Sunteți pe pagina 1din 17

TEME EXAMEN KINETOLOGIE

1.In ce consta obiectul de studiu al kinetologiei?


Obiectul de studiu prieste!
E"ercitiul ce i#plica e$ort $i%ic!
Miscarile per$or#ante!
&.Enu#erati cele ' directii in care este utili%at e"ercitiul $i%ic in
do#eniul larg al Kinetologiei.

E"ercitiul $i%ic este utili%at!
- ca mijloc de pregatire a performantei pentru conditionarea fizica
- ca mijloc al mentinerii sanatatii si de reducere a riscului de
imbolnavire
- mijloc de recuperare a functiilor
'.Enu#erati principalele actiitati #otrice $or#atie care de$inesc
continutul acestui do#eniu.
Activitati ludice
Activitati gimnice
Activitati agonistice
Activitati recreative
Activitati compensatorii si de recuperare
(. )ropuneti o te#a de anali%a care prieste cultura corpului.
Argu#entati.
Tema obezitatii: privind din toate perspectivele ajungem sa ne cunoastem
si automat imbogatim capacitatea de a intelege practicarea exercitiilor
fizice din postura de specialist, executant, pacient , spectator.
*. +are sunt do#eniile e"perientei corporale
,o#eniile e"perientei corporale!
educational
competitional
al timpului liber
al sanatatii
domeniul professional
al experientei si comunicarii
al independentei functionale
-. .or#ulati un enunt care sa sinteti%e%e do#eniul educational.
,o#eniul educational si-a deschis portile spre recunoasterea valorilor
transmise subiectului prin intermediul activitatilor fizice. Profesionistii
din domeniul sanatatii au reusit sa impuna ideea conform creia copiilor
trebuie s/ li se asigure o educa0ie $i%ic/ de calitate.
1. .or#ulati un enunt care sa sinteti%e%e s$era independentei
$unctionale.

,o#eniul independentei $unctionale cuprinde toate actiunile care privesc
deplasarea independenta, deprinderile casnice, de igiena personala, de
procurare a alimentelor si de hranire, de deplasare cu mijloacele de
transport, etc.
uprinde activitatile zilnice !activities of dail" living# care presupun
sarcini uzuale, reprezinta un sistem de referinta prin care terapeutii
evalueaza starea functionala a unei persoane. Acest demers este util
persoanelor varstnice, bolnavilor cronici, celor cu afectiuni psihice, cu
deficiente motorii.
2. .or#ulati un enunt care sa sinteti%e%e do#eniul co#petitional.
,o#eniul co#petitional cuprinde dezvoltarea fr precedent a sportului,
nivelul ridicat al performan$elor, acumularea unui volum impresionant de
date, informa$ii, ca %i interpretarea competi$iei ca un fenomen cultural
autentic.

3. .or#ulati un enunt care sa sinteti%e%e do#eniul ti#pului liber.
,o#eniul ti#pului liber este unul dintre cele mai dinamice marcand o
diversificare fara precedent a posibilitatilor de practicare a exercitiului
fizic. and timpul liber este dedicate unor activitati recreative, se poate
discuta de activitati de loisir.
14. .or#ulati un enunt care sa sinteti%e%e do#eniul e"presiei si
co#unicarii prin #iscare.
,o#eniul e"presiei co#unicarii prin #iscare reprezinta o modalitate
eficient &n afirmarea personalit$ii umane, &ntr-o societate care
promoveaz cultura imaginii, cu o amploare fr precedent.
Activit$ile de expresie corporal sunt cele care ar trebui utilizate mai
mult, &n direc$ia formrii capacit$ii de a transmite un mesaj, o idee sau o
stare emo$ional.
11. .or#ulati un enunt care sa sinteti%e%e do#eniul sanatatii.
,o#eniul sanatatii este profund influentat de efectele exercitate prin
practicarea exerci$iilor fizice.
Aspectul somatic, nivelul marilor func$ii, rezervele energetice, resursele
psihice sunt &n mod general %i specific dependente de exersarea fizic.
