*i# sau nu5. cu ! 'a#!are $redeter"inata. $e care sunt st!cate e#ectr!nic un
nu"ar de unitati 'a#!rice. 'a#!area "!netara a acest!ra )iind in "!d !*#i+at!riu e+a#a
cu su"a in nu"erar $ri"ita de e"itent de #a detinat!r. D!cu"ente#e !)icia#e a#e
Uniunii Eur!$ene de)inesc e,"!ne9 ca )iind 1un sur!+at e#ectr!nic a# nu"eraru#ui
4 *ancn!te si "!nede5. st!cat $e un ec-i$a"ent e#ectr!nic. E# $er"ite e)ectuarea de
$#ati de "ica 'a#!are )ara nu"erar. $rin di'erse ti$uri de ter"ina#e. $rin c!"unicatii
"!*i#e sau $rin Internet2. M!neda e#ectr!nica se $!ate deci c!"$!rta )ie ase"anat!r
*ani#!r !*isnuiti. )ara a #asa ur"a $ers!anei care a e)ectuat $#ata. )ie $!ate $urta
se"natura acesteia. M!neda e#ectr!nica $!ate )i ase"uita cu cecuri#e de ca#at!rie sau
*!nuri#e de "asa. uti#itatea sa re+asindu,se in s$ecia# in tran0actii#e de 'a#!are "ica.
La "!"entu# a$aritiei sa#e. e/$ertii au $rec!ni0at ! e'!#utie s$ectacu#!asa a
acestui ti$ de siste"e. In rea#itate. $r!centu# #!r de uti#i0are este destu# de redus. asa
cu" se $reci0ea0a si in d!cu"ente#e !)icia#e a#e C!"isiei Eur!$ene. in $rinci$a#
dat!rita c!sturi#!r #!+istice necesare $unerii #a $unct a in)rastructurii -ard8are si
s!)t8are. "!di)icari#e $e care c!"erciantii tre*uie sa #e )aca in 'ederea acce$tarii
$#ati#!r cu "!neda e#ectr!nica. de)inirii siste"e#!r care sa c!n'erteasca *anii rea#i in
*ani e#ectr!nici si in'ers si. nu in u#ti"u# rand. dat!rita $r!*#e"e#!r te-nice #e+ate de
securi0area acestui ti$ de tran0actii si de e#i"inarea $!si*i#itati#!r de )raudare a 'a#!rii
*ani#!r e#ectr!nici detinuti.
Ce#e "ai cun!scute siste"e !n#ine cu "!neda e#ectr!nica sunt:
- Ec$"'( i"$#e"entat de catre s!cietatea Di+icas- si care re$re0inta un siste" de
$#ata $e Internet *a0at $e $rinci$iu# *ani#!r rea#i 4de 1-artie5. A )!st in'entat de
Da'id C-au" in O#anda si )!#!seste cri$t!+ra)ia cu c-ei $u*#ice. care asi+ura
atat se"naturi#e di+ita#e. cat si se"naturi#e 1 !ar*e2 4 *#ind si+natures5.
iste"u# este c!ncentrat $e asi+urarea an!ni"atu#ui *ani#!r e#ectr!nici. iar
cu"$arat!ru# si 'an0at!ru# tre*uie sa $!sede c!nt #a aceeasi *anca.
La cerere. *anii din c!ntu# din *anca sunt i"$artiti in "icr!"!nede de cati'a
centi *ucata. nu"er!tate si care $!t )i trans)erate 4 in t!ta#itate sau d!ar in $arte5
$e ca#cu#at!ru# #!ca#. care de'ine ast)e# un 1$!rt!)e#2 e#ectr!nic. Pentru a e'ita
)rauda. c#ientu# se"nea0a )iecare "icr!"!neda si ! trans)era ci)rat 4 cu c-eie
$u*#ica5 'an0at!ru#ui. &an0at!ru# $astrea0a ! ur"a a tran0actiei. )ara a sti cine
a )acut c!"anda. A"*ii $arteneri tre*uie sa ai*a un $r!+ra" s$ecia#. care este
+ratuit. er'eru# $rinci$a#. %irst Di+ita# Ban:. $astrea0a ! *a0a de date cu
uti#i0at!rii si "!nede#e )!#!site $entru a detecta tentati'e#e de )!#!sire "u#ti$#a.
Ba0a de date creste in ti"$. crescand si c!sturi#e $entru detectarea )!#!sirii
"u#ti$#e.
