Sunteți pe pagina 1din 61

UNIVERSITATEA Bucureti

Facultatea de Teologie Ortodox Patriarhul Justinian


Departamentul de Sistematic, Practica si Arta Sacra
Teologie PASTORAL, Licena, Anul al III-lea


DISCIPLINA:

Sociologia Religiei
- suport de curs, varianta de lucru


Atenie ! :
suport de curs, orientativ, pentru uzul studenilor;
se va completa cu lectura bibliografica recomandata;
a nu se difuza public.
Lect. univ. Dr. Laureniu D. TNASE
OBIECTIVUL CURSULUI:


Familiarizarea studentului teolog cu cercetarea tiinific n domeniu temelor de sociologia religiei i implicaiile
ei n pastoratia Bisericii si in educaia religioas.
Formarea capacitilor de analiz critica si obiectiv a fenomenelor sociale din perspectiva religioasa, de
identificare corect a cauzelor care determin aceste fenomene precum si formarea abilitilor de nelegere a
evoluiei probabile a vieii religioase.
Cunoaterea specificului religios al societii romneti contemporane i a mutaiilor privind religiozitatea pe
plan local i internaional n contextul transformrilor socio - politice si economice din ara noastr i a
fenomenului de globalizare / secularizare pe plan mondial.
Asimilarea teoriilor i metodelor de cercetare specifice sociologiei; cercetare tiinific individuala prin lucrari de
seminar, inclusiv sesiuni de intrebari specifice domeniului de cercetare.
Responsabilizarea studentului teolog de a se angaja n dialogul intercultural i interreligios cu obiectivitatea
alteritatii religioase, a concepiilor despre lume, promovnd atitudine auto-critic, toleran, i dorina de a
coopera cu toti membrii societatii indiferent de orientarea religioasa, etnica sau culturala.
nelegerea fenomenelor religioase i sociale n context interdisciplinar n domeniul studiilor socio-umane.



SCOPUL CURSULUI:

Asimilarea, aspectelor teoretice si practice de analiza sociologica pentru a putea identifica si cunoate modul de
manifestare a religiozitii in societatea contemporana romneasca si europeana. In acest sens urmarim formarea
abilitatilor necesare cunoasterii relaiilor dintre comunitile sau reprezentanii vieii religioase si societate, n vederea
nelegerii situaiei actuale a Cretinismului si a altor religii att pe plan european cat si internaional. De asemenea ne dorim
formarea unei atitudini corecte si responsabile fata de pluralismul religios si fata de valorile fundamentale ale
democraiei si drepturilor omului cu scopul realizarii unei asistente sociale bazate pe respectarea demnitatii umane
inteleasa ca manifestare si chip a lui Dumnezeu.


Anul universitar 2013 2014
- semestrul al II-lea -
- Bucureti -
STRUCTURA CURSULUI

Sem. al II-lea - 2 ore de curs/ saptamn

SOCIOLOGIE PASTORAL
- Sociologia Religiei analiz aplicat -


TEMATICA DE CURS: - Semestrul al II-lea:
- Noiuni aplicate de Sociologia Religiei, studiu practic de teren ; analiz pastoral - misionar

****************
BIBLIOGRAFIE

***SECRETARIATUL de Stat pentru Culte, Viaa religioas din Romnia, Bucureti, Paideia, 1999; ed a II-a,
Bucureti, Bizantina, 2005; ed a III-a, Buzu, Tipogrup Press, 2008.
***SECRETARIATUL de Stat pentru Culte, Libertatea religioasa in context romanesc si european, Bucureti,
Bizantina, 2005.
AGABRIAN, Mircea, Sociologie Generala, Institutul european, Bucuresti, 2003.
BOROWIK, Irena, Grzegorz BABIOSKI (ed.) New Religious Phenomenona in Central and Eastern Europe.
Krakw (Polonia), 1997.
BOUDON, Raymond (coord.), Tratat de sociologie, Bucureti, Humanitas, 1997.
CIPRIANI, Roberto, Manuel de sociologie de la religion, Paris, l`Harmattan, 2004.
CUCIUC, C.; GHEORGHE, Manuela, Religia n legislaia din Romnia, Bucureti, 2001.
CUCIUC, Constantin, Religii care au fost interzise n Romnia, Bucureti, Gnosis, 2001.
CUCIUC, Constantin, Religii noi n Romnia, Bucureti, Gnosis, 1996.
CUCIUC, Constantin, Sociologia religiilor, Ed. Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 2003
CUCULEA, Daniel Gabriel, Libertatea religioas n Romnia, Bucureti, 1999.
DURKHEIM, Emile, Sociologia, regulile metodei sociologice, Bucuresti, Antet, 2005.
DURKHEIM, Emile, Formele elementare ale vieii religioase, Iai, Polirom, 1995.
GHEORGHE, Manuela, Religie si schimbare sociala in Romnia, ed. Axis, Iai, 2004.
GROSU, Dr Nicolae, Esenele sociologiei, Bucureti, Militar, 1997.
GIDDENS, Anthony, Sociologie, Bucuresti, ed. Bic All, 2001.
GUSTI, D.; STAHL, H., Sociologie romneasca monografia, teorie si metoda, Paideia, Bucuresti, 1999.
TNASE, Laureniu D., Pluralite religieuse et societe en Roumanie, Peter Lang, Bern, 2008.
TNASE, Laureniu D., Evoluia societii contemporane din perspectiva vieii religioase: globalizare,
secularizare, pluralizare, NMR, in Anuarul FTO Universitatea Bucureti, ed. Univ. Bucureti, Bucureti,
2006, pp.525-534.
VOICU, Malina, Romania religioasa, Institutul European, Iasi, 2007.
WEBER, Max, Sociologia religiei, ed. Teora, Universitas- colectia Logos, Bucuresti, 1999
WEBER, Max, Etica protestanta si spiritul capitalismului, ed Incitatus, Bucuresti, 2003.


*******************

Anul universitar 2013-2014
- semestrul al II-lea

SOCIOLOGIE PASTORAL
- Sociologia Religiei analiz aplicat -

Noiuni aplicate de Sociologia Religiei, studiu practic de teren ;
analiz pastoral misionar


***********

Partea I:
RECENSMINTELE IN ROMNIA

Recensmintele se efectueaz n prezent pe baza metodologiei ONU, pentru
comparabilitate, de preferin din 10 n 10 ani (n anii terminai cu 0 sau 5).

Istoricul nregistrrii populaiei pe teritoriul rii noastre ncepe imediat dup cucerirea Daciei, prin
cens ul dispus de mpratul Traian (98-117 e.n. ). Din pcate rezultatele acestei nregistrri, ca i ale
celor efectuate n timpul ocupaiei romane, nu s-au pstrat. n perioada Statelor Feudale, evidena
populaiei se fcea pe baza listelor de dri fa de biseric, prin catastifele vistieriei. Catastiful din 1591
a Domnitorului Petru chiopul este cunoscut ca prima nregistrare n limba romn a populaiei. Din
timpul domniei lui Mihai Viteazul (1599) se pstreaz un al doilea catastif. n 1713, sub domnia lui
Constantin Brncoveanu, se efectueaz o cuprinztoare nregistrare a populaiei pentru stabilirea
tributului datorat turcilor.
Din secolul XVIII-lea se pstreaz catafrafii ale localitilor (fiscale) sau religioase i conscripii
(fiscale, militare), ca i urbarii, registre de dijme, aezminte omeneti, etc.
Din aceeai perioad dateaz i primul recensmnt modern din ara noastr (1838). Pn n
prezent s-au efectuat 12 recensminte ntr-un interval de peste 150de ani. Frecvena lor s-a dublat n
ultimile decenii: n prima sut de ani s-au efectuat cinci recensminte, mai puine dect sau fcut n
ultima jumtate de veac.
Recensmntul din 1838 a cuprins ntreg teritoriul Moldovei, populaia nregistrndu-se nominal.
Recensmntul din 7 ianuarie 1992 s-a desfurat n climatul nc tensionat al
schimbrilor radicale produse n Romnia dup evenimentele din decembrie 1989. La acest
recensmnt, pe lng aflarea numrului (22 810 035) i distribuia teritorial a populaiei, s-a
putut nregistra i structura pe naionaliti.
La recensmntul populaiei din 18 martie 2002 s-au ur,rit aflarea numrului,
structurii demografice i socioeconomice ale populaiei, precum i stabilirea numruluii
structurii cldirilor, locuinelor i gospodriilor. Rezultatele definitive ale acestui recensmnt
arat c, n perioada intercenzitar, volumul total al populaiei a sczut cu 1 129 061, fiind de
21 680 974 de persoana (brbai- 10 568 741, femei 11 112 233).

Ultimul Recensamant National al populatiei in Romania s-a realizat in octombrie a anului 2011,
inercandu-su astfel treptat ca Romania sa ajunga la recenzarea populaiei in anii cu 0 sau cu 5,
conform metodologiei ONU, putand astfel compatibiliza mai uor datele interne cu cele
internationale.

Alte documente cifrice publice i oficiale

Am struit mai mult asupra recensmintelor pentru c ele constituie forma principal a
observrii n statistica social, dar i pentru c n cadrul acestor forme de nregistrare au fost
elaborate tehnicile generale de observare statistic. Alturi de recensminte, statisticile
economice, culturale, juridice, etc sunt indispensabile cercetrii socioumane. Trebuie s
subliniem faptul c Anuarul static al Romniei conine o mare bogie de informaii utile
cercettorului.
Anuarul static al Romniei, aprut prima dat n 1902, fiind publicat de Direciunea
statistic din Ministerul Finaelor. Urmtoarele apariii ale Anuarului (din 1909 i 1912) au fost
asigurate de Ministerul Industriei i Comerului. Anuarul din 1922 e editat de Institutul de
Statistic General a Statului i prezint date cu privire la Romnia ntregit . Din 1922 Anuarul
apare cu regularitate, prezentnd un volum mai mare sau mai redus de date.
n perioada de dup cel de-al doilea rzboi mondial s-a continuat publicarea Anuarului
statistic, volumul de informaii variind de la o etap la alta. Cenzura absurd practicant
anterioar prbuirii comunismului n Romnia a fcut ca datele statistice din Anuar s fie din
ce n ce mai srace. Pentru comparaie, a se vedea, de exemplu, structura Anuarului statistic al
R.S Romnia (1983) i a Anuarului statistic al Romniei (1999).
n prezent, Anuarul statistic al Romniei, n cele aproximativ o mie de pagini ale sale,
cuprinde 18 capitole:
Cap.1 - geografia i mediul nconjurtor
Cap. 2 - populaia
Cap. 3 - fora de munc
Cap. 4 veniturile, cheltuielile i consumul
populaiei
Cap. 5 protecia social
Cap. 6 sntate
Cap.7- nvmnt, industrie, cercetare
Cap.8 cultur, sport
Cap. 9- indicatori sintetici
Cap. 10- preuri
Cap. 11- agricultur, silvicultur
Cap. 12- industrie, construcii
Cap. 13- transporturi, telecomunicaii
Cap. 14- comer, turism, servicii
Cap. 15- justiie
Cap. 16- finane
Cap. 17- teritorii
Cap. 18- statistica internaional.

Alte izvoare de informaie statistic sunt: Indicatorul statistic al statelor i unitilor
administrative din Romnia (aprut n 1922), care ofer date despre structura populaiei,
numrul cldirilor, al gospodriilor, al locurilor de munc i al ntreprinderilor comerciale i
industriale din fiecare stat, ora, pals i jude, Buletinul demografic al Romniei (aprut n
1932), Buletinul statistic al Eforiei Spitalelor Civile (aprut n 1938), Statistica nvmntului
din Romnia (aprut n 1922), buletinul muncii (aprut n 1920). n afara acestor surse de
informaii statistice, se poate face apel la publicaiile Institutului Naional de Statistic (de
exemplu, Breviarul statistic al Romniei, 1938).
Documente cifrice publice neoficiale

n diferite cri, ziare sau reviste sunt publicate date statistice de interes sociologic. Ele pot
fi reinterpretate, adncindu-se sau formulndu-se noi concluzii. Lipsa unor documente publice
oficiale adecvate l oblig pe sociolog la efectuarea unor micro recensminte. Publicarea micro
recensmitelor realizate n cercetrile sociologice de teren d natere unor documente cifrice
publice neoficiale, ce pot fi utilizate pentru comparaii sau ca baz pentru noi cercetri.

Documente cifrice personale oficiale i neoficiale

Astfel de documente sunt mai rar utilizate n cercetrile sociologice, dei, atunci cnd pot fi
colecionate n numr suficient, ele constituie o surs de informaii extrem de valoroas.
Deciziile de ncadrare, deciziile de trecere ntr-o alt categorie de salarizare-ca documente
cifrice personale oficiale, pot reconstitui evoluia real n cariera profesional a unei persoane
sau a unei categorii socio profesionale. De asemenea, listele de venituri i cheltuieli ale
familiei-ca documente cifrice neoficiale, pot furniza informaii dintre cele mai semnificative
referitoare la calitatea vieii i evoluia ei. Este de la sine neles c documentele cifrice
personale oficiale i neoficiale trebuie corelate cu celelalte tipuri de documente i cu informaii
obinute prin intermediul altor metode i tehnici.

Valoarea i limitele utilizrii documentelor cifrice n cercetarea sociologic


Documentele cifrice asigur o determinare cantitativ a faptelor, fenomenelor i proceselor
sociale. Ele se cer a fi ntodeauna verificate pentru a se stabili autencitatea informaiilor statistice
n expresia lor numeric. Se exclud de la nceput statisticile trucate, cele cu erori de nregistrare
sau incompetente. Valoarea informativ a datelor statistice sociale depinde, n principal, de doi
factori, i anume : de sistemul de recoltare i prelucrare a datelor statistice i de vizibilitatea
faptelor, documentelor cifrice conin informaii n ansamblu valide. Verificarea lor se impune totui,
ntruct sistemele de recoltare a informaiilor pot introduce distorsiuni. Viznd scopuri diferite.
Este greit, n aceste condiii, s se acorde ncredere deplin doar uneia dintre statistici. Pentru a
le stabili valoarea, statisticile trebuie raportate la sistemul de eviden general, coroborndu-le,
fr a exclude de la nceput vreuna din ele.
Vizibilitatea faptelor, fenomenelor i proceselor ce urmeaz a fi nregistrate condiioneaz
valabilitatea statisticilor sociale. Cu ct vizibilitatea fenomenelor este mai accentuat, cu att
valoarea de reflectare a documentelor cifrice este mai mare. n baza acestui raionament, ne
ateptm n mod legitim ca recensmntul locuinelor s fie mai exact dect recensmntul
populaiei i acesta mai exact dect recensmntul animalelor.
Chiar recensmintele populaiei, att de perfecionare sub raport metodologic, nu sunt ferite de
distorsiuni. Exist o atracie ctre rotunjirea numerelor, ca s nu mai vorbim de erorile de
nregistrare nesistematice. Persoanele care au 49 de ani, ca i cele de 51 de ani- de exemplu au
tendina de rotunjire a vrstei, declarnd pur i simplu c au vrsta de 50 de ani. Alctuind
piramida vrstelor, se observ o supradimensionare a claselor de vrst terminate cu zero (30, 40,
50, .a.m.d). Uneori, rezultatele recensmintelor sunt n mod voluntar trucate. n urma
recensmntului din 1980 din SUA, municipalitatea din New York a intentat o aciune n justiie
mpotriva biroului de recensmnt, apreciind c populaia newyorkez a fost subestimat. Se pare
c eroarea nu a fost deloc ntmpltoare: n SUA, n funcie de rezultatele recensmintelor se
stabileste numrul locuitorilor pentru alegerea membrilor din Camera reprezentanilor, precum i
ajutorul federal pentru fiecare stat n parte.
n concluzie, informaiile statistice cuprinse n documentele cifrice se impun dintru inceput
ateniei sociologului, care trebuie s le verifice autenticitatea i s le integreze cu alte informaii,
astfel nct s obin o descriere cantitativ-calitativ a vieii sociale n dinamica ei. Dar s nu uitm
ceea ce a spus Constantin Noica (1985) referitor la statistici : s fim prudeni n faa exactitii
goale.
******************
Efectele concurentei religioase msurate in funcie de Recensmntul
Naional al populaiei din 1992, 2002, 2011;
studiu pe documentele statistice ale recensmintelor naionale si alte statistici in
domeniu;


Dup 1989, Bisericile si Cultele religioase din Romnia au intrat intr-o serie de schimbri
interne in consonanta cu schimbrile prin care trecea ntreaga societate romaneasca. Este
semnificativ, in acest sens, faptul ca numrul total de biserici nou construite in Romnia intre 1990
si 2005 a fost de aprox. 3500 de lcauri de cult ceea ce reprezint o cretere cu 19.2%
in 15 ani fata de numrul total de biserici construite in Romnia pana atunci, in
decursul istoriei
1
.
Un alt aspect important observat a fost si entuziasmul religios public, Biserica Ortodoxa in
special, data fiind ponderea ei majoritara in societate, fiind unul dintre actorii importani ai
transformrilor nregistrate, a fost creditata cu foarte mare autoritate in cadrul instituiilor nou
create, att sub aspect administrativ cat si politic. ntlnim, de exemplu, in primii ani dup 1990 o
serie de ierarhi ai Bisericii in Parlamentul Romniei, parintele Tatu de la Manastirea Plumbuita sau
Episcopul Calinic de Arge.
Competiia religioasa a nregistrat cote ridicate, prin sosirea a numeroase organizaii
religioase noi, in special de expresie evanghelica si harismatic neo-protestanta, venite in cea mai
mare parte din America din cadrul bisericilor americane independente. Cu toate ca structura vieii
religioase din Romnia n-a nregistrat modificri semnificative prin conversii religioase importante,
noile micri religioase rmnnd marginale ca numr de adepi in pofida eforturilor
depuse de acestea sub aspect misionar si economic, totui, prezenta numeroasa a ofertelor
religioase noi a fost perceputa de populaie ca o adevrata invazie a sectelor, crend o stare de
iritare si de tensiune la nivelul vieii religioase
2
.


Structura religioasa tri-polara a societii romanesti

Utiliznd comparativ datele recensmintelor naionale desfasurate in 1992 si 2002 putem
observa configuraia vieii religioase in prezent si dinamica ei, precum si raportul procentual intre
religia majoritara ortodoxa si celelalte minoritati religioase sau confesional cretine.

Pentru o mai clar intelegere a dinamicii vietii religioase din Romania in ultimii 18 ani am
redactat un tabel comparative cu datele privind structura religioas a populaiei conform
recensamintelor naionale din 1992 i 2002. Pe o prima coloana sunt introduse datele
corespunztoare recensamantului din 1992, calculand apoi procentajele pentru fiecare Biserica sau
Cult recunoscut de Stat iar pe alta coloana am introdus aceleasi calcule dar pe baza datelor
recensamantului din 2002. In cea de-a cincea coloana am mentionat diferentele numerice dintre
cele doua REcensaminte, diferente pe care le-am exprimat si-n procentaje pe urmatoarea coloana
pentru a putea interpreta daca s-au inregistrat cresteri sau diminuari ale numarului de credinciosi
pentru fiecare Biserica sau Cult recunoscut. Vrem sa precizam faptul ca formularul de recenzare
atat la recensamantul din 1992 cat si din 2002 a continut si o intrebare despre identitatea
religioasa a persoanei intervievate ceea ce ne-a permis, ca pe baza declaratiilor individuale,
centralizate statistic la nivel national, sa facem o analiza atenta si corecta a dinamicii vietii
religioase.

1
Ibidem, p. 238.
2
Ibidem, pp. 109-110; 120-124.
T1. Dinamica vietii religioase din Romania intre 1990 2012
Tabel comparativ statistic ntocmit pe baza Recensmintelor Naionale din 1992, 2002 si 2011
Dr. Laurentiu D. TANASE





Religie -
Confesiune
1992

Percenta
ge %
1992
2002


Percenta
ge %
2002

Diferences:
2002 /
1992 &

Percentage
% increase
/decrease
by 2002 /
1992




2011



Percenta
ge
% 2011

Diferences:
2011/2002
&
Percentage
% increase
/decrease
by 2011 /
2002
Diferences:
2011/1992
&
Percentage
% increase
/decrease
by 2011 /
1992
TOTAL 22810035 100.00% 21680974 100.00% -
1.129.061
= - 4.94%
1904376
7
100.00
%
-
2.637.207
= -
12,16%
-
3.766.268
=
- 16,51%
Ortodoci 19802389 86.8% 18817975 86.79% - 984.414
=
- 4.97%
1636726
7
85,94 %
- 2.450.708
=
- 13,02
- 3.435.122
=
- 17,35%
Romano-catolici 1161942 5.1% 1026429 4.73% - 135.513
=
- 11.66%
869246 4,56 %
- 157.183
=
- 15,31%
- 292.696
=
- 25,19%
Greco catolici 223327 1.00% 191556 0.88% - 31.771=
- 14.22%
160275 0,84%
- 31.281 =
- 16,32%
- 63.052 =
- 28,23%
Reformai 802454 3.5% 701077 3.23% - 101.377=
- 12.63% 600970 3,15%
- 100.107
=
- 14,28%
- 201.484
=
- 25,11%
Penticostali 220824 1% 324462 1.50% +
103.638=
+ 46.93%
367938 1,93%
+ 43.476
=
+ 13,40%
+147.114
=
+ 66,62%
Baptiti 109462 0.5% 126639 0.6% + 17.177=
+ 15.69%
118003 0,61%
- 8.636 =
- 6,82%
+ 8.541 =
+ 7,8%
Adventiti de ziua
a -7a
77546 0.3% 93670 0.43% + 16.124=
+ 20.79% 85902 0,45%
- 7.768 =
- 8,29%
+ 8.356 =
+ 10,78%
Unitarieni 76708 0.3% 66944 0.31% - 9.764=
- 12.72%
57558 0,30%
- 9.386 =
- 14,02%
- 19.150 =
- 24,96%
Musulmani 55928 0.2% 67257 0.31% + 11.329=
+ 20.25%
62882 0,33%
- 4.375 =
- 6,5%
+ 6.954 =
+ 12,43%
Cretini dup
Evanghelie

49963

0.2%
44476 +
18178 =
62654

0.21%

+ 12.691=
+ 25,40%
43179+
17745=
60.924
0,31%
- 1.730 =
- 2,76%

+ 10.961
=
+ 21,94%
Cretinii de rit
vechi
28141 0.1% 38147 0.18% + 10.006=
+ 35.55%
32055 0,16%
- 6.092 =
- 15,97%
+ 3.914 =
+ 13,91%
Biserica Luterana
(secui)

21221

0.1%

27112

0.13%

+ 5.891=
+ 27.76%
20580 0,10%
- 6.532 =
- 24,09%

- 641 =
- 30,21%
Biserica
Evanghelica C.A.
(sai)

39119

0.2%

8716

0.04%

- 30.403=
- 77.71%
6990 0,03%
- 1.726 =
- 19,80%

- 32.129 =
- 82,13%
Evrei - mozaici 9670 0.04% 6057 0.03% - 3.613=
- 37.36%
3823 0,02%
- 2.234 =
- 36,88%
- 5.847=
- 60,47%
Alte religii 56329 0.39% 89196 0.50% + 32.867=
+ 58.34%
22518
(cu MJ
74.328)
0,11%
- 14.868 =
- 16,67%
+ 17.999
=
+ 31,95%
Fara religie 24314 0.1% 12825 0.06% - 11.489=
- 47.25% 23918 0,12%
+ 11.093
=
+ 86,5%
- 396 =
- 1,63%
Atei 10331 0,045% 8524 0.039% - 1.807=
- 17.49%
21196 0,11%
+ 12.672
=
+
148,66%
+ 10.865
=
+
105,17%
Religie
nedeclarata
8139 0.035% 11734 0.05% + 3.595=
+ 44.17%
84753 0,44%
+ 73.019
=
+
622,29%
+76.614 =
+
941,32%
Martorii lui
Jehova

51810 0,27%


(Alte religii, Fara
religie, Religie
nedeclarata) =
NMR si SECTE

56329 +
24314+81
39 =
88.782

0,39%
(total
populaie
)

89196 +
12825+11
734
= 113.755

0,52%
(total
populaie
)


+ 24.973 =
+ 0,11%
22518 +
23918 +
84753 =
131.189
(cu MJ =
182.999)
+ 0,69%
+
(0,96%)
+ 69.244
=
+ 60,87%



+ 94.217
=
+
106,12%


Surs: Tabel comparative redactat pe baza datelor oficiale ale Recensmntului naional al populaiei din 1992, (I.N.S.,
Bucureti, 1995, p. 296), Recensmntul din 2002, I.N.S., vol. I, Bucureti, 2003, p. 802-803, (i pe baza datele preliminare ale
Recensmntului naional din oct. 2011 - http://www.recensamantromania.ro (03.09.2012).