1&. .or#ulati un enunt care sa sinteti%e%e do#eniul pro$esional.
,o#eniul pro$esional are la baza 'rgonomia. ( disciplin specializat &n
&mbunt$irea eficien$ei %i siguran$ei &n mediul profesional ce aplic
informa$iile din psihologie, fiziologia efortului, anatomie, biomecanic,
etc, &n studiul solicitrilor pe care diferitele profesii le exercit asupra
subiec$ilor.
1'. +e este situatia #otrica?
5ituatia #otrica reprezinta un ansamblu de date obiective si subiective
care definesc executia de catre subiect a unei actiuni motrice, a unui
element tehnic.
1(. In ce constau datele obiectie si subiectie ale situatiei #otrice?
,ate obiectie si subiectie ale situatiei #otrice
obiectiv- caracteristici spatiale ale miscarii
- caracteristici ale obiectelor cu care se lucreaza
- numar de participanti la actiunea motrica
- notiuni de regulament
subiectiv- aspecte legate de motivatia subiectilor
- perceptia subiectilor
- asteptarile acestora
)*. In ce consta situatia psi6o7#otrica?
5ituatia psi6o#otrica se caracterizeaza prin actiuni izolate in care
subiectul nu comunica in plan motric nici cu coechipierii nici cu adversarii.
'l este angajat intr-o confruntare cu factorii de mediu.
E"! majoritatea probelor din atletism !aruncari, sarituri, probele de
alergari in care competitorul actioneaza singur, nu comunica cu alte
persoane#.
1-. ,e$initi psi6o#otricitatea.
)si6o#otricitatea exprima reunirea functiei motrice si mentale care
vizeaza raportul subiectului cu propriul sau corp.
)+. +are sunt co#ponentele do#eniului psi6o#otor.
omponentele domeniului psihomotor
- gradul de incordare si de relaxare
- coordonarea segmentelor
- controlul postural segmentar
- perceperea ritmului
- stimularea permanenta a simtului ,inestezic
12. I#aginati un e"ercitiu pentru de%oltarea sc6e#ei corporale.
-ubiectii sunt dispusi pe perechi, fata in fata. .nul dintre ei mimeaza o
expresie faciala iar partenerul trebuie sa-l imite.
13. I#aginati un e"ercitiu pentru de%oltarea ite%ei de prelucrare a
unui sti#ul.
-ubiectul se afla intr-o incapere, legat la ochi. /in diferite parti ale
incaperii se fac zgomote. -ubiectul trebuie sa spuna din ce directie vin
zgomotele.
&4. ,e$initi socio#otricitatea.
5ocio#otricitatea reune%te interac$iunile sociale %i motrice, in cadrul
sporturilor !activit$ilor# colective. 0n cazul unei ac$iuni colective, nu se
realizeaz doar o insumare a ac$iunilor coechipierilor, ci o reconversie
originala a actiunilor fiecaruia in ideea de a se completa.
1). Ierar6i%ati ' sporturi in $unctie de interactiunile socio#otrice si
argu#entati.
/e la cel mai puternic sociomotric la cel mai slab socio motric:
2ugb" 3 4otbal- 5olei !sporturi de echipa#
6upte 3 -crima 3 Tenis !sporturi in doi#
0nteractiunea adversarilor difera. /e la un contact aproape permanent cu
adversarul in 2ugb", la lipsa totala a contactului cu adversarul in 5olei.
Asemenea si in cazul luptelor si voleiului.
&&. +are este di$erenta intre co#porta#entul #otor si conduita
#otrica?
+o#porta#entul #otor 8#otric9 este ansamblul manifestrilor obiective,
observabile ale unui individ care ac$ioneaz intr-un anumit context. Acest tip
de comportament poate fi perceput din exterior, de aceea acesta se poate
inregistra, filma, etc.
+onduita #otric/ repre%int/ latura interioar/ a comportamentului motric,
adic semnifica$ia proprie pe care individul o confer acestui comportament.
'ste in fapt 7imaginea in oglind8 a comportamentului motric, deci ceea ce 9se
vede8 in interiorul subiectului.