- NetC$"' re$re0inta un siste" de $#ata $r!iectat $entru a in#atura
inc!n'eniente#e )!#!sirii unei *a0e de date de di"ensiuni )!arte "ari. Acesta
$r!$une ! ar-itectura cu ser'ere "u#ti$#e. !)erind sca#a*i#itate si acce$ta*i#itate
si )!#!seste siste"u# de autenti)icare Aer*er!s $entru asi+urarea securitatii.
er'ere#e de "!neda e"it si +esti!nea0a serii de *ani. iar in "!"entu# $#ati#!r.
serii#e *ani#!r c-e#tuiti sunt sterse din *a0a de date si in#!cuite cu a#te serii. in
#i"ita unui $#a)!n sta*i#it.

iste"e#e de $#ati #a distanta 4 $rin Internet5 )!#!sesc in cea "ai "are $arte t!t
carduri *ancare. ca instru"ente de $#ata. Ceea ce #e di)erentia0a insa de siste"e#e
traditi!na#e de $#ata $rin carduri este "!du# de deru#are a tran0actiei atat inaintea
$#atii. cat si in ti"$u# $#atii e)ecti'e. iste"e#e de $#ati #a distanta sunt in "area #!r
"a(!ritate ce#e care inc-eie tran0actii#e de c!"ert e#ectr!nic deru#ate $e Internet
4 c!nsu#tare cata#!+ $r!duse3ser'icii !n#ine. c!"anda !n#ine. #i'rare !n#ine sau
traditi!na#a in )unctie de ti$u# $r!dusu#ui3ser'iciu#ui c!"andat. $#ata !n#ine5.
T!t in aceasta cate+!rie se inc#ud si tran0actii#e de $#ata catre ad"inistratia
#!ca#a sau centra#a $rin inter"ediu# s!#utii#!r de ti$ e,;!'ern"ent. $#ata )acturi#!r
e"ise si rece$ti!nate e#ectr!nic $e Internet, asa,nu"ita s!#utie EBPP 4 E#ectr!nic Bi##
Present"ent and Pa9"ent. e"itere si $#ata e#ectr!nica a )acturi#!r5 ,. $recu" si
tran0actii#e deru#ate $rin inter"ediu# cecuri#!r e#ectr!nice. in#!cuit!ri di+ita#i ai
cecuri#!r $e -artie. Un a#t e#e"ent distincti' este ace#a ca $#ati#e $rin Internet se $!t
rea#i0a si )!#!sind PC,u# $e $!st de $unct de acces #a siste"u# de $#ati. In acest ca0.
PC,u# de'ine e# insusi ter"ina#u# de $#ata cu carduri 4 un PO 'irtua#5.
Princi$a#u# a'anta( a# siste"e#!r de $#ati #a distanta este ca scurtea0a
se"ni)icati' tran0actii#e de $#ata $rin e#i"inarea ti"$i#!r de de$#asare #a unitati#e
*ancare sau #a c!"ercianti. iste"e#e de $#ati #a distanta $er"it de ase"enea deru#area
ra$ida si )aci#a a tran0actii#!r c!"ercia#e intre $ers!ane sau !r+ani0atii. indi)erent de
#!ca#i0area #!r. in tari sau c!ntinente di)erite. Princi$a#a $r!*#e"a a acest!r siste"e
ra"ane insa asi+urarea c!n)identia#itatii si securitatii date#!r $!ses!ru#ui de card
4 acesta )iind !*#i+at sa di'u#+e in)!r"atii c!"$#ete de identi)icare a sa si a
instru"entu#ui de $#ata $e care i# detine5 $rin $r!te(area c!ne/iuni#!r Internet uti#i0ate.
iste"e#e de $#ata $eri!dica se re)era in $rinci$a# #a $#ati#e e)ectuate de
$ers!ane )i0ice catre di'ersi credit!ri 4 ins$ecia# c!"$anii de uti#itati5. $rin inter"ediu#
ser'icii#!r de ti$ EBPP. er'icii#e EBPP $resu$un e"iterea in )!r"at e#ectr!nic a
)acturi#!r. $re0entarea sau rece$ti!narea #!r de catre indi'id in )!r"at e#ectr!nic si. in
)ina#. $#ata #!r. Daca e"iterea $e ca#e e#ectr!nica a )acturi#!r nu re$re0inta ni"ic
s$ectacu#!s 4 t!ate "ari#e c!"$anii uti#i0and siste"e aut!"ate de )acturare5.
$re0entarea #!r $e ca#e e#ectr!nica c#ienti#!r este un e#e"ent care $!ate reduce drastic
durata tran0actii#!r si c!sturi#!r #!+istice a)erente. %acturi#e nu se "ai e"it $e su$!rt
de -artie si nu se "ai tri"it c#ienti#!r $rin $!sta 4 iata nu"ai de aici ! reducere
se"ni)icati'a a c!sturi#!r5. e#e )iind $re0entate c#ienti#!r )ie direct $e siteu# c!"$aniei
e"itente. )ie $rin e,"ai#. E/ista si !r+ani0atii care )urni0ea0a ser'icii de $re0entare
cu"u#ata a tutur!r )acturi#!r de $#ata a unui c#ient. indi)erent de c!"$ania e"itenta.