T.1. ROMANIA configuraia religioasa a populatiei

Interpretare comparativ intre Recensamntul national al populatiei din 1992 i 2002



Religie -
Confesiune

1992


Procentaj
% 1992

2002


Procentaj %
2002

Diferences:
2002 / 1992
Percentage %
increase
/decrease by
2002 / 1992

TOTAL 22810035 100.00% 21680974 100.00% - 1.129.061 - 4.94%
Orthodoci 19802389 86.8% 18817975 86.79% - 984.414 - 4.97%
Romano-Catholici 1161942 5.1% 1026429 4.73% - 135.513 - 11.66%
Greco catholici 223327 1.00% 191556 0.88% - 31.771 - 14.22%
Reformai 802454 3.5% 701077 3.23% - 101.377 - 12.63%
Penticostali 220824 1% 324462 1.50% + 103.638 + 46.93%
Baptisti 109462 0.5% 126639 0.6% + 17.177 + 15.69%
Adventisti de ziua a -
7a
77546 0.3% 93670 0.43% + 16.124 + 20.79%
Unitarieni 76708 0.3% 66944 0.31% - 9.764 - 12.72%
Musulmani 55928 0.2% 67257 0.31% + 11.329 + 20.25%
Cretini dupa
Evanghelie

49963

0.2%
44476 +
18178 =
62654

0.21%

+ 12.691

+ 25,40%
Cretiniii de rit vechi 28141 0.1% 38147 0.18% + 10.006 + 35.55%
Biserica Luterana
(secui)

21221

0.1%

27112

0.13%

+ 5.891

+ 27.76%
Biserica Evanghelica
C.A. (sasi)

39119

0.2%

8716

0.04%

- 30.403

- 77.71%
Evrei - mozaici 9670 0.04% 6057 0.03% - 3.613 - 37.36%
Alte religii 56329 0.39% 89196 0.50% + 32.867 + 58.34%
Fara religie 24314 0.1% 12825 0.06% - 11.489 - 47.25%
Atei 10331 0,045% 8524 0.039% - 1.807 - 17.49%
Religie nedeclarata 8139 0.035% 11734 0.05% + 3.595 + 44.17%

Surs: Tabel comparative redactat pe baza datelor oficiale ale Recensamntului naional al populaiei din 1992,
(I.N.S., Bucureti, 1995, p. 296), i Recensamntul din 2002, I.N.S., vol. I, Bucharest, 2003, p. 802-803.


Pentru o mai clar intelegere a dinamicii vietii religioase din Romania in ultimii 22 ani am
redactat un tabel comparative cu datele privind structura religioas a populaiei conform
recensamintelor naionale din 1992, 2002 si 2011.
Pe o prima coloana sunt introduse datele corespunztoare recensamantului din 1992,
calculand apoi procentajele pentru fiecare Biserica sau Cult recunoscut de Stat iar pe alta coloana
am introdus aceleasi calcule dar pe baza datelor recensamantului din 2002. In cea de-a cincea
coloana am mentionat diferentele numerice dintre cele doua REcensaminte, diferente pe care le-
am exprimat si-n procentaje pe urmatoarea coloana pentru a putea interpreta daca s-au
inregistrat cresteri sau diminuari ale numarului de credinciosi pentru fiecare Biserica sau Cult
recunoscut. Vrem sa precizam faptul ca formularul de recenzare atat la recensamantul din 1992
cat si din 2002 a continut si o intrebare despre identitatea religioasa a persoanei intervievate ceea
ce ne-a permis, ca pe baza declaratiilor individuale, centralizate statistic la nivel national, sa facem
o analiza atenta si corecta a dinamicii vietii religioase.
Aa cum se poate observa din tabelul de mai sus, Bisericile tradiionale (ortodoxa, catolica,
greco-catolica sau protestante), au nregistrat o diminuare a numrului de credincioi in cei 10 ani
intre cele doua recensminte. In acelai timp Bisericile neo-protestante (adventista, baptista,
penticostala), si comunitatea musulmana nregistreaz procente importante de cretere. Evident
sunt numeroase cauzele care au stat la baza acestor evoluii dar, pentru studiul nostru privind
comunitatea musulmana din Romnia, nu vom intra in alte detalii in afara celor generale, cu
precdere verificabile.

Referitor la configuratia vietii religioase din Romania, in prezent, pentru o populatie de
22.810.035 locuitori, putem redacta urmatoarea interpretare grafica:
G.1. Configuratia tri-polara a vietii religioase din Romania

86.70%
12.13%
1.20%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
90.00%


Biserica Ortodox Romna Bisericile entice, B. Catolica, Greco-catolica,
Musulmani, Protestanti si neo-protestanti
Atei,fara religie declarata,
N.R.M.
86.7% 12.13% 1.20%

Surs: Recensamntul national - 2002, I.N.S., vol. I, Bucuresti, 2003, p. 802-803.
Din interpretarea grafica de mai sus se poate observa ca majoritatea religioasa a Romniei
este cea cretin ortodoxa cu un procentaj de 86,7% declarat la ultimul recensmnt in 2002. In
cea mai mare parte numrul de ortodoci aparine etniei romaneti. Toate celelalte religii
minoritare sunt de fapt si expresii ale identitatii etnice. De exemplu pentru etnia maghiara
corespunde religia luterana, catolica sau intr-un procent redus cea unitariana, pentru minoritatea
germana corespunde religia catolica, pentru comunitatea evreiasca avem identitatea religioasa
mozaica, pentru comunitatea turco-ttara avem religia musulmana, etc.
Bisericile neo-protestante precum si noile miscari religioase au insa un mesaj misionar care
depaseste limitele identitare etnice si se adreseaz tuturor cetatenilor. De aceea, in special in ceea
ce privete mesajul misionar al noilor miscari religioase, nregistram deseori tensiuni intre
comunitatile autohtone etnice structurate pe anumite criterii teritoriale si istorice si noii venii care
ignora toate aceste elemente identitare.
Urmatorul Recensamant Naional al Populaiei se va desfura in Romania in luna octombrie
a anului 2011. Rezultatele recensamantului vor oferi, cu siguranta, o noua interpretare a
dinamismului vieii religioase din Romania in ultimii 20 de ani.
Sociologia Religiei analiza aplicata


B. Religia ca fenomen social; diversificare, pluralizare si pluralism religios in Romnia


SCURTA PREZENTARE A DIVERSIFICRII VIEII RELIGIOASE IN ROMANIA
LA NCEPUTUL SEC. AL XX-LEA



Pentru a nelege specificul religios al societii romneti in general, este necesar s
adoptm o perspectiv socio-istoric si s amintim c n Romnia cretinismul ortodox a fost un
factor central de constituire a statului romn. Formarea statului romn modern la nceputul
secolului al XX-lea, a reprezentant un moment istoric de o importan deosebit. Unirea
provinciilor romneti la 1 Decembrie 1918, ara Romneasc, Moldova, Transilvania, Bucovina si
Basarabia, a fost posibila ca urmare a victoriei Romniei in Primul rzboi mondial si s-a putut
realiza si datorita sprijinului susinut pe care l-a primit din partea celorlalte tari europene
nvingtoare, in special din partea Franei.
Provinciile romaneti, care au constituit Romania, ca stat european in 1918, se caracterizau
printr-o cultura si o spiritualitate comuna, romneasc. In afara limbii romne vorbita majoritar in
toate provinciile religia cretina ortodox a constituit matricea cultural-spirituala a noului stat,
Romnia. Cu att mai mult cu ct n tradiia cretinismului oriental, politica a fost mereu strns
legat de elementul religios. De aceea, elementul religios a jucat n mod deosebit un rol
important n procesul de legitimare al puterii politice pentru tnrul stat european. Crearea naiunii
romne moderne, s-a fcut dnd politicului, bazele unor legitimiti teologice. Aceast legtur
strns ntre Stat i Biserica Ortodox a condus diveri analiti s vorbeasc despre sufletul
romnesc, neles ca o form cultural i spiritual specifica poporului roman, sau s utilizeze
termenul de simfonie, pentru a defini un raport strns intre aceste aspecte definitorii ale
istoriografiei moderne.
Din perspectiva sociologiei religiei perioada de la sfritul secolului al XIX-lea si nceputul
secolului XX este n mod deosebit interesant i important ajutndu-ne s nelegem procesul de
diversificare al societii romneti, si mai apoi pe cel de pluralism religios modern. Putem afirma
c la nceputul secolului XX, pot fi identificate primele semne concrete de diversificare real a
cmpului religios romnesc, dominat pn atunci de elementul majoritar ortodox. Populaia noilor
teritorii care intrau in componenta Romniei era eterogena att pe plan confesional religios cat
mai ales etnic. Credincioii de confesiune ortodoxa erau majoritari dar ntlnim si catolici, greco-
catolici, protestani, evrei si musulmani. In plus, in Transilvania, provincie care a fost o lunga
perioada de timp sub ocupaia austr-ungara, coexista deja un numr mare de secte si culte
protestante: baptiste, adventiste, penticostale si evanghelice. Se poate observa aadar ca
Romnia trece, dup primul rzboi mondial, de la o structura sociala nono-confesionala si nono-
etnica, la una pluri-confesional si pluri-etnic.
In acelai timp trebuie remarcat si faptul ca s-a dublat suprafaa tarii prin unirea cu noi
provincii romaneti: Transilvania, Bucovina si Basarabia. Catherine Durandin
3
un istoric francez
contemporan afirma ca micul regat moldovlah s-a mrit astfel nct a devenit o mare putere
regional, o nou Romnie, care ocup o suprafa de 295.049 km ptrai, n timp ce nainte de
rzboi avea numai 137.903 km ptrai. In consecina, si populaia si-a dublat numrul trecnd
de la 7.235.919 la 15.541.424 de locuitori in numai 8 ani, intre 1912 pana in 1920
4
.
Conform informaiilor statistice oficiale ale recensmintelor naionale din 1899 si din 1930,
se poate observa o evoluie foarte interesanta a structurii etnice a Romniei. naintea primului

3
Catherine DURANDIN, Histoire des Roumains, Paris, Fayard, 1995, p. 240-241.

4
Cf. Brviaire statistique de la Roumanie, Bucarest, LInstitut central de statistique, 1940, p. 9.
rzboi mondial populaia de etnie romneasc nregistra 92% de locuitori, formnd un stat etnic
aproape omogen.


G1. Structura etnic a Romniei conform recensmntului naional din 1899
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
92,10%
7,90%
ROMANI ALTE NATIONALITATI

G1. Informaii statistice : L. GOLESCU, Analiza rezultatelor Recensmntului
general al populaiei Romniei din 1899, cu o prefa de Sabin MANUILA, Bucureti,
Institutul Central de Statistic, 1944, p.93.

Gsim acelai rezultat (graficul G2) daca privim distribuia confesionala. In 1899, la o
populaie de 5.956.690 de locuitori avem 91,5% cretini ortodoci, 4,5% evrei, 2,5% catolici,
0,7% musulmani, 0,4% protestani si 0,4% aparinnd altor religii. Aadar putem identifica o
particularitate istorica a Romniei care era structurata pe baza identitii etnico-religioase fiind o
tara majoritar ortodoxa si de etnie romneasca.


G2. Romnia : structura confesionala dup recensmntul din 1899
la o populaie de 5.956.690 locuitori.
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
90,00%
100,00%
91,51%
4,50% 2,50% 0,70%
0,40% 0,40%
ORTHODOXES JUIFS CATHOLIQUES MUSULMANS PROTESTANTS AUTRES RELIGIONS

G2. Informaii statistice : L. GOLESCU, Analiza rezultatelor,, op. cit., 1944, p. 84.



n schimb, Recensmntul din 1930 prezint o alta configuraie etnica si confesionala
(graficul G3), pstrnd o majoritate ortodoxa asemntoare structurii etnice a romanilor. Totui
ortodoxia diminuase la 72.59% din totalul locuitorilor in timp ce greco-catolicii nregistrau (uniaii)
(7.9%), catolicii (6.83%), evreii (4.19%), reformaii (3.93%), luteranii (2.2%), musulmanii
(1.02%) si alte religii (1.34%). In cazul configuraiei etnice avem 71.9% romani si 28.1%
minoriti diverse, altfel spus, minoritile reprezint aproape o treime din populaie, adic
5.069.000 locuitori cifra echivalenta cu populaia generala a Romniei dup recensmntul din
1899 !


G3.Romania: structura confesionala conform recensmntului din 1930
la o populaie de 18.057.028 de locuitori



G3. Informaii statistice :: Samuil MANUILA, D. C. GEORGESCU, Populaia Romniei,
Bucarest, Imprimerie Nationale, 1937 ; Al. ZUB, Identitate/alteritate in spaiul cultural
romanesc, d. Univ. Al. I. CUZA, Iasi, 1996, pp. 345 346.





G4.Romania: structura etnica a tarii conform Recensmntului din 1930
la o populaie de 18.057.028 de locuitori


G4. Informaii statistice :: Dumitru SANDRU, Populaia rurala a Romniei intre cele doua
rzboaie mondiale, Iasi, 1980, p.50.


Mai precis, la o populaie de 18.057.028 de locuitori, in afara celor 13 milioane de Romani,
restul locuitorilor erau: 1.425.000 Unguri, 745.000 Germani, 728.000 Evrei, 582.115 Ukrainieni,
409.150 Rui, 366.384 Bulgari, 262.561 igani si 154.772 Turci, fara nsa a cita si alte minoritati
mai puin numeroase.
Transilvania si pluralismul religios


Transilvania reprezenta o provincie deschisa la pluralismul religios ca urmare a evoluiei ei
istorice si a apartenenei la spaiul Europei Centrale. Daca privim datele recensmntului din 1930
si ecuaia etnie/confesiune vedem ca dintre cei 3.218.000 de locuitori, 57,6% sunt romani, 29,1
unguri, 7,9% germani, 2,4% evrei si 2,4% igani, amintind astfel doar minoritile care treceau de
pragul de 0,5%.

G5.Transilvania: structura etnica conform recensmntului din 1930
la o populaie de 3.218.000 de locuitori


G5. Informaii statistice :: Dumitru SANDRU, Populaia rurala a Romniei intre cele doua
rzboaie mondiale (La population rurale de Roumanie entre les deux Guerres Mondiales),
Iasi, 1980, p.50.


Pe plan confesional avem o mare diversificare cretina astfel: 31.1% uniai, 27.7%
ortodoci, 25.2% protestani, 12.8 de catolici si 2.5% evrei. Observam ca procentajul ortodocilor
este inferior celui al etniei romane (57,6%), dar innd cont ca greco-catolicii (uniii) se considera
tot ceteni ai etniei romaneti, prin comasarea celor doua confesiuni cretine (ortodoci si unii),
ajungem la un procentaj sensibil egal cu cel al etnicilor romani.

G6.Transilvania : structura confesionala conform recensmntului din 1930
0,00%
5,00%
10,00%
15,00%
20,00%
25,00%
30,00%
35,00%
31,10%
27,70%
25,20%
12,80%
2,50%
UNIATES ORTHODOXES PROTESTANTS

G6. Informaii statistice : L. GOLESCU, Analiza rezultatelor,, op. cit., 1944, p. 84.
Concluzii

Putem afirma asadar c la sfritul secolului al XIX-lea, putem identifica primele semne
concrete de diversificare real a cmpului religios romnesc, dominat pn atunci de
elementul ortodox, n majoritate.
Compoziia etnic a teritoriilor recuperate (Transilvania, Basarabia si Bucovina) era foarte
variat n aa msur nct Romnia nregistra dup 1918 o diversificare etnic fr precedent si,
n consecin o importanta diversificare religioas.
Romania cunoate primii germeni ai unei pluralizri religioase ntr-un context dominat de
prezenta majoritara a Bisericii Ortodoxe Romne, biseric ridicata, in 1924, la rang de Patriarhat,
ceea ce a a contribuit la intarirea relaiei acesteia cu Statul romn, fiind declarat prin lege,
Biseric de Stat (1925).

Statutul juridic al Bisericilor si Cultelor din Romnia,
in perioada interbelica


Trebuie subliniat faptul ca viata religioasa in perioadele trecute fusese reglementata doar
de maniera ocazionala. Diferitele grupuri religioase triau in bune relaii cu Ortodocii, fie ca erau
Evrei, Armeni, Musulmani sau cu adepii Miscarii Raskolnice. Ei erau acceptai fara sa existe
discriminri religioase reale, putndu-si, manifesta liber identitatea religioasa chiar diferita de a
majoritatii ortodoxe. Uneori, si doar sporadic, domnitorii decideau fie unele facilitai fie unele
restricii referitoare, in special la viata comunitatilor religioase minoritare.
In general nu existau restricii pentru majoritatea religioasa, Biserica Ortodoxa si ortodoxia fiind o
componenta eseniala a structurii politice.
nainte de perioada interbelica, in afara Bisericii Ortodoxe, toate celelalte credine religioase
erau considerate culte strine. Acest statut insa nu avea nici prevederi discriminatorii si nici nu
oferea un statut privilegiat. Era doar o terminologie definitorie a credinelor care erau diferite de
cea a majoritatii ortodoxe. Romanii nu erau interesai de alte credine si identitati religioase.
Percepia populaiei fata de un eventual pericol sectar era adesea opus discursului
promovat de Biserica Ortodoxa. Odat cu diversificarea religioasa de la nceputul secolului al XIX-
lea, in realitate, cu cat atitudinea si predicile Bisericii Oxe. incriminau pericolul sectar cu att,
practic, declanau curiozitatea populaiei sa se intereseze de doctrina NMR. Mai mult chiar,
credincioii ortodoci participau adesea mcar o data, din curiozitate, la o adunare a acestora. De
exemplu, intr-o scrisoare pastorala in 1910, episcopul ortodox Nifon sublinia ca: persecuia
sectelor a avut un efect contrar fata de cel care era ateptat. Credincioii notri, preocupai de
problemele religioase, au nceput sa se intereseze despre invataturile credinei adventiste, iar unii
chiar dintre cei care criticau invataturile adventiste despre Evanghelie, au ajuns in cele din urma
credincioi adventiti misionari.
5

Dup primul rzboi mondial, statutul organizaiilor religioase in Romnia avea reglementari
diferite in funcie de specificul istoric al diferitelor provincii de proveniena. Aceste deosebiri au
fost evideniate in expunerea de motive, care preceda Legea Cultelor din 1928, si au constituit
una dintre motivaiile care au condus la gndirea si legiferarea unui sistem unitar legislativ specific
noului stat, Romnia. Alexandru Lepadatu, ministrul cultelor si artelor din perioada respectiva
preciza urmtoarele: venind din state diferite, regimul acestor culte este si el diferit, astfel
a. in Bucovina, situaia de drept a cultelor a fost fixata, in principiile ei fundamentale, prin
art. 14-16 ale Constituiei austriece (Staatsgrundgesetz), din 21decembrie 1867 si
precizata mai amanuntit prin legea interconfesionala din 25 martie 1868, iar condiiile
pentru recunoaterea cultelor noi au fost stabilite prin Legea din 28 mai 1874.
b. In Transilvania, in afara de unele dispozitiuni de pe timpul cnd aceasta provincie era
principat autonom, regimul cultelor este fixat prin legile maghiare 1848, 1868, 1894 si
1895.
c. In Basarabia, regimul diferitelor culte este stabilit si el prin o mulime de decrete si
ordonane speciale.
d. In Vechiul Regat, numrul credincioilor ne-ortodoci fiind foarte mic si mare parte din
ei nefiind cetateni romani, nu a fost necesara alctuirea unei legi speciale care sa
determine mai de aproape un regim al cultelor existente aici pe lng cel ortodox.
Astfel, legiuitorul s-a mulumit cu fixarea in art. 21 al vechii Constituii (1866), a
principiului libertatii cultelor intre marginile ordinii publice si bunele moravuri, si sa
decreteze in art. 7 ca diferena de credine religioase si confesiuni nu constituie in
Romnia o piedica spre a dobndi drepturi politice si civile, si a le exercita .
6
.

5
Evque NIFON, Pastorala misionara 1910, La bibliotheque du Saint Synod de l`Eglise Orthodoxe-
Monastere Antim, Bucarest, 1910.
6
M. Alexandru LEPADATU, Ministre des Cultes et des Arts, Expunere de motive (LExposition des raison),
dans : Notre glise et les cultes minoritaires. La grande discussion parlementaire autour de la Loi des
Cultes , imprimerie du journal Universul , Bucarest, 1998, pp. 3-4.
nainte insa de Legea Cultelor din 1928, au fost identificate dificultati in uniformizarea
statutului Bisericii ortodoxe din provinciile Romaneti. Era necesar sa se tina cont, in special de
contextul pluralist de ordin cultural si spiritual care definea situaia din Transilvania. Avem in
vedere prezenta in Transilvania a Bisericii Unite cu Roma, Greco-catolica, avnd un ritual
religios si dogme foarte apropiate cu cele ale Bisericii ortodoxe. In acelai timp, dorind sa
ncurajeze apropierea frateasca intre credincioii ortodoci din Vechiul Regat (Moldova si Tara
Romaneasca) si cei din Transilvania, au fost adoptate, in cea mai mare parte prevederile Statutului
lui Andrei Saguna, episcop ortodox din Transilvania (1808-1873), chiar daca acestea integrau dese
influente calviniste.
In Basarabia, ortodoxia era eterogena, att din punct de vedere lingvistic dar si etnic si
religios. Se constituise o sas numita biserica vie, care nu respecta in ierarhia bisericii ci avea o
larga autonomie de organizare si de conducere. Adepii acestei biserici erau ortodoci romani, rui,
si ucraineni. In general etnicii ortodocii minoritari preferau sa frecventeze bisericile comunitatilor
majoritare in funcie de configuraia religioasa a satelor.
O alta problema pe care trebuia s-o aib in vedere Biserica Ortodoxa era cea referitoare la
prosperitatea economica a parohiilor. In Transilvania parohiile erau mult mai prospere din
punct de vedere economic in timp ce parohiile din sud, unde ntlnim si numeroi refugiai din
zonele lovite devastator de rzboi, erau dezorganizate si cu venituri foarte reduse. Aceleai
diferene le observam intre Transilvania si celelalte provincii romaneti si in ceea ce privete
pregtirea preoilor, cei din Transilvania fiind scoliti, deseori la universitati teologice de prestigiu
din Apus. De aceea adesea ortodocii din Transilvania si-au manifestat rezerva si dezacordul cu
decizia Sinodului de a centraliza averile Bisericii pentru a le redistribui la nivelul ntregului teritoriu
al Romniei Mari. Acelai decalaj economic era observat si intre Biserica Ortodoxa si celelalte
Biserici, cea Catolica, cea Luterana sau cea Calvina, acestea din urma fiind multa vreme
privilegiate de politica oficiala din Transilvania. Mai mult, tim ca in Vechiul Regat, bunurile Bisericii
Ortodoxe au fost secularizate si luate de ctre Stat in timp ce in Transilvania, Biserica Romano-
catolica, de exemplu, au fost chiar susinuta politic si economic de Stat in special in timpul
dominaiei de Habsbourg.
Din aceste motive, Biserica Ortodoxa considera ca a fost tratata injust si n-a avut parte de
aceleai posibilitati materiale ca celelalte Biserici. In scopul eliminrii acestor decalaje constituirea
unui fond religionar al Bisericii ortodoxe romane nu ar fi doar un acte ne o urgenta necesitate
actuala dar si un act de nalta justiie morala si politica fata de Biserica neamului, care a suferit cel
mai mult pentru asteptarile sale de nfptuire a idealului politic romanesc, Unirea cea Mare
7
.

Biserica dominanta si Biserica prioritara

In Constituia Romniei din 1923 se preciza ca Romanii, fr deosebire de origine etnica,
de limba sau de religie, se bucura de libertatea contiinei, de libertatea nvmntului, de
libertatea presei, de libertatea ntrunirilor, de libertatea de asociaie si de toate libertile si
drepturile stabilite prin legi (art. 5). Credina religioasa nu mai constituia aadar un obstacol
pentru exercitarea drepturilor politice si civile, (art.7), cum era situaia in trecut in Transilvania
pentru romanii ortodoci. Mai mult chiar, Biserica ortodoxa capt treptat un statut privilegiat.
Caracterul majoritar al B.O.R. era recunoscut in Constituie prin sintagma de Biserica dominanta,
in timp ce Biserica romano-catolica era definita ca prioritara : Libertatea contiinei este
absoluta. Statul garanteaz tuturor cultelor o deopotriv libertate si proteciune ntruct exerciiul
lor nu aduce atingere ordinei publice, bunelor moravuri si legilor de organizare ale Statului.
Biserica cretina ortodoxa si cea greco-catolica sunt biserici romaneti. Biserica ortodoxa fiind
religia marei majoriti a Romanilor este biserica dominanta in Statul roman ; iar cea greco-
catolica are ntietatea fata de celelalte culte. (art.22).

7
Archiprtre Dr. Gh. CIUHANDRU CIUHANDRU, Patronatul eclesiastic maghiar fata de drepturile Statului
roman. Studii istorico-statistice si politico-eclesiastice, lImprimerie de la Tipographie Diocsaine, Arad,
1928, p.202.
Constituia nsa nu mulumea, prin precizrile referitoare la libertatea religioasa, si cultele
minoritare. Acestea erau, daca nu considerate nesemnificative, cel puin trecute cu vederea de
ctre legiuitorul Constituiei. Pentru a diminua nsa din nemulumirile celorlalte Culte, Constituia
instituia demnitatea de senator de drept pentru : mitropoliii tarii ; episcopii eparhioti ai
Bisericilor ortodoxe romne si greco-catolice (), capii confesiunilor recunoscute de Stat, cate
unul de fiecare confesiune, ntruct sunt alei sau numii conform legilor tarii si reprezint un
numr de peste 200.000 de credincioi ; precum si reprezentantul superior religios al
musulmanilor din Regat. (art. 72, b-e). Si starea civila cu componenta ei religioasa era
reglementata. La natere, casatorie sau la deces, erau cerute actele laice dar ele trebuia
precedate mereu de binecuvntarea religioasa (art23). Regele Romniei trebuia sa fie de
religie ortodoxa la fel ca si urmaii familiei regale la tron (art. 77).
Aadar Biserica ortodoxa dominanta ocup o importanta dimensiune politica. Aceasta
poziie a fost ntrita prin lege in 1925 cnd scaunul arhiepiscopal din Bucureti a fost ridicat la
rangul de Patriarhat. Pana atunci legturile canonice se derulau in principal cu Biserica
Ecumenica a Rsritului cu sediul la Constantinopol. Cu noul statut de Patriarhat, Biserica
ortodoxa a fost recunoscuta prin lege ca Biserica de Stat.
Celelalte Culte recunoscute de Statul roman prin Legea Cutelor din 1928 sunt :
1. Cultul roman greco-catolic (unit),
2. cultul catolic [de rit grec-rutean (ucrainean) si armean],
3. cultul reformat (calvin),
4. cultul evanghelic-luteran ;
5. cultul unitarian ;
6. cultul armeano-gregorian ;
7. cultul mozaic,
8. cultul mahomedan.(art. 21/ Legea Cultelor 1928).