&'. ,e$initi #otricitatea din & perspectie.
a# insusire a fiintei, a individului, innascuta si dobandita de a reactiona cu
ajutorul aparatului locomotor la stimuli externi si interni printr o
miscare.
b# .n ansamblu de acte si actiuni, efectuate pentru intretinerea relatiilor
cu mediul natural si social.
&(. +e este actul #otric? E"e#pli$icati.
Actul #otric este elementul de baz al oricrei mi%cri, efectuat in scopul
adaptrii imediate sau al construirii de ac$iuni motrice. /e multe ori acesta
se reprezinta ca un act reflex, instinctual.
E"!7 miscarea de biciuire in baschet
-o mi%care de pompare a mingii in sol la dribling,
-prepara$ia la o piruet,
-lucrul fiecrui segment la sriturile atletice
1*. +e este actiunea #otrica? E"e#pli$icati.
Ac0iunea #otric/ este un sistem de acte motrice, prin care se atinge un scop
imediat, unic sau integrat unei activit$i motrice.
E"! mersul, alergarea, saritura, driblingul, lovitura de atac, contraatacul, in
general toate elementele tehnice din ramurile de sport sunt tot atatea
ac$iuni motrice.
&-. +e este actiitatea #otrica? E"e#pli$icati.
Actiitatea #otric/ este un ansamblu de acte %i ac$iuni motrice, articulate
in sistem, pe baza unor idei, reguli, forme de organizare, avand ca rezultant
adaptarea pe termen lung a organismului.
'x: activitati motrice formative, sportive ,ludice
educatia fizica, activitatea ,inetoterapeutica:
&1. +are este di$erenta intre #otricitate si #otilitate?
Motricitatea este caracteristica globala ce cuprinde ansamblul de procese si
mecanisme prin care corpul sau segmentele sale se deplaseaza prin contractii
fazice sau isi mentin o anumita pozitie prin contractii tonice sau statice.
Motilitatea este capacitatea unor organe de a efectua miscari.
:: Motricitatea tine de exterior, de miscarile corpului iar #otilitatea tine
de interior, de miscarile organelor.
1;. ,e$initi capacitatea #otrica si enu#erate co#ponentele acesteia.
+apacitatea #otrica - exprima ansamblul posibilitatilor de miscare,
innascute sau dobandite prin care subiectul realizeaza eforturi cu
diferite structuri si dozari.
Aceasta capacitate e o suma de posibilitati de miscare si nu o suma de
miscari.
uprinde:
- componente stabile!ne putem baza oricand pe ele#
ex: aptitudini motrice, calitati motrice, experienta
- componente de stare !de moment#
ex: motivatia, starile emotionale
&3. ,e$initi aptitudinea #otrica si di$erenta $ata de calitatea
#otrica.
Aptitudinea motrica 3 rezuma o insusire fizica sau psihofizica prin care un
subiect este capabil sa realizeze un anumit timp de activitate cu
rezultate supramedii, ca rata de progres si ca nivel maxim posibil.
Ter#enul de calitate #otric/ este mai vag decat cel de aptitudine
#otric/, deoarece dese#nea%/ o insu;ire uniersal/ a indiidului, care
poate avea niveluri dintre cele mai diferite.
<=. +are este di$erenta intre per$or#anta #otrica si per$or#anta
sportia. ,ati e"e#ple in acest sens.
)er$or#an0a #otric/ reprezint rezultatul efecturii unui act sau ac$iuni
motrice, ce poate fi evaluat dup anumite norme, baremuri, criterii.
)er$or#anta sportia este definita ca rezultat sportiv deosebit,
inregistrat si omologat in cadrul unei competitii.
,i$erenta consta in faptul ca poti avea o performanta motrica, dar sa nu
ai performanta sportiva.
E"! intr-o proba atletica, un rezultat evaluat ca fiind bun, fara ca acesta
sa devina performanta sportive, inaintea lui fiind alte rezultate bune.
<). <epre%entati gra$ic capacitatea #otrica asa cu# o i#aginati oi.