C#ientii $!t 'i0ua#i0a #ista )acturi#!r de $#ata. $!t se#ecta )acturi#e $e care d!resc sa #e
ac-ite #a un "!"ent dat. tran0actia de $#ata e)ectuandu,se in "!d si"i#ar $#ati#!r #a
distanta. $rin carduri *ancare sau cecuri e#ectr!nice.
er'icii#e EBPP sunt )!arte a'anta(!ase si tentante. in s$ecia# $entru
c!"$anii#e de uti#itati sau te#e)!nie. care e"it "ii sau c-iar "i#i!ane de )acturi #unar.
c!sturi#e #!+istice a)erente ti$aririi si tri"iterii acestui '!#u" de d!cu"ente )iind
e/tre" de ridicate.
iste"e#e de "icr!$#ati sunt uti#i0ate $entru $#ati )rec'ente de "ica 'a#!are.
E/ista ca0uri in care nu se (usti)ica uti#i0area unui siste" de $#ata $rin card *ancar sau
cec e#ectr!nic. 'a#!area tran0actiei e#ectr!nice deru#ata in acest "!d riscand sa
de$aseasca 'a#!area $r!dusu#ui sau ser'iciu#ui in sine. Este ca0u# $#ati#!r $entru
accesu# #a un anu"it ser'iciu sau site Internet. descarcarea unei "e#!dii sau a unui (!c
de $e Internet. a unui #!+! sau t!n de a$e# $entru te#e)!nu# "!*i#. c-iar $entru
rea#i0area unei d!natii etc. Instru"entu# de $#ata ce# "ai des uti#i0at $entru acest ti$ de
$#ati este te#e)!nu# "!*i#. $#ata )acandu,se $rin inter"ediu# unui M sau $rin
adau+area su"e#!r dat!rate $e )actura te#e)!nica. C!"erciantii de $r!duse sau ser'icii
8ire#ess sau 'irtua#e sunt cei "ai interesati de de0'!#tarea acestui se+"ent. Ana#istii
esti"ea0a ca. in 'iit!ru# a$r!$iat. este $!si*i# ca $iata "icr!$#ati#!r sa )ie c!"$#et
de$endeta de "u0ica. t!nuri de a$e# sau a#te $r!duse de ti$ entertain"ent.
Cee m$i cuno"cute "i"teme de micro!$ti "unt)
,er'iciu# C9*erC!in. intr!dus #a ince$utu# anu#ui 1??B de C9*erCas-. este destinat
$#ati#!r de "ica 'a#!are 4 su* 10 C5. Cei care su*scriu siste"u#ui cu"$ara "!nede
di+ita#e )!#!sind un instru"ent de $#ata traditi!na#. iar 'a#!area este $astrata in
cust!die #a C9*erCas-. O $#ata care uti#i0ea0a acest siste" are ca e)ect de*itarea
c!ntu#ui cu"$arat!ru#ui si creditarea c!ntu#ui c!"erciantu#ui 4 'an0at!ru#ui5. U#teri!r.
c!"erciantu# $!ate trans)era )!nduri#e acu"u#ate intr,un c!nt *ancar !*isnuit.
,Mi##icent este un $r!t!c!# destinat "icr!$#ati#!r si se *a0ea0a $e 'a#idarea *ani#!r
e#ectr!nici #a ni'e#u# ser'eru#ui 'an0at!ru#ui. )ara c!"unicatii aditi!na#e. "et!de de
cri$tare s$ecia#e sau !$eratii !))#ine. c!$u# siste"u#ui Mi##icent este de a $er"ite
tran0actii de )!arte "ica 'a#!are care sa nu i"$#ice c!sturi "ari. Pentru aceasta sunt
uti#i0ate scri$,uri 6 *ani e#ectr!nici 'a#a*i#i nu"ai $entru un anu"it 'an0at!r. C!stu#
s$ar+erii $r!t!c!#u#ui este "ai "are decat 'a#!area scri$,u#ui insusi. care este $r!te(at
)!#!sind cri$t!+ra)ia cu c-ei $u*#ice si re0u"ate de "esa(e 4 -as-,uri5.
