Dezvoltarea activitatilor de agroturism in localitatea Ciocanesti ,jud Suceava

Agroturismul este activitatea de primire i ospitalitate realizat de ntreprinztorii agricoli

individuali sau asociai precum i de familiile lor utiliznd propria ntreprindere (gospodrie,
exploataie) sau una nchiriat astfel nct activitatea desfurat s fie ntr-un raport de
complementaritate cu activitile aferente cultivrii terenului, silviculturii i creterii animalelor,
acestea treuind sa constituie i n continuare activiti principale!
Agroturismul este capail s valorifice excedentul de cazare existent n gospodria rneasc
prin implicarea turitilor n viaa gospodriei i furnizarea acestora de servicii si activiti (mas,
cazare, interaciune cu mediul socio-natural) proprii gospodriei rneti, fr a-i contura acesteia
specificul!
"urismul rural (agroturismul) din #udetul $uceava detine o pondere consideraila! Acesta este
concentrat n #urul zonelor %atra &ornei, 'mpulung (oldovenesc, )utna, *ura +umorului si n
general n localitatile nvecinate manastirilor!

"urismul rural din #udetul $uceava se caracterizeaza prin mai multi factori determinanti, dintre
cei mai importanti factori am putea aminti, calitatea peisa#ului natural si numeroasele oiective
turistice de factura religioase! -a acestea se adauga calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor
izvoare cu apa minerala!
.n element cheie este ospitalitatea oamenilor,
aceasta trasatura fiind definitorie pentru
ucovineni! &atorita unui exces de spatiu n
gospodariile taranesti (mai ales n zona de munte a
#udetului) exista posiilitatea gazduirii turistilor n
gospodarie, acestora oferindu-se camere aran#ate si
moilate n stil ucovinean traditional, cu elemente
folclorice de o valoare deoseita! &emn de retinut este
faptul ca n cadrul gospodariilor agroturistice sucevene,
turistii au ocazia sa serveasca produse alimentare /001
naturale, fara aditivi, conservanti sau compusi chimici
sintetici!
2 caracteristica a agroturismului din #udetul $uceava este faptul ca valorifica n ntregime
produsele realizate n gospodarie! 'eea ce este, nsa, specific, este reprezentat de faptul ca turistul are
posiilitatea sa serveasca din preparatele culinare si auturile specifice zonei, unele dintre ele fiind
unice! (uti turisti se rentorc pe aceste meleaguri tocmai pentru a se rentlni cu aceste produse! Au
devenit, de asemenea, foarte cunoscute si apreciate, curele de produse alimentare naturale, curele de
plante medicinale!
.n alt element atractie pentru turismul rural este artizanatul, traditiile si oiceiurile locale!
"otusi, pentru turismul rural se manifesta nca o cerere relativ scazuta, aceasta situatie fiind
determinata de lipsa mi#loacelor financiare (n rndul turistilor romni) si de insuficienta promovare
(n rndul turistilor straini)!
Potentialul turistic al spatiului rural din localitatea Ciocanesti
'adrul natural si totodata pitoresc de munte si deal al comunei 'iocanesti din #udetul $uceava
este un cadru lipsit de poluare dar cu numeroase atractii turistice din cele mai variate care permit
realizarea unor oferte diversificate si personalizate si posiilitatea satisfacerii unei palete largi de
motivatii turistice! 3lementele de flora, fauna, peisa#ele incantatoare, formele de relief atractive,
rezervatiile naturale determina o multitudine de posiilitati pentru parcticarea agroturismului in
aceasta zona!
'adrului natural al comunei i se alatura si cel folclorico-etnografic caracterizat prin
autenticitate si originalitate, reprezentat fiind prin folclor si oiceiuri, saratori populare, mestesuguri
si valori arhitecturale populare!