5inusoida ! creste 7 stagnea%a 7 scade
'&. ,e$initi $itnessul.
.itness7ul 3 reprezinta un set de atribute prin care subiectul face fata
solicitarilor fizice si functionale in raport cu conditia sa anatomica,
fiziologica si psihologica. 'l exprima o stare de bine prin care subiectul
realizeaza sarcinile zilnice cu vigoare, prin care el isi reduce riscurile
imbolnavirilor si isi asigura o baza solida pentru eventuale activitati de
performanta.
''. Enu#erati co#ponentele celor & tipuri de $itness.
+o#ponentele $itness7ului propriu7%is sunt: rezistenta cardio-vasculara,
rezistenta musculara, forta, mobilitate-suplete, compozitie corporala.
+o#ponentele $itness7ului #otor sunt! coordonare segmentara, agilitate,
putere musculara, viteza, echilibru, timp de reactie,
<>. ,e$initi olu#ul e$ortului= #odalitati de e"pri#are.
>olu#ul e$ortului !5'# este cantitatea total de lucru mecanic !6?#
efectuat.
distan$e parcurse &n alergare, &not, canotaj, patinaj, etc :
execu$ii par$iale sau integrale :
execu$ii ale structurilor tehnico-tactice:
ac$iuni complexe:
greut$i ridicate:
timp de lucru !efectiv#:
numr de lec$ii de antrenament %i refacere:
numr de reprize, starturi, concursuri:
numar de repetari:
<*. ,e$initi intensitatea e$ortului.
Intensitatea e$ortului !0'# este cantitatea de lucru mecanic !6?# efectuat
&n unitatea de timp. /ac volumul exprim un parametru cantitativ,
intensitatea reprezint un parametru calitativ, ce conduce la cre%terea
poten$ialului subiectului.
'-. ,e$initi co#ple"itatea e$ortului
+o#ple"itatea e$ortului este numrul de ac$iuni motrice efectuate simultan
&n timpul unei activit$i motrice in contextul structurilor
biomecanice7dispunerii spa$ial a elementelor mi%crii@.
<+. ,e$initi densitatea e$ortului
,ensitatea e$ortului este raportul &ntre durata efortului %i durata pauzei ce
urmeaz dup acesta.
'2. +u# este considerat organis#ul u#an din punct de edere
bio#ecanic?
/in punct de vedere biomecanic, organismul uman este considerat un
sistem cinematic conectat in lant, in care miscarea unui segment
antreneaza miscarea sau repozitionarea altor segmente.
<A. Enu#erati etapele unui #odel de anali%a bio#ecanica a #iscarii.
1.0dentificarea si descrierea miscarii
&. -tabilirea scopului
'. onditii mecanice !conditii anatomice si externe#
(. /escrierea principiilor biomecanice de executie a miscarii
*. Performanta
-. 'valuare
1. 5alorificare.
>=. ,ati e"e#plu de principiu bio#ecanic ce se aplica in e"ecutia unei
#iscari sau a unei $a%e a acesteia.
.n pacient cu membru protezat caruia &i lipse%te musculatura gambei %i a
piciorului. 'ste necesar s se compenseze for$a de propulsie deficitar, prin
materialul de fabrica$ie a protezei care poate stoca %i elibera energie
!asemenea unor grupe musculare#. /eci, principiile aplicabile &n aceast
situa$ie sunt principiul stoc/rii ;i eliber/rii energiei %i principiul ac0iunii ;i
reac0iunii
)rincipiul atest/ o rela$ie cauzal &ntre doi factori, de exemplu, un corp
este &n stare de echilibru dac centrul lui general de greutate se afl
deasupra bazei de sus$inere.
>). ,ati e"e#ple de ele#ente anato#ice= #ecanice si de #ediu care
?oaca un rol esential.
Ele#ente anato#ice!
Musc6ii= oasele= articulatiile
Ele#ente #ecanice!
>1. E"ista reo relatie intre bratul parg6iei= ite%a si coordonarea
#iscarii? Argu#entati.