Cecuri#e e#ectr!nice sunt ! 'arianta a siste"e#!r de $#ati $rin Internet si sunt
"enite a in#!cui cecuri#e traditi!na#e $e su$!rt -artie. Cecuri#e e#ectr!nice c!ntin
ace#easi in)!r"atii ca si cecuri#e traditi!na#e. $utand $urta si ! se"natura di+ita#a. cu
ace#easi e)ecte ca si se"naturi#e !#!+ra)e. Acest ti$ de instru"ent de $#ata este uti#i0at
cu $re$!nderenta in tate#e Unite a#e A"ericii. unde $#ati#e $rin cecuri de'ansea0a
c-iar '!#u"u# si )rec'enta $#ati#!r $rin carduri.
Cecuri#e e#ectr!nice au )!st de0'!#tate $rintr,un $r!iect %TC 4 %inancia#
er'ices Tec-n!#!+9 C!ns!rtiu"5. un c!ns!rtiu cu 100 de "e"*ri. din care "area
"a(!ritate este )!r"ata din *anci. Cecuri#e e#ectr!nice sunt create $entru a rea#i0a $#ati
si a#te )unctii )inanciare si"i#are cu cecuri#e $e -artie. $rin uti#i0area se"naturi#!r
di+ita#e si a "esa(e#!r cri$tate. $e Internet.
E,cecuri#e sunt descrise de un #i"*a( s$ecia# creat. *a0at $e ;ML. nu"it
%ML 4 %inancia# er'ice Mar:u$ Lan+ua+e5 si c!ntin i"$uternicirea s$eci)ica.
in)!r"atii#e !$ti!na#e si se"natura di+ita#a. tructura %ML si "ecanis"u# de
se"nare !)era $!si*i#itatea de a inca$su#a si cri$ta a#te d!cu"ente atasate. cu" ar )i
a'i0e#e de $#ata. )acturi#e. in)!r"atii de re"itere. Pentru 'eri)icari#e se"naturi#!r cu
c-eia $u*#ica a e,cecuri#!r se )!#!seste standardu# D.@0?. Pr!te(area i"$!tri'a )urtu#ui
si a )!#!sirii a*u0i'e a cecu#ui e#ectr!nic se rea#i0ea0a $rin uti#i0area unui s"art,card.
$r!te(at $rintr,un c!d PIN. cun!scut d!ar de $!ses!ru# #ui. tandarde#e actua#e $entru
cecuri#e e#ectr!nice sunt ANI D?.4E si D?.FB.
er'ere#e de e,cecuri a#e *anci#!r rece$ti!nea0a $rin e,"ai# cecuri#e de #a
c#ienti. #e $r!cesea0a si #e retin in *a0a de date $ana cand sunt $#atite 4 c#earin+5 si
rea#i0ea0a ! inter)ata cu siste"u# de "entinere a inre+istrari#!r des$re c!nturi#e
res$ecti'e. Cecuri#e cu $r!*#e"e sunt returnate #a ! statie s$ecia#a. $entru ! ana#i0a
"anua#a si inter'entii.
iste"e#e de cas- "ana+e"ent $rin Internet re$re0inta s!#utii c!"$#e/e din
+a"a eBan:in+ care $er"it +esti!narea c!nturi#!r si a !$eratiuni#!r )inanciar,*ancare
des)asurate cu $recadere de $ers!ane (uridice si !r+ani0atii. !#utii#e de cas-
"ana+e"ent $er"it in +enera# e)ectuarea de :
, !$eratiuni de $#ata !n#ine a )urni0!ri#!r. inc#usi' a !r+anis"e#!r 'a"a#e. )isca#e
si ad"inistrati'e a+reate7
, !$eratiuni de trans)er de )!nduri intre c!nturi7
, !$eratiuni de sc-i"* 'a#utar7
, $#ata sa#arii#!r an+a(ati#!r $rin trans)eru# su"e#!r cu'enite direct in c!nturi#e
acest!ra7
, 'i0ua#i0area. ti$arirea !n#ine a e/trase#!r de c!nt etc.

Accesu# #a aceste ser'icii se )ace in +enera# $e *a0a de su*scriere sau $#ata unui
a*!na"ent $eri!dic. iar uti#i0area ser'icii#!r se )ace $e *a0a de nu"e de uti#i0at!ri.
$ar!#e si $e ! in)rastructura de te#ec!"unicatii securi0ata.
Bi*io+r$&ie
-Ion G',Ro-c$ Societ$te$ cuno$-terii( Ed, Economic.( Bucure-ti(
/001
- I,T$m$-( P,N."t$"e ",$, B$2ee te'noo+iei in&orm$3iei -i
comunic$3iior( Ed, In&ome+$( Bucure-ti( /004
- 555,$m$2on,com
- 555,!$6!$,com
- 555,e*$6,com
- 555,mone6*oo7er",com
- 555,2&,com
- 555,$"e,ro
- 555,!ro8ue"t,com