In aceste condiii, Biserica majoritara, preocupata mai mult de problemele ei interne in
special de cele referitoare la asigurare unitatii administrative si cultice in toate provinciile
romaneti, nu va acorda dect o atenie nesemnificativa expansiunii fenomenului sectar.

Recunoaterea legala a noilor miscari religioase; dimensiunea naionalista a
discursului anti-secta

Dup anul 1920, cuvntul secta rezervat pana atunci doar limbajului comun teologic, va intra in
vocabularul oficial al Statului si va fi in mod sistematic folosit in legislaie si in sistemul politic. naintea
utilizrii cuvntului latin secta era preferate cuvintele greceti de erezie (haeresis) si schisma (skisma).
Daca adepii miscarii Raskol, cunoscui sub numele de lipoveni, puteau fi considerai ca o micare
sectara (secare=a rupe) pentru Biserica Ortodoxa din Rusia, in schimb Adventitii, Baptitii, Penticostalii
sau Martorii lui Iehova nu aveau dect puine elemente considerate ca schismatice. Acestea reprezentau
miscari religioase originale, cu propriul lor profet ntemeietor. Ele au aprut in spatii geografice mult
ndeprtate de graniele specifice Ortodoxiei. Puteau fi considerai ca religii strine fata de spaiul ortodox
romanesc sau mai precis ca noi miscari religioase.
Cuvntul secta era folosit mai mult pentru definirea miscarilor religioase autohtone, sosite in
Romania in momente istorice si circumstane diverse, miscari dispersate iniial printre etniile considerate
ne-romaneti, si care vorbeau o alta limba dect cea romneasca. Nu exista nicio grupare religioasa pe
care s-o identificam ca fiind desprinsa din ortodoxia romneasca. Un atent observator al societatii
romaneti, Dimitrie Drghicescu, elevul lui E. Durkheim, explica intr-o lucrare tiprita in 1907 ca lipsa
sectelor in societatea romanesca se explica prin dezinteresul pe are l-a avut poporul roman pentru
aspectele metafizice ale religiei : daca religiozitatea romanilor este lipsita de un temei mistic si metafizic ;
daca ea se reduce la un ritual si la un cult cu desavarsire superficial, la un formalism orb, nu este mai puin
adevrat ca acest ru are partea sa netgduita de bine : lipsa acelui fanatism si a certurilor si persecuiilor
religioase, care cltinar si dusera la marginile pieirii societatile din Europa Occidentala .
8
Plecand de la
aceste considerente, cecetatorii fenomenului religios au remarcat faptul ca majoritatea miscarior religioase
erau de origina strina culturii si spiritualitii romaneti. In acest sens G. Ispir nota urmtoarele : in ceea

8
Dumitru DRAGHICESCU, Din psihologia poporului roman, ed. Historia, Bucuresti, 2007, p. 280.
ce ne privete pe noi romanii, putem sa afirmam cu mare satisfacie ca originea etnica a sectarilor este in
cele mai multe situaii, strina de neamul nostru .
9

Fiind recepionate ca strine de interesele tarii si ale culturii si spiritualitii romaneti, sectele si noile
miscari religioase au nceput sa fie considerate adevrate pericole la adresa religiei si politicii statului.
Treptat, treptat, Biserica ortodoxa a dezvoltat o ntreaga literatura defensiva dar foarte agresiva, mpotriva
noiunii de secta. Statul n-a fost preocupat sa reglementeze in nici un fel situaia, prefernd mai ales sa nu
decid masuri speciale tocmai pentru a nu atrage atenia asupra fenomenului.
Totui, inexistenta unor reglementari concrete referitoare la viaa religioasa, un adevrat vid
legislativ in domeniu, a favorizat implantarea a numeroase secte pe teritoriul tanarului stat, Romania. In
egala masura, grupurile religioase care in anumite provincii se bucurau de anumite privilegii au reuit sa-si
extind statutul asupra ntregului teritoriu al Romniei. Acesta este cazul comunitatii Baptiste din Basarabia
si Transilvania care avea o existenta ndelungata in aceste provincii, reuind pe baza acestui argument sa
obtina recunoaterea sociala in toata Romania.
Cu toate acestea, prin Legea Cultelor din 1928 nu li s-a acordat statutul de cult religios, asa cum aveau
bisericile protestante istorice, calvina sau luterana. Din acest motiv, publicaiile baptiste din tara, au acuzat
aceasta decizie restrictiva a autoritatilor romane si au protestat pe langa Guvernul american ca in Romania
nu exista libertate religioasa.
10

Statutul de cult religios era acordat religiilor care aveau o ndelungata existenta istorica pe teritoriul
Romaniei. Ele se caracterizau printr-o organizare unitara, un mare numr de credincioi, numeroase
lacasuri de cult si dispuneau de mijloacele economice pentru ntreinerea si dezvoltarea comunitatii. Mai
mult chiar, erau deja integrate societatii romaneti si contribuiau la prosperitatea materiala si spirituala a
acesteia, avnd o serie de personalitati ale comunitatii printre cei care au susinut idealurile Unirii din
decembrie 1918.
Contrar acestora, miscarile religioase de data recenta, promovau o atitudine isolationista si de
opoziie ctre Biserica majoritara. Prin dimensiunea lor internationala, ele nu contribuiau la integrarea
sociala de care tara avea att de mare nevoie. Muli analiti le considerau mai degrab dezintegratoare ale
societatii dect grupri coagulante social.
11


Miscari Neo - Protestante in perioada interbelica, pe teritoriul Romniei

ADVENTITII
BAPTITI
MILENARITII SAU STUDENTII IN BIBLIE
NAZARINENII SAU POCAITII
EVANGHELISTII
PENTICOSTALII
SECERATORII
UCENICII LUI TUDOR SAU TUDORITII
SPIRITISMUL
TEOZOFIA

Miscari ortodoxe sectare desprinse din Raskol (sec al XVII lea)

POPOVII
BEZPOPOVII
NEMOLECII
DUHOBORTII
MOLOCANII
STUNDISTII
HLTII
SCAPEII
INOCHENTITII



*******************

9
Ibidem, p. 9.
10
C. CUCIUC, Religii interzise in Romania, Bucarest, Gnosis, 2001, p. 14-17.
11
Idem, p. 15.

G9. Harta Romaniei contemporane, cu o prezentare, prin sageti, a implantarii noilor grupuri religioase pe teritoriul
romanesc, la inceputul sec. al XX-lea.
12




12
La carte a t dessine sur la base des donnes procures chez : P. DEHELEANU, Manual de sectologie, Arad, 1948, p. 25-70 ; N. CONSTANTINESCU,
Sectologia, istoricul si combaterea sectelor din Romania, III
me
dition, Bucarest, 1943. p. 12-71 ; P. I. DAVID, Calauza crestina, Arad, 1987, p. 3-92.
20
VIATA RELIGIOAS DIN ROMNIA N PERIOADA COMUNIST;
LIMITELE LIBERTII RELIGIOASE;


Scurte repere istorice

Perioada care a urmat celui de-al doilea rzboi mondial a fost marcat prin instaurarea i
ntrirea regimului comunist totalitar, timp n care aproape 45 de ani viaa religioas a stagnat,
ncercnd s gseasc diferite forme de comunicare cu regimul politic, pentru a-i asigura
supravieuirea. n timpul acestei perioade, nu se poate vorbi despre pluralism religios, ci despre o
pluralitate limitat dependent de stat.
Victoria politic a partidului comunist i venirea sa la putere n Romnia a rsturnat un
ntreg sistem de valori sociale i economice, ceea ce a generat o deviere nedorit n evoluia
modernizrii rii. Introducnd alte principii sociale i politice dect cele practicate de societatea
romneasca in perioada interbelic, comunismul a blocat i a deviat dezvoltarea normal a
societii romne de pe drumul modernizrii. Vechiul regim din perioada interbelic a fost
abandonat cu sprijinul armatei sovietice care ocupa ara. Domeniile n care se afirmau relaiile
sociale moderne (industria, suprastructura, comerul) au fost naionalizate i socializate, iar
agricultura, a fost cooperativizat n mod brutal, fiind impus un egalitarism utopic. S-a introdus
sistemul economic i social-politic sovietic, format n perioada cnd Rusia era mai puin dezvoltat
dect Romnia (de exemplu abia n cea de-a doua jumtate a secolului XIX au abrogat iobgia
feudal), sistem care n trei decenii (dup 1917) a fost transformat ntr-un regim rigid i totalitar.
Modelul impus de ctre Uniunea Sovietic a reprezentat blocarea dezvoltrii normale a Romniei,
tara fiind forata sa mearg pe un drum iluzoriu timp de o jumtate de secol, pn n 1989.
Comunismul a reprezentat o ntrerupere a continuitii istorice romneti fireti, fornd,
printr-o strategie mimetist, integrarea ntr-un sistem politic strin (nfiinarea SovRom-urilor
si a economiei naionale planificate, dup modelul sovietic), care evoluase ntr-un ritm i spaiu
geografic diferit. Valorile poporului romn au fost nlocuite cu cele ale comunismului, practicate n
Uniunea sovietic crendu-se o ruptur dramatic ntre viaa real a Romniei i modelul
comunist strin, impus n toate domeniile: n industrie, n agricultur, n tiin, n cultur, n
nvmnt, etc. Naionalizarea, colectivizarea, elogiul culturii i al tiinei sovietice, introducerea
n nvmnt a altor programe colare, studiul limbii ruse, al istoriei i literaturii Uniunii sovietice,
sistemul notelor n coli cu calificative (dup modelul sovietic), arestarea celor care nu fceau
elogiul regimului comunist, erau forme concrete prin care se ncerca nlturarea specificului i
21
tradiiilor naionale romne. Partidul Comunist, se baza, pentru ctigarea i meninerea puterii,
pe populaia cea mai srac i neinstruit pe care o manipula ntr-un sistem dictatorial.
ntreruperea continuitii istorice din drumul modernizrii Romniei a reprezentat o ntrziere de
o jumtate de secol i crearea unei situaii care nu a putut fi ndreptat nici n anii de tranziie
dup 1989, pentru a se putea recupera decalajul socio-economic dintre Romania si celelalte tari
europene occidentale.
Cu toat aparena de constan politic, perioada comunist a fost una dintre cele mai
instabile din istoria rii. Dup populismul anilor 1944-1948, a urmat teroarea impus de partea
moscovit a partidului i a purificrii vieii politice prin nlturarea partidelor istorice sau a
liderilor politici incomozi pentru puterea comunist.

Dictatura comunist intre 1945 1989

Perioad comunist cunoate n Romnia doi lideri care au impregnat istoria poporului,
fiecare prin personalitatea sa dictatorial: Gheorghe GHEORGHIU-DEJ (m.18 martie 1965),
orientat mai mult ctre Moscova (comunismul de orientare stalinist), i Nicolae CEAUESCU
(1965-1989), cu o puternic orientare naionalist. n pofida acestor viziuni aparent diferite, cei
doi conductori ai partidului comunist au avut totdeauna drept model pe marele prieten al
Estului Europei, poporul sovietic i au urmrit crearea omului nou
13
.
Trebuie de asemenea amintit faptul c Romnia, dup al Doilea Rzboi Mondial, a pierdut
mari teritorii
14
(Basarabia si Bucovina), n favoarea Uniunii Sovietice iar la sud o parte din
Dobrogea, n favoarea Bulgariei.. Spunem pierdut, pentru c acest lucru s-a ntmplat n urma
unui dictat, consecina acordului secret ntre Germania i Rusia: faimosul pact Molotov-
Ribbentrop, semnat n 1939. Bulversat de rzboi, slbit de datoriile externe, ameninat de

13
Omul nou, chiar i eroul pozitiv, nzestrat cu toate virtuile i lipsit de defecte, nu era prezent dect pentru a da replica
ctorva naivi, dac totui existau, susceptibili de a se lsa prini. Pentru c omul nou, comunismul l-a realizat cu adevrat, i
acest lucru s-a ntmplat n absolut toate rile, fr excepie, unde i-a putut instala regatul. Dar cu acest om nou ne
confruntm la fiecare pas din pcate! Aceast nmulire rapid, este contrariul acestui model ideal pe care fiecare conductor l
susine n mod contient n faa maselor, fr s cread cu adevrat; omul nou este de asemenea, rezultatul robotizat al aciunii
sistematice teroarea ajutnd - de atomizare, de nivelare, de omogeneizare i n final de masificarea pe care au trebuit s o
suporte, zi dup zi i pictur cu pictur, comuniti de toate felurile care hrneau n trecut cu seva lor esutul corpului
social. Mihai SORA, Comment sen sortir ?, n Alexandru DUTU et Norbert DODILLE ed. , Ltat des lieux en sciences
sociales, lHarmattan, Paris, 1993, p. 82.
14
Pe 26 iunie 1940, Sovieticii prezint un ultimatum (n urma pactului Molotov Ribbentrop), i pe 28 iunie ocup Basarabia i
Bucovina din Nord, [], n august Romnia cedeaz Transilvania din Nord Ungariei (n urma unui diktal zis din Viena impus
de Hitler), i n septembrie aceasta cedeaz de asemenea o parte din Dobrogea Bulgariei, ceea ce duce umilina pe culmile ei
cele mai nalte. ara este n stare de oc. Marea Romnie[] nu mai exist. n patru luni, din iunie pn n septembrie 1940,
ara a pierdut 36,000 kilometri ptrai din teritoriul su i ase milioane de ceteni. [] Traumatismul era deci profund.
Victor LOUPAN, La rvolution na pas eu lieuRoumanie :lhistoire dun coup dEtat, d. Robert Laffont, Paris, 1990, pp. 119
120.

22
ocupantul sovietic (prezent pn n 1956), Romnia a cunoscut o perioad dominat de ur i de
crime abominabile mpotriva oricrei ordini stabilite nainte de rzboi.
Pucriile erau pline de oponeni ai comunismului, mai ales intelectuali, n mare parte
membrii ai fostelor partide politice istorice. Personalul de cult asimilat uneori cu cei bogai
(chiaburii) din sate, era arestat i urmrit n mod permanent pentru c exploata credincioii sraci
ai comunitii. Ateu prin definiie, (religia este un opiu pentru popor Karl MARX), noul regim a
ncercat s distrug credina romnilor practicnd cele mai oribile metode, precum splarea
creierului ( experimentul Piteti
15
), pentru a impune sistemul marxist. n pucrii, insultele cele
mai oribile erau adresate studenilor n teologie i clerului. Denis DELETANT, cercettor asupra
perioadei comuniste n Romnia, scrie n cartea sa, CEAUESCU i Securitatea:

n pucrie, Turcanu rdea mai ales de studenii n teologie. Unora el le oferea
botezul n fiecare sptmn,bgndu-i cu capul ntr-o putin plin cu urin i materii fecale.
Apoi, i obliga pe fiecare s urmeze noul ritual cretin. Dup zeci de astfel de repetiii, deinuii,
veneau din proprie iniiativ s-i ia botezul n fiecare diminea. n noapte de Pati din 1950,
un deinut a fost obligat s joace rolul preotului. Acesta a fost mbrcat cu un cearaf i mnjit cu
excremente. Avea un baston din hrtie (i acesta mnjit), pe care ceilali deinui erau obligai s-
l srute. Cretinul, n pucrie, era constrns s-i abandoneze credina, blasfemind eucaristia i
cntnd parodii obscene n locul cntecelor liturgice i rugciunilor
16
.

Totalitarismul comunist: teroare, obedien i fric

Viaa romnilor n timpul perioadei comuniste nu a cunoscut numai persecuiile politice ale
regimului dictatorial care vroia s impun prin orice mijloc ideologia sa ci i supunerea la unele
umiline i privri de orice fel, impuse de o existen trit la limita srciei
17
. Iat o descriere a
vieii romnilor sub regimul lui CEAUESCU fcut de jurnalistul de la Figaro Magazine:

Teroarea lui CEAUESCU a fost impregnat de un cinism i de o imoralitate incredibil. Persoanele n vrst,
nu mai erau ngrijite n spitale. i atunci cnd nu murau din lipsa ngrijirilor i din absena medicamentelor, acestea
ngheau de frig pn la moarte n apartamentele lor lipsite de nclzire i lumin. Mii de persoane inutile, pentru c
erau n vrst, au fost astfel exterminate.

15
Experiena Piteti, numit i dup numele oraului Piteti (la 120 km vest de Bucureti), unde era una din pucriile comuniste
de nalt securitate. n aceast pucrie comunitii au folosit splarea de creier mpotriva oponenilor regimului pentru a-i
reeduca n spiritul noii ideologii. Pucria din Piteti face parte, mpreun cu pucriile Gherla, Aiud i Bucureti, din marile
centre de exterminare din timpul perioadei comuniste.
16
Denis DELETANT, Ceauescu i Securitatea, Humanitas, Bucureti, 1998, p.55.
17
ntr-adevr, efortul populaiei era ndreptat ctre supravieuire: trebuie mai nti s caute s se hrneasc, s se nclzeasc, s
se mbrace, are puin timp pentru a complota. Jean-Marie LE BRETON, La fin de CEAUESCU, p. 19.
23
Pentru a preveni avorturile clandestine, controalele ginecologice erau practicate chiar la locul de munc (ne
putem imagina n ce condiii!): Statul era informat naintea mamei. Aceast oroare, n afar de faptul c crea familii
(prea) numeroase care triau ntr-o mizerie neagr, nu mpiedica un numr mare de avorturi clandestine, care
deseori erau urmate de consecine dramatice. i totui, vznd c vine o pacient aproape moart la serviciul de
urgene, ginecologul nu avea dreptul s o ngrijeasc pentru c ar fi fost condamnat pentru participare la avort.
Trebuia mai nti s anune poliia, aceasta trebuia s se deplaseze, s stabileasc procesul verbal i, numai dup
aceea, doctorul era autorizat s o ngrijeasc. Este inutil s specificm c, foarte des, victimele hemoragiilor, sracele
femei nu supravieuiau acestei proceduri penale. []
n afar de acest lucru, CEAUESCU era un negustor de sclavi, pentru c a vndut zeci de mii de ceteni
care vroiau s prseasc ara. Preul se nvrtea n jur de 10.000 dolari. Pentru a obine aceti bani, copii i soiile
erau reinute ostatece n ar pn cnd cel care era n afar strngea suma necesar. i, n plus, candidaii nu
puteau lua la plecare dect cte o valiz n fiecare mn.
Este foarte dificil s enumerm toate faetele acestei terori cotidiene. [] Poporul romn avea incontestabil
impresia c o fatalitate se abtuse asupra lui, iar aceasta trebuia suportat. Suntem nconjurai. Sunt peste tot.
Populaia se predase dumanului fr s opun rezistene
18
.

Aceast stare de psihoz era provocat i ntreinut n ntreaga ar, consider istoricii
contemporani, de un organism de opresiune al Statului: Securitatea.
Aceasta fcea ca pe societatea romn s cad o ameninare constant i multiform. Securitatea era
simbolul Statului. Reuise s invadeze totul. De la miliia de baz, trupele de frontier, seciile de asalt i pn la
informatori trecnd prin agenii care se ocupau cu ascultarea, un ntreg popor tria din informaii i represiune. []
Psihoza era att de rspndit nct majoritatea oamenilor fceau exces de zel. CEAUESCU i dispreuia
colaboratorii, era mai ales un dispre moral.[] Aici intervenea fenomenul Securitii. Ameninrile pe care le fcea i
conducea pe majoritatea oamenilor s practice autocenzura i autolimitarea.
19

Pentru a plti datoria extern a rii, CEAUESCU a introdus msuri de austeritate fr
precedent. A raionat totul; produsele alimentare
20
i produsele energetice, (benzina, la 20 litri pe
lun pentru fiecare main, i energia electric). Frecventele opriri ale curentului, n perioada
1984-1985, au cauzat moartea a peste 30 de copii din incubatoare
21
. Era o via de mizerie. Fr
lumin, fr hran, fr libertate, fr viitor, Romnii triau n disperare
22
.

18
Victor LOUPAN, La rvolution na pas eu lieu, pp. 167 169.
19
Jean Marie LE BRETON, La fin de CEAUSESCU, pp. 24 25.
20
n 1989, produsele alimentare raionate cuprindeau: 1 kg de zahr, 1 kg de fin, 250 gr. De margarin, cinci ou pe lun i
300 gr. De pine pe zi i de persoan. Ibidem, p. 236.
21
Ibidem.
22
Jean Marie LE BRETON, Sfritul lui CEAUSESCU, pp. 16 18. n 1987, oraul Bucureti nu cunotea foametea, dar
n mod sigur cunotea srcia. Stnd la coad, puteam gsi pine, puin ulei i zahr, lapte reconstituit, conserve de pete.
Pentru restul, ntmplarea permitea uneori s gsim legume, crnai, mruntaie i ou. [] Am vzut de exemplu, camioane
livrnd la mcelrie oase de vit provenind de la atelierele de ecarisare. Carnea era ea exportat, dup cum pretindea zvonul
public i populaia nu avea dreptul dect la oase? Nu a ti s spun. Dar orict am cutat n memoria mea: nici n Frana
ocupat, nici n URSS sau n alte democraii populare pe care le-am vizitat, nu am ntlnit o asemenea penurie. Romnii erau
invitai, dac nu s moar practic de foame, cel puin s suporte cele mai grave lipsuri. [] Pe ntreg parcursul ederii mele,
m duceam s vd aceste cozi interminabile, dintre care cele mai puin impresionante nu erau acelea ale automobilelor la
pompele de benzin. Patru sute, cinci sute de maini ateptau, uneori de pe o zi pe alta, pentru a putea face plinul. Automobilitii
avansau mpingnd mainile cu minile pentru a economisi benzina. Aceasta nu era scump dar era raionalizat (20 de litri de
24
Religia n perioada comunist elemente juridice constituionale

Contestarea tradiiei istorice i spirituale de ctre comunism, si integrarea ntr-o
spiritualitate atee a ntrerupt de asemenea si evoluia normal a pluralismului religios.
Referitor la religie n perioada comunist, putem distinge trei etape de analiz.
Prima, etapa rezistenei avnd drept expresie protestele directe sau indirecte
mpotriva regimului, etap marcat de arestrile masive ( aprox. 1948-1965);
A doua etap, cea a acceptrii regimului (aprox. 1965-1970).
A treia etap, cea a colaborrii cu puterea comunist ( aprox. 1970-1989).
Noua Constituie adoptat n aprilie 1948 meniona: Libertatea de contiin i libertatea
religioas sunt garantate de Stat. Cultele religioase sunt libere s se organizeze i pot funciona
n mod liber dac ritualul i practica lor nu sunt contrare Constituiei, securitii publice i bunelor
moravuri (art. 27). Toi cetenii fr distincie sexual, de naionalitate, ras, religie sau grad
de cultur, sunt egali n faa legii (art. 16). Constituia prevedea i faptul c: Cetenii au dreptul
s se asocieze i s se organizeze dac scopul urmrit nu este direcionat mpotriva ordinii
democratice stabilite de Constituie (art. 32)
23
. n domeniul religios, acest drept nu a putut fi
exercitat pentru c, pentru recunoaterea legal a unei asociaii, era necesar aprobarea
ministerului de competen, aprobare ce nu a fost dat niciodat asociaiilor religioase n cei
aproape 45 de ani. In mod concret, in ntreaga perioada comunista vom constata o divergen
fundamental ntre afirmaiile dogmatice exprimate de sistemul legislativ referitoare la
respectarea libertii religioase si realitile din teren.
Un moment dramatic al interveniei brutale, nedemocratice, a regimului totalitar in viaa
religioasa din Romania a fost la sfritul anului 1948 cnd, Biserica Unit cu Roma, Greco-
catolic, a fost desfiinat, bunurile i bisericile sale fiind luate de Stat i date n folosin Bisericii
Ortodoxe, iar Concordatul care specifica relaiile ntre Statul Romn i Vatican fiind anulat. O
mare parte din clerul si ierarhia superioar a Bisericii Greco-catolice a fost trimis in nchisoare
sau silii sa locuiasc in exil in diferite mnstiri sub stricta observaie din partea Securitii, iar
credincioii fideli ai Bisericii au fost atent supravegheai de regim pentru a elimina orice forma de

benzin pe lun, n. n.). [] Parcursul pietonului cutndu-i raia, odat cu venirea serii, era i mai greu datorit ntunericului:
un lampadar din zece sau aproape, ara aprins. n buticuri un singur bec, cu putere sczut, funciona ca un fel de veioz.
Cldura, controlat n mod centralizat i nu pe blocuri, datorit regulrii gazului, era redus la minimul strict.
Caloriferele erau puin mai calde dect temperatura camerei. mi aduc aminte de reuniunile din Minister de unde ieeam
ngheai i am vzut, la Biblioteca Naional, n martie 1987, studeni cu pardesiurile pe ei i cu fulare, scriind cu mnui de
ln n mini: erau mai puin de 8 grade n sal. Apartamentele nu erau mai bine dotate. [] ntr-o astfel de situaie, toat
energia, toat inteligena se concentra asupra subzistenei.