Bratul parghiei, viteza si coordonarea miscarii sunt in relatie.
'x: articulatia cotului
><. +e este kinantropo#etria?
Kinantropo#etria este disciplina ce se ocup cu evaluarea dimensiunilor,
propor$iilor %i compozi$iei corpului uman.
>>. +alculati7a @MI si incadrati7a intr7una dintre tipologiile cunoscute.
0? C ,gDinaltimeEinaltimeCFDhxhC*1D).+1E).+1 C )+, G1 - subponderal
>*. )rin ce se caracteri%ea%a tipul endo#or$?
Tipul endo#or$ - $esut adipos bine reprezentat, structur globuloas a
corpului, oase !membre# scurte, bazin lat %i o concentrare a masei corporale
&n regiunea abdomenului. -uma plicilor de $esut adipos !triceps, subscapular,
supraspinal# define%te acest tip somatic.
(-. )rin ce se caracteri%ea%a tipul #e%o#or$?
Tipul #e%o#or$ - $esut musculo-scheletic bine reprezentat, membre
puternice %i diametru biacromian superior celui bitrohanterian. Frosimea
oaselor are o determinare genetic mult mai pregnant decHt circumferin$ele
segmentelor, deoarece masa muscular poate varia semnificativ, &n func$ie de
tipul %i de volumul de efort fizic prestat.
(1. )rin ce se caracteri%ea%a tipul ecto#or$?
Tipul ecto#or$ - aspect gracil, cu mas muscular slab conturat %i $esut
adipos nesemnificativ. -egmentele sunt relativ lungi, dar trunchiul este
scurt. 2ela$ia matematic dintre talie %i mas define%te acest tip somatic.
>;. Apreciati7a tipul constitutional prin preci%area nu#arului lui 56eldon.
2: )<>
>A. ,ati & e"e#ple de sporturi pentru $iecare tip constitutional.
Argu#entati.
'ndomorf 3 aruncarea greutatii, sumo
?ezomorf 3 alergator de fond, ciclism
'ctomorf 3 gimnastica, volei
*4. .actorii de care depinde tipul constitutional!tesut adipos,suma
plicilor,structura osoasa, tesut muscular,tipul si masa
musculara,lungimea,volumul segmentelor
*1. Enu#erati catia indici so#atici i#portanti pentru selectia intr7un
anu#it sport: greutate,talie, lungimea segmentelor:
*&. +are sunt $ortele e"terne deter#inante ale #iscarii?
4orta gravitatonala, forta de frecare, forta de reactie a sprijinului.
*'. ,ati e"e#ple in care se #ani$esta $orta de reactie a spri?inului=
$orta graitationala si $orta de $recare.
$orta de reactie a spri?inului!plecarea din bloc start:
saritura pe trambulina:
$orta graitationala!saritura in lungime si in inaltime:
$orta de $recare!alergare de viteza
cristiania spre vale !la schi#
*(. +are sunt $ortele interne deter#inante ale #iscarii?
4orta musculara, frecarea segmentelor in articulatii.
**. ,ati e"e#ple de e"ercitii care se adresea%a ur#atoarelor cupluri de
#usc6i! agonist A antagonist 7B dreptii abdo#inali si e"tensorii spatelui=
cadriceps si biceps $e#ural.
). 4lexia trunchiului pe bazin din culcat dorsal 3 'xtensia trunchiului pe
bazin la aparat
1. 'xtensia gambei pe coapsa la scaun roman 3 4lexia gambei pe coapsa la
aparat.
*-. ,e cine depinde di$icultatea unei #iscari?
/ificultatea unei miscari depinde de:
-gradul de mobilitate din articulatii:
-segmentele interesate:
-de viteza de progresie a corpului:
-unghiul si axa de miscare:
*1. ,e$initi $orta= $or#ula #ate#atica si unitatea de #asura.
.orta este o marime vectoriala, care are o marime, un punct de aplicatie, o
directie si un sens.'a este produsul dintre masa si acelaratie. 4 C m x a
.nitatea de masura a fortei este IetJon-ul !I#
*2. ,e$initi #asa unui corp= $or#ula #ate#atica si unitatea de #asura.
?asa unui corp este mrimea msurabil ce determin cantitatea de
substan con inut &ntr-un corp sau particul, determinabil la nivel
macroscopic i msurat, de asemenea, macroscopic.
C#D5I E 1 Kg #E.Fa
*3. ,e$initi puterea #usculara= $or#ula #ate#atica si unitatea de
#asura.
)uterea #usculara !P# are seminificatia unui randament, ea fiind raportul
dintre lucrul mecanic si timp.
)E L F t
.nitatea de masura pentru putere este Jatt-ul !K#.
-4. ,e$initi lucrul #ecanic= $or#ula #ate#atica si unitatea de #asura.
Lucrul #ecanic 8L9 sau traaliul #uscular este produsul dintre forta si
lungimea pe care se deplaseaza punctul sau de aplicatie.
L E . " d
.nitatea de masura pentru lucrul mecanic este joule-ul !L#.
-1. +are este di$erenta dintre $orta si putere? E"e#pli$icati situatii
pentru $iecare.
/iferenta dintre forta si putere este aceea ca puterea reprezinta raportul
dintre lucru mecanic si timp iar forta nu are nici o legatura cu timpul.
-&. ,e$initi inatarea #otrica.
In/0area #otric/ este un set de procese asociate exersarii si experientei,
care conduc la schimbari rlativ permanente in comportamentul motric al
subiectului.
-'. +are sunt %onele in care operea%a inatarea #iscarilorM
). zona de identificare a stimulilor
1. selec$ia %i programarea rspunsurilor
<.construirea de programe motorii eficiente
>.stabilirea, cu acurate$e, a unor sisteme de referin$
-(. +e sunt curbele inatarii si care este dina#ica acestora?
+urba per$or#antei reprezint rezultatele &nscrierii grafice a datelor
ob$inute prin diferite tehnici de evaluare a elementului care se &nva$.
,ina#ica este dat de progresul rapid de la &nceputul exersrii, care,
ulterior, se aplatizeaz &n mod treptat.
-*. ,e cine depinde progresul in inatare?
)rogresul in inatare depinde de:
-intervalul optim de educabilitate:
-complexitatea deprinderii:
-de exigen$a evalurii:
--. ,escrieti unul dintre #odelele e"plicatie ale inatarii #otrice.
?odelul explicativ se invata acte si actiuni, pe baza unor modele ideale ce
conduc la conturarea unei anumite conduite motrice, valorizata de maiestria
executiei si de sistemul de cunostinte specifice actiunilor.
-1. +e insea#na inatarea de solutii #otrice?
Inatarea de solutii #otrice presupune ca de la o repetare la alta, subiectul
invata sa combine parametrii diferiti ai miscarii, pt a-si atinge scopul
perfectionandu-se treptat.
-2. +are sunt principalii para#etri ai unui progra# #otor?
- parametrii miscari: amplitudine, directie, grad de incordare:
-3. +are sunt tipurile de in$or#atii pe care subiectul le retine in ti#pul
e$ectuarii #iscarii?
- informatii despre conditiile initiale ale exersarii :
- parametrii miscari:
- senzatiile pe care subiectul le-a simtit :
- rezultatul miscarii si influenta sa asupra mediului:
14. ,e$initi e"ercitiul $i%ic.
E"ercitiul $i%ic reprezinta o actiune preponderent corporala, efectuata
sistematic si constient, in scopul perfectionarii dezvoltarii fizice si a a
capacitatii motrice a invdividului.
11. +are sunt ele#entele de continut ale e"ercitiului $i%ic?
Ele#entele e"ercitiului $i%ic!
- miscarile corpului sau ale segmentelor !rotatie, abductie, rasucire, etc#
- efortul fizic solicitat apreciat prin volum, intensitate, complexitate, etc
- efortul psihic 3 gradul de solicitare al proceselor psihice
1&. ,e$initi $or#a e"ercitiului $i%ic.
.or#a e"erci0iului $i%ic reprezint modul &n care se succed mi%crile
componente, precum %i rela$iile dintre acestea, de-a lungul efecturii ac$iunii
respective.
1'. +e este structura cine#atica si ce este structura dina#ica a
e"ercitiului $i%ic?
+o#ponenta cine#atic/ reune%te aspectele spa$io - temporale ale mi%crii:
- repartizarea pe faze a mi%crii:
- caracteristicile de vitez:
- reperele temporale ale fazelor mi%crii:
- lungimile %i traiectoriile mi%crii etc
+o#ponenta dina#ic/ se refer la for$ele interne %i externe ale mi%crii:
- rela$ia dintre vHrfurile de for$ %i frHnare:
- coordonarea impulsurilor par$iale care permit &nsumarea for$elor
1(. ,ati un e"e#plu de e"ercitiu $ara codi$icare.
exercitii fara codificare se realizeaza conform unei orientari generale
ex: Alergare de o ora pe teren variat in tempou uniform
1*. ,ati un e"e#plu de e"ercitiu cu codi$icare interna.
exercitii cu codificare interna toti parametrii interni ai exercitiului sunt clar
definiti
ex: 0n natatie - > x !; x *=m#, <<D<> s D repetare, pauza ) min, <=s intre
serii
1-. ,ati un e"e#plu de e"ercitiu analitic. )reci%ati pentru ce este
bene$ic.
E"!2idicarea picioarelor din culcat dorsal pe o banca de gimnastica.
'ste benefic pentru centura abdominala partea inferioara
11. ,ati un e"e#plu de e"ercitiu pentru de%oltarea si#tului rit#ului.
-tand departat cu bratele intinse lateral 3 T)
-aritura in stand cu bratele sus 3 T1
-aritura in stand cu piciorul stang inainte si cu mainile pe solduri 3 T<
-aritura in stand departat cu bratele intinse lateral 3 T>
12. ,ati un e"e#plu de e"ercitiu pentru de%oltarea si#tului incordarii.
-prijin culcat facial 3 mentinerea pozitiei )= secunde:
13. ,ati un e"e#plu de e"ercitiu pentru de%oltarea si#tului rela"arii
/in culcat dorsal cu ochii inchisi 3 relaxarea corpului
24. ,ati un e"e#plu de e"ercitiu pentru de%oltarea acuitatii sen%oriale
8i%ual= tactil= kineste%ic= ol$acti= auditi9
E"! -ubiectul legat la ochi trebuie sa parcurga un traseu fara sa se abata
de la el.
21. ,ati un e"e#plu de e"ercitiu pentru de%oltarea si#tului directiei.
'x: -tudentul cu ochii inchisi se deplaseaza pe o linie aflata pe sol in functie
de directia liniei fie pe stanga, fie pe dreapta:

2&. +e este educabilitatea #otrica si ce este interalul opti# al
educabilitatii?
Educabilitatea #otric/ exprim capacitatea unor subiec$i de a &nv$a rapid
%i corect sarcini variate.
Interalul opti# de educabilitate 8perioad/ critic/9 reprezint o perioad
din ontogenez &n care &nv$area motric produce efectele cele mai vizibile %i
mai durabile. /up aceast perioad, achizi$ia unor comportamente motorii
este mai dificil sau chiar imposibil.
2'. 5c6e#a inatarii #otrice dupa M. Epuran.
Priceperea elementar ,eprindere #otric/ priceperea superioar/
8controlul con;tient al 8re%ol/rii unor situa0ii Gn
e"ecu0iei in $iecare #o#ent9 continu/ sc6i#bare9
2(. In ce $a%a a inatarii apreciati ca sunteti in ceea ce prieste
deprinderile $unda#entale si cele speciali%ate pe di$erite ra#uri de
sport.
)riceperea superioar/ modalitate de ac$iune caracterizat prin
complexitate, ce &nglobeaz cuno%tin$e, experien$, deprinderi motrice, care
pot fi actualizate, combinate, restructurate, &n vederea rezolvrii unor
situa$ii nestereotipe, &n continu schimbare.