0 evaluări0% au considerat acest document util (0 voturi)
4 vizualizări5 pagini
Hidrosoluri
sunt legate de suprafeţe plane sau cu înclinare redusă (în luncile marilor râuri, pe şesurile depresiunilor intramontane şi intracolinare, pe unele terase joase) la care nivelul pânzei freatice se află la mică adâncime, iar apa provenită din precipitaţii sau ajunsă de pe versanţi este slab drenată.
Aici, intervalele cu exces de apă alternează cu cele în care aceasta se elimină încet, ceea ce conduce la o alternanţă de solubilizări şi de oxidări -precipitări ale oxizilor de fier şi mangan.
Sunt soluri cu humus, culoare negricioasă, cu pete ruginii, puţin permeabile şi cu fertilitate medie.
Folosirea lor necesită lucrări care să asigure drenarea apei.
Tipurile principale sunt: lăcoviştile (mai ales în luncile largi ale râurilor din Câmpia Română, Podişul Sucevei, câmpiile de subsidenţă din vest (Timiş, Crişuri, Someş, etc.) şi şesurile din depresiunile Braşov, Făgăraş, Ciuc, Gheorgheni, Baia Mare) şi solurile gleice (în depresiunile intramontane şi câmpiile subsidente din vestul ţării).
Hidrosoluri
sunt legate de suprafeţe plane sau cu înclinare redusă (în luncile marilor râuri, pe şesurile depresiunilor intramontane şi intracolinare, pe unele terase joase) la care nivelul pânzei freatice se află la mică adâncime, iar apa provenită din precipitaţii sau ajunsă de pe versanţi este slab drenată.
Aici, intervalele cu exces de apă alternează cu cele în care aceasta se elimină încet, ceea ce conduce la o alternanţă de solubilizări şi de oxidări -precipitări ale oxizilor de fier şi mangan.
Sunt soluri cu humus, culoare negricioasă, cu pete ruginii, puţin permeabile şi cu fertilitate medie.
Folosirea lor necesită lucrări care să asigure drenarea apei.
Tipurile principale sunt: lăcoviştile (mai ales în luncile largi ale râurilor din Câmpia Română, Podişul Sucevei, câmpiile de subsidenţă din vest (Timiş, Crişuri, Someş, etc.) şi şesurile din depresiunile Braşov, Făgăraş, Ciuc, Gheorgheni, Baia Mare) şi solurile gleice (în depresiunile intramontane şi câmpiile subsidente din vestul ţării).
Hidrosoluri
sunt legate de suprafeţe plane sau cu înclinare redusă (în luncile marilor râuri, pe şesurile depresiunilor intramontane şi intracolinare, pe unele terase joase) la care nivelul pânzei freatice se află la mică adâncime, iar apa provenită din precipitaţii sau ajunsă de pe versanţi este slab drenată.
Aici, intervalele cu exces de apă alternează cu cele în care aceasta se elimină încet, ceea ce conduce la o alternanţă de solubilizări şi de oxidări -precipitări ale oxizilor de fier şi mangan.
Sunt soluri cu humus, culoare negricioasă, cu pete ruginii, puţin permeabile şi cu fertilitate medie.
Folosirea lor necesită lucrări care să asigure drenarea apei.
Tipurile principale sunt: lăcoviştile (mai ales în luncile largi ale râurilor din Câmpia Română, Podişul Sucevei, câmpiile de subsidenţă din vest (Timiş, Crişuri, Someş, etc.) şi şesurile din depresiunile Braşov, Făgăraş, Ciuc, Gheorgheni, Baia Mare) şi solurile gleice (în depresiunile intramontane şi câmpiile subsidente din vestul ţării).
culoare nchis (cenuiu la negru) cu mult humus -step i silvostep -cea mai mare desfurare(campie si pod oase) -au fertilitate !un" fiind utilizate n diverse culturi# sunt necesare iriga$ii n intervalele secetoase" dar n unele situa$ii i ngrminte -paisti si padure %&'IL()ISOL -n regiunile de c*mpie nalt" de dealuri i n unele depresiuni montane cu altitudine mic+ -forma$iunile vegetale apar$in diferitelor pduri de cvercinee+ %u un orizont cu acumulare de particule argiloase" o culoare ce variaz ntre cenuiu i cafeniu-rocat" o cantitate suficient de humus care asigur o !un fertilitate+ Ocup ,-"-. din totalul suprafe$ei $rii+ -Sunt folosite pentru diverse culturi de c*mp" livezi" puni i pdure+ -/n intervalele secetoase sunt necesare iriga$ii" iar pe versan$ii din regiunile deluroase sunt necesare msuri antierozionale+ 0%M1ISOL s-au individualizat n regiunile deluroase nalte i n mun$ii p*n la altitudini de 2333- 2,33 m" n condi$ii de temperaturi anuale de 4-560" precipita$ii !ogate (533-2333 mm) i de pduri de foioase (gorun" fag) i amestec (fag cu molid)+ %u culoare" n general" !run i fertilitate pentru pduri# n dealuri sunt i suprafe$e cu livezi" f*ne$e i unele culturi+ -(7 8I9 %9%&8: IL &:9&:;I78% SOL(L &OS(- 8:&&% &OS% S9O<OSOLsunt soluri de munte formate ntr-un climat umed (precipita$ii 533- 2,33 mm) cu temperaturi sczute (medii anuale 2-=3) i su! pduri de conifere sau vegeta$ie su!alpin+ %u humus pu$in" materie organic nc pu$in descompus i acumulri de silice care impun un orizont specific+ 0a urmare" fertilitatea dei redus" asigur dezvoltarea de pduri de conifere i a paitilor secundare+ /n cadrul acestei clase se impun ca tipuri > solul brun feriiluvial (frecven$ mai mare su! 2=33 m) i podzolurile (ndeose!i pe culmile nalte)+ -Meridionali" apoi n 'rupa nordic a 0arpa$ilor Orientali (Maramure" &odnei" Suhard" Mestecni)" mun$ii 1istri$ei" ?ma" )rancei (M1&IS Umbrisolurile > includ@ solul negru- acid care rezult pe terenuri cu paiti secundare n spa$iul etaului coniferelor alturi de solurile !rune acide (spodosoluri) i are un orizont de culoare nchis cu mai mult humus# andosolurile sunt caracteristice mun$ilor vulcanici din 0arpa$ii Orientali (Igni" 'ut*i" 0limani" ?arghita) i izolat n Mun$ii %puseni+ Se dezvolt de la 2333 la 2A33 m at*t su! pdurile de conifere" c*t i de foioase# solurile humico silicatice care sunt nt*lnite n etaul alpin av*nd" de regul" o grosime limitat" mult material rezultat din dezagregri i aciditate mare (pe crestele din 0arpa$ii Meridionali" Mun$ii &odnei)+ OL Solul blan -nt*nit doar n <o!rogea" fiind legat de un climat secetos i de loessuri i depozite loessoide+ %u o fertilitate medie ce ofer posi!ilit$i de folosin$ agricol prin utilizarea de iriga$ii i ngrminte+ Solurile brun-rocate sudul 9odiului 'etic" 0*mpia 'vanu- 1urdea" regiuni n care se resimt influen$ele !ioclimatice sudice i sud-vestice+ Se remarc prin culoare rocat impus de a!unden$a oBizilor de fier+ Sunt utilizate pentru diverse culturi de c*mp" dar necesit iriga$ii n anii secetoi+ Solul brun eu- mezobazic Localizare@ este nt*lnit n dealurile mai nalte din Su!carpa$i i 9odiul 'etic" n unele depresiuni carpatice (Maramure" 9etroani" 0uloarul 8imi-0erna" Lovitea" 1raov)" n unele masive montane oase din 0arpa$ii de 0ur!ur" Mun$ii ;arand" Mun$ii Metaliferi" estul i nordul <epresiunii colinare a 8ransilvaniei+ Sunt propice forma$iunilor forestiere (pduri de gorun" fag) i mai ales n mun$i i pe culmile deluroase nalte i pentru paiti" livezi i unele culturi" n depresiuni i pe dealurile mai oase+ Cernoziomul Localizare@ <o!rogea (centru i sud )1rganul" 0*mpia 1rilei" pe terasele <unrii" 9rutului i ale r*urilor