Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iai

Facultatea de Geografie i Geologie

Departamentul: Inginerie geologic
Structura Brncoveanu din Platforma Moesic

-IA I 2013
1
CP!I"S

Introducere#####################$$#3
1$ %eolo&ia Platformei Moesice############$##'
2$ Structura Brncoveanu################$$(
3$ )escrierea sistemului *etrolifer#############$+
'$ ,i*ul de ca*can##################$#-
($ Bi.lio&rafie#####################
1'
2
Introducere
ntre Carpai si Dobrogea de Nord, pe de o parte, si Munii Balcani, pe de alta, este
conturat o arie rigid pe care geologul bulgar Boncev (1947 a denu!it"o #lat$or!a Moesic% n
aceast unitate geostructural Boncev includea si partea &ercinico ' c&i!eric a Dobrogei de
Nord, care o considera $unda!entul cutat al plat$or!ei%
#artea de la nord de Dunre a $ost denu!it de unii dintre geologi ro!(ni #lat$or!a
)ala&, care se suprapunea din punct de vedere geogra$ic C(!piei *o!(ne ()% Muti&ac, +%
,onesi, 197-% n aceast idee, Dobrogea de .ud si Central erau tratate ca blocuri rigide separate%
Mai t(r/iu, )% Muti&ac si al (0114 li!itea/ #lat$or!a )ala& nu!ai la ) de $alia intra!oeisc
si e2tinde structurile Dobrogei Centrale si de .ud p(n la aceasta%
ntr"o alt idee (,% Du!itrescu, M% .ndulescu, 1934, 19715 M .ndulescu, 1944 ,
consider spaiul dintre Balcani si Carpai aparin(nd #lat$or!ei Moesice, 6n conceptul lui
Boncev, $r 7rogenul Nord Dobrogean%
n aceast concepie, #lat$or!a Moesic de pe teritoriul *o!(niei, este li!itat la N de
!ari $racturi tectonice cu! sunt $alia pericarpatic, dup care avan$osa intern a Carpailor
6ncalec peste depo/itele pliocene ale plat$or!ei, si $alia #ecineaga ' Ca!ena, care desparte
Dobrogea Central de 7rogenul Dobrogei de Nord si ptrunde spre N) sub structurile carpatice%
+a scar regional, #lat$or!a Moesic intr 6n contact tectonic la . cu Munii Balcani, 6n lungul
$aliei prebalcanice%
3
Fig! "ocalizarea #latformei $oesice pe teritoriul %om&niei
1$ %eolo&ia Platformei Moesice
.tructura plat$or!ei este dat de $unda!entul cristalin si cuvertura sedi!entar, depus
6n !ai !ulte cicluri de sedi!entare, ce re$lect condiiile 6n care a evoluat 6n di$erite etape% Cu
e2cepia Dobrogei Centrale unde $unda!entul a$lorea/, 6n restul plat$or!ei este cunoscut din
c(teva $ora8e de re$erin% 9radul de cunoa:tere al cuverturii sedi!entare este !ult !ai
accentuat, prin cele cca% ;111 de sonde de e2ploatare a petrolului%
Fundamentul cristalin este alctuit din :isturi cristaline, roci !ag!atice, roci
!e/o!eta!or$ice si epi!eta!or$ice, .oclul sau $unda!entul cristalin s"a constituit, pe de o
parte, 6n orogene/a careliana, iar pe de alta, 6n orogene/a cado!ian% <u!tatea sudic inclusiv
Dobrogea de sud are un soclu vec&i carelian, 6n ti!p ce partea nordic este de v(rst cado!ian
de tipul :isturilor ver/i din Dobrogea Central%
Cuvertura sedimentar. Dup etapa de consolidare, plat$or!a a su$erit !ai !ulte
!i:cri de basculare care au deter!inat transgresiuni si regresiuni, re/ult(nd !ai !ultor cicluri
de sedi!entare= paleo/oic, per!o"triasic, <urasic !ediu ' Cretacic, Badenian in$erior '
Cuaternar%
4
Fig' Geologia #latformei $oesice ( extras din )arta Geologic a %om&niei !*+,
nc de la 6nceput trebuie re!arcat c sedi!entarea s"a derulat pe un paleorelie$ destul de
accidentat, ce a avut ca re/ultat depunerea unei cuverturi cu grosi!e $oarte variabil si dispus
inegal% >ceast !or$ologie indic co!porta!entul casant al plat$or!ei introdus de !i:crile
oscilatori pe care le"a su$erit di$eritele co!parti!ente 6nc din orogene/a cado!ian% >ceasta
6nsea!n c supra$a plat$or!ei este !arcat de o serie de ridicri, separate de depresiuni 6n
care depo/itele sedi!entare au grosi!i considerabile, de p(n la 11111 ! (D% #arasc&iv, 1979%
Datorit co!ple2itii condiiilor de sedi!entare succesiunea cuverturii poate $i separat 6n :apte
uniti lito$aciale de roci clastice si carbonatice cu o anu!it repetabilitate= co!ple2ul detritic
in$erior al intervalului Ca!brian ' Devonian in$erior, co!ple2ul carbonatic din intervalul
Devonian superior ' Carboni$er in$erior, co!ple2ul detritic al Carboni$erului superior ' ?riasic
in$erior, co!ple2ul carbonatic ?riasic, co!ple2ul detritic ?riasic superior ' <urasice !ediu,
co!ple2ul carbonatic <urasic superior ' Cretacic in$erior si seria detritic a Neogenului%
2$ Structura Brncoveanu
5
Fig - #ozi ionarea structurii .r&ncoveanu /n cadrul %om&niei 0 extras din Google
1art2
Br(ncoveanu este o localitate 6n co!una 7dobe ti, a e/at 6n partea sudic a 8ude ului
D(!bovi a, av(nd coodronatele= 44@-3A04BN " 0;@-0A17BC%
Dc!(ntul Br(ncoveanu a $ost descoperit 6n anul 1934%
6
Fig3 4tructura .r&ncoveanu( 2art structural la nivelul Cretacicului
*e/ervorul, de v(rst cretacic"in$erioar ' albian, a $ost 6!pr it 6n patru subdivi/iuni
(Eerescu et al%,1970B% De sus 6n 8os, acestea sunt= gresiile albiene5 pac&etul calcaros ,, gros de
01"-; ! i $or!at din calcare gre/oase, dure, $isurate5 pac&etul calcaros inter!ediar (11"-1 ! ,
repre/entat prin !arnocalcare i calcare dure, slab $isurate5 pac&etul calcaros ,,, constituit dn
calcare si dolo!ite, puternic $isurate, $apt con$ir!at i de pierderile de noroi din ti!pul $ora8ului%
>ce ti patru ter!eni sunt prote8a i de !arnele i !arnocalcarele Cretacicului superior%
#oro/itatea varia/ 6ntre 3,;F 6n calcare, 10F 6n dolo!ite i 1;F 6n gresiile albiene% n
aceea i !asur varia/ i per!eabilitatea care este cuprins 6ntre 1 i c(teva !ii de !D%
.atura ia 6n ap intersti ial este de -1"41F % #etrolul produs are densitatea de 1%4-1 Gg$Hd!
-
la
te!peratura de 01
o
C i v(sco/itatea de 1,9 c#% Dc!(ntul de caracteri/ea/ printr"un regi!
&idrodina!ic activ% >pele de /c!!nt sunt de tip MgCl
0
i CaCl
0
, cu concentra ii 6n sruri de
-"-,7 gHl% n aceste ape a $ost se!nalat i pre/en a aci/ilor ne$tenici%
>ceste grup de structuri au $ost puse 6n eviden cu a8utorul prospec iunilor seis!ice,
6nc din anii 19;- ' 19;;, !ai 6nt(i la nivelul Neogenului, apoi la Dogger i, 6n $inal, la
Cretacic% De alt$el, aici s"a a!plasat pri!a sond (nr% 11; cu produc ie de petrol i ga/e din
sectorul ro!(nesc al plat$or!ei !oesice%
7
3$ )escrierea sistemului *etrolifer
+a nivelul Neoco!ianului, structura !a8or se pre/int sub $or!a unui !onoclin a$ectat
de $alii longitudinale, dup care se produce cderea 6n trepte spre N, a 6ntregului sedi!entar
cretacic si neogen% #e $ondul !onoclinului $aliat se sc&i ea/ u oare boltiri, orientate, 6n aceea i
direc ie, C"I% nclinarea stratelor nu dep este 4
o
%
Fig5 4tructura .r&ncoveanu( profilul tip al Cretacicului i 4arma ianului 6dup
IC##G C&mpina7
Jor!a iunile !al!"cretacice au $ost 6!pr ite 6n cinci ori/onturi, nu!erotate de 8os 6n sus= C1,
apar in(nd ?it&on"Berriasianului i C0, C-, C4, C3, valanginian"barre!iene% Dintre acestea sunt
productive co!ple2ele C1 i C0, ori/ontul C- con in(nd petrol nu!ai sporadic% 7ri/ontul C1 este $or!at
din calcare dure $isurate i calcare cretoase (la partea superioar, totali/(nd 111"131 ! grosi!e%
Co!ple2ul C0, gros de 13"03 ! se co!pune, de 8os 6n sus, din calcare cretoase i calcare !arnoase%
Co!ple2ul C- este repre/entat prin calcare slab !arnoase cu $isuri verticale% 9rosi!ea lui este de 14"04
!% Cele trei co!ple2e sunt separate de intercala ii de !arnocalcare i prote8ate de calcarele i
!arnocalcarele co!pacte ale Barre!ianului, >p ianului i Cretacicului superior% .iste!ul $isural este
inco!parabil !ai de/voltat 6n apropierea $aliilor, unde i co!portarea sondelor este !ai bun% Dat $iind
caracterul $isurat al re/ervorului, teoretic ar trebui ca toate cele trei co!ple2e s $or!e/e o singur unitate
&idrodina!ic% n $apt, 6ns nu s"a putut ur!ri o singur li!it apHpetrol, co!ple2ele respective
caracteri/(ndu"se prin regi!uri de /c!(nt di$erite% Dc!(ntul C1 se re!arc printr"un regi!
&idrodina!ic activ, 6n ti!p ce co!ple2ele C0 i C- 6 i datorea/ energia destinderii elastice a $luidelor
con inute 6n /c!(nt% #resiunea ini ial s"a situat 6n 8urul valorii de 1;; at!%, ceva !ai !ic dec(t
presiunea coloanei &idrostatice% Debitele de petrol au $ost $oarte variabile i anu!e de 4"0;1 tH/i pe
$iecare sond% #etrolul este de tip C, cu densitatea de 1,401 GgHd!c, ase!ntor petrolului din Doggerul
8
acelora i structuri% De aceea, s"a e!is prerea c &idrocarburile au $ost generate, 6n regiune, de seria
!arno"argiloas a Doggerului%
'$ ,i*ul de ca*can
#rin colector se de$ine te partea cea !ai ridicat structural a re/ervorului, 6n care sunt
acu!ulate &idrocarburile, iar aran8a!entul structural (tectonic, stratigra$ic sau litologic 6n care
&idrocarburile sunt K prinse L 6ntr"un ec&ilibru stabil, de$ine te no iunea de capcan% n structura
Br(ncoveanu ,este pre/ent o capcan structural, i anu!e un anticlinal% >pari ia acestei
capcane 6n cuprinsul /c!(ntului este deter!inat de $eno!enul de cutare a stratelor%
Fig + "ocalizarea acumulrii 2idrocar8urilor /n cadrul structurii .r&ncoveanu9 model
realizat /n 4urfer
9
Fig+ Coloan litologic a stucturii .r&ncoveanu din #&nza $oesic9 realizat /n CorelDra:
10
Jig%7 +ocali/area $ora8elor reali/ate 6n #&oto,!pact
Fig, .loc diagram realizat /n %oc;<or;s pentru 4tructura .r&ncoveanu
11
Fig* $odel de sec iune longitudinal /n 4tructura .r&ncoveanu
Fig!= 4ec iune longitudinal a 4tructurii .r&ncoveanu
12
Fig!! $odel de sec iune transversal /n 4tructura .r&ncoveanu
Fig!' 4ec iune transversal a 4tructurii .r&ncoveanu
13
Fig!3 $odel de sec iune geologic pe direc ia ><(41 /n 4tructura .r&ncoveanu
Fig!5 4ec iune geologic pe direc ia ><(41 a 4tructurii .r&ncoveanu
Fig!+ 4ec iune geologic pe direc ia >1(4< a 4tructurii .r&ncoveanu
Bi.lio&rafie
14
1% #arasc&iv D% (1979 ' #lat$or!a Moesic i /c!intele ei de &idrocarburi, Cditura
>cade!iei *epublicii .ocialiste *o!(nia, Bucure ti
0% #arasc&iv D% (197; ' 9eologia /ca!intelor de &idrocarburi din *o!(nia, Cditura
tiin i$ic Bucure ti
3. MMM%MiGipedia%org
15