23
Ioan MORARU, Gheorghe IANCU, Constituiile romne, ed. a treia , Monitorul oficial, Bucureti, 1995, pp. 116 117.
25
rezistenta sau intenie de revenire la organizarea administrativa a Bisericii Unite de dinainte de
1948.
n acest context tensionat a fost adoptat Legea (Decretul) 177 din 4 august 1948 privind
regimul general al cultelor din Romnia. Legea cuprindea principiile generale referitoare la
organizarea si desfurarea vieii religioase. Au fost aprobate statutele a 14 culte recunoscute
legal de Statul romn prin Decretul 177/ 1948:

1. Biserica Ortodoxa Romana
2. Biserica Romano-catolica
3. Biserica reformat (calvina),
4. Biserica evanghelica C.A. (de Confesiune Augustan, saii luterani),
5. Biserica Unitariana
6. Biserica evanghelica S.P. (Sinodo-prezbiteriana, secuii),
7. Biserica cretin de rit vechi,
8. Biserica armeano-gregorian
9. Biserica Penticostala,
10. Biserica Baptista,
11. Biserica Adventista de ziua a 7-a
12. Biserica Cretin dup Evanghelie
13. Cultul Musulman (islamic),
14. Cultul Mozaic (iudaic),
Libertatea religioas acordat constituional n 1948 a fost recunoscut n mod permanent
n toate Constituiile perioadei comuniste
24
, dar a fost in permanenta aspru controlata si
cenzurata. Cu toate c posibilitate constituirii altor culte sau asociaii religioase era prevzut, o
astfel de aprobare nu a fost niciodat acordat ntre 1948 si 1989.
Sectele sau noile micri religioase nerecunoscute de Statul comunist s-au auto-dizolvat n
mare parte sau au fost desfiinate. Unele au supravieuit totui desfurndu-i activitatea n mod
clandestin i folosind cele mai variate forme pentru a ocoli supravegherea politic (Martorii lui
Iehova, credincioii ortodoci de stil vechi).

Biserica Ortodox Romn n perioada comunist preul supravieuirii


24
n perioada 1945-1989, au fost adoptate trei Constituii; 1948; 1952; 1965, publicat din nou n 1986; cf. Ioan MORARU ; Ch.
IANCU, Constituiile Romne, op. cit. Monitorul oficial, Bucureti, 1995.

26
Analiza Bisericii Ortodoxe Romne nu se deosebete cu mult fa de ansamblul religios al
rii prezentat pn acum. Compromisurile, uneori aparente, fcute de Biserica Ortodox n
perioada comunist, au permis salvarea Bisericii i chiar existena sa. Biserica Ortodox a
pactizat cu regimul comunist, sacrificnd propria sa autoritate moral, pentru supravieuirea sa
fizic.
25


Loialitatea Bisericii vizavi de Stat era condiia sine qua non a libertii sale. nelegem ntreaga
ambiguitate a noiunii de libertate de contiin neleas n aceti termeni i n acest context. Biserica nu
avea dect dou posibiliti n aceast situaie: a accepta sau a fi n ilegalitate. Soluia intermediar aleas
implica supunerea.
26


Numai cei care nu au cunoscut privaiunile i frica Securitii din interiorul rii i care au
fost numai spectatorii evenimentelor (de exemplu anumii cercettori occidentali care acuzau, n
ultimii ani, Biserica Ortodox de colaborare i de cezaro-papism) i pot permite s discrediteze
memoria suferinelor clerului sau credincioilor, fie ei ortodoci, catolici, unii, baptiti, musulmani
sau alii. Pentru a nelege mai bine aceast afirmaie, este de ajuns s privim rile vecine ale
Romniei, dar de tradiie catolic sau protestant, precum Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, etc.,
unde lucrurile s-au petrecut n aceeai direcie colaboraionist.
Biserica Ortodox trebuia s supravieuiasc persecuiilor atee ale regimului pentru c
reprezenta cultura i istoria poporului romn. Era singura instituie care asigura legtura ntre
trecut i viitor, n timp ce toate celelalte instituii ale rii (monarhia, partidele politice), i chiar
istoria Romniei, fuseser nlocuite de noul regim i de faptele istorice interpretate ntr-o
perspectiv marxist. n ciuda aversiunii regimului fa de credin, uile bisericilor au rmas
deschise i bisericile existau n calitate de sanctuar, de refugiu pentru cei care sufereau fr
speran din cauza regimului ateu
27
, in timp ce in Rusia zeci de mii de credincioi i membrii ai
clerului rus au fost deportai in Siberia, fr s mai vorbim de transformarea bisericilor i
mnstirilor n depozite de cereale sau hangare pentru mainile agricole. Totui, nici Biserica
Ortodox din Romnia nu a rmas la adpost de toate persecuiile regimului mpotriva religiei.
Astfel, pentru perioada 1958 1963, 2500 de preoi, clugri, religioase i laici au fost
arestai. Mai mult de jumtate din mnstiri au fost nchise i 2000 de credincioi au fost obligai
s prseasc viaa monastic i trei seminarii teologice au primit interdicia de a funciona (n

25
Denis DELETANT, CEAUSESCU i Securitatea ..., p. 35.
26
Olivier GILLET, Religie i naionalism ; ideologia Bisericii Ortodoxe Romne sub regimul comunist, , ed. Universitii din
Bruxelles, Bruxelles, 1997, p.29.

27
Denis DELETANT, CEAUSESCU i Securitatea...,p.208.

27
1959). Dup statistici, din peste 200 de mnstiri cu 7000 de credincioi n 1956, nu mai exista,
n 1972 (16 ani mai trziu deci), dect jumtate din mnstiri (114), cu 575 clugri i 1493
credincioi
28
.

Monahismul romn a fost inta preferat de distrugere a regimului comunist instalat n
Romnia dup al Doilea Rzboi Mondial. Iat cteva exemple despre ceea ce a putut nsemna
persecutarea mnstirilor ortodoxe n perioada regimului comunist.
La Bucureti, patru mari mnstiri, clasate monumente istorice, au fost distruse, Vcreti,
Cotroceni, Pantelimon i Schitul Maicilor. n Vrancea, cele dou biserici ale mnstirii Vrzneti
au fost transformate n grajduri pentru vaci. Ironia sorii face ca mnstirea Vladimireti, din sud-
estul Romniei de lng Galai, s devin o cazarm a trupelor Securitii n urma izgonirii celor
300 de maici. Mnstirea Dervent din Dobrogea precum i mnstirea Piteteanu, la sud de
Bucureti, au fost nchise n 1959 i transformate n cooperative agricole de producie. Un martor
al nchiderii mnstirii descrie modul barbar i sacrilegiul pe care l-au nfptuit membrii Securitii,
trimii acolo:

Era ntr-o zi de Vineri Sfnt de Pate din anul 1959. Securitii (membrii Securitii),
fcnd zel i furie, au tiat barba clugrilor i i-au ras dup care i-au gonit. Celulele au fost
transformate n ferme agricole. La plecare, membrii Securitii au furat tot ceea ce se putea lua;
vemintele sacerdotale, obiectele preioase de cult i sfintele icoane
29
.

n 1961, sihstria Grotei din Ialomia, a devenit o colonie pentru muncitorii forestieri. Din
cauza neglijenei lor, un incendiu distruge cldirile iar pe ruinele vechii sihstrii se construiete un
restaurant. Nu trebuie s uitm masacrul patrimoniului cultural prin demolarea unei mari pri din
casele i bisericile istorice din Bucureti, pentru a face loc proiectelor arhitecturale ale lui
CEAUESCU. ntre 1948-1987, 18 biserici i o sinagog au fost demolate.
30
Istoricul Rzvan
THEODORESCU i preotul ortodox Gheorghe Calciu DUMITREASA au fost arestai n martie 1979
pentru c au militat mpotriva demolrii Bisericii Enei situat n centrul oraului Bucureti.
Toi clugrii ortodoci care au fcut parte din micarea spiritual rugul aprins, de la
mnstirea Antim din Bucureti, au fost dui la pucrie i obligai s fac ani grei de deportare n
cmpurile de concentrare comuniste. Considerm o datorie de onoare s amintim aici numele lor:
Sofian BOGHIU, Arsenie BOCA, Vasile VASILACHI, Bartolomeu ANANIA, Antonie PLMDEAL,

28
Idem, p. 209.
29
DURA, Pr. Dr. Ioan, Monahismul romn n anii 1848-1989; mrturii ale romnilor i consideraii, ed. Harisma, Bucureti,
1994, p. 72.

30
Denis DELETANT, CEAUSESCU i Securitatea..., p.288.
28
Justin PRVU, Felix DUPNEAC, Bartolomeu DOLHAN, Roman BRAGA, Arsenie PAPACIOC, Benedict
GHIU, Adrian FGEEANU, Sandu TUDOR.
31


Duminica, a fost transformat din ziua consacrat Domnului ntr-o zi pentru Partid

Ateismul, adoptat i propagat n mod oficial, ntrit de msuri administrative, restrngea n
mod sever posibilitile indivizilor de a participa la activitile religioase organizate. Pentru a
mpiedica, n mod indirect credincioii s mearg duminica la biseric, Partidul comunist gsise
cele mai ingenioase soluii, i anume:

Prezena obligatorie, duminica dimineaa, la faimoasele zile de munc patriotic, , pentru
nfrumusearea satului sau oraului. Aceste activiti erau totdeauna gratuite. Acest lucru se ntmpla
numai dimineaa, pentru c regulile Bisericii Ortodoxe nu permiteau celebrarea liturghiei dup amiaza.
Slujba este mereu celebrat dimineaa, numai cu excepia zilei de Pate cnd este celebrat la miezul
nopii;
Toate emisiunile de televiziune din timpul sptmnii erau emisiuni cu caracter informativ i patriotic
(2 ore de televiziune pe zi); singurul moment de divertisment se situa duminica dimineaa: emisiuni
speciale pentru femei, pentru agricultori, desene animate, filme artistice sau de aventur pentru copii
i tineri, etc.
Pentru colari, instituiile de nvmnt erau obligate s organizeze activiti suplimentare cu coninut
politic, patriotic, juridic i sportiv la care elevii i profesorii erau obligai s participe; totdeauna
duminica; iar meciurile de fotbal sau handbal, care rmneau singurul divertisment pentru tineret,
erau organizate duminica diminea;
Magazinele alimentare erau deschise i aprovizionate n general duminica dimineaa. Aceast
aprovizionare, mereu n cantiti insuficiente, nu se fcea dect spre orele de nchidere, pentru a mri
ateptarea, nervozitatea oamenilor i pentru a umple astfel timpul liber care le rmnea (n deosebi
femeilor i pensionarilor);

Pentru repararea mainilor, garajele erau deschise duminica dimineaa (calitatea mainilor de fabricaie
autohton, precum Dacia, Oltcit i Aro, era att de slaba nct repararea frecvent era o necesitate
imperativ).

Pentru rani, pieele de duminica rmneau cele mai atrgtoare pentru c oamenii, profitnd de
timpul lor liber, i fceau proviziile pentru sptmn. n timpul sptmnii, ranii erau obligai s
munceasc pe terenurile C. A. P. ului (cooperativa agricol de producie), o munc aproape gratuit;
nu le rmnea deci dect duminica dimineaa pentru a-i cultiva propriile pmnturi;

ntlnirile Partidului i Sindicatului aveau loc mai ales duminica dimineaa, pentru a nu perturba
procedeul de producie din restul sptmnii;


31
DURA, Pr. Dr. Ioan, Monahismul romn n anii 1948 1989, pp. 79 87.
29

Prin toate aceste activiti de duminic dimineaa, Statul Partidul ncerca s distrug
spiritualitatea oamenilor, respectul pentru ziua lui Dumnezeu a timpului liber deci, i de a crea
un fel de apartenen total la nevoile superioare ale societii comuniste.


Srbtorile laice nlocuiesc treptat srbtorile religioase

O alt metod de desacralizare a societii romne n perioada comunist a fost i cea a
transferului comunitar al srbtorilor religioase spre cele laice, sau crearea unor srbtori laice
care sa preia ncrctura religioasa a diferitelor perioade ale anului. Importana acordat
celebrrii srbtorilor laice oficiale contribuia n mod involuntar la accelerarea procedeului de
secularizare neles ca o marginalizare a influenei instituiilor religioase n societate.

Bradul de Crciun a fost nlocuit cu Pomul de iarna. Din cauza penuriei produselor tradiionale i a
cadourilor de Crciun (banane, portocale, ciocolat, prjituri, etc.), Partidul oferea gratuit (dar n urma
unor impozite anuale) cadouri pentru bradul de iarn, prinilor care aveau copii sub 18 ani;
Mo Crciun, devine Mo Geril, Moul Frigului, Moul Ghearilor, Moul zpezii, Moul Iernii, etc.
Perioada ntre 28 decembrie i 2 ianuarie, (Crciunul, Naterea lui Isus Hristos), devine srbtoarea
iernii i a zpezii.
1 ianuarie (Sfntul Vasile), este nlocuita cu srbtoarea Noului An; Revelionul
Luna martie, aprilie i mai (luni ale postului Patelui), cu srbtori precum: 1 martie ziua cadourilor; 8-
9 martie ziua femeilor, 1 mai ziua muncitorilor, 8-9 mai ziua tinerilor;
23-24 august ca srbtoare naional de lupt mpotriva fascismului i imperialismului (n tradiia
oriental, cretin ortodox, luna august este luna postului Adormirii Maicii Domnului);

Deseori, n timpul posturilor religioase, magazinele alimentare erau aprovizionate cu cantiti
suplimentare de produse de mezelrie i mcelrie dar, pentru a mpiedica populaia s fac
rezerve de alimente prin conservare la congelator sau frigider, i-n consecin pentru a determina
un comportament permanent de stat la coad, curentul electric era ntrerupt sistematic.
Programul zilnic de energie electric, de ap cald i ap curent era: ntre 6 i 8.30 dimineaa
i 19-20 seara, cu nesemnificative schimbri de orar pentru ntreaga ar.
Situaia economic dezastruoas n care politica centralizat a regimului dictatorial al lui
Ceauescu a adus ara, a determinat ca majoritatea populaiei s gseasc n instituiile
ecleziale unicul refugiu de libertate i speran. Din acest motiv n timpul revoltei populare
din 1989, mpotriva regimului comunist, Biserica Ortodoxa si n general cultele recunoscute s-au
bucurat de o foarte mare ncredere din partea populaiei, situaie care a rmas neschimbat chiar
30
dup aceea i n cei 15 18 ani care au urmat, Biserica si Armata fiind instituiile publice in care
romanii au cea mai mare ncredere.

Concluzii

n timpul perioadei comuniste, Biserica Ortodox a fost obligat s devin un simplu
practicant de servicii religioase, ceea ce a cauzat atrofierea dimensiunii sale pedagogice,
misionare i chiar sociale, provocnd formarea unui comportament de timiditate pastoral
misionar care nu a fost depit n totalitate nici pn n prezent.
Meninnd o industrializare i o urbanizare la nivel nalt, cu inevitabilul procedeu de
secularizare care i nsoea, regimul comunist meninea societatea ntr-o situaie instituional i
cultural, pre modern. Acesta meninea clientela politic i nu fcea nimic pentru a transforma
indivizii n ceteni responsabili, capabili de a lua singuri o decizie. n consecin, modelul
modernizrii comuniste esteuropene s-a caracterizat printr-o modernizare fr atingerea
modernitii, ceea ce este n mod clar un paradox.
Revoluia din Decembrie 1989 vine s restabileasc respectul valorilor umane i libertatea
individului. n pofida tuturor beneficiilor aduse, schimbarea regimului comunist cu un regim
democratic s-a fcut cu mari sacrificii, mai ales economice. Au fost necesari mai bine de 16 ani
de tranziie dificila si dureroas pentru a ndeprta efectele nefaste ale regimului comunist,
pentru ca la 1 ianuarie 2007 Romania sa devina membru al U.E. Un al moment deosebit de
important al istoriei post-decembriste l-a reprezentat asigurarea securitii militare a rii prin
integrarea n structurile militare NATO in anul 2003.
Suntem nc departe de a vedea ncheiat procesul de redresare economico-social a rii, cu
toate c in perioada anilor 2000-2009 ncepuser a fi simite unele semnale ncurajatoare pentru
creterea economica si bunstarea sociala. Criza economica mondiala, care a afectat grav si
Romania ncepnd cu anul 2010, e departe de a-si fi artat adevratele consecine. Deja
dificultile tarii noastre sunt foarte mari. Un sprijin real in aceasta perioada l-a constituit faptul
ca Romania este membra a Uniunii Europene si am putut beneficia de sprijin economic si de
mprumuturi avantajoase.
Pentru viaa religioasa in general si pentru Biserica Ortodoxa Romana in special, perioada de
dup anul 1989 a fost deosebit de importanta. Provocrile social-economice si misionare,
nvarea democraiei si mai ales a pluralismului, au constituit pentru Cultele si Bisericile din
Romania principalele dificulti ale perioadei de tranziie. O analiza atenta a acestora, din
perspectiva sociologiei religiei, va constitui partea principala a cursului nostru in semestrul
urmtor.
31
Partea a II-a:

REDINAMIZAREA VIETII RELIGIOASE DUPA CADEREA COMUNISMULUI

****

EVOLUTIA SOCIETATII CONTEMPORANE
DIN PERSPECTIVA VIETII RELIGIOASE - RELIGIE SI MODERNITATE


n timpul perioadei comuniste s-a urmrit dac nu eliminarea religiei din sfera public cel
puin diminuarea prezenei i importanei ei n societate. Pentru a-i atinge acest scop, regimul
politic totalitar a folosit o strategie permanent de intimidare, control i cenzur a tuturor
activitilor religioase. Bisericile i cultele, chiar dac nu erau legal obtructionate, totui au fost
determinate s se retrag din sfera public, nvmntul religios a fost interzis n colile publice,
iar propaganda politic de partid fcea elogiul ateismului de mase.
Societatea romneasc a fost confruntat cu acest tip de politic i de atitudine timp de 45 de
ani, ntre 1945 i 1990.
nainte de perioada comunist, cmpul religios romnesc s-a coagulat n jurul Bisericii
Ortodoxe, element cheie al identitii Statului Naiune, acceptndu-se o difereniere
diversitate etnic a expresiilor religioase fiind tolerate primele manifestri publice ala N.M.R. cu
toate c erau n mod strict supravegheate i controlate, dar nu interzise, de ctre Statul romn.
Aceast diversitate religioas, specific nceputului de secol XX a cptat timide accente
pluraliste n perioada interbelic dar rapid descurajate n timpul perioadei comuniste cnd religia
a fost inclus ntr-un sistem planificat i controlat de puterea politic fiind eliminat orice form
de concuren sau pluralism. Perioada comunist se caracterizeaz aadar printr-o pluralitate
religioas, atent controlat i cenzurat de Statul comunist!
Dup cderea comunismului, societatea romneasc cunoate o important etap de
redinamizare religioas fenomenul religios fiind influenat de schimbrile sociale majore care
caracterizeaz ntreaga societate romneasc.
Noile forme de manifestare ale fenomenului religios se inscriu n logica raporturilor dintre
religie i modernitate, fcnd analizele n contextul apariiei pluralitii religioase dezvoltate,
caracterizat prin prezena numeroas a N.M.R.
Anul 1989 reprezint un important moment de cotitur n istoria romneasc contemporan,
cnd Biserica Ortodox i Cultele revin cu entuziasm n prim planul vieii publice, aspiraiile
religioase i actorii religioi jucnd un rol important n evenimentele care au marcat cderea
comunismului.
Schimbrile socio-istorice i economice majore care au urmat cderii comunismului au afectat,
i influenat, n mod inevitabil, i cmpul religios.
n anii de dup 1990 se accentueaz un raport privilegiat de relaionare ntre Stat i B.O.R.,
Biserica fiind principala instituie credibil pe plan social. n special din acest motiv Biserica devine
o instituie inconturnabil pentru legitimarea public a noii puteri politice.
n acelai timp s-a putut observa deschiderea tot mai mare a societii romneti fa de
ideile noi de pluralizare religioas real, n contextul eforturilor de modernizare democratic i
politic.
Referitor la interesul cetenilor Romniei pentru instituiile si practicile religioase statisticile arata
ca populaia are un foarte ridicat grad de ncredere in Biserica, Romania fiind, mpreuna cu
Polonia doua tari cu cel mai nalt nivel de religiozitate dintre toate fostele tari comuniste din
centrul si sud-estul Europei
32
.

32
Laureniu TANASE, Pluralisation religieuse et socit en Roumanie, d. Peter Lang, Bern, 2008, pp. 256-266,
32
In decursul istoriei Romnia n-a nregistrat conflicte majore sub aspectul disputelor religioase, ci
chiar a constituit un loc de refugiu pentru minoritarii religioi persecutai in alte tari ele Europei ca de
exemplu pentru adepii lui Jan Hus (1369-1415) care s-au refugiat in zona de Est a Romniei sau pentru
adepii micrii Raskol (1655) din Rusia, care au fugit de teama persecuiilor si s-au aezat un regiunea
Deltei Dunrii unde triesc si astzi.
In pofida unei atitudini istorice conciliante totui viata religioasa din Romnia a avut multe de
suferit, in special dup al Doilea Rzboi Mondial, pentru aproape 50 de ani, din cauza instalrii la putere a
regimului totalitar comunist. Avnd o ideologie atee, comunismul a supravegheat si cenzurat strict orice
forma de manifestare religioasa libera. Aceasta atitudine a ngrdit libertatea de exprimare si de
manifestare religioasa, au fost drmate biserici, au fost arestai preoi sau deserventi de cult si trimii in
nchisoare, au fost interzise manifestrile religioase publice si a fost eliminat nvmntul religios din
colile de Stat.
Dup nlturarea regimului comunist prin Revoluia din Decembrie, 1989, religia recapt un loc si
un rol important in cadrul noii societi libere si democratice, comform prestigiului de care s-a bucurat
intotdeauna in traditia culturala si spirituala a poporului romn in decursul istoriei sale.
Favorabila aderrii la spaiul Uniunii Europene si la NATO, Romnia a adoptat o serie de reforme
pentru revitalizarea economiei tarii si construirea unei mentaliti democratice de tip capitalist bazata pe
principiile libertii si ale pluralismului. Trecerea de la o economie centralizata si birocratizata excesiv ctre
o economie capitalista a liberului schimb, constituirea unor noi instituii administrative care sa corespunda
vieii democratice, ncurajarea dezbaterilor parlamentare si a politicii de tip pluralist, armonizarea legislaiei
interne in acord cu legislaia europeana comunitara, etc., a necesitat un efort considerabil din partea
societii si clasei politice romaneti. Transformrile nu s-au fcut insa fr convulsii sociale si fr
dificultile generate de o inflaie care prea in ani `95-`98 scpata de sub control. Primele semne
economice ncurajatoare au venit ncepnd cu anul 2000, apoi din 2004 inflaia a fost sub 10% si a putut
fi controlata prin masurile economice specifice. Romnia devine membru cu drepturi depline al NATO in
2003 si al Uniunii Europene in ianuarie 2007. In prezent Romnia este una dintre tarile atractive sub
aspect economic dintre fostele tari europene comuniste.
Sub aspectul vieii religioase, dup 1989 Bisericile si Cultele religioase din Romnia au intrat intr-o
serie de schimbri interne administrative in consonanta cu schimbrile prin care trecea ntreaga societate
romaneasca. Este semnificativ faptul ca numrul total de biserici nou construite in Romnia intre 1990 si
2005 a fost de aprox. 3500 de lcauri de cult ceea ce reprezint o cretere cu 19.2% in 15 ani
fata de numrul total de biserici construite in Romnia pana atunci in decursul istoriei
33
.
Un alt aspect important observat a fost si entuziasmul religios public, Biserica Ortodoxa in
special, data fiind ponderea ei majoritara in societate, fiind unul dintre actorii importani ai
transformrilor nregistrate, a fost creditata cu foarte mare autoritate in cadrul instituiilor nou
create, att sub aspect administrativ cat si politic. ntlnim, de exemplu, in primii ani dup 1990 o
serie de ierarhi ai Bisericii in Parlamentul Romniei, parintele Tatu de la Manastirea Plumbuita
sau Episcopul Calinic de Arge.
Competiia religioasa a nregistrat cote ridicate, prin sosirea a numeroase organizaii
religioase noi, in special de expresie evanghelica si harismatic neo-protestanta, venite in cea mai
mare parte din America din cadrul bisericilor americane independente. Cu toate ca structura vieii
religioase din Romnia n-a nregistrat modificri semnificative prin conversii religioase importante,
noile micri religioase rmnnd marginale ca numr de adepi in pofida eforturilor
depuse de acestea sub aspect misionar si economic, totui, prezenta numeroasa a
ofertelor religioase noi a fost perceputa de populaie ca o adevrata invazie a sectelor, crend o
stare de iritare si de tensiune la nivelul vieii religioase
34
.


33
Ibidem, p. 238.
34
Ibidem, pp. 109-110; 120-124.
33
EVOLUTIA SOCIETATII CONTEMPORANE
DIN PERSPECTIVA VIETII RELIGIOASE - RELIGIE SI MODERNITATE

Pentru a putea avea o atitudine corect fa de unele aspecte care definesc societatea
contemporan, aspecte privind fenomenul de globalizare, integrare, secularizare, ateism -
indiferentism, pluralizare, e necesar mai nti ca aceste aspecte s fie atent studiate, cunoscute i
nelese n contextul societii contemporane.
Secularizarea, globalizarea, indiferentismul religios, nu reprezint probleme sociale ci
fenomene sociale, moduri specifice de exprimare ale societii contemporane.
Ceea ce ne propunem aadar dup aceste lmuriri introductive este s dm rspuns la
ntrebarea: Cum trebuie neleasa evoluia societii contemporane din perspectiva vieii
religioase?
Pentru aceasta e necesar s nelegem care sunt formele moderne prin care se exprim
religiozitatea n societatea contemporan. In acest sens trebuie s inem cont in mod special, de
logica raporturilor ntre religie i modernitate.


Religie i modernitate

ntre religie i modernitate exist, chiar de la nceputul coexistenei lor socio-istorice la
nceputul secolului XX, o antinomie care opunea modernitatea religiei. Ideile marxiste i apoi
acelea ale comunismului au accentuat aceast manier de a considera religia ca un fenomen
social depit, incompatibil cu societile aflate pe drumul progresului economic i social
35
. ntr-o
evoluie previzibil a societii industriale, modernitatea ar fi condus la o dispariie a religiosului
sau la o diminuare semnificativ a influenei sale.
Aceste raporturi ntre modernitate i religie, la care se adaug paradigma secularizrii, pot
fi nelese dup logica unui joc cu rezultat nul: cu ct avanseaz modernitatea, cu att va
regresa religia
36
.
Cu toate acestea insa, in pofida previziunilor pesimiste, J.P. Willaime
37
contrazice
interpretarea lineara de mai sus considernd c scderea influenei sociale a religiei nu semnific
n mod obligatoriu si dispariia religiei, ci numai o scdere relativ a autoritii acesteia in
societate, influenat fiind de factori socio-istorici. In mod vizibil religia nu va dispare din
societate si din preocuprile omului modern indiferent de influena sau evoluia modernitii, ci se
va recompune dup alte reguli.
Dezvoltarea ns a unor forme noi si interesante de recompunere a religiosului n
modernitate se manifest n paralel cu diminuarea puterii sociale a religiei aflat n confruntare cu
elementele caracteristice ale modernitii i anume: diferenierea funcional, globalizarea,
individualizarea, raionalizarea, secularizarea i pluralismul.
Religiosul contemporan nu se mai exprim doar n forma sa pur tradiional, ci apar,
concurenial, diverse tipuri de religiozitate care pot fi numite religioziti laice. Religiozitatea
laic este o form de tip hibrid
38
mprtiat ntre credin i necredin, definind astfel
explicativ raporturile ntre modernitate i tradiia religioas. Aceast rspndire a religiosului n

35
JeanPaul WILLAIME, Sociologie des religions, Paris, PUF, op. cit., 1995, p. 82.
36
Idem, p. 88.
37
Idem, p. 98
38
Albert PIETTE, Religiozitile laice: o hibriditate exemplar pentru antropologia religiosului, Social Compass, vol. 41, 1994
34
secular se observ mai ales n modul n care manifestarea credinei se exprim n
comportamentul omului modern, n absena unei apartenene ecleziastice. Grace Davie vorbete
despre credin fr apartenen, believing without belonging
39
, fenomen care conduce
inevitabil la slbirea instituiilor religioase tradiionale i implicit la o nflorire a unor forme noi de
religiozitate
40
.
ncercnd s defineasc religia propagat astzi prin noile micri religioase, muli analiti le
interpreteaz n raport cu religiozitatea tradiional instituionalizat. Astfel, T. Luckmann recurge
la conceptul de religie invizibil (invisible religion) pentru a defini formele religioase non-
instituionalizate care s-au dezvoltat n societile moderne n comparaie cu Bisericile cretine,
puternic instituionalizate
41
. El deplaseaz radical analiza clasic asupra pierderii de
plauzibilitate a credinelor religioase confruntate cu raionalitatea, devenit hegemonic () spre
o identificare a formelor noi ale religiozitii, care se exprim prin scurte expuneri de credin din
ce n ce mai ndeprtate de expunerile ample folosite de tradiiile religioase consacrate.
Aceast individualizare a credinei determin de asemenea o percepie subiectiv a
religiosului, adeptul devenind foarte mobil la nivelul apartenenei sale i a percepiei religioase.
Subiectivitatea religioas se exprim, dup cum afirm Willaime, dup principiul do it yourself
42

, ceea ce determin un fel de autonomie a actorului religios care i bricoleaz (aranjeaz) singur
sistemul de credine, ntr-o form, evident, utilitarist-sincretist.
Varietatea formelor de expresie a sentimentului religios in societatea moderna cunoate o
exprimare impresionant. Plecnd de la cele clasice, tradiionale, instituionalizate, si mergnd
pn la cele sincretiste, cu abordri de credina, suple i pragmatice, numite religie la propria
alegere
43
, sau religie la carte, avem o real expresie a raporturilor ntre religie i modernitate,
realitate care ne determina s punem sub semnul ntrebrii nsi pertinena teoriilor despre
secularizare.
F. Champion i Hervieu-Leger consider c n modernitate religiosul nu-i diminueaz
importanta si rolul social ci cunoate o rennoire emoional i o ntoarcere la extazul mistic. Se
poate observa o dezvoltare puternic a unor practici religioase efervescente sub forma
comunitilor emoionale. Paradoxul religios al societilor secularizate face posibil coabitarea
ntre un proces istoric de secularizare a societilor moderne i dezvoltarea unei religioziti
individuale mobile i flexibile care las loc si faciliteaz apariia unor forme inedite de sociabilitate
religioas
44
.

Noile micri religioase

Sectele i noile micri religioase care se multiplic n lume cu o efervescen religioas
neateptat, rspund ateptrilor colective i individuale ntr-o societate destabilizat n care
valorile, chiar i cele precum modernitatea i progresul, sunt repuse n discuie
45
.

39
Grace Davie, Religia n Marea Britanie din 1945.Credin fr apartenen, Oxford, Blackwell, 1994.
40
JeanPaul WILLAIME, Sociologie des, op. cit., 1995, p. 82.
41
Thomas LUCKMANN, The Invisible Religion, New York, MacMillan, 1967.
42
JeanPaul WILLAIME, Sociologie des, op. cit., 1995, p. 82.
43
Idem, p. 58.
44
Daniele HERVIEU-LEGER, La religion en mouvement : le plerin et le converti, Paris, Flammarion, 1999, p. 36.
45
Jean Pierre BASTIAN, Les religions dans lespace europen, dans LEurope a la recherch de son me - Les Eglises entre
lEurope et la nation, J. P. BASTIAN et J.F. COLLANGE (eds.), Genve, Labor et Fides, p. 25.
35
Dac vrem s ne referim mai exact la actualitatea sectelor i a altor noi micri religioase,
putem distinge, n lumina elementelor care caracterizeaz situaia european, de exemplu
trsturi determinante, cum ar fi:
eroziunea religiei instituionalizate,
diminuarea practicii religioase,
criza recrutrii personalului clerical,
scderea influenei politice directe a Bisericilor,
scderea credinei ntr-un Dumnezeu personal,
expresia autonom a contiinei morale, personale, n raport cu dispoziiile etice ale
aparatelor religioase.
n varietatea formelor de expresie a religiosului n modernitate, sectele i noile micri
religioase tind s ocupe o sfer din ce n ce mai larg.
Preocupat de aceast rennoire religioas, Jean Paul Willaime
46
identific o serie de
caracteristici ale noilor micri religioase contemporane pe care le vom prezenta n continuare:
hiper-modernitatea metodelor misionare: noile micri religioase folosesc experiena i
practica mijloacelor moderne de organizare i difuzare n mas, publicitate, relaii cu
media, tehnic modern, pentru managementul relaiilor publice, etc.
pragmatism: adeptul noilor micri religioase nu se raporteaz la un corpus de dogme i
tradiii sfinte, ci este invitata s experimenteze o form de nelepciune care s i confere o
stare de bine.
Laicizarea autoritii religioase: autoritatea instituional n cadrul noilor micri religioase
nu se mai exercit prin intermediul unui corpus de persoane distincte, considerate ca
purttoare a unei tradiii sacre, ci se transfer n mod direct ctre adepi, care i pot
impune credina. Este mai puin o religie de clerici dect una de laici
47
.
Finalitate intra-mundan: adesea, n discursul lor, noile micri religioase nu mai afieaz o
legtur cu lumea imaginar de dincolo, ci finalitatea aciunilor religioase este ndreptat n
aceast lume, de jos.
Comuniune emoional: elementul central al activitii noilor micri religioase se bazeaz
pe expresia emoiilor.
Fluiditatea mesajului religios: noile micri religioase au un caracter fluid n ceea ce
privete internaionalizarea. J.P. Willaime vorbete chiar despre veritabile multinaionale
de salvare
48
.
Acest aspect genereaz o anumit mobilitate i circulaie a adepilor de la un grup la altul.
Este evident c instabilitatea mesajului religios crete n aceeai msur n care crete mobilitatea
individului, capt o dimensiune holistic, cu posibilitatea de a se regsi parial n discursul altor
micri religioase dect cea care l-a generat.
Expansiunea noilor micri religioase n societile contemporane este favorizat att de
elemente obiective, caracteristice manifestrii religiosului n modernitate, secularizarea,
pluralismul i individualizarea, ct i printr-o serie de factori subiectivi cum ar fi specificitatea
cultural - moral a unui popor, similitudini lingvistice, diferii factori socio-economici de
conjunctur, care susin o propagare rapid a noilor idei religioase, etc.. Este evident c
mijloacele contemporane de informare n mas reprezint unul dintre aceti factori i exist

46
Jean- Paul Willaime, Sociologie des, op. cit., 1995, p.62-63.
47
Idem, p. 63.
48
Idem.
36
analiti care susin c acestea, i n special televiziunea, devin productori independeni de idei
religioase, ca urmare a formrii unei mentaliti moderne bazate pe emoie i senzaie imediat
49
.
Un alt factor subiectiv care favorizeaz propagarea rapid a noilor forme de religiozitate
este i literatura religioas (devotional literature) care alimenteaz din abunden piaa literar cu
volume despre psihologia popular, practicile meditaiei orientale, sfaturi astrologice, bioenergie,
etc
50
.
n general, noile tendine religioase nu aspir la instituionalizare, ci unele dintre ele aspir
la a deveni organizaii ample, favoriznd astfel crearea unor reele mistice i un spaiu de cult
exploatabil ntr-o manier comercial, antreprenorial
51
.
Diversitatea fenomenului religios, regresul Bisericilor istorice, apariia noilor credine n
afara religiilor tradiionale organizate instituional, ca i dezvoltarea unei piee religioase
concureniale, ofer o perspectiv din ce n ce mai complex asupra modernitii religioase.
Lund n considerare toate aceste aspecte ale manifestrii religiosului, Willaime consider c
suntem ntr-o faz a modernitii, o modernitate a dezamgirii, a lipsei utopiilor, devenit auto-
critic, pe care el o numete ultra modernitate
52
.
Aceast atitudine auto-critic a modernitii nu este fr precedent: am vzut foarte bine
acest lucru n domeniul politicii cu ocazia crizei marxismului i a prbuirii regimurilor comuniste.
Deziluzia modernitii, n capacitatea sa filosofic i politic de a produce concepii alternative ale
omului i ale lumii, a generat, n mod paradoxal, o anumit revalorizare socio-cultural a
religiosului. Avem deci, n prezent, o alt etap a modernitii care se caracterizeaz si printr-o
importanta re-desfurare a religiosului ca rspuns fa de procesul secularizrii
53
. Putem spune
n acest sens, lund n considerare multiplele opinii terminologice, c exist, n momentul de fa,
din punct de vedere tiinific, o dificultate real de a defini o formul unic a modernitii din
perspectiva raporturilor sale cu fenomenul religios.

49
Thomas LUCKMANN, Transformations of Religion on Morality, in Social Compass, vol. 50 (3)/2003, p. 281.
50
Idem, p. 282
51
Multe dintre proiectele din biserica Noii Ere nici mcar nu ncearc s ajung la instituionalizare formal. Se fac puine ncercri de a transforma
proiectele mici n corporaii mari. Se creeaz reele, sau, cel puin, se cultiv o mistic de reea i astfel se ajunge la naterea unui centru de cult care poate fi
exploatat comercial. Thomas Luckmann, Transformations of, op.cit. p. 282.
52
Jean Paul WILLAIME, op. cit., 1995, p. 105.
53
Idem, p. 104.
37
SECULARIZARE I GLOBALIZARE RELIGIOAS



Secularizarea, o paradigm
54
incomplet


Evoluia rolului religiei n modernitate a fost exprimat n manier clasic prin conceptul de
secularizare, ridicat la rangul de paradigm n anii 1970. A vrea s verific, pe scurt, pertinena
acestui model, pentru a interpreta realitatea religioas european actual.
Pentru sociologi, secularizarea apare ca un proces inevitabil, religia gsindu-se n mod
inevitabil descalificat n raporturile sale cu modernitatea i cu procesul raionalizrii. Fie c
vorbim despre Marx, Durkheim sau Weber, toi au anunat pierderea influenei i importanei
religiei n societile moderne. Pentru Marx, care considera religia ca fiind opium pentru popor,
aceasta trebuia s dispar odat cu venirea societilor fr clas i a cu sfritul inegalitilor
sociale. Pentru Durkheim, religia trebuia s fie nlocuit cu un fel de religie civil, coninnd o
moral care s permit consolidarea coeziunii sociale. n sfrit, pentru Weber, dezvrjirea
progresiv a lumii nu conduce n mod sigur la dispariia religiei, ci la marginalizarea acesteia
55
.
Mult timp, analitii au privilegiat interpretrile care postulau pierderea, privatizarea sau
marginalizarea religiosului i, n consecin, dispariia credinei
56
, dispariia locurilor de cult i
abandonul practicilor religioase comunitare. Pesimitii anunau chiar moartea lui Dumnezeu
57
.
Aceast desacralizare a lumii prin transformarea domeniului sacru ntr-un domeniu laic, ne trimite
din nou la conceptul lui Durkheim de difereniere funcional care presupune c societatea i
asum progresiv toate funciile laice care aparineau anterior religiei
58
.De astfel, sensul cuvntului
a seculariza nseamn a trece n patrimoniul statului un bun aparinnd Bisericii.
n sens larg aadar, secularizarea definete un proces social de marginalizare a religiei ,
proces rezultat n urma evoluiei societii moderne, fr a presupune o nelegere sau fie chiar si
numai o intenie direct a unor entiti mai mult sau mai puin ascunse, de a ataca religia i
implicit Biserica tradiionala instituionalizata. Fenomenul de secularizare religioas nu poate fi
neles dect dac sunt cunoscute i nelese n primul rnd mecanismele care definesc societatea
modern contemporan. Dup cum susine O. Tschannen
59
(1992) fundamentul paradigmei
secularizrii se bazeaz pe un pe un nucleu format din trei elemente: diferenierea, raionalizarea
i mundanizare.

54
Termenul paradigma se refera la convingerile implicite pe baza crora cercettorii i definesc obiectivele si metodele. Termenul a fost introdus ca si
concept tiinific de ctre Thomas Kuhn(1962), istoric si sociolog al tiinelor. Cf. Larousse, Dicionar de sociologie, ed. Univers enciclopedic,
Bucureti, 1996.
55
Jean Pierre Bastian, Aspecte ale credinei; consideraii sociologice asupra credinelor i practicilor religioase contemporane,
n Bernard KAEMPF (coord.), Introducere n teologia practic, Strasbourg, Presse Universitaire de Strasbourg, 1997, p. 64.
56
Lumea a ctigat independen n domeniu gndirii. () Nu este vorba numai despre o laicizare a instituiilor ecleziastice, nici de o simpl eliberare de sub
tutela clerical, ci de un fenomen mult mai profund n planurile culturale i sociologice. () Lumea obine n final autonomia n raport cu un sacru care face ca
omul s depind de fore necunoscute, n raport cu o religie care nu este altceva dect cultura sentimentelor care motiveaz frica i dorina. () Facem parte
dintr-o lume n care ntrebrile nu se mai pun n raport cu Dumnezeu, nici chiar pentru a-l nega. Louis BOISSET, Societatea modern, dovada
credinei, Paris, Centurion, 1972, p. 86-88. Dar dac secularizarea constituie o micare de eliberare, nu se ntmpl acelai lucru cu laicul, vzut ca
un sistem ideologic nchis n el nsui, ca o religie, Harvez COCS, Societatea laic, Casterman, 1968, p.50.
57
Propunerea unei versiuni laice a cretinismului poate prea interesant, reducnd divinul la o simpl modalitate de a vorbi despre om. S-ar predica, n
consecin, dup cum fac civa teologi americani, un ateism cretin, sentiment dezvoltat la cretini i la non-cretini, scrie HAMILTON, care susine c
Dumnezeu s-a retras, este absent, s-ar putea spune c este mort. HAMILTON,citat de G. TAVARD, Rezistena religiei la ideile moderne,
Paris, ed. Centurion, 1970, p. 58.
58
Jean Pierre BASTIAN Credina, op. cit. 1997, p.64.
59
Olivier TSCHANNEN, Les thories de la scularisation, Genve, d. Droz, 1992.
38
Prin difereniere, viaa social se separ n mai multe sfere distincte: religioas i non-
religioas. Procesul de laicizare (care reprezint autonomia diferitelor cmpuri ale socialului n
raport cu religia), a fost adesea asociat cu cel de secularizare, pentru a sublinia importana
raionalizrii asupra fenomenului religios n modernitate. Acest proces de laicizare presupune c,
odat cu dezvoltarea instanelor civile, religia devine o instituie ntre alte instituii i i pierde
dimensiunea globalizant i dominant care o caracteriza pana atunci.
Prin raionalizare, sfera non-religioas laic, nscut din procesul de difereniere, ncepe s
funcioneze conform criteriilor raionale i nu celor religioase, iar sfera religioas nsi este
supus criteriului raionalitii.
Prin mundanizare, sfera religiosului care se nate din propriul su proces de difereniere,
se apropie din ce n ce mai mult de interesele caracteristice sferei non-religiosului.
Abandonarea teoriilor privind evoluia liniar a secularizrii n sensul dispariiei religiosului
n societatea modern, a fost motivat prin rentoarcerea vizibil a religiosului, care s-a remarcat
nc din anii 1990. Dificultatea de a explica ntoarcerea religiosului n societile moderne l-a fcut
pe Peter Berger, unul dintre susintorii teoriei secularizrii, s afirme c lumea n care trim nu
este secularizat i, n consecin, teoriile secularizrii - inclusiv cele care i aparin - sunt false. El
consider c lumea de astzi, cu mici excepii, nu s-a schimbat i rmne religioas ca
ntotdeauna, n unele aspecte mai religioas chiar dect acum treizeci de ani. n zilele noastre,
religiosul nu numai c a supravieuit, dar este pretutindeni nfloritor. Berger i-a reiterat opiniile
ntr-o lucrare cu un titlu semnificativ: De-secularizarea lumii (The Desecularisation of the
World)
60
.
Bryan WILSON consider c exist dou tipuri de secularizare. El vorbete despre situaia
din America i Europa, apreciind c dac n Anglia ca i n alte ri ale Europei, secularizarea a
fost vzut ca o prsire a Bisericilor, n America, ea a fost vzut ca absorbie a Bisericilor de
ctre societate i pierderea de coninut religios distinct
61
. De aceea trebuie manifestat prudent
atunci cnd vorbim despre evoluia fenomenului de secularizare a religiosului n societile
contemporane i aplicarea teoriilor specifice ale secularizrii la scar mondial. Pentru el,
secularizarea ar putea s fie o teorie regional care este ntr-o anumit msur valid n
societile lumii occidentale, dar total nepotrivit pentru societile asiatice, africane, latino-
americane, etc. Este adevrat c n modernitatea ntrziat, principiile generale precum
raionalizarea, diferenierea i autonomia - laicizarea rmn valabile; lor insa li se adaug alte
principii care n urm cu treizeci de ani erau necunoscute, de exemplu cel al globalizrii, apariia
comunitilor emoionale. Caracteristicile procesului de secularizare la nivel global sunt
numeroase i diferite de la o regiune la alta, dar explicabile n lumina acestor principii generale.

60
Consider c presupunerea potrivit creia trim ntr-o lume secularizat este fals. Lumea de astzi, cu unele excepii, () este la fel de atins de religie ca
ntotdeauna i, n unele aspecte, chiar mai mult. Aceasta semnific faptul c o ntreag latur a literaturii a fost etichetat fr exactitate de ctre istorici i
oameni de tiin - teoria secularizrii este fals. Religia de astzi nu numai c a supravieuit, dar se afl ntr-o nflorire continu. Din Peru la Guatemala, din
China n Sudan, din Los Angeles la templele din New York, vedem dovezile acestei renateri. Peter BERGER, The Desecularisation of the World:
a global overview, n Peter BERGER (ed.) The Desecularisation of the World; Resurgent religion and World Politics,
Washington D.G., Ethics and Public Policy Center, 1999, p.2.
61
Bryan WILSON, Religion in Secular Society, Londres, Watts, 1966, p. 114.

39
PLURALIZAREA OFERTEI RELIGIOASE

Un alt element caracteristic, legat de noiunea de secularizare, este pluralizarea ofertei n
materie religioas i intrarea religiei n situaia de liber concuren ntr-o pia fr reguli. Este o
situaie n care uniformitatea cultural sau spiritual nu mai este impus de ctre o autoritate
politic, baldachinul sacru
62
fragmentndu-se ntr-o multitudine de viziuni concurente ale lumii.
Pluralismul religios constituie o component important a societii contemporane. El contribuie,
ntr-un mod involuntar, la accelerarea procesului de individualizare al religiei i provoac, n mod
implicit, efecte secularizatoare. A nelege si contientiza principiile specifice pluralismului religios
si ale liberei concurene in domeniul produselor simbolice religioase este o necesitate si o
provocare pentru abordarea unei strategii pastoral-misionare eficiente.

Pluralismul religios

Pluralismul religios definete structura pluri-religioas a societilor democratice
moderne.
Termenul de pluralism este specific tiinelor politice mai ales anii ncepnd cu 60, pentru a
descrie funcionarea democraiei americane. Utilizat n cercetrile sociologice ale fenomenului
religios, termenul de pluralism religios exprim un atribut esenial al funcionrii societilor
democratice contemporane, fiind un indicator important alturi de pluralismul politic, cultural sau
economic.
Conform pluralismului religios, puterea religioas ntr-o societate mai precis n cadrul
relaiei dintre Stat i Biseric, nu este deinut numai de o singur Biseric sau religie. Existena
pluralismului religios presupune c puterea religioas este distribuit dup anumite criterii de
vechime istoric, de vizibilitate cultural spiritual sau de reprezentativitate numeric, ntre diferite
grupuri concurente. Nici unul dintre grupurile religioase nu dein monopolul absolut al relaiei cu
Statul, ns fiecare deine suficient influen, deci putere religioas, pentru a-i atinge propriile
interese legitime.
Aadar pentru a putea vorbi despre existena pluralismului religios trebuie s
vorbim implicit i despre competiie sau concuren religioas. Iar pentru ca o
concuren religioas s nu se transforme n conflict deschis, e necesar s existe un cadru juridic
adecvat care s permit o competiie funcional. ntr-un astfel de context putem defini
pluralismul religios ca fiind o form de exprimare a civilizaiei dialogului i a
respectului reciproc intre actorii religiosi.

Juxtapunerea diverselor culturi religioase in snul aceleiai societi contribuie la
relativizarea adevrului fiecreia i, n consecin, la birocratizarea i standardizarea religiilor,
care din acel moment, se vor gsi expuse preferinei consumatorilor i confruntate cu o logic de
pia libera, concurenial
63
. Aceast pierdere a monopolului in societate de ctre religia
tradiional instituionalizata este un proces socio-structural care modific statutul social al
religiei
64
.
Expresia cea mai des folosit n studiile de specialitate este acea de pia liber a
pluralismului religios free market religious pluralism. Plecnd de la acest concept se poate
construi o analiz pertinent si un ntreg discurs despre marketingul religios contemporan,
neles ca form de exprimare concureniala liber a pluralismului religios.

62
Peter BERGER insist asupra acestei teorii: Peter BERGER, The Sacred Canopy; Elements of a Sociological Theory of
Religion, New York, Doubleday, 1969.
63
Peter BERGER, La religion dans la conscience moderne, Paris, Le Centurion, 1971, p. 214-233.
64
O caracteristic esenial a formei de religie moderne , privatizat este monopolul produciei i distribuiei concepiilor asupra lumii. Reprezentrile
religioase colective sunt produse i distribuite ntr-o pia relativ liber. Thomas LUCKMANN, Transformations of Religion on Morality,
in Social Compass, vol. 50 (3)/2003, p. 281.
40
Termenul de liber concuren a ideilor religioase, care definete pluralismul religios, ca o
component a societii moderne democratice, este caracteristic S.U.A. i s-a conturat ca
principiu la nceputul secolului. n S.U.A. nici o sect nu poate deveni vreodat majoritate i s
dein monopolul n societate. Teritoriile ntinse au asigurat, nc de la nceputul colonizrilor din
secolele trecute, o deplin independen comunitilor religioase. Ca urmare a nevoii permanente
de mana de lucru ieftina si calificata (in acest sens este interesant istoria dezvoltrii
comunitilor mormone), a fcut neprofitabil discriminarea din motive religioase, astfel c un
bun muncitor nu era refuzat pe considerente de opiuni religioase iar deseori era chiar preferat
pentru c muncea contiincios.
Statele Unite i Japonia, dou ri care reprezint modernitatea, ofer un exemplu de
societi care combin modernitatea i religia. Prima deoarece aici se menine un nivel important
de implicare religioas (aproximativ 40% de practicani) i pentru c aici se poate observa un rol
important al micrilor fundamentaliste ; a doua pentru c este vorba despre o societate unde
industrializarea s-a produs n cadrul unui sistem teocratic unde micrile politico-religioase ocup
ntotdeauna scena politic.
65

Varietatea formelor de expresie a sentimentului religios de astzi, plecnd de la formele clasice,
tradiionale, instituionalizate, pn la cele sincretiste - fenomen care adesea depete prediciile
cele mai rezervate - poate fi abordat cel mai adesea plecnd de la aceast serie de caracteristici
eseniale prezentate mai sus.


*******************

65
Jean Paul WILLAIME, op. cit., 1995, p. 91
41
Curs optional: 2013-2014; sem al II-lea

INTEGRAREA EUROPEAN


Cderea regimurilor comuniste n Europa, n 1989, a constituit un eveniment central al
sfritului de secol XX. Aceasta a schimbat cursul istoriei contemporane i a marcat n profunzime
evoluia relaiilor internaionale. Transformrile sociale care au urmat cderii comunismului au
dus la o redefinire a relaiilor socio-politice n ntreg spaiul european, de la est la vest, proces
care, dup Tratatul de la Maastricht, poart numele de construcie a Uniunii Europene.
Prima etap s-a consumat n 2004 cu primirea a 10 noi membrii ajungnd la 25 iar n 2007
a fost al 2-lea val cu dou noi state, Romnia i Bulgaria.
Nu cred c este ntmpltor faptul c cele dou state care au rmas in al doilea val de
integrare au o puternic identitate ortodox. Religiozitatea lor a generat o serie de precauii att
de ordin administrativ ct i ideologic (ciocnirea civilizaiilor), subliniindu-se necesitatea construirii
in timp a unei mentaliti europene care s ncurajeze dialogul i apropierea dintre diferitele
culturi religioase i istorice. Ne reamintim ca una dintre aspiraiile factorilor de decizie european
este s se gseasc i un suflet pentru Europa, nu doar forma cea mai potrivita de construcie
politico-economic. Pn in prezent nsa dezideratul sufletului european rmne doar o
provocare.
n plus, cred c absena dialogului att la nivel politic ct i la nivel religios are doza lui de
contribuie n ncurajarea actelor teroriste care au lovit acum civa ani, din nou Europa, la
Madrid, sau anul trecut n Londra. i-n acelai registru definit de absena dialogului cred c
trebuie privite i numeroasele tulburri sociale provocate de publicarea n 2005 n Danemarca a
unor caricaturi la adresa profetului Mahomed.
Aadar, n contextul religios european despre ce fel de identitate cretin putem vorbi?
Cum trebuie s se poziioneze Biserica Ortodoxa din Romnia faa de noul context socio-
economic european?
n mod evident identitate cretin european nu exist concret. De aceea se cere,
construit sau mai bine zis re-construit. Nu ne putem permite luxul, n Europa secularizat de azi
i de mine s mai existe dispute si diviziune la nivelul Bisericilor tradiional-istorice. ns, pe ct
este de urgent i necesar aceast reconstrucie european identitar cretin pe att este de
dificil de realizat din cauza suspiciunilor dar n acelai timp din cauza auto-suficienei Ortodoxe, cu
accente exclusiviste care refuz adesea dialogul i apropierea fa de cretinismul apusean.
Referitor la suspiciunile existente fa de ortodoci, n procesul extinderii europene a
reaminti un articol interesant scris de Nicolai Petro n martie 2005 cu un titlu sugestiv "The
European Union: The Ortodox are Coming ".
n acel articol se preciza faptul c, trebuie avut in vedere faptul ca lrgirea Uniunii cu
Romnia i Bulgaria insemna in acelasi timp si o importanta prezenta ortodox. Astfel ortodoxia
crestina va deveni un important partener juctor n spaiul unional. Europa trebuie s fac
eforturi s nu interpreteze ortodoxia ca avnd, n mod ntrinesc o atitudine anti-modern i anti-
Occidental.
Titlul articolului "The Ortodox are Coming ! The Russians are Coming" (filmul se cheama:
Vin Rusii! Vin Rusii!), relata povestea unui submarin rusesc euat pe coastele Americii. Echipajul a
fost ajutat de localnicii americani s se salveze cu submarin cu tot nainte s vin trupele U.S. Air
42
Force. ntreaga aciune a filmului pune n eviden diferenele dintre rui i americani sugernd n
acelai timp c ei au mai multe n comun dect bnuiam.
Referitor la situaia lrgirii Uniunii, numrul de Ortodoci va crete de la 10 milioane ci
sunt n prezent pn la peste 40 milioane, iar dac procesul de lrgire va continua vor mai sosi
nc 200 milioane de ortodoci, transformnd Ortodoxia dintr-o minoritate ntr-o denominaiune
important a Europei.
Sosirea rilor ortodoxe n U.E. trebuie s constituie i o asumare de ctre acestea a valorilor aa
zis Occidentale: liberalism, constituionalism, drepturile omului, egalitate, libertate, respectul legii,
democraia, piaa liber concurenial, separaia bisericii de Stat, etc.
n acest context ar fi foarte util ca rile ortodoxe dar i cele Occidentale, contiente de derapajele
care pot aprea s evidenieze responsabil, mai puin elementele care separ i mai mult pe cele care
reprezint motenirea comun care altdat unea spaiul european. Motenirea comun ncepe cu legile
Romane i cu filosofia greac, care mpreun au contribuit la stabilitatea Imperiului Bizantin.
Referitor la auto-suficiena ortodox, despre care spuneam mai devreme c mpiedic derularea
fireasc a unui proces european identitar, vreau numai s precizez c e nevoie s facem un examen critic
i obiectiv cu noi nine pentru a reui s depim frustrrile naionalismului excesiv i s nelegem
sensul real al universalismului cretin. Att timp ct vom continua s credem c Ortodoxia este ameninat
de inamici care vor s distrug specificul ei, vom fi mereu n defensiv fa de orice alteritate confesional
sau religioas, ceea ce este total n defavoarea cretinismului ortodox.
Aadar identitatea cretin european, consider c nu exist, pn n prezent, nici mcar conturat
n form de schi, cu att mai puin ca realitate concret. De ce nu exist nc? Deoarece, mai nti
pentru c elementul constitutiv esenial, dialogul inter-cretin eficient, nu funcioneaz ca manier
concret de exprimare.
E suficient s ne amintim cte temeri a trezit vizita Papei Ioan Paul al II-lea n Romnia, i ct de
precaut a fost stabilit ca itinerar exprimandu-se temeri legate de un eventual prozelitism romano-catolic
printre cretinii ortodoci. Vizita desfurat ntre 7-9 mai 1999, ca mesaj clar pentru simbolistica unitatii
spatiului comun european, data de 9 Mai fiind si ziua Europei, a fost aniversata cu prilejul implinirii deja a
10 ani.
Trei ani mai trziu, in 2002, Prea Fericitul Teoctist, si vreau s subliniez acest aspect n mod
special, semneaz, mpreun cu Papa Ioan Paul al II-lea, declaraia comun de la Vatican, n 12 octombrie
2002. In aceasta se precizeaz n mod explicit, necesitatea construirii unei noi colaborri i a unui dialog
responsabil ntre cele dou biserici:

Noile posibiliti care se creeaz ntr-o Europ deja unit i care i extinde graniele pentru a
mbria popoarele i culturile din partea central i rsritean a continentului, constituie o provocare
pe care cretinii din Rsrit i din Apus trebuie s o ntmpine mpreun. Cu ct vor fi mai unii n
mrturisirea Unicului Dumnezeu, cu att ei vor da expresie, consisten i spaiu sufletului cretin al
Europei, sfineniei vieii , demnitii i drepturilor fundamentale ale persoanei umane, dreptii i
solidaritii, pcii, reconcilierii, valorilor familiei, aprrii creaiei".

Europa ntreag are nevoie de bogia cultural creat de Cretinism.


***********
43
Caracteristicile religiozitii contemporane;
- responsabilitatea teologului contemporan -


Dr. Laureniu D. TNASE
- Sociologia Religiilor Universitatea Bucureti
Facultatea de Teologie Ortodoxa


Tema pe care o propun pentru dezbatere analizeaz: Caracteristicile religiozitii
contemporane dar si atitudinea Bisericilor fa de problemele sociale actuale. Toate acestea nsa
in contextul temei mai largi a dezbaterii din seara aceasta care privete relaia dintre tradiie si
comunitatea de credina.
Si tradiia si comunitatea au, din punct de vedere sociologic, un numitor comun si anume
faptul ca reprezint, fiecare in parte, un set, un ansamblu de valori, relaii si practici
sociale complexe care pot fi ntlnite in domenii diferite, att in ceea ce privete viaa
economica, politica sau tiinifica dar si in cea religioasa.
Tradiia implica existenta unui trecut referenial care devine norma de comportament
simbolic si care ofer coeziune si fora comunitii morale sau religioase genernd legturi
comportamentale variate, foarte strnse, intre membrii si. Acestea se pot manifesta printr-o
puternica relaie de solidaritate intre membrii grupului dar si printro serie de relaii caracterizate
de un nalt grad de intimitate personala, profunzime emoionala, angajare morala, coeziune
sociala si continuitate in timp
66
.
Termenul a fost folosit si analizat cu mare atenie de Emile Durkheim, filozof si sociolog
francez care in 1912 publica o carte foarte interesanta numita: Formele elementare ale vieii
religioase. In aceasta lucrare Durkheim arata cat de importanta este tradiia pentru coeziunea si
autoritatea unei comuniti.
Prin termenul de probleme sociale contemporane ne referim n mod concret la viaa
cotidian a oamenilor n societate, la raporturile dintre ei" sau "fa de " societate, cum ar fi de
exemplu srcia, sau abandonul copiilor, violena n familie, prostituia, avortul, reconfigurarea
social ca urmare a fenomenului de emigrare/imigrare, etc. Secularizarea, globalizarea,
indiferentismul religios, nu reprezint probleme sociale ci fenomene sociale, moduri specifice de
exprimare si de structurare ale societilor contemporane.
A privi aceste caracteristici ale societii contemporane drept "probleme sociale", aa cum
am fi tentai la o prima privire, ar ngreuna abordarea corecta a responsabilitii Bisericilor si
Cultelor fata de societatea contemporana, crend in acelai timp i o atitudine pesimist,
defensiv, evident nefolositoare activitii de slujire a misionarului. Teologul misionar social
trebuie sa cunoasc in profunzime societatea contemporana precum si mecanismele care
structureaz evoluia si formele ei de expresivitate.
Ceea ce ne propunem aadar dup aceste lmuriri introductive este s dm rspuns la
ntrebarea: Care trebuie sa fie responsabilitatea teologului contemporan in fata tuturor acestor
provocri ale modernitii?


66
***Dictionar de sociologie-Oxford, ed. Univers enciclopedic, Bucureti, 2003, p.119.
44
TEOLOGUL contemporan realism si responsabilitate

In lumina celor analizate pana acum, aspecte care definesc maniera complexa in care
religia se manifesta si se exprima in societatea contemporana, voi ncerca in continuare, pe baza
experienei mele de teolog si de sociolog si ca urmare a unei atente si permanente observaii si
analize a vieii religioase din tara noastr, sa identific provocrile care stau in fata teologului
contemporan dar si rspunsurile sau responsabilitile pe care trebuie acesta sa si le asume in
societate. Construcia noului spaiu comun european cunoscut sub numele de Uniunea
Europeana, mobilitatea tehnologica, financiara si umana fr precedent dar si consecinele nc
insuficient evaluate ale crizei financiare mondiale reprezint tot attea elemente de analiza care
trebuie avute in vedere cu prioritate.

Teologul contemporan: Ce nelegem prin sintagma de teolog contemporan? Ce ne
rezerv nou, teologilor, viitorul; sau care este rolul i locul teologului n societatea de azi? Iat
ntrebri care m vor ajuta s v prezint opinia mea despre teologul vremurilor noastre.
Consider c sintagma - teolog contemporan poart in ea o anumit ncrctur
conflictual , deoarece observ c in Romania, muli dintre teologii de azi (dai-mi voie s
exagerez) nu sunt contemporani. Sau ntr-o alt gam de interpretare: teologul de azi, si m
refer la sensul general de teolog fr sa-i adaug nici o ncrctura confesionala sau religioasa
specifica, fie ea ortodoxa, catolica, protestanta, neo-protestanta sau, de ce nu, chiar islamica!
aadar, nu se ridic la nivelul provocrilor societii contemporane. A fi contemporan nu
nseamn doar a tri ntmpltor azi, - ci necesit un permanent efort intelectual i afectiv de a
nelege ce se ntmpl n jurul tu - nseamn a fi n con-sens cu vremea ta!
n acest sens el trebuie s-i manifeste realismul prin disponibilitatea de a cunoate
provocrile lumii n care triete i responsabilitatea, prin gsirea de rspunsuri la toate aceste
provocri. Aadar, teologul social contemporan, trebuie s dea dovad, nainte de orice, de
realism i responsabilitate.
Timpul istoric creeaz i timpul teologic, iar dimensiunea socio-istoric postuleaz i
dimensiunea socio-teologic. Teologul trebuie s neleag lumea din vremea lui i s i-o explice
prin frumuseea i nelepciunea tezaurului revelat al cretinismului. Un teolog al Evului Mediu ar
prea cel puin bizar n vremurile noastre dac ar considera evoluia societii pn azi ca fiind de
la diavol, pentru c n-o nelege, aa cum un teolog al zilei de azi s-ar simi cu siguran ruinat
pentru puintatea credinei dac ar fi s triasc n anii martirilor Bisericii Cretine.

n sens pozitiv putem identifica teologul :
- pragmatic, om politic, diplomat, arhitect, misionar, constructor, soldat, medic,
judector, asistent social, electronist, etc.

n sens negativ putem identifica teologul:
- ipocrit, fariseu, mediocru superficial, comerciant speculant, etc.

Spun acestea pentru a evidenia marea influen pe care societatea i contemporaneitatea
le exercit asupra dimensiunii i calitii de teolog.

Pentru a vedea mai uor complexitatea acestor influene pentru viaa teologului am
identificat o schem a contrariilor care ne-ar putea ajuta s nelegem mai uor ce nseamn
teologul contemporan:


45

Aa cum se poate observa din reprezentarea grafic de mai sus, am aezat in centrul
analizei noastre teologul contemporan.
Cu toate ca slujirea sa o dedic lui Dumnezeu, totui teologul, cetean responsabil al
societii, fr a avea pretenia ca face parte dintr-o categorie privilegiata, primete foarte multe
influene pe care trebuie sa le echilibreze astfel nct menirea lui pastoral misionar sa fie
constructiv pentru societate si nu conflictual sau creatoare de dezechilibre sociale.
Am desenat in schema noastr cele doua dimensiuni care definesc viaa si activitatea
teologului misionar: Biserica si Societatea. Le-am identificat in locuri opuse pentru ca au
exprimri opuse, att ca mod de raportare la timp (Biserica postuleaz venicia iar societatea
BISERICA
MANTUITORULUI IISUS HRISTOS
(pastoraie, misiune si slujire)
PROFESIE
(capacitate competiionala si
asigurri sociale)
MORALITATE
(integritate morala,
compromisuri, spiritualitate)
ATITUDINE
UMANISTA
PLURALISM
RELIGIOS
CONSTRUCTII
RELIGIOASE
(ecumenism, dialog
interconfesional,
mediere conflicte)
SOCIETATEA ROMANESCA
(limite cultural istorice si juridice de
aciune, abordrile politice)
TEOLOGUL
CONTEMPORAN
SOCIETATEA EUROPEANA U. E.
(responsabilitate pentru viitor, universalismul religios)


G.1. Sursa: observaia directa asupra realitilor sociale si religioase Dr. Laureniu TANASE
TENDINTE MODERNISTE
SI EGOISME
(casa-vila, maina, iaht, home-cinema)
EXPLOZIE
INFORMATIONALA
(informare permanenta,
provocri tiinifice in
domeniul arheologiei si
vieii religioase)
FAMILIE
COPII
(scoal, profesie)
SOTIE
(bijuterii, haine, ntreinere
corporala-spa, concedii
PARINTI
(relaionare,
responsabilitate boala
si btrnee)
G. 1. Interpretarea grafic a influenelor sociale asupra
teologului contemporan 2011
46
lumescul, ceea ce este trector), dar si ca mijloace existeniale (Biserica hrnete si ocrotete
credinciosul prin sfintele slujbe si, rugciune dar si prin cuvntul revelat iar societatea ofer alte
mijloace existeniale precum salariul regulat, asigurrile de sntate, diferitele forme de protecie
sociala, etc.). Fr a intra in prea multe detalii a vrea sa comentez fiecare dintre influenele care
condiioneaz viaa si activitatea teologului contemporan.

Biserica: Misiunea pastoral misionara este principala menire a teologului. Ea trebuie
fcuta cu credin si convingere, caliti sufleteti pe care teologul trebuie sa le transmit si
celorlali. Daca el nu va fi suficient de puternic in credin, nu va reui niciodat sa transmit un
sentiment convingtor ctre ceilali, ctre credincioii pe care-i pstorete. Slujirea nseamn de
cele mai multe ori jertfa si smerenie. Daca teologul nu va ti sa fac exerciiul renunrii la sine si
nu se va smeri atunci cnd e nevoie nu va putea pretinde nici credincioilor si acest lucru. Nimic
nu poate fi mai ru pentru o Biserica sau un Cult dect un teolog sau, si mai dramatic, un
misionar ipocrit, fals. Mai devreme sau mai trziu, el, va deveni o mare dezamgire pentru
credincioii care-l ascult, care nu numai c-l vor prsi dar vor fi tentai sa prseasc si Biserica
din care fceau parte. Slujirea in Biserica lui Hristos este deosebit de complex si cere caliti
deosebite, de la folosirea cuvntului revelat si a nelepciunii Scrierilor sfinte si a teologiei
academice si pana la lucrrile de reparaii la lcaul de cult sau la gardul bisericii si aciunile de
asistenta sociala sau de reprezentare protocolar in comunitile pe care le reprezint.
Seriozitatea, punctualitatea, hrnicia, generozitatea, druirea, politeea sau rbdarea sunt numai
cteva dintre calitile pe care trebuie sa le aib un teolog azi, ca reprezentant si slujitor al
Bisericii lui Hristos.

Societatea: Teologul contemporan nu-si desfoar activitatea intr-un mediu abstract sau
aseptic, daca este sa vorbim metaforic; nu! El i desfoar activitatea in cadrul societii, iar
Biserica, cu toata dimensiunea ei divino-umana, este o instituie sociala printre alte instituii
sociale. Att Biserica dar si propovduitorii credinei sunt indivizi-parte ai unei societi aflata intr-
un anumit stadiu de dezvoltare socio-istorica si culturala. Caracteristicile culturale, istorice,
economice sau politice ale societii, trebuie sa fie foarte bine cunoscute de teolog pentru ca ele
condiioneaz si fixeaz limitele de aciune misionara si pastorala. Atunci cnd definim societatea
contemporana se impune s nu privim restrictiv doar la societatea romneasca ci sa inem cont
permanent si de realitatea sociala a Uniunii Europene. In viitorul apropiat consideram ca
societatea la care ne vom raporta va fi societatea comun european. O astfel de raportare ne va
permite sa nelegem mai bine, mai ales in contextul fenomenului de mondializare si globalizare,
mesajul universalismului cretin.

Profesia: nainte de a fi o misiune de slujire in fata lui Dumnezeu, responsabilitatea de
teolog si misionar este privita cel mai adesea ca o profesie pentru care trebuie sa urmezi o
pregtire umanista susinuta, in colile confesionale de teologie. Fiind cstorit, teologul asigura,
prin profesia lui un venit lunar familiei sale. Ca orice profesie, ca sa fie mai bine remunerata, cel
care o practica trebuie sa dea dovada si de caliti foarte bune, competiionale, astfel nct sa
poat ocupa in timp o funcie mai bun in ierarhia administrativa a Bisericii lui, sau, de ce nu o
comunitate mai mare si mai atrgtoare dect altele apreciate cu o cota de piaa mai redus.
Salariul pe care-l primete lunar trebuie sa-i permit sa-si plteasc asigurrile sociale si de
sntate, precum si alte cheltuieli curente de ntreinerea locuinei, rata la main, sau ultimul
mprumut bancar pentru nevoi personale. Aadar, misiunea de teolog-misionar devine in egal
msur jertf misionar dar si obligaie social-profesional. A nu respecta specificul exterior al
unei profesii (respectul pentru program, sptmna de lucru, disponibilitate pentru relaii publice
sau disciplina si transparenta financiar), va atrage cu siguran o critica aspra din partea
comunitii.

47
Moralitatea: Calitatea de teolog nu se manifesta numai ntre anumite ore de program si
nici in zile speciale din sptmn sau din an. A fi teolog trebuie sa ai in permanenta un
comportament adecvat si o moralitate desvrita. Este total incorect sa vezi un comportament
vulgar la nivelul moralitii unui teolog si sa ncerci s-l scuzi cu : e si el om!. A fi responsabil
pentru o moralitate cretin pilduitoare nu tine de exerciiul reuit al unei dedublri in public; nu
este un rol ieftin jucat cu spectatori de ocazie, ci trebuie sa fie interior teologului si s fac parte
din educaia lui permanenta. Un teolog educat si manierat va ti mereu sa aib si o moralitate
desvrit. Compromisurile morale sunt cele mai grele ncercri pentru un teolog. Ele trebuie
respinse cu fermitate si convingere. Un teolog care s-a compromis moral nceteaz de a mai fi un
model cretin pentru apropiaii si. Iar daca mai este si slujitor este indicat sa renune la slujire
dect sa sminteasc si pe alii. Altfel autoritatea lui va fi serios pusa la ndoial. Un teolog nu
trebuie sa uite ca nu poate trai dect aa cum i nva pe alii. Exemplul personal poate fi adesea
cel mai convingtor argument pastoral misionar.

Atitudinea umanista: Un teolog al timpurilor de azi nu poate fi nici dumnos nici
exclusiv cu semenii pe criterii etnice, religioase sau de natura minoritara. Aproapele lui trebuie sa
fie orice fiina umana care poarta chipul lui Hristos. Atitudinea permanenta a teologului intre
oameni trebuie sa fie prietenoasa si ngduitoare; trebuie sa fie o atitudine umanista, dar nu
impusa ci nsuita prin convingerea educaiei teologice. Trim intr-o lume in care stadiul de
dezvoltare al societii cunoate printre alte criterii structurale si pe acela al pluralismului, iar in
cazul nostru suntem interesai de pluralismul religios. A nu nelege si accepta pluralismul
religios ca pe o componenta a societii moderne nseamn sa respingi diversitatea religioas
contemporan, iar a respinge diversitatea religioas poate conduce inevitabil spre forme
patologice de fundamentalism religios si confruntare. A nelege si accepta diversitatea religioasa
contemporana si deci pluralismul religios nseamn sa dai dovada de o adevrat civilizaie si
cultur a dialogului. Iar a ti sa dialoghezi cu cel de alta credin dect a ta demonstreaz o
profund atitudine umanist. Arta dialogului va putea permite unui teolog responsabil sa medieze
chiar si cele mai complicate conflicte. Atitudinea umanista este calitatea care trebuie sa domine
ntreaga activitate a teologului slujitor in societatea contemporana.
In afara acestor aspecte prezentate pana acum, care in de natura prezenei publice a
teologului contemporan, am mai identificat si o serie de alte influene sociale, ns de natur
privat.

Familia: Pentru un teolog, viaa de familie este o mare provocare deoarece, prin
diversitatea persoanelor si personalitilor care o formeaz iese de sub controlul imediat si direct
al teologului. Fiecare membru al familiei se va manifesta diferit, dar va contribui sau va afecta ca
un tot-unitar imaginea teologului in comunitate. In plus, familia reprezint factorul cu cel mai
mare impact de influenare direct a activitii teologului. O soie care iubete hainele scumpe,
bijuteriile sau practic edine regulate de ntreinere corporal va reprezenta o grija sporita
pentru teolog. El va trebui s asigure, in afara fondurilor corespunztoare, si funcionarea vieii
de familie, prin preluarea responsabilitilor neglijate sau chiar abandonate de celalalt. Uneori
chiar si insistenele otiei de a pleca in concediu, fr a mai vorbi de cheltuielile aferente, poate
reprezenta o sursa de stres pentru un teolog.

Un copil trebuie dus la coal, apoi la facultate si chiar la doctorat. Deja a intrat in
preocuparea multor teologi grija ca odrasla lor sa studieze la o coal primar ntr-o limba
strin, alta dect limba roman iar studiile de facultate sau doctorat sa fie urmate ntr-o
universitate european sau american. Cum bursele de studiu oferite de stat sau de diverse
organisme de nvmnt sunt limitate, nelegem foarte bine ce presiune financiara considerabil
este pe bugetul familiei unui teolog slujitor care are unul sau doi copii, cel puin, la coal. Tot ca
o dimensiune caracteristica familiei in general, trebuie sa inem cont c prinilor sau socrilor
bolnavi sau vrstnici le sunt necesare medicamente si adeseori alimente. Nu este suficient
48
pentru cei in vrst s oferi periodic o suma de bani care sa le completeze cheltuielile, deseori
nesemnificative, din pensie, dar cel mai important este sa le acorzi un timp suficient de generos
astfel nct ei sa nu se simt singuri dup o viata ntreag petrecuta in lipsuri si greuti. Astfel,
activitatea misionar poate fi puternic influenat si condiionat de ceilali membri ai familiei.

Tendinele moderniste si egoismele: Ca orice om al zilelor noastre, si teologul triete
sub asaltul modernitii si al agresiunilor publicitare de marketing de orice fel. Muli dintre teologii
de azi folosesc economiile sau fac mprumuturi substaniale pentru a cumpra o main din Vest
sau pentru a construi o casa mai mare. Alii, mai ntreprinztori, se gndesc sa-si cumpere si o
mica brcu cu motor sau vapora ori sa-si instaleze in vila un sistem performant de home-
cinema cu plasma si DVD. Oare nu si aceste tendine de modernism social, de consum, trebuie
luate in calcul atunci cnd analizm influenele sociale asupra vieii si activitii unui teolog?

Explozia informaional: Am lsat deliberat la sfritul analizei noastre aspectele care
privesc explozia informaional pentru c vreau ca acestea sa fie foarte bine nelese, reinute si
nsuite de dumneavoastr, teologii de azi, in special nc de acum din anii studeniei. Consider ca
este cea mai importanta provocare pe care timpurile noastre moderne o fac la adresa teologului.
Teologul contemporan nu mai deine unicitatea sau supremaia informaiei, adeseori nici chiar in
domeniul teologiei. Exista att de numeroase forme alternative moderne de informare, att
pentru cei mici dar mai ales pentru cei mari (canale de televiziune cu specific tiinific sau religios,
bogata editare de carte religioas sau pur si simplu, banalul de acum, Internet, unde, evident cu
limitele critice de rigoare, gseti orice informaie doreti, din orice domeniu, deci si din domeniul
vieii religioase). Ne imaginm oare, in aceste circumstane, ce cantitate enorm de informaie
trebuie sa parcurg si sa acumuleze permanent teologul ca sa aib capacitatea de a redacta
predici si sfaturi utile credinciosului modern?! Ce tip de pregtire promoveaz colile de teologie
pentru viitorii teologi? Ar trebui sa fie ntrebarea pe care noi, dasclii de teologie, responsabili de
viitorul studenilor notri, si-n acelai timp responsabili de viitorul Bisericii lui Hristos, sa o avem
permanent in atenie. Fr o pregtire enciclopedic chiar, permanent, capabil s neleag si
s explice in lumina adevrurilor credinei numeroasele provocri tiinifice in domeniul
arheologiei sau a vieii religioase (Evangheliile apocrife Evanghelia lui Iuda, mormntul lui Iisus,
Sfntul Graal, etc.), teologul contemporan nu va fi capabil de competiie intelectuala. A fi
corect si permanent informat, este o cerin esenial a vieii teologului contemporan.

Dac schematizm ntreaga interpretarea grafica a influentelor sociale asupra teologului
contemporan de mai sus dup vectorii cardinali: Nord Sud, Est Vest, vom avea urmtoarea
reprezentare a contrariilor:
49

.
Am numit schema de mai sus, reprezentarea contrariilor, deoarece cele patru aspecte
care definesc teologul contemporan se afla in poziii contrare. Consideram nsa ca cele patru
tendine trebuie s se gseasc ntr-un echilibru permanent astfel nct prezenta si menirea
teologul in societate contemporana sa fie util, constructiv si datatoare de sperana si
ncredere in viitor.

Concluzie

Interpretarea noastr de mai sus definete dimensiunea teologului social contemporan.
Teologul contemporan se definete aadar, prin capacitatea de a echilibra contrariile,
exprimndu-i realismul prin disponibilitatea de a cunoate i nelege provocrile lumii n care
triete i responsabilitatea prin gsirea de rspunsuri la toate aceste provocri.
Credina si comunitatea religioasa reprezint pentru credinciosul contemporan un refugiu
de ncredere si de sperana in viitor iar tradiia religioasa o permanenta sursa de
nvtur, de autoritate si de experien morala.

************

G.2. Influenele sociale asupra
teologului contemporan 2011

TEOLOG
CONTEMPORAN
TRADITIE - BISERICA
SOCIETATE - MODERNITATE
PUBLIC
PRIVAT
G.2. Sursa: Observaia directa asupra realitilor sociale si religioase Dr. Laureniu TNASE
50
Caracteristicile familiei moderne contemporane,
o analiza din perspectiva sociologica

Contextul evoluiei societii moderne

A vorbi astzi despre familie i despre caracteristicile acesteia n contextul evoluiei
societii moderne, nu mai poate fi doar o preocupare academic ci trebuie s devin o grija a
societii in ansamblul ei. n contextul societii moderne contemporane, multe dintre conceptele
tiinifice trecute sunt repuse in discuie si reinterpretate inndu-se cont de evoluiile recente ale
societii. Vorbim evident despre concepte moderne, iar dintre acestea cel referitor la
modernitatea familiei
67
si caracteristicile ei reprezint o preocupare foarte importanta si
complexa.
Condiiile de mediu, demografice, socio-economice i militare influeneaz i condiioneaz
organizarea vieii i implicit structura i evoluia familiei, pana acum neleas n logica ei
tradiional-religioas. Iat de ce, decizia Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne de a dedica anul
2011, tainei Cununiei i Botezului, ca expresii religioase ale organizrii familiale, reprezint tot
attea modaliti de nelegere ale preocuprilor comune pe care trebuie s le manifeste toate
sectoarele vieii sociale.

Declinul familiei organizata tradiional

Se poate observa fie doar i numai la o privire general, c peste tot n Europa familia se
afl n declin
68
, si aceasta in timp ce a crescut ponderea familiilor de coabitare (sau consensuale)
si ponderea familiilor monoparentale
69
.
Recent mi-au reinut atenia dou exemple dramatice care au ngrijorat, pn la revolt
opinia public din ara noastr i pe cea internaional. Din cauze insuficient cunoscute dar care
au la baz in mod vizibil dezorganizarea familial i lipsa afectivitii specifice educaiei parentale,
am aflat despre tragedia unei familii din loc. Slav Rus, jud. Tulcea
70
. Tatl, rmas singur n
ar, soia fiind plecat la munc n Italia, avea n grij o feti de doi ani. Lipsurile vieii,
precaritatea educaiei acestuia, anterioar cstoriei, absena consoartei att in calitatea ei de
soie at mai ales de mama a fetiei, nevoit s-i ctige existena la mii de kilometrii deprtare,
i gravele tulburri psihice alimentate de gelozie, l-au mpins la un gest revolttor pentru noi toi,
i-a omort prin spnzurare propria fiic n vrst de numai doi ani. Remucrile gestului su l-
au determinat apoi s se sinucid.
Un alt exemplu care subliniaz drama pe care muli o triesc astzi n lipsa educaiei i a
cldurii afective a familiei este gestul unui tnr care a omort prin mpucare ucis 12 copii cu
vrste intre 12 si 14 ani ntr-o coal din Rio de Janeiro
71
. Wellington Menezes de Oliveira,
asasinul in etate de 24 ani, s-a prezentat la intrarea in fosta sa coala din Realengo, explicnd ca
merge sa susin o conferina. Nimeni nu a bnuit gndurile lui ucigae. Anchetatorii au
descoperit intr-o scrisoare redactata nainte de crima, ca prin gestul lui a vrut sa rzbune toate
umilinele pe care el le-a indurat cat a fost elev al scolii.
Sunt doar dou exemple dintre multele drame zilnice care au la baz cauze cu profunde
rdcini n instabilitatea i declinul vieii de familie n societatea modern contemporan. O mai

67
Martine SEGALEN, Sociologie de la famille, ed. Armand Colin, Paris, 2010, p.6.
68
Traian ROTARIU, Demografie si sociologia populatiei fenomene demografice, Iasi Polirom, 2003, p. 237.
69
Maria VOINEA, Familia in societatea de tranzitie , in B.O.R., Familia si viata la inceputul unui nou mileniu crestin
congres international, Bucuresti, 2001, p. 104.
70
Feri PREDESCU, Si-a omort copilul de doi ani i apoi s-a sinucis, in Evenimentul Zilei, 15 Aprilie 2011.
71
Romania Internaional, Masacru la Rio de J aneiro! 12 elevi au fost omorati, vineri, 8 aprilie 2011;
http://www.romaniainternational.com/externe/masacru-la-rio-de-janeiro-12-elevi-au-fost-omorati-10868, (aprilie 2011).
51
bun cunoatere a caracteristicilor familiei contemporane poate fi utila pentru prevenirea
derapajelor sociale.
ntrebrile care ne-au ghidat n structurarea materialului nostru de analiza au fost: Cum se
manifest familia ca structur social n contextul societii contemporane moderne? Care sunt
factorii care influeneaz dinamica familiei? Care sunt funciile familiei afectate de evoluia i
contextul social contemporan? Ce forme noi de organizare sociala e posibil sa genereze viitorul
apropiat si in ce circumstane?
Iat doar o parte dintre ntrebrile la care vom ncerca s dm un rspuns. Am urmrit
ns numai o analiz din perspectiva sociologiei. Provoc i invit cercettorii fenomenului religios i
responsabilii vieii religioase i ai teologiei sociale s identifice i s gseasc soluii, la problemele
urgente cu care ne confruntm n viaa de familie.
Chiar dac familia, ca structur instituional a organizrii sociale, se manifesta ca o
important expresie a vieii private, ea totui se afl n strns legtur cu tot ceea ce definete
sfera publica si mutaiile structurante ale societii: economia, cultura, spaiul urban, religia
secularizarea, etc.
E necesar s precizm c analiza noastr privind aspectele specifice ale familiei moderne,
are pertinent n special n spaiul european, cu precdere n cel occidental cu care tara noastr
se ntlnete din ce in ce mai vizibil si mai determinant. Observm totui similitudini i-n zona
rilor sud-est europene i centrale.
Pentru a avea nsa o privire global a problematicii familiei moderne, ar trebui fcut nsa
o analiza n ali termeni i cu alte direcii de analiz n Turcia sau rile arabe i evident n zona
Africii sau Asiei. De asemenea, inclusiv n zona rilor occidental-europene e necesar s se in
cont de apartenena social i cultural a familiei [] pentru c divorul de exemplu nu are
aceeai intensitate atunci cnd se face ntre dou persoane cu un nivel redus de bunuri sau ntre
persoane foarte bogate
72
. Aadar, pertinena analizei noastre se refer, n principal la spaiul
socio-economic european n general nelegnd aici inclusiv zona din care Romnia face parte.
Dorim sa precizam in acelai timp ca analiza noastr, dat fiind timpul limitat pe care-l avem la
dispoziie pentru intervenia noastr in cadrul acestui simpozion, nu este in nici un caz exhaustiva
ci surprinde numai cteva dintre multele cauze care influeneaz dinamica familiei moderne
contemporane.
Un vizibil semnal de alarm referitor la declinul familiei i chiar temerea privind dispariia
ei, a fost nregistrat n perioada anilor `70 cnd, sub influena individualismului, de altfel o
mentalitate greu de msurat, au nceput sa fie afectate relaiile n cuplu i nevoia de a avea copii.
Familia organizata tradiional religios, risca s-i piard funciile i pertinena social. Din
comoditate social, foarte multe cupluri au decis atunci ca Statul sfera public, s nu mai
interacioneze cu sfera privata, dominata de sentimente, a familiei. Astfel s-a trecut de la
cstoria din dragoste la dragostea fr cstorie, du mariage d`amour l `amour sans
mariage
73
. Studiile de analiz a familiei au identificat mai multe expresii definitorii pentru aceast
situaie: concubinaj, coabitare, uniune liber, cstorie de prob.
74
Mai mult chiar, coabitarea
devine treptat, treptat un substitut adoptat din ce in ce mai mult fata de familia nucleara
75
.
ncepnd cu anii 1975 s-a constituit un ntreg discurs n acest sens fiind identificat un nou
model conjugal, mult mai fragil, instabil [], condiionat de scderea gradului de fecunditate n
contextul apariiei unor noi categorii de risc social familiile monoparentale sau copiii
divorului.
76

nsa, mentalitatea de tip individualist nu e singura responsabila pentru transformrile pe
care le-a cunoscut familia dup anii `70-`75, in special. Cauzele trebuie cutate in schimbrile
trite de societatea moderna la sfritul sec. al XIX-lea si in prima jumtate a sec. al XX-lea.

72
Martine SEGALEN, Sociologie de op. cit., p.88.
73
Ibidem, p. 98.
74
Idem.
75
Maria VOINEA, Familia in op. cit., p. 105.
76
Martine SEGALEN, Sociologie de op. cit., p. 5.
52
Rdcinile acestor transformri au fost alimentate de evoluiile sociale pe care le-a cunoscut
societatea odat cu schimbarea relaiilor de producie a bunurilor, a migraiei de la sat la ora in
cutarea unor condiii de trai mai favorabile si cu creterea nivelului de trai prin acumularea de
bunuri si de capital. Toate aceste modificri au favorizat trecerea de la o mentalitate de tip agrar,
rurala la una de tip industrial, urbana. In aceste circumstane, familia organizata tradiional si-a
pierdut treptat multe dintre funciile ndeplinite pana atunci.

Schimbrile structurale ale societii si influenele in organizarea familiei moderne

Ca urmare a dezvoltrii unei mentaliti urbane si a migraiei de la sat la ora, amintind aici
si faptul ca in perioada comunista aceasta a reprezentat chiar o strategie de dezvoltare forata a
societii, familia i pierde treptat rolul de unitate de producie (familii meteugreti). Ca
urmare a acestei schimbri relaiile de dependen economic ntre membrii familiei au sczut,
venitul gospodriei nemaifiind rezultanta aciunii colective a grupului familial, ci mai curnd suma
veniturilor individuale
77
.
In egala msura nregistram si alte consecine astfel:
- dispare proximitatea permanent ntre membrii familiei;
- dispare solidaritatea familiei specific scopului comun;
- dispare comunicarea permanent ntre membrii;
- dispare vizualizarea permanent a celuilalt;
- apar crizele afective n cadrul cuplului ca urmare a multiplicrii tentaiilor extra
conjugale;
- se individualizeaz personalitatea fiecrui membru al familiei si subliniem n
special independena femeii, ceea ce contribuie la alimentarea fenomenului
individualismului despre care am amintit mai sus.
78

Diminundu-se relaiile de interdependenta din familie scade si funcia intr-ajutorrii, cea
de protecie precum i cea de sprijin a persoanei in special in cazurile de boala
79
sau accident.
Statul a preluat treptat aceast responsabilitate sprijinit fiind i de asigurrile private de sntate
precum si de asigurrile de via, etc. Aceasta tendina reprezint o consecin a tentaiei de
atomizare a societii!
Tendina independentei membrilor familiei accentueaz individualismul si favorizeaz o
noua dimensiune in evoluia familiei si anume funcia de consum
80
. Consumul comun al familiei
se diversific pe fiecare persoan. Rmn n comun doar aspectele tradiionale mobila,
buctria, crile, dar se diversific tendina spre spaii personale, individuale diferite de cele
comune:
- fiecare cu camera lui
- fiecare cu dressing-ul lui
- fiecare mai ales cu maina i laptop-ul personal. ntlnim din ce n ce mai
multe situaii cu familii avnd 3 maini, 2 pentru ora/serviciu i una pentru
vacane.
Familia contemporana se individualizeaz din ce in ce mai mult att in interiorul ei cat si in
exterior, in sfera publica. Odat cu sporirea urbanizrii societii si a creterii capacitaii tehnice
de comunicare, omul modern se elibereaz de constrngerile vecintii, alimentndu-si tot mai
mult, evident involuntar, individualismul
81
.
Sentimentul apartenentei la comunitate se restrnge pe msura ce creste dimensiunea
individualismului, proces social exprimat ntocmai si la nivelul familiei contemporane. Se poate
observa astzi ca familia moderna este o instituie unde membrii si au o individualitate mult mai

77
Traian ROTARIU, Demografie si sociologia populatiei fenomene demografice, Iasi Polirom, 2003, p. 238.
78
Ibidem.
79
Idem.
80
Idem.
81
Francois de SINGLY, Sociologie de la famille contemporaine, Armand Colin, Paris, 2004, p.10.
53
mare dect in trecut. In acest sens vedem ca prinii ii rezerva o camera speciala fiecrui copil,
ca ii respecta intimitatea vieii zilnice, in contrapartida copilul deseori refuznd solicitrile
prinilor ca forma de revolta a unui individualism incipient. In aceeai logica a individualismului
ntlnim copii care dein propriul cont de e-mail sau de mess (messenger), cu care comunica pe
internet avnd o parola de acces, evident, necunoscuta de prini.

Ciclul de via familial influenat de logica demografica

Un alt aspect care conduce la diminuarea funciilor familiei tradiionale in cadrul societii
este ciclul de via familial influenat direct de:
- creterea nivelului de trai i a nivelului de protecie sanitar;
- creterea speranei de via de la 55 60 ani ctre 75 80 ani;
- creterea posibilitilor de recreere, cltorie, timp liber.
Aceast nou situaie care influeneaz organizarea familiei moderne se explic n logica
exclusiv demografic
82
. Dac n urm cu 50 100 de ani, principala preocupare uman era
agricultura de subzistenta, ea necesita atunci existenta unor familii numeroase pentru asigurarea
forei de munc permanent, ieftin i eficient.
Cu trecerea timpului nsa, n logica unei analize Weberiene, loturile de pmnt rmn, prin
actul transferului generaional al motenirii, din ce n ce mai mici favoriznd astfel mutarea
interesului familial ctre preocupri mai mult de natur urban dect rural. n mod automat i
numrul de copii scade odat ce mentalitatea urbana ctiga din ce in ce mai mult teren si ne
apropiem de timpurile moderne contemporane.
In trecut, vrsta cuplului familial la care apreau copiii, lund ca medie 5-6 copii, ncepea
cu etatea de 2526 de ani, perioada terminndu-se undeva ctre 35 37 de ani
83
. Ultimul nscut
din familie, prsea familia cnd prinii ajungeau la vrsta de 55 60 de ani. Dup plecarea
acestuia, conform mediei de vrst i a speranei de via, cuplul rmas singur mai avea doar 3
7 ani de viaa. Grija unuia fa de cellalt la btrnee reprezenta un motiv n plus de a rmne
mpreun pn la sfritul vieii.
Astzi, societatea modern a reformulat n ntregime aceast logic i interpretare
demografic. Cstoriile se realizeaz la vrste cuprinse ntre 25 30 de ani, dar numrul de
copii este mult mai restrns. Civilizaia urban a ncetinit ritmul de cretere demografic
favoriznd n acelai timp creterea speranei de via pn ctre 80 85 ani.
Media de copii pe familie este astzi de 1 2, iar n puine cazuri cel mult trei copii.
84

Ultimul va prsi cminul n care s-a nscut imediat dup 18 20 de ani, dar nu pentru a se
cstori ci pentru a-i exprima, individualitatea i independena personalitii sale fa de
controlul prinilor.
n aceast situaie, prinii rmn fr un obiectiv comun creterea copiilor, undeva la
jumtatea vieii biologice ctre 40 50 de ani. n aceste situaii apar crizele profunde ale
familiei contemporane care conduc, n cele mai multe cazuri la divor.
Cei doi soi, aflai intr-o astfel de situaie de criza si avnd faze diferite de interpretare a
responsabilitii biologice, vor prefera s se separe i s triasc fiecare singur. Femeia, consider
c i-a ndeplinit misiunea biologic a naterii i a creterii copiilor, n timp ce brbatul are in
continuare, cel puin mental si biologic, capacitatea reproducerii, ceea ce-l va ndemna s-i caute
o nou partener de via, cu mult mai tnr dect el. Uit evident, c dup 50 de ani, ritmul
biologic al mbtrnirii masculine este mult mai alert i cu mult mai multe complicaii dect pn
atunci.


Interesul pentru reuita profesional

82
Traian ROTARIU, Demografie si op. cit. p. 239.
83
Ibidem.
84
Ibidem.
54

Diminuarea rolului familiei moderne contemporane in societate este pricinuita si de
deprecierea rolului maternitii i a paternitii ca urmare a interesului soilor pentru reuita
profesional
85
. Deseori, in astfel de situaii copii sunt considerai inutili, sau nedorii, fiind mai
importanta cariera, in special pentru femei, dect ndeplinirea rolului de mama. Consecinele unei
mentaliti de acest fel sunt deseori traumatizante. Ea provoac izolarea sociala sau auto-
izolarea, persoanele carieriste fiind foarte egoiste cu timpul pe care-l acorda celorlali. Intra
adesea in antagonism sau chiar in conflict cu alte generaii, in special cu cea a prinilor sau a
bunicilor, cu care se afla in dezacord de opinii sau obiective de viaa. In situaia in care apare un
copil el va fi crescut mai ales de ctre bunici sau de ctre persoane angajate sa se ocupe de
supravegherea lui, dereglndu-se astfel relaia fireasca dintre el si prini din cauza absentei
afectivitii care ar trebui sa caracterizeze primii ani de viaa ai copilului. Familia trebuie sa
asigure, in principal, funcia de suport emoional, deoarece pentru toate celelalte aspecte legate
de supravegherea si educarea copilului, instituiile statului sau cele private, ofer soluii si
alternative.
Nici formarea personalitii sociale a copilului prin socializarea primar nu va putea fi
realizata daca in perioada primilor ani de viat ai copilului in familie nu vom avea o contribuie
semnificativa a prinilor in acest sens. In consecina este pusa in discuie nsi dezvoltarea
normala a personalitii copilului, ceea ce va crea, mai trziu, dezechilibre educaionale exprimate
in creterea delicventei juvenile, a prostituiei sau a consumului de alcool. Ca urmare a acestor
perioade insuficient responsabilizate de ctre prini, cea a socializrii primare, ntlnim din ce in
ce mai multe cazuri de copii cu mari posibiliti materiale dar cu o educaie deficitara, cel mai
adesea avnd probleme cu consumul de droguri sau cu infracionalitatea. In situaia in care astfel
de copii hotrsc sa fuga de acas si sa triasc singuri pe strzi vorbim despre un paradox civic
si anume: orfani cu prini n via!

Srcia i instabilitatea profesional

Srcia i instabilitatea profesional reprezint alte aspecte sociale care afecteaz
organizarea familiei moderne. Ele cauzeaz scderea natalitii i creterea mortalitii. Chiar
familiile cu venituri medii se limiteaz adesea la un singur copil, ceea ce alimenteaz o simitoare
descretere demografic. Un fenomen constatat n sociologia familiei din tara noastr este
influenta perioadei de tranziie asupra scderii natalitii. n acelai timp nsa, crete, uneori
excesiv, natalitatea n familiile periferice, srace, instabile. Din aceste familii provin cei mai muli
copii abandonai, fr educaie, dezintegrai social sau poteniali infractori.
Multiplele probleme sociale pe care le-a cunoscut Romania in timpul perioadei de tranziie
de dup cderea regimului totalitar comunist au crescut numrul celor sraci, afectnd in acelai
timp insecuritatea individuala si comunitara
86
. De asemenea s-a putut constat o reducere
semnificativa a accesului la serviciile publice de sntate, scderea nivelului de trai pentru
categorii extinse de populaie si polarizarea vieii sociale tot mai mult intre sraci si bogai.
87

Toate aceste aspecte negative influeneaz nu doar bunul mers al societii ci, inevitabil si viaa
de familie.
Muli tineri triesc singuri, au relaii ntmpltoare, nu se cstoresc. Cea mai frecvent
motivaie a acestei situaii este cea material. Din veniturile lor nu au posibilitatea s ntrein o
familie i s creasc un copil. Dac existena unei familii organizate contribuie la sporirea
religiozitii i formarea unor buni ceteni, lipsa acesteia are frecvent efecte negative. Declinul
autoritii prinilor, nenelegerile din familie, i fac pe copii s-i piard ncrederea n prini, n
buna funcionare a organizrii instituiilor sociale. Copiii se ndeprteaz de tradiii, de religie,
devin sceptici, caut soluii de via n alt parte. Orfanii sau cei abandonai sunt mai puin

85
Eglise Orthodoxe Russe, Les fondements de la doctrine sociale, Cerf-Istina, Paris, 2007, pp.119-121.
86
Maria VOINEA, Familia in op. cit., p. 101.
87
Ibidem.
55
credincioi, refractari, dezorientai. Chiar instituionalizarea lor n cmine, orfelinate, nu le ofer
ntotdeauna cldura i ambiana spiritual din familie. Modelul familial bazat pe afeciune i
emotivitate este nlocuit n instituiile de stat cu modelul organizat, raionalizat, obligatoriu.
Motivaia tririi religioase se schimb din dragoste, n constrngere.


Familia i societatea ntr-o lume secularizata

Diminuarea rolului Bisericii n viaa cotidian i scderea ncrederii n Dumnezeu ca efecte
al fenomenului secularizrii, fenomen care nsoete ecuaia raporturilor dintre religie si
modernitate, au ca urmare imediata degradarea relaiilor dintre oameni, nerespectarea principiilor
morale, sporirea infracionalitii, un libertinaj excesiv, nmulirea actelor de corupie,
iresponsabilitate politica, . a. Asemenea manifestri antisociale nu sunt cauzate prioritar de
secularizare, dar sunt n mare parte efecte colaterale secularizrii. Familia resimte aadar
procesul de secularizare prin toate funciile pe care le ndeplinete n viaa social.
Din punct de vedere religios, familia reprezint pentru copil, laboratorul in care se
descoper se nelege si se nva universului divino-uman in care trim.
Este de la sine neles c educaia religioas primit la coal este eficient numai dac
ambiana familial, mediul n care triete copilul, intr n consonanta si nu in confruntare cu cele
auzite la coal. Deoarece dac, la orele de religie, de exemplu, copiii nva c este o greeal,
un pcat, n faa lui Dumnezeu, adulterul, s fure sau s mint, iar la prini ei vd contrariul,
atunci confuzia lor va fi fr ieire.
Societatea romneasc, cu un grad redus de secularizare in comparaie cu spaiul
occidental european, se sprijin mult pe valorile tradiionale ale mediului rural. La sate educaia
din familie se completeaz cu mediul tradiional religios al comunitii, al vecinilor. In trecut, copiii
observau comportamentul stenilor, auzeau clopotele bisericii, aflau despre evenimentele
religioase, si nu lucrau n zilele de srbtoare. Astzi nsa, aspectele modernitii si ale
secularizrii se pare ca ptrund i dezorganizeaz i lumea satelor. Prinii sunt navetiti, copii
rmn cu bunicii, vin n vacan la ar cu spiritul orenesc, sau se integreaz religios
neconvingtor.

Tendinele familiei moderne - raportul dintre spaiul privat si spaiul public al familiei

Familia contemporana se construiete din ce in ce mai mult ca un spaiu privat
88
, membrii
familiei manifestndu-si interesul si dorina sa fie mai mult timp mpreuna, s mpart si sa
sporeasc intimitatea familiei si sa construiasc atent relaii familiale de calitate. Aceasta tendin
progresiva de separaie ntre spaiul public si privat, nsoete, in egala msura creterea
afectivitii in raporturile intra-familiale. Organizarea spaiului familial, tine cont de aceste
considerente specifice ale afectivitii umane, de a fi cu ai tai, protejat de zgomotul exterior
obositor si de agitaia zilnica.
Aspectul afectivitii relaionale se afla in strnsa legtura cu creterea interesului pentru
spaiul privat al familiei si definete mai clar faptul ca legturile de familie devin temeinice si de
durata dac afectivitatea se manifest la cote ridicate ndreptndu-se ctre mam, tat, soie
sau copii.
Totui, contradicia familiei contemporane este c pe msura ce se retrage tot mai mult in
sfera privat, in acelai timp ea se manifesta tot mai mult public, in logica dependentei din ce in
ce mai mari fata de Stat. Statul si-a construit instrumente juridice ca sa poat monitoriza
respectarea drepturilor copilului, igiena sanitara si procesul educativ. In acest sens tim foarte
bine cat de importanta dar si dificila, a fost comunicarea Statului cu familia in derularea

88
Francois de SINGLY, Sociologie de op.cit., pp.7-8.

56
campaniilor diverse de vaccinare din anii 2008-2010 (mpotriva gripei porcine sau aviare, ori
contra virusului papiloma).
Astzi Statul reglementeaz sfera privata a familiei prin numeroase dimensiuni legislative si
am identificat cel puin trei:
- la nivel juridic, prin legi care privesc contracepia, alocaiile familiale, divorul sau
autoritatea parentala;
- la nivel economic, prin anumite facilitai fiscale sau prin ajutorul alocaiilor pentru
copii;
- in fine, la nivel instituional, face posibila colarizarea si emanciparea sociala.
De maniera oarecum generala, putem considera ca orientarea contemporana a familiei, din
ce in ce mai mult ctre sfera privata, trdeaz o cretere constanta a egoismelor, ceea ce va
influenta organizarea sociala tradiionala a familiei, cauznd o serie de distorsiuni sociale
inevitabile.