$atul turistic reprezinta acea asezare rurala pastratoare de valori si traditii etnografice si
folclorice avand un ogat trecut istoric si care indeplineste functia de cazare si asigurarea hranei
pentru turistii care viziteaza aceste sate sau care petrec un se#ur in zona respectiva
'omuna 'iocanesti este formata din doua sate turistice, 'iocanesti si 4otos amplasate intr-un
cadru natural de exceptie, straatute de raul 4istrita Aurie ce are un deit generos, conferindu-i un
pitoresc aparte! Accesiilatatea usoara determinata de caile rutiere, feroviare si aeriene din apropierea
zonei precum si alimentarea cu apa curenta, curent electric,
incalzire si cai de comunicatie moderne incadreaza comuna
'iocanesti in tiparul localitatii turistice!
'omuna 'iocanesti este o comuna muzeu, aici toate casele
au decoratiile exterioare diferite intre ele! )ort popular de
exceptie(chimire,cusaturi)! "raditiile folclorice ale zonei sunt de
exceptie, impletire de istorie prin reeditarea descalecarii lui
4ogdan-%oda in satul 'iocanesti si activitati ale zilelor noastre-pescuitul de pastravi sunt alte aspecte
ce contriuie la atriuirea denumirii de sat turistic! *azdele comunei 'iocanesti intampina cu
ospitalitate turistii si ii invita sa traiasca in spiritul ucovinean in propriile gospodarii!
'iocanestiul este consierat un sat turistic pescaresc si de interes vanatoresc deoarece an de an
are loc aici 5estivalul 6ational al )astravului, unic in 3uropa! Astfel, alaturi de posiilitatiile de
cazare sunt organizate diferite forme de agrement precum pescuitul in apele repezi ale 4istritei Aurii
sau vanatoarea in padurile dese din zona!

Conditii pentru dezvoltarea turismului rural si agroturismului
7n urma studiilor efectuate in 4ucovina se desprind urmatoarele concluzii mai importante,
- -ocalitatea 'iocanesti, #udetul $uceava, prin peisa#ele sale naturale, dispune de un grad
ridicat de potentialitate privind desfasurarea serviciilor de turism si agroturism8
- -ocalitatea 'iocanesti se afla la o distanta de aproximativ 9/ :m de %atra &ornei, o
renumita statiune alneo-climaterica care trateaza oli de inima, dar si o statiune alpina de schi, cu cea
mai lunga partie de schi din ;omania <,000 m! Apa din aceasta zona este atat de pura incat este
imuteliata su numele =&orna= ceea ce constitue un avanta# din acest punct de vedere8
- 2 forma de atractie a turistilor o considera activitatile mestesugaresti din localitate, care sunt
vii prezente in peste >01 din gospodarii, precum si multitudinea de oiective si trasee turistice
existente pe o raza de circa 90-9> ?m!
- *rupa de produse agroalimentare este foarte variata, legume, zarzavaturi, fructe, lapte si
produse lactate, carne si produse din carne etc toate ecologic produse8
- 7n ceea ce priveste gradul de dotare al gospodariei, putem spune ca @01 dintre gospodarii au
grupul sanitar in incinta casei si A01 in curtea gospodariei, insa multi dintre ei dorind ca in viitorul
apropiat sa amena#eze grup sanitar in casa8 A01 din gospodarii pot pune, in acest moment, la
dispozitia potentialilor turisti grupuri sanitare utilate cu caina de dus si apa calda mena#era, iar
incalzirea spatiilor de dormit sunt incalzite in procent de /001 prin soa de teracota8
- 7n ceea ce priveste sursa de apa potaila, se constata ca aproape /01 dintre gospodarii
folosesc fantana si numai B01 reteaua comunala
- -ocuitorii comunei 'iocanesti considera ca agroturismul reprezinta o sansa de crestere si
dezvoltare economica a gospodariilor acestei zone, pentru unii dintre acestia, fiind chiar unica solutie
de relansare economica8
- 7n urma prelucrarii rezultatelor s-a constatat ca un numar impresionant de gospodarii (CD1)
doresc sa intre in circuitul agroturistic pentru practicarea serviciilor acestor forme de turism8
&in cele prezentate pana acum, putem spune ca zona 'iocanesti $uceava poate fi considerata o
alternativa pentru practicarea tuturor formelor de turism, intrucat dispune de toate conditiile necesare
asigurarii unui confort minim, in ceea ce priveste peisa#ul, mediul nepoluant, oiective si atractii
turistice, traditii, ospitalitate, meniuri traditionale naturale etc in vederea promovarii si dezvoltarii in
aceasta zona a serviciilor de turism!
Stadiul actual de dezvoltare a turismului rural
'iocanestiul pare un simplu sat de munte,
insa locuitorii au facut din comuna lor un adevarat
oiectiv turistic! )ensiunile traditionale din
'iocanesti precum si (uzeul $atului, casele pictate,
frumusetea impre#urimilor si ospitalitatea satenilor
lasa o impresie profunda vizitatorilor!
Acesta nu este un loc pentru cei care cauta o
cazare de lux deoarece conditiile de cazare sunt
simple dar camerele sunt foarte curate si primitoare,
calduroase iarna, iar aile au accesorii moderne si
apa calda pe tot parcursul anului! 'iocanestiul ofera o
experienta de neuitat atat pentru ochi cat si pentru suflet si reprezinta o destinatie de concediu foarte
accesiila financiar!
4aza de cazare si alimentatie este diversificata! 3xista insa peste <0 de gospodarii care
functioneaza in regim de pensiune!
PENSIUNEA DORO!EI
'ategorie,EE
6r! camereF6r! locuri cazare,/-9
PENSIUNEA "ORARU #AUREN!IA
'ategorie,EE
6r! camereF6r! locuri cazare,/-A
PENSIUNEA $AR%A "ARIA $ERA
'ategorie, EE
6r! camereF6r! locuri cazare,9-A
PENSIUNEA CANDREA DAINA
'ategorie,/ 5-2A;3
6r! camereF6r! locuri cazare,9-A
PENSIUNE CRACIUN DANA
'ategorie,9 (A;*A;3"3
6r! camereF6r! locuri cazare,9-A
PENSIUNE "I&A#CIUC O#%U!A
'ategorie,9 (A;*A;3"3
6r! camereF6r! locuri cazare,>-/0
PENSIUNE !URIS!ICA %IOSAN %EOR%E!A CA!A#INA
'ategorie,9 5-2;7
6r! camereF6r! locuri cazare,9-A
PENSIUNE !URIS!ICA IS!RA!E A' NIS!OR
'ategorie,9 5-2;7
6r! camereF6r! locuri cazare,>-/<
PENSIUNE !URIS!ICA URSAC&E AN%E#A
'ategorie,9 5-2;7
6r! camereF6r! locuri cazare,9-A
7n 'iocanesti turistii se pot ucura de un concediu plin de activitati de vacanta si programe
turistice pe tot parcursul anului! 3ste locul ideal de a petrece clipe de neuitat impreuna cu familia!
)rivelistile muntilor sunt foarte accesiile putand fi explorate fie cu piciorul, fie cu icicleta sau pe
calG $e poate calatori cu pluta pe 4istrita Aurie! *radul de inclinare treptata al muntilor din
impre#urimi face din 'iocanesti locul perfect al schiorilor incepatori neinfricati! )entru schiorii
experimentati exista posiilitatea de a schia =la lier=, masini "axi $noH va vor duce in varful
muntelui! -upii, ursii, vulturii, mistretii, cerii, impreuna cu peisa#ul fantastic si lumina perfecta
datorita asentei poluarii din zona, fac din aceasta comuna un loc incrediil pentru fotografii
profesionisti si amatori! "uristii pasionati de flori rare vor gasi aici cea mai mare rezervatie naturala
de rhododendron din 3uropa!
'omuna 'iocanesti este punct de plecare in vacante montane spre masivul $uhard, 2cina
(estecanis si )arcul 6ational (-tii ;odnei! 'onditiile pentru pescuitul =la musca= al pastravului in
comuna 'iocanesti sunt perfecteG Atat de ogate in peste sunt apele 4istritei Aurii, ca localnicii tin in
fiecare an 5estivalul 6ational al )astravului si un concurs de pescuit!
Organizarea si dezvoltarea tursimului rural si agroturismului
2rganizarea si dezvoltarea turismului rural si a agroturismului este o activitate complexa, care
cuprinde domenii legate atat de organizarea structurala cat si de identificarea si clasificarea
pensiunilor, informarea si orientarea turistilor, agrementul si animatia!2rganizarea agroturismului
presupune o serie de activitati concertate din partea Asociatie "uristice precum, crearea de structuri
organizatorice- Asociataia Iudeteana de "urism ;ural $uceava si 5ederatia 6ationala a Asociatiilor de
"urism ;ural, organizarea sistemului de informare a turistilor prin infiintarea unui 'entru de
7nformare "uristica care contriuie la promovarea comunei
pe plan turistic, cat si a pensiunilor agroturistice din
comuna!&e asemenea sunt instalate panouri si indicatoare
pentru orientarea turistilor spre pensiuni iar atractiile turistice
naturale sunt semnalizate in mod corespunzator!
Agrementul in comuna 'iocanesti reprezinta o
componenta esentiala a vacantelor in spatiu rural! (ediul
rural din 'iocanesti ofera o mare varietate de posiilitati de
destindere precum plimari pe cai, drumetii, excursii pe
icicleta, deplasari recreative, pescuit =la musca=, plimari cu
pluta pe 4istrita, derdelus, schi la lier etc!
2cupatiile traditionale ale fermierilor atrag turistii urmarindu-se implicarea acestora in
desfasurarea lor sau initierea in activitati de mestesuguri sau in folclorul muzical sau artizanat!
SCUR! IS!ORIC A# CO"UNEI CIOCANES!I
'omuna 'iocanesti este atestata documentar din anul
/A00, intr-un hristov prin care se consemneaza primirea
muntelui $uhard, de catre Alexandru cel 4un, de la doamna sa
Ana, ca danie de domnie!
'iocanesti a fost prima asezare locuita aparuta in cale
ctitorilor (oldovei, incepand cu 4ogdan si &ragos,
intemeietorul de tara, pana la $tefan cel (are si $fant, in
secolul al J%-lea si continuand cu alti domnitori ai (oldovei
care au venit in 'iocanesti, unde, pe langa suflet romanesc, au
gasit mesteri faurari pentru armele lor! &e aici vine si denumirea comunei 'iocanesti, de la mesterii
Kciocanari de armeK din atelierele lui $tefan cel (are, din aceasta zona, care l-au a#utat sa
apere si sa pastreze pentru noi si pentru Kurmasii urmasilor nostri, pamantul sfant
si roditor al (oldovei!
Acesta este un loc al apelor repezi de munte si al florilor rare si salatice! -egende pline de
mister se gasesc in aundenta in cea mai frumoasa comuna a ;omaniei! Acesta este un loc care te va
face sa te simti ine! 3ste imposiil sa nu fii fermecat de aerul de munte si deliciile naturii!
$ituat in regiunea 4ucovina, pe valea 4istritei Aurii, 'iocanesti este o destinatie de vis, fara
nimic artificial, fara surse de poluare, unde toata mancarea este proaspata si organica! Acesta este un
loc al artei populare si al festivalurilor de la munte! 5iecare casa este decorata cu un model unic din
flori si figuri geometrice, inspirat din folclorul local, care se imina perfect cu decorul natural al
mediului incon#urator!
ASE(ARE
'omuna 'iocanesti este situata in nordul ;omaniei, in regiunea 4ucovina, in partea de sud
vest a #udetului $uceava, la o altitudine cuprinsa intre D>0m - BA0m, in dreapta ( la 3 ) de arcul
'arpatic8 delimitari , la % mtii $uhardului si mtii 4istritