Cercul mereu a fost simbol al universului, echilibrului, ciclicitatii care se
regaseste in natura sub forma anotimpurilor, zilelor, fazelor lunii etc. Planul circular a avut mereu nu doar o influenta plana in arhitectura dar si spatiala, fiind bine definita perceptia conexiune cu divinitatea. Patratul semnifica pamantul, stabilitatea, cele patru parti ale lumii si cele patru anotimpuri, fiind o figura statica. Combinatai celor doua figuri a permis crearea unui nou spatiu cu o perceptie deosebita, stabilitatea lumii de pe pamint ce duce spre conexiune cu Dumnezeu. Planele centrale si bazilicale au evoluat individuala pina la combinarea acestora. Planul bazilical a fost utilizat in toate programele de arhitectura posibile datorita usurintei in expluatare in comparatie cu planul central care intr-o perioada foarte lunga a civilizatiei umane s-a regasit doar in anumite tipuri de constructii. Ca prima utilizare a planului circular putem spune ca au fost corturile (datorita usurintei de executare) si planele unor orase ca Troia, ansamblu de la Stonehenge, si exemplele din arhitectura funerara mormintele in forma de stup de la Micene. O dezvoltare mai ampla a planului central incepe odata cu Tholosul din Delphi (sec. IV-lea i.H.)ce se presupun ca ar fi fost un templu (sunt mai multe variante referitoare la destinatia acestui spatiu) mai evoluat ca structura de plan si plastica in comparatie cu tholosul din perioada arhaica (fig.1), fiind alcatuit dintr-o colonada exterioara si spatiul central inconjurat de un zid cu coloane la interior.Un alt exemplu similar ca plan, si aproximativ din aceiasi perioada (350 330 i.H) este Sanctuarul lui Asklepios (fig.2), denumit si Phimela si ce dezvolta formula adoptata la Delphi prin mici schimbari. Acest gen de plan este preluat de romani in perioada republicii tirzii prin Templul Zeitei Vesta (fig.3) unde dispar coloanele din interior (la fel ca si in cazul unui Templu dedicat lui Hercules (fig.4), Tibur,(sec. I i.H)si apar treptele ce definesc axul intrarii. Planul circular s-a pastrat aproape intact ca forma in plan pina cind revine in arhitectura funerara prin Mausoleul lui Augustus (28 i.H.,fig.5). Mausoleul este compus din mai multe inele concentrice de caramida(element preluat probabil de la exemplele de mai sus), in centru fiind mormintul lui August, iar deasupra conului ce acoperea cladirea era amplasata statuia imparatului, aici find bine vizibila si semnificatia acestui spatiu in conexiunea cu divinitatea. Pentru o perioada de citeva sute de ani, planul central este folosit intr-un nou program de arhitectura, pe linga cele cunoscute pina acum, si anume in terme. Planul central se regasesti in termele din diverse perioade ca incaperi ale frigidarium( Termele lui Agrippa(27, fig.6), termele din Africa(fig.7),
1.Tholos
2.Sanctuarul lui Asklepios
3.Templul Zeitei Vesta
4.Templul Hercule
5.Mausole6ul lui Augustus
6.Termele lui Agrippa
7.Termele din Africa 8.Termele lui Caracalla
Proconsolaris, dinastia Severilor sec. II - III) sau mai tirziu ale calidariumului ( Termele lui Caracalla (206-216 fig.8)) Templul lui Mercury(Templul Ecoului, fig.9 ) la fel face parte dintr-un complexul de bai de la Baia,avind mai multe functiuni ca spatiu in complexul bailor si ce este deosebit pe linga forma sa circulara in plan, prin faptul ca este acoperit cu un dom element ce va fi prelut de casa lui Nero Domus Aurea(64-68, fig.10), in camera octogonala iar mai apoi la Panthenon si alte constructii de mare amploare. Pantheonul(117 -128, fig.11), Templul Tuturor Zeilor revine grandios la programul de arhitectura religioasa si devine cel mai mare plan central cunoscut vri-o data de omenire pina atunci, astupat cu o cupola din beton, intrarea in rotonda facindu-se printr-un pronaos dreptunghiular trinavat alcatuit din opt coloane in fatada si altele opt in adincime. Este pentru prima data in istorie arhitecturii, cind se creaza un acopersi de mari proportii in forma de cupola. Ideia Panthenonului de plan circular lipit de unul dreptunghi ce de multe ori era pronaosul cu pachete mare de scari care formau un ax al intrarii este preluata si in alte temple ca sanctuarul lui Asklepios Soter( fig.12) si Tempio Rotondo(222- 244) ce avea in fata planului circular pe linga pronaos o curte dreptunghiulara bine delimitata prin pereti. Minerva Medica (266, fig.13-14 ) se presupune ca a fost un pavilion de gradina si reprezinta un interes major ca evolutie nu doar spatiala dar si constructivva dupa Panthenon. In plan reprezinta un cerc cu 10 nise semicirculare - abside, cu exceptia celei pe care se intra. Cupola sa sferica este foarte interesanta prin faptul ca se sprijina pe absidele ce au deasupra geamuri, fiind vizibili pandantivii cupolei ce au o forma destul de primitiva si probabil fusese ascunse sub stucatur initial. Templul Rotund ( 273, Balbek, fig.15) revine la ideia initiala a Tholosului de spatiu circular pe un podium alcatuit dintr-un zid inconjurat de coloane la exterior avind insa si un pronaos cu un mare pachet de trepte, coloanele fiind amplasate pe un podium in care sunt cinci adincituri semicirculare(de data asta in iexterior si nu in interior ca in Minerva Medica). Se presupune ca baptisteriile construite mai apoi au provenit de la acesta cladire. In urmatorul secol se pastreaza in continuare spatiul central cu nise semicirculare si dreptunghiulare in interior dar de data asta in arhitectura funerare ca Mausoleul lui Diocletianus(305-316,fig.16)(octogon in exterior), Basilica martyrium S. Marcelino e Pietro (sec.IV fig.17), Mausoleul Constantei (324-326, fig.18), Martyriumul Sf. Gedeon (380, fig.19). Mausoleul Constantei este prima constructie in acest program de arhitectura o constructie acoperita cu cupola care se reazama prin intermediul unui tambur
9.Templul lui Mercury
10.Domuys Aurea(camera octogonala)
11.Panthenonul
12.Templu Asklepios
13,14.Minerva Medica 15.Templu Rotund
strapuns de ferestre, pe o colonada circulara libera, legata prin arce generind un nucleu spatial central. La inceputul secolului V apare pentru prima data ideia de incadrare a unui plan central intr-un perimetru dreptunghiular. Biserica Sf. Gheorghe din Esra (515, fig.20) este rezultatul inscrierei a unui nucleu central de plan octogon intr-un al doilea octogon care la rindul sau formeaza un contur exterior in forma de dreptunghi. Aceiasi ideie de structuri concentrice incadrate intr-un perimetru 16.Mausoleu Diocletianus
17.Basilica-martyrium S. Marcelio e Pietro
18.Mausoleul Constantei
19.Martyriun Sf.Gedeon
20.Biserica Sf. Gheorghe din Esra
21.Catedrala din Bpsra
dreptunghiular se patreaza si la Catedrala din Bosra(fig.21). Nucleul spatial central era format din cupola sustinuta de 4 piloni in forma de L ce faceau parte din forma cvadrilobata din plan, alaturi de alte 16 coloane ce era inclusa in interiorul unui cerc cu patru nise, iar cercul la rindul sau intr-un dreptunghi. In Martyrionul apostolului Filip (fig.22) se pastreaza aceiasi ideie de spatiu central incadrat in dreptunghi, de data asta un octogon dublat in care sunt inscrise opt incaperi de plan dreptunghiular, totul fiind inscris intr-o incinta de plan patrat care la rindul ei la fel este dublata de o serie de mausolee acesibile din exterior. Odata cu dezvoltarea crestinismului baptisteriile devin un nou program de arhitectura foarte des intilnit in apropierea bisericilor, forma lor provenind de la mormintele si bazilicile romane, avind de obicei un plan de tip central (octogon, patrat, cerc). De exemplu Baptysteriumul de la Riva San Vitale (fig.23) pastreaza ideia de plan central, patratul din plan este adus la o forma octogonala datorita niselor de colt, totul fiind inconjurat de un deambulatorium de forma patrata si acoperit cu o cupola. In cadrul Imperiului Romano-Bizantin arhitectura de tip central va cunoaste o importanta cotitura. Asupra spatiului central se va pune un accent mult mai mare decit a fost pina acum, acesta dezvoltindu-se preponderent in biserici. Optiunea pentru acest gen de spatiu a fost foarte clara si anume structura bazilicala a devenit inadecvata sub aspect functional din cauza modului in care avea loc serviciul religios in nava principala, ceea ce facea inghesuiala in celelalte nave, in schimb odat cu spatiul central, monarhul a devnit centrul compozitiei, deasupra caruia se inalta cupola, simbol al boltii ceresti, a universului. Odata cu evolutia sistemelor constructive, cupola pe pandantivi a permis realizare spatiilor mari centrale si central-bazilicale. Biserica Sfintii Sergios si Bakchos(527-536,fig.24) reprezinta unul dintre primele exemple de biserica central-bazilicala. Aceasta are in plan o forma aproape patrata din care se detaseaza o absida, in interiorul patratului fiind inscris un octogon deplasat in raport cu laturile sale. Forma sa este marcata prin pile, si coloanele situate intere ele, sustinind galeriile superioare. Pe portiunile situate in dreptul colturilor volumului principal, pilele sint unite prin abside, laturile din mijloc ale octogonului sint formate din portiuni plane de zid. Datorita acestui fapt, interiorul capata forma asemanatoare cu cea a unei bazilici. Impingerile laterale ale cupolei sint preluate de pilele legate intre ele cit si la partea superioara, cit si cu zidurile exterioare prin arce. Absidele semicirculare din colturi maresc rigiditatea si stabilitatea sistemului constructiv. Cupola este alcatuita din 16 sectoare, 8 se reazama pe pile iar altele 8 poseda ferestre ce lumineaza partea centrala a edificiului. Contrastul prezentat la Sfintii Sergios si Bakchos dintre marele spatiul liber si cupola luminata de sus, si galeria ingusta ce il inconjoara pe doua niveluri este foarte puternic. Biserica San Vitale din Ravena ( 526- 547,fig.25) la fel este o biserica de tip central, construita in aceiasi perioada cu biserica Sfintii Sergios si Backos. Biserica este o sinteza intre solutiile de ridicare a cupolei mausoleului Constantei si a templului Minervei Medica. Vizual cupola se reazama pe 7 abside perforate, in aces fel punindu-se nucleu spatiului central. Principalul monument ce a devenit intruchiparea maretiei imperiului si a epocii bizantine a fost biserica Sfinta Sofia(532-537, fig.26). Planul bisericii cuprindea un Atrium perpendicular pe axa longitudinala a edificiului , un Nartex exterior(pronaos), un Nartex interior, Nava central, acoperita cu o cupola gigantica, doua Nave laterale si Galeriile superioare, de la etaj, galerii care nconjoar nava central din trei parti, sub forma de potcoava deschisa spre altar. Din Nartexul interior, alte nou porti asigur comunicarea cu spatiul central al bisericii. Trei porti de la sud erau destinate accesului poporului, iar altele trei de la nord erau destinate celor care solicitau adpost spiritual. Portile centrale, erau rezervate imparatului si suitei sale. In mijloc, cea mai nalt era Poarta imparateasca. Cele doua nartexuri sunt sali transversale alaturate si succesive, perpendiculare si lungi cit toata latua acestuia. Au lungimea de 60,90 metri si litmea de 6,03 metri, cu plafoane sub forma de bolii alternative intrepatruns, nartexul exterior fiind incaperea rezervat celor care nu fusesera botezati. Spaiul imens din Nava centrala este extrem de mare si nu poate fi cuprins dintr-o singura privire. Lungimea navei centrale, incluzind absida altarului, masoara 79,30 metri, astfel ca impreuna cu nartexurile edificiul atinge lungimea de circa 100 de metri, iar impreuna cu navele laterale ofera edificiului o latime de 70 de metri. Centrul cupolei se nalta la 55,60 metri (echivalentul unui bloc modern cu 15 etaje), avind un diametru la baz de 31,36 metri. Cupola parca pluteste pe cele 40 de ferestre care o nconjoar la baza, Procopie spunind despre cupola sa: ,,Pare ca nu se odihneste pe o zidarie de piatra , ci este suspendata de cer cu un lant de aur. Ea este unita la rasarit si la apus cu cite o semicupola ce amplifica spatiul grandios si cu alte trei semicupole mai mici, dintre care cea din mijloc ce acopera absida altarului. Spatiile de la parter erau rezervate barbatilor, iar cele de la galeriile etajului erau destinate femeilor. Spatiul central al bisericii, cel mai luminat, era destinat clericilor si este marginit pe doua nivele de siruri gratioase de coloane. La dreapta si la stinga navei centrale, la parter, se aliniaz cte un rnd de coloane, la fel si in nisele circulare de la colturile spatiului central poseda coloane ce au in mare parte 22. Martirionul apostolului Filip
23.Baptisteriul San Vitalie
24.Biserica Sf. Sergios si Bakchos
25.Biserica Sant Vitalie Ravena
26. Biserica Sfinta Sofia
capiteluri bizantine composite, ornate cu frunze de acant. Cele mai nalte coloane de la parter msoar 20 de metri nltime, au un diametru de aproape 1,5 metri. Galeriile de la etaj s-au construit deasupra navelor laterale si deasupra nartexurilor, avind un plan de potcoava cu unghiuri drepte, potcoav deschisa spre altar. Accesul de la parter spre etaj se facea pe la capetele Nartexului interior. Galeria centrala, pozitionata n fata altarului, era destinata imparatesei si suitei sale. Partea nordica a galeriei, a potcoavei, era destinat ca Ginaeceum sau Matroneum, fiind destinata numai femeilor care asistau la slujbe. Cea mai atractiva este galeria sudica la care se ajunge dupa ce se trece printr-o deschidere a unui perete ce a fost adaugat mai trziu pentru a delimita Sala conciliilor, iar deschiderea a primit numele de Poarta Paradisului si a Infernului. Desi la prima vedere Sfinta Sofia este o inovatie din punct de vedere arhitectural, daca analizam mai bine planul bisericii si descrierile constructiilor facute mai sus ne dam seama ca s-au facut in mare doar inovatii structurale, ceea ce a dus la crearea unor deschideri grandioase. Ideia de spatiu central, dupa cum s-a demonstrat mai sus, putem spune ca e veche de cind lumea. In evolutia acestui gen de plan s-a pastrat mereu ideia de verticalitate, conexiunea cu o alta lume,cu Dumnezeu, asta fiind vizibil in programele de arhitectura care cu mici exceptii faceau parte din programul de arhitectura funerara-mausolee si religioasa bazilici, biserici, baptisterii. Biserica Sfinta Sofia probabil nu ar fi fost construita vri-o data daca nu ar fi existat alte constructii de pina atunci ca Minerva Medica. Desi nu a facut parte din nici unul din programe a ajuns sa fie o constructie inovatoare dupa Panthenon cu citeva sute de ani inaintea Sfintei Sofia prin ideia de abside si cupola pe pandantivi. Daca s-ar putea lua biserica Sf. Sergios si Bakchos si s-ar putea taia la mijloc, paralel cu excedra, deplasind cele doua bucati, si punind intre ele un patrat acoperit cu o cupola pe pandantivi s-ar fi constatat ca seamana extrem de mult cu Sfinta Sofia, find mult mai mica ca dimensiune. Sfinta Sofa aduna toate cunostintele legate atit a planului central, care a fost mai putin dezvoltat in istorie probabil datorita formei greu de amenajat in alte programe de arhitectura, cit si a planului bazilical ce a existat in toate programele de arhitectura posibile, care unite cu cupola pe pandantivi, element adorat de arhitectii bizantini alaturi de multiplicarea efectului de lumina vazut pina atunici dar nu cu aceiasi influenta vizuala - cele 40 de ferestrele de la bazele cupolei au obtinut un efect grandios si nemaivazut pina acum in istoria arhitecturii. Sfinta Sofia a devenit un monument de arhitectura reprezentabil pentru arhitectura bizantina precum Panthenonul pentru romani. Sirbu Mihaela an II Sem.B