principale din 0*mpia Moldovei" n sectoarelenalte ale c*mpiilor %radului" 8imiului i &*mnicului+ Sunt regiuni cu un climat cu o cantitate de precipita$ii inferioar pierderilor prin evapotranspira$ie+ %u mult humus" sunt fertile" dar necesit pentru diversele culturi agricole un volum de ap mai mare n raport cu solicitrile plantelor+ Solurile brune argilo- iluviale i solurile brune-luvice au cea mai larg desfurare dintre tipurile acestei clase+ Se nt*lnesc n aceleai regiuni" ultimele dezvolt*ndu- se pe terenuri unde se men$ine o cantitate mai mare de ap" ceea ce a condus la iluvierea elementelor argiloase i separarea unui orizont !ogat n acestea+ Localizare@ 9odiului 'etic" 9odiul Sucevei" 9odiul 0entral Moldovenesc" 0olinele 8utovei" n Su!carpa$ii 'orului" 1uzului" )rancei" Moldovei" 9odiul 7iculi$el" centrul i estul 0*mpiei 8ransilvaniei" <ealurile 8*rnavelor" 9odiul ?*rti!aciului" <ealurile de )est" 9odiul Somean# Sunt favora!ile diferitelor culturi (necesit iriga$ii n anii secetoi)" pentru livezi" f*ne$e i pduri de cvercinee+ Solul brun-acid are rsp*ndire n 0arpa$i+ Ocup areale ntinse i continui n mun$ii fliului din 0arpa$ii Orientali" apoi pe rama montan a 0arpa$ilor Meridionali (533- 2,33 m)" Mun$ii Semenic" Mun$ii %lma" cea mai mare parte din centrul i nordul Mun$ilor %puseni+ Sunt soluri !ine structurate" cu materie organic par$ial descompus+ 9e ele se dezvolt pduri de amestec i conifere" dar i paiti secundare Terra rsa (solul rou) este limitat la c*teva petice prezente n masivele calcaroase din Mun$ii %puseni i Mun$ii 1anatului" dar i n 9odiul Mehedin$i+ 0on$inutul ridicat n oBizi de fier impune culoarea roie+ 9e ele sunt paiti secundare sau pduri+ Cernoziomul cambic Localizare@ regiuni de c*mpie i de dealuri oase" mai umede cu forma$iuni de silvostep (0*mpiile Mostitea" Olteniei" sectoarele nalte din 0*mpia de )est" cea mai mare parte din 0*mpia Moldovei" 9odiul 0ovurlui" culoarul 1*rladului i petece n <o!rogea)+ %u o larg utilizare pentru diverse culturi agricole# sunt necesare iriga$iile+ Luvisoluri albice -izolate apar n <ealurile de )est" <epresiunea 0olinar a 8ransilvaniei" Su!carpa$i" 9odiul Sucevei" 9odiul 0otmeana" 9odiul 0*ndeti" dar i n unele depresiuni su!montane sau din 0arpa$i (Si!iu" Cgra" 1raov" 0iuc" 'heorgheni" 1eiu)+ %u fertilitate limitat fiind folosite pentru paiti i pduri de cvercinee+ Cernoziomul argilo-iluvial Localizare@ Mostitea" 1urnas" 1oianu i n nordul 0*mpiei Olteniei" centrul i vestul 0*mpiei 8ransilvaniei i ca petece n sectoarele nalte din 0*mpia de )est (mai ales ntre r*urile 1arcu i 0rasna)+ %re o folosin$ multipl (culturi de c*mp" livezi" vii etc+)+ Solurile cenuii Localizare@ estul $rii (9odiul Clticeni" rama mai nalt a 0*mpiei Moldovei" 0olinele Clciu" sudul 0olinelor 8utovei" contactul Su!carpa$ilor )rancei cu c*mpia" 9odiul 7iculi$el" 9odiul 1a!adag)+ Sunt favora!ile culturilor de c*mp" livezilor" vi$ei de vie+ Rendzinele sunt condi$ionate de prezen$a calcarelor" dolomitelor" marnelor calcaroase n regiunile de podi (Mehedini$i" 1a!adag) sau de mun$i oi (%ninei" Locvei" 0odru Moma" 9durea 0raiului)+Sunt favora!ile pdurilor" punilor" iar local pentru unele tipuri de culturi de c*mp i livezi+ Pseudorendzinele s-au dezvoltat pe un su!strat marno-argilos n regiunile de dealuri cu climat umed" frecvent su! pdurile de cvercinee+ %u o rsp*ndire mai mare n estul i sudul 9odiului Someelor" 9odiul Secaelor" 9odiul ?*rti!aciului" <ealurilor 8*rnavelor" <epresiunea 0alan" n Su!carpa$ii )*lcei" %rgeului i 1uzului etc+ 8erenurile sunt propice pdurii" punii" iar pe suprafe$ele netede (poduri interfluviale" terase etc+) f*ne$elor i diverselor culturi+