Punctul de echilibru intre modernitatea societii si reorganizarea familiala

Avnd in vedere caracteristicile familiei prezentate mai sus, si evoluia unor aspecte
structurante ale modernitii sociale, putem spune totui ca declinul familiei ca organizare
nuclear tradiional a societii, se pare c i-a diminuat intensitatea
89
. Astfel spus, declinul
familiei, ca instituie social de baz, a ajuns ntr-un punct din care nu mai coboar, stabilizndu-
si oarecum raportul cu evoluia societii. Elementele care ncetinesc acest declin sunt favorizate
de:
- msurile fiscale care se acord celor cstorii pentru a ncuraja relaia de
cuplu;
- drepturile la protecie social n cazul morii partenerului;
- procedurile legate de motenire;
- relaia cu copii, etc.
Sistemele sociale moderne au creat instrumente juridice care s favorizeze viaa n cuplu,
cu sau fr organizarea de tip familial tradiional. Este ceea ce ntlnim n Frana ncepnd din
anul 1999 cnd au fost introduse aa numitele nelegeri de tip parteneriat. Se poate ntrerupe
oricnd un parteneriat nregistrat, printr-o procedura juridica simpla, in cazul plecrii din
cminul comun a unui dintre parteneri. Astfel de nelegeri juridice promovate de Frana poarta
numele de PACS - pacte civil de solidarit. Situaii asemntoare ntlnim i-n Danemarca,
Norvegia, Suedia i Olanda.
90
Pactul civil de solidaritate (PACS), a intrat n vigoare n Frana, din
15 noiembrie 1999 oferind o form juridic, prin care parteneri semnatari ai actului se angajeaz
s-i ofere ajutor mutual i material.
91
n urma semnrii acestui pact ei beneficiaz de avantaje
fiscale prin impozitarea n comun, drepturi succesorale i sociale cum ar fi dreptul la o locuin
social i dreptul la securitate social. n 1999 au fost semnate 6139 de nelegeri, n 2006 77
372 i n 2008 144 00 de Parteneriate de solidaritate si 265 400 de cstorii tradiionale. Aadar
peste 54% dintre cuplurile anului 2008 au preferat ncheierea unor parteneriate de solidaritate
dect cstorie.
92




89
Traian ROTARIU, Demografie si op. cit. p. 240.
90
Ibidem, p.242.
91
Martine SEGALEN, Sociologie de op. cit., p. 102.
92
Ibidem, pp. 102-103.
57
Concluzii

Analiza privind caracteristicile familiei contemporane este in egala msura importanta si
provocatoare; este importanta pentru ca echilibrul familiei genereaz in mare msura si echilibru
social, si provocatoare pentru ca in fata familiei contemporane apar in fiecare zi noi si noi
dificulti care cauzeaz cel puin diminuarea rolului familiei in societate in comparaie cu
perioadele socio-istorice anterioare.
Pericolele care amenina familia moderna sunt: scderea treptata a rolului tatlui in
educaia si viaa familiei, creterea accelerata a ratei divorurilor, separarea conjugala, creterea
numrului de nateri din afara cstoriei, fragilitatea conjugala, apariia confortabila a coabitrii
in paralel cu declinul instituiei cstoriei, etc.
innd cont de toate aceste provocri, precum si de caracteristicile constitutive ale familiei
contemporane, observam aadar ca familia trece azi printr-un serios proces de readaptare la
realitile societii moderne. Specialiti ai fenomenului social european considera ca spaiul comun
al Uniunii este dominat din ce in ce mai mult de individualism si utilitarism in detrimentul unei
Europe a solidaritii si a subsidiaritii.
93

Din nefericire, efectele grave ale crizei economice mondiale la care suntem si martori si
victime, accelereaz acest proces, deseori cu consecine negative pentru stabilitatea familiei si,
implicit, pentru stabilitatea sociala.
Este dificil de anticipat ce se va ntmpla cu familia n viitorul apropiat sau ndeprtat. Cert
este c evoluia societii influeneaz inevitabil si evoluia familiei care treptat, treptat i-a
abandonat responsabilitile sociale n detrimentul formelor contractuale mult mai puin
constrngtoare.
Fie c vorbim de o cretere o ratei divorurilor, sau de o preferin din ce n ce mai mare
pentru nelegeri de tip parteneriat dect de cstorie tradiional, se poate observa c alianele
conjugale vor continua s existe atta timp ct ele vor avea responsabilitatea actului biologic
reproductiv.
Societatea modern contemporan, n mod evident i inevitabil, imprim familiei
tradiionale forme noi de exprimare sociale, dar nu-i anuleaz sensul de funcionare
fundamental; ajutor reciproc i natere de copii. E dificil de anticipat cum va evolua din punct de
vedere sociologic, structura societii i implicit a familiei n perioadele urmtoare.
Sunt analiti care trag ns un semnal de alarm i afirm c deocamdat, atta timp cat
nmulirea populaiei se face prin mijloace tradiionale i cta vreme procrearea va rmne n
domeniul vieii private,
94
cstoria i viaa de familie vor continua s reprezinte un reper social.
ns nu este imposibil ca, dac se continu condiiile actuale de fertilitate sau mai bine spus de
infertilitate, specia sau mcar anumite populaii s fie ameninate cu dispariia, ceea ce ar putea
determina Statul s ia n grija problema reproducerii demografice, situaie ceea ce poate schimba
radical structura familiei.
95
O astfel de alert ar trebui luat serios n calcul, chiar dac ea implic
serioase critici privind deontologia i etica a unui astfel de demers.
S nu uitm faptul c planeta noastr i consum ntr-un ritm alert resursele de hran,
crescnd n paralel suprafeele deertificate din cauza polurii industriale. Gravitatea situaiei este
dat de urgena fr precedent cu care trebuie gndite i aplicate soluii i politici la nivel
mondial care s contracareze declinul ambiental i colapsul economic, nainte de a depi
metaforic vorbind, buza prpastiei
96
. Preocuparea pentru producii agricole performante,
potenate cu ngrmnt chimic, a fost generat de grija privind asigurarea surselor de hran
pentru populaia globului aflat n cretere impresionat. Astfel au aprut aa numitele culturi
modificate genetic cu rezisten mult mai mare la duntori dar cu consecine insuficient studiate
pentru sntatea populaiei pe termen mediu si lung. n plus productivitatea recoltelor este serios

93
Gilbert VINCENT, L`avenir de l`Europe sociale, l`Harmattan, Paris, 2007.
94
Traian ROTARIU, Demografie si op. cit. p. 242.
95
Ibidem.
96
Lester BROWN, Lumea, pe marginea prpastiei, ed. Tehnic, Bucureti, 2011, p.158.
58
pus sub semnul ntrebrii dac nu se va reui stoparea rapid a emisiilor de carbon i
eroziunea solului care genereaz valuri uriae de canicul
97
.
Omenirea va atinge n curnd cifra de 8 miliarde de locuitori care trebuie hrnii. Studiile arat c
solicitrile colective de hrana ale omenirii au depit pentru prima dat capacitatea de
regenerare a resurselor minerale ale pmntului n jurul anului 1980
98
. n 1999 solicitrile
globale au depit productivitatea sistemelor naturale cu 20% - iar calculele n curs vorbesc
despre faptul c n 2007 acest indicator a ajuns la 50%. Acum, ne aflm n situaia de avarie
cnd ar fi nevoie de o planet i jumtate pentru a susine consumul actual de hran al
omenirii.
99
n aceste condiii se vorbete despre o adevrat capcan demografic care trebuie
evitat prin eradicarea srciei i planificare familial. n caz contrar ca o serie de state risc s
eueze iar civilizaia global s nceap s se dezintegreze
100
.

Considerm ca Bisericile sunt acum, chemate, mai mult ca oricnd s se implice activ intr-o
campanie susinut de protejare ecologic a mediului nconjurtor i a vieii n special!
In tara noastr, Biserica, nelegnd prin aceasta diversitatea confesionala si religioasa
caracteristica societii romaneti, este chemata, in calitatea sa de partener social al Statului,
sa susin si sa ndrume dezvoltarea si exprimarea fireasca a familiei contemporane in sensul
orientrii constructive si responsabile a destinului familial. Spunem acestea mai ales pentru faptul
ca familia cretina, ca de altfel mai toate structurile sociale sunt puternic afectate de
secularizarea lumii contemporane, dar si de alte fenomene sociale specifice modernitii
contemporane cum ar fi individualismul si consumismul! Este necesara, in acest sens, o
conlucrare si o cooperare susinuta a tuturor instituiilor sociale existente pentru binele comun al
existentei noastre.
Responsabilitatea comun este cu att mai mare cu ct soluiile care trebuie aplicate sunt
din ce n ce mai puine!

*************************

BIBLIOGRAFIE

1) BROWN, Lester, Lumea, pe marginea prpastiei, ed. Tehnic, Bucureti, 2011.
2) BOLLIET, Dominique; SCHMITT, Jean-Pierre, La socialisation, Breal, Rosny-surBois, 2008.
3) CIOBOTEA, Mitropolitul Daniel, Familia crestina speranta Romaniei, in B.O.R., Familia si viata la inceputul
unui nou mileniu crestin congres international, Bucuresti, 2001, pp.33-38.
4) DUBAR, Claude, La socialisation, Armand Colin, Paris, 2010.
5) EGLISE Orthodoxe Russe, Les fondements de la doctrine sociale, Cerf-Istina, Paris, 2007, pp.119-121.
6) ICA, Ioan I. jr.; MARANI, Germano (coord.), Gandirea sociala a Bisericii, Deisis, Sibiu, 2002.
7) OCOLEANU, Picu; PREDA,Radu, (coord.), Viaa liturgica si ethos comunitar. Preliminarii la o teologie sociala
ortodoxa, ed. Mitrop. Olteniei, 2007.
8) PREDESCU, Feri, Si-a omort copilul de doi ani i apoi s-a sinucis, in Evenimentul Zilei, 15 Aprilie 2011.
9) Romania Internaional, Masacru la Rio de Janeiro! 12 elevi au fost omorati, vineri, 8 aprilie 2011, in:
http://www.romaniainternational.com/externe/masacru-la-rio-de-janeiro-12-elevi-au-fost-omorati-10868,
(aprilie 2011).
10)ROTARIU, Traian, Demografie si sociologia populatiei fenomene demografice, Iasi Polirom, 2003.
11)SEGALEN, Martine, Sociologie de la famille, ed. Armand Colin, Paris, 2010.
12)SINGLY, Francois de, Sociologie de la famille contemporaine, Armand Colin, Paris, 2004.
13)TANASE, Laurentiu, Familia si societatea intr-o lume secularizata , in B.O.R., Familia si viata la inceputul
unui nou mileniu crestin congres international, Bucuresti, 2001, pp. 80-95.
14)VINCENT, Gilbert, L`avenir de l`Europe sociale, l`Harmattan, Paris, 2007.
15)VOINEA, Maria, Familia in societatea de tranzitie , in B.O.R., Familia si viata la inceputul unui nou mileniu
crestin congres international, Bucuresti, 2001, pp.101-108.


97
Ibidem, p.159.
98
Ibidem, p.147.
99
Ibidem, p. X-XI.
100
Ibidem, p.172.
59

ASPECTE JURIDICE REFERITOARE LA VIATA RELIGIOASA

Aspecte juridice privind libertatea religioasa in legislaia din Romnia - Legea privind libertatea
religioasa nr. 489/2006

Sub aspect juridic viata religioasa din Romnia este reglementata de legea 489/2006, referitoare la
Libertatea religioasa, o lege moderna votata recent de Parlamentul Romniei
101
. Conforma acestei legi in
Romnia sunt menionate un numr de 18 entitati religioase care au statutul juridic de Cult religios
recunoscut de Statul roman. Cu acestea Statul ncheie diferite convenii de tip parteneriat, le acorda sprijin
financiar pentru construirea de biserici sau pentru diverse activitati social-caritative, acorda sprijin pentru
salarizarea personalului de cult (preoi, pastori, imani, cantareti sau personal auxiliar). In afara Cultelor
religioase mai functioneaza legal si asociaiile religioase care sunt constituite conform legii privind dreptul
de asociere si care sunt luate in evidenta Ministerului Culturii si Cultelor. Aceste asociatii pot solicita, daca
ntrunesc o serie de criterii menionate in Legea 489 cum ar fi vechimea nentrerupta pe teritoriul
Romniei si un numr de membri, etc., acordarea statutului de Cult recunoscut de Stat.
Cele 18 Culte religioase recunoscute de Statul roman sunt urmtoarele:
1. Biserica Ortodox Romn
2. Episcopia Ortodox Srb de Timioara
3. Biserica Romano- Catolic
4. Biserica Romn Unit cu Roma, Greco-Catolic
5. Arhiepiscopia Bisericii Armene
6. Biserica Cretin Rus de Rit Vechi din Romnia
7. Biserica Reformat din Romnia
8. Biserica Evanghelic C.A. din Romnia
9. Biserica Evanghelic Lutheran din Romnia
10. Biserica Unitarian din Transilvania
11. Uniunea Bisericilor Cretine Baptiste din Romnia
12. Biserica Cretin dup Evanghelie din Romnia- Uniunea Bisericilor Cretine dup Evanghelie din
Romnia
13. Biserica Evanghelic Romn
14. Uniunea Penticostal - Biserica lui Dumnezeu Apostolic din Romnia
15. Biserica Cretin Adventist de Ziua a aptea din Romnia
16. Federaia Comunitilor Evreieti din Romnia
17. Cultul Musulman
18. Organizaia religioas Martorii lui Iehova

Alte texte importante care fac referire la dreptul de libertate religioasa si de contiina

A) CONSTITUTIA ROMANIEI - 2003
ARTICOLUL 29 - Libertatea constiintei
(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o
forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare
convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
(4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
(5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea
asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
(6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror
raspundere le revine.

B) CONVENIA APRRII DREPTURILOR OMULUI I LIBERTILOR FUNDAMENTALE

Roma, 4.XI.1950 Articolul 9 . Libertatea de gndire, de contiin i de religie


101
Legea 489 privind Libertatea religioasa in Romnia a fost votata in Parlament in Decembrie 2006 si a fost publicata in
Monitorul Oficial in ianuarie 2007. Pentru textul integral al Legii 489/2006 recomandam site-ul oficial al Secretariatului de Stat
pentru Culte : www.culte.ro.
60
1. Orice persoan are dreptul la libertatea de gndire, de contiin i de religie ; acest drept include libertatea de a-i schimba
religia sau convingerea, precum i libertatea de a-i manifesta religia sau convingerea n mod individual sau n colectiv, n public
sau n particular, prin cult, nvmnt, practici i ndeplinirea ritualurilor.
2. Libertatea de a-i manifesta religia sau convingerile nu poate face obiectul altor restrngeri dect acelea care, prevzute de
lege, constituie msuri necesare, ntr-o societate democratic, pentru sigurana public, protecia ordinii, a sntii sau a moralei
publice ori pentru protejarea drepturilor i libertilor altora.

C) TRATATUL CONSOLIDAT PRIVIND UNIUNEA EUROPEAN
La 13 decembrie 2007, liderii Uniunii Europene au semnat Tratatul de la Lisabona, ncheind astfel mai muli ani de negocieri
pe tema aspectelor instituionale.
Tratatul de la Lisabona modific Tratatul privind Uniunea European i Tratatele CE, n vigoare n prezent, fr a le nlocui.
Tratatul va pune la dispoziia Uniunii cadrul legal i instrumentele juridice necesare pentru a face fa provocrilor viitoare i
pentru a rspunde ateptrilor cetenilor. Uniunea se ntemeiaz pe prezentul tratat si pe Tratatul privind funcionarea
Uniunii Europene (denumite n continuare tratatele). Aceste dou tratate au aceeasi valoare juridic. Uniunea se substituie
Comunitii Europene si i succed acesteia.

Tratatul de la Lisabona se afl n prezent n curs de ratificare de ctre statele membre n conformitate cu normele
procedurale ale acestora. Astfel cum prevede articolul 6, tratatul va intra n vigoare la 1 ianuarie2009 n cazul n care toate
instrumentele de ratificare au fost depuse anterior acestei date sau, n caz contrar, n prima zi a lunii urmtoare celei n care
a fost depus ultimul instrument de ratificare.

PREAMBUL
DECISI s parcurg o nou etap n procesul de integrare european iniiat prin constituirea comunitilor europene,
INSPIRNDU-SE din mostenirea cultural, religioas si umanist a Europei, din care s-au dezvoltat valorile universale care
constituie drepturile inviolabile si inalienabile ale persoanei, precum si libertatea, democraia, egalitatea si statul de drept,
REAMINTIND importana istoric a sfrsitului divizrii continentului european si necesitatea stabilirii unor baze solide pentru
arhitectura Europei viitoare,
CONFIRMND atasamentul lor fa de principiile libertii, democraiei si respectrii drepturilor omului si libertilor fundamentale,
precum si ale statului de drept,
CONFIRMND atasamentul lor fa de drepturile sociale fundamentale definite n Carta social european, semnat la Torino, la
18 octombrie 1961, si n Carta comunitar a drepturilor sociale fundamentale ale lucrtorilor din 1989,
HOTRI s ntreasc solidaritatea dintre popoarele lor, respectnd totodat istoria, cultura si tradiiile acestora,
HOTRI s consolideze caracterul democratic si eficacitatea funcionrii instituiilor, pentru a le permite acestora s-si
ndeplineasc mai bine, ntr-un cadru instituional unic, misiunile care le sunt ncredinate,
HOTRI s-si consolideze economiile naionale, s asigure convergena acestora, precum si s stabileasc o uniune economic
si monetar care presupune, conform dispoziiilor prezentului tratat i ale Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, o
moned unic si stabil,
DECISI s promoveze progresul economic si social al popoarelor lor, innd seama de principiul dezvoltrii durabile si n cadrul
realizrii pieei interne, al consolidrii coeziunii si proteciei mediului, precum si s pun n aplicare politici care asigur progrese
concomitente n domeniul integrrii economice si n celelalte domenii,
HOTRI s instituie o cetenie comun pentru resortisanii rilor lor,
HOTRI s pun n aplicare o politic extern si de securitate comun, inclusiv definirea treptat a unei politici de aprare
comune, care ar putea conduce la o aprare comun, n conformitate cu dispoziiile articolului 42, consolidnd astfel identitatea
Europei si independena acesteia n vederea promovrii pcii, securitii si progresului n Europa si n ntreaga lume,
HOTRI s faciliteze libera circulaie a persoanelor, asigurnd totodat sigurana si securitatea popoarelor lor, prin instaurarea
unui spaiu de libertate, securitate si justiie n conformitate cu dispoziiile prezentului tratat i ale Tratatului privind functionarea
Uniunii Europene,
HOTRI s continue procesul de creare a unei uniuni din ce n ce mai strnse ntre popoarele Europei, n care deciziile s fie
luate ct mai aproape posibil de ceteni, n conformitate cu principiul subsidiaritii,
N PERSPECTIVA etapelor urmtoare care vor trebui parcurse pentru ca integrarea european s progreseze,
AU DECIS s instituie o Uniune European.
..
ARTICOLUL 2
Uniunea se ntemeiaz pe valorile respectrii demnitii umane, libertii, democraiei, egalitii, statului de drept,
precum si pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparin minoritilor. Aceste
valori sunt comune statelor membre ntr-o societate caracterizat prin pluralism, nediscriminare, toleran,
justiie, solidaritate si egalitate ntre femei si brbai.
ARTICOLUL 17
(1) uniunea respect si nu aduce atingere statutului de care beneficiaz, n temeiul dreptului naional, bisericile si
asociaiile sau comunitile religioase din statele membre.
(2) Uniunea respect, de asemenea, statutul de care beneficiaz, n temeiul dreptului naional, organizaiile
filosofice si neconfesionale.
(3) recunoscndu-le identitatea si contribuia specific, Uniunea menine un dialog deschis, transparent si
constant cu aceste biserici si organizaii.

******************
61

Studii:
Facultatea de Teologie Ortodox - Bucureti (1993, ef de promoie);
Studii ecumenice, Universitatea din Geneva Elveia, Institutul Ecumenic din Bossey (1996);
D.E.A. Master, bursier al guvernului francez, Universitatea de tiine Umaniste din
Strasbourg, Marc Bloch Centrul de Sociologie Religioas (1997);
D.E.A. Master, Universitatea Robert Schuman Strasbourg, Frana, Institutul de nalte Studii Europene (2000), Master in
Istorie Europeana Contemporana, Geostrategie si Geopolitica;
Doctor n Teologie specializarea: sociologia religiilor, Universitatea de tiine Umaniste Marc Bloch, din Strasbourg,
Frana (2005), Noile miscari religioase si sectele in Romnia dup cderea comunismului si pana in prezent (magna cum
laude).
Activitate universitara:
Lector universitar titular la Universitatea Bucureti, Facultatea de Teologie Ortodox, Sociologia Religiilor, Teologie Sociala,
Sociologie Generala.
Colaborare universitara Licenta si Master, Academia Nationala de Informatii (2008-2009 ; 2009-2010) ;
Colaborare universitara Master Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala, Bucuresti (2008-2009),
Functii de demnitate publica
Secretar de Stat pentru Culte n Ministerul Culturii i Cultelor (2001 - 2004),
Membru al Colegiului CNSAS (Consiliul Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii 2005 - 2006) primul mandat.
Membru al Colegiului CNSAS (2006 - 2012) al doilea mandat.
Membru n consilii tiinifice, asociaii i organizaii interne i internaionale
1999 2003 Membru fondator al CTTOR (Conferina Tinerilor Teologi Ortodocii Romni ) .
2004 - Membru - expert n echipa de cercetare proiect european EUREL (Religia n Uniunea European), iniiat de
C.N.R.S., Paris Frana (Centre National de Recherche Scientifique - http://eurel.u-strasbg.fr/,
(http://www.eurel.info/), reprezentant tiinific pentru Romnia).
2007 - Membru fondator si Preedinte al Centrului de studii si documentare Societate, Drept, Religie, Bucureti,
Romnia.
2007 - Cercettor asociat - Membru al echipei de cercettori n sociologie religioas a Centrului de Sociologie a
Religiilor i Etic Social CSRES, Facultatea de Teologie Protestanta, Universitatea de tiine Umaniste Marc
Bloch din Strasbourg, Frana.
2008 - Membru cu drepturi depline al Societatii Internaionale de Sociologia Religiei - SISR, societate asociativa
tiinifica, cu sediul in Belgia.
2009 - Membru al Asociaiei Franceze de Sociologia Religiei-AFSR, societate asociativa tiinifica, cu sediul la Paris,
Frana.

Ordine, decoraii si decizii naionale si premii academice:
2002 Ordinul naional Serviciul Credincios in grad de Cavaler, cf. Decret Prezidenial nr. 961 din 28.11.2002.
2006 Decizia CNSAS (Consiliului Naional pentru Studierea Arhivelor Securitii), nr. 235.36 /27.06.2006 ca dl.
TNASE Laureniu : nu a fost agent/colaborator al politiei politice comuniste.
2010 Premiul Dimitrie Gusti al Academiei Romane pe anul 2010, secia sociologie, pentru lucrarea:
Pluralisation religieuse et societe en Roumanie, ed. Peter Lang, Berna, 2008.

Participri grant european:
EUREL proiect european, site interdisciplinar cu informatii stiintifice si juridice referitoare la fenomenul religios in
Europa. Informatiile sunt in permanenta verificate si actualizate. Proiectul a demarat in 2004 si se continua
si in prezent. EUREL se adreseaza comunitatii stiintifice internationale precum si administratiei europene si
oamenilor politici, reunind informatii despre Europa unita. Fiecare tara este prezenta in site, fiind
reprezentata de o personalitate tiinifica recunoscuta de comunitatea organizatoare, reprezentant care
coordoneaz la nivelul tarii lui o echipa de cercetare. Numele reprezentantului naional si ale membrilor
echipei, se afla pe lista de prezentare a membrilor corespondeni. Proiectul EUREL se bucura de autoritatea
tiinifica CNRS Paris, Frana (Centrul Naional de Cercetare tiinifica). (http://eurel.u-strasbg.fr/).
Lucrri publicate : Numeroase articole de specialitate in reviste din tara si din strintate: teologie, sociologie, ecumenism,
metodologie i pedagogie cretin; coordonare volume colective de specialitate. Participare congrese,
simpozioane, seminarii tiinifice i reuniuni interne si internaionale, de specialitate.
Lucrari de autor limba franceza, engleza
1. TANASE, Laurentiu D., Pluralisation religieuse et socit en Roumanie, ed. Peter Lang, Publications
Universitaires Europennes, Bern, Suisse, 2008.
2. TANASE, Laureniu, Study regarding the Muslim community and the Islamic Education in Romania, in, ASLAN,
Ednan (ed), Islamic Education in Europe, ed. Bhlau, Vien, 2009, pp. 367- 403.
Participri mass-media :
- participri la numeroase emisiuni de dezbatere si informare publica la posturile de radio si televiziune,
locale si naionale, pe teme privind fenomenul religios, legislaia in domeniul relaiilor Stat
Biserica, evenimente religioase si dinamica vieii religioase contemporane.
***********
Dr. Laureniu D. TNASE, Bucureti, Romnia
laurentiudtanase@gmail.com