Actiunea seismica orizontala

Pentru 0<T<TB SD(T) = a.

Pentru T>TB Sci(T) = aa
1+
T
1 P
T /?0=2.75
0(T)
pentru T<Tg
pentru TB<T<Ic
pentru Tc< T<TD
pentru T>TD
T
1 a
P<T) =J30
P(T) = J3C
T
T -T
P(T) = P0
Forte statice echivalente Fh = y, Sd(T,) m- A
Aproximare perioada fundam ptr met f statice echivalente
T, =C, /T' 4 sau r, =0.1/!
C/= 0,085 pentru cadre spatiale din otel,
Ct 0,075 pentru cadre spatiale din beton armat sau din otel cu contravantuiri excentrice,
G= 0,05 pentru celelalte tipuri de structuri
Calcul modal Fhl = ylSd{Tl)mel me, -
kfki
\k J_
masa modala
Actiune seismica verticala Tcv = 0,45 Tc TBV = 0,1 7cv TDV = TD. avg =0,7 ag.
Amortizare diferita de 5% Se'= Se-rj; rj = J > 0.55
5 + v
Verificare deplas relative nivel SLS drSLs=v q d,-< drasLS
ULS drULS= c q dr< draULS 1 < c = 3 - 2,5 < 2
71
ACCEL
" . 31AUGUST 1986, ORA 00:28:55
i BUCURESTI MILITARI TRANS.S-N
1 2
SPECTRU ACCELERATII ABSOLUTE
31AUGUST 1986, ORA 00:28:55
BUCURESTI TITULESCU, LONG. E 45 N
ACCEL
I-
k . /
r II ,1
" A
h1
r. . . . . . . .
1 1 1 11 LI 11
1 2
SPECTRU ACCELERATII ABSOLUTE
' 3 H
PERIOADA(S)
Notiuni teoretice - pregatire examen DIS 2012
1. Caracteristici ale analizei dinamice comparativ cu analiza statica.
2. Tipuri de actiuni dinamice. Exemple
3. Diferente dintre un proces de analiza determinista si nedeterminista
4. Grade de libertate dinamica
5. Principiul lui D'Alambert
6. Ecuatii diferentiale de miscare pentru sistemele cu 1 GL D in cazul actiunilor directe si
in cazul actiunilor indirecte - explicatii termeni si schema de idealizare
7. Caracteristica dinamica a sistemelor cu 1 gld. Semnificatie fizica. Determinarea
analitica.
8. Ce anume influenteaza raspunsul dinamic al sistemelor
9. Graficul exprimat in deplasari ale oscilatiilor libere ale unei str cu 1 gld fara si cu
amortizare, generate de o deplasare initiala imprimata masei cu o viteza initiala
diferita de zero.
10. Decrement logaritmic al amortizarii. Determinarea experimentala a amortizarii
11. Tipuri de amortizari
12. Amortizare critica (vascoasa) ptr o structura. Semnificatie fizica si definire matematica.
Fractiunea (procentul) din amortizarea critica. Amortizare =caracteristica intrinseca a
structurii - demonstrate.
13. Cumse defmesc analitic cele trei tipuri de amortizare critica, subcritica si supracritica?
Comparatii ale caracterului oscilatoriu ptr cele trei cazuri de amortizare.
14. FAD neamortizat si amortizat. Grafice de variatie. Domeniu periculos. Fenomen de
rezonanta, fenomen de batai.
15. Defazarea miscarii sistemului oscilant fata de actiunea armonica - grafic de variatie
16. Componentele raspunsului unei structuri la o actiune dinamica armonica
17. Definirea actiunilor de tip impuls. Impuls unitar.
18. Care sunt principalele aspecte specifice ale raspunsului dinamic la actiuni dinamice de
tip impuls (pe durata impulsului, dupa disparitia impulsului, amortizare)
19. Cumse obtine raspunsul la actiuni arbitrare, pornind de la raspunsul la un impuls
unitar.
20. Ce reprezinta. integrala Duhamel.
21. Caracteristici ale raspunsului la impulsuri functie de raportul dintre durata impulsului
si perioada proprie (T/2, T/4)
22. Spectre seismice de raspuns. Definitie, procedura de obtinere, mod de utilizare la
sisteme cu 1 gld.
23. Modelare inertiala, modelarea cu functii de forma ptr limitarea nr. GL D.
24. Exprimarea caracteristicilor inertiale, de rigiditate si de amortizare al sisteme cu mai
multe GL D.
25. Caracteristici dinamice ptr sisteme cu mai multe GL D. Cumse obtin. Semnificatie
fizica.
26. Ecuatia caracteristica. Ecuatia de miscare.
27. Metode de normalizare a vectorilor proprii.
28. Cumse poate genera matricea de amortizare ptr o structura? Exprimare grafica a
dependentei coeficientului din amortizarea critica de pulsatiile proprii, pentru diferite
forme ale matricei de amortizare.
29. prezentare succinta a metodelor de analiza dinamica pentru sisteme cu mai multe GL D
30. comparatii intre suprapunerea modala si integrarea numerica directa in pasi de timp
~~~X l. Deosebiri intre intensitatea si magnitudinea cutremurelor
32. Comparatie intre scara magnitudinilor, Mercalli modificata si MSK
33. Forma ecuatiei de conditie pentru miscari seismice.
34. Pentru ce variabile relative sau absolute se definesc raspunsurile spectrale la actiuni
indirecte.
35. Cum se defineste forta seimica maxima pentru un sistem cu 1 GLD pe baza
pseudoacceleratiei spectrale
36. Comparatie intre spectre de raspuns pt o actiune seismica precizata si spectrele elastice
de proiectare.
37. Defmiti ductilitaea sectionala si ductilitatea de element (grafic)
38. Efectele cresterii ductilitatii asupra acceleratiilor absolute si a deplasarilor relative
39. Cumse pot exprima simplificat spectrele elastoplastice prin intermdediul spectrelor
elastice
40. Care estenivelul actiunii seismice asociat celor doua. cerinte fundamentale enuntate in
PI 00/2006
41. Cumse introduc in PI00-2006: nivelul diferentait de siguranta, hazardul seismic,
conditiile locale de teren, ductilitatea
42. Care sunt criteriile care controloeya alegerea metodei de calcul, a modelului de calcul
si a factorului de ductilitate
43. Prezentati schematic cumse obtin ordonatele spectrele inelastice de proiectare pentru
actiunea seismica orizontalaa si pentru cea verticala
44. Cumse considera actiunea simultana a actiunii seismice dupa doua directii orizontale
45. In ce situatii se evalueaza efectele componetei verticale a miscarii seismice. Ce model
de calcul se recomanda
46. Cumse explica aparitia fenomenului de torsiune in cazul structurilor nesimetrice
(excentricitate CR fata deCM)
47. Cumse considera efectele de torsiune in cazul modelelor plane (principiu, fara
formule)
48. Cumse considera efectele de torsiune in cazul modelelor spatiale (principiu, fara
formule)
49. Cand se prevad rosturile seismice. Cumse calculeaza
50. Cuminseamna formarea articulatiilor plastice la beton
51. Ce inseamna dezvoltarea uneui mecanismde plastifiere favorabil
52. Cumse realizeaza mecanismul de plastifiere favorabil
53. La ce se refera. cerintele de ductilitate locala ptr stalpii si grinzile cadrelor din b.a.
7^
^ -/ z y. ,
' ~jr -/
-to
Aetata yfc^ujt^
C2>3 Vt) A"
djjLAGJ U* C/>
go, /olofrrryyuU tXll^tX^S^i dU, OJULC^^-'^ nJUu- cMU^/>UJUi^6/6o-<*-t {Mecca
jr
4
(5
4r
r -h-f
L
tic* 2, A-
rft >. AO KAO cum.*-
1 5V/-.-0 $1 />O 1
* " - >
A /
3
31
A m
*V cUj^Coto/ul CUJJOOOJUA^ qcJU*A&&*> 'ct* ^CJ-JUJJULQ.
/5y
p_= : .
72. - -4oj_. J c u
1
- ^J LhtjJ Z r/ / *
CcJuuJuot.'
/dAtC'twA-' /oex^tM'voBJ}^* Q/ho&latc .(jU+ /fas-it O^&OVLUJICCI'~-^6ucc^
Y ;-d*w~ dutuc+b r ~
^ -I : r / 7
I
-
3
1 . / L
f .
!
J -
,
r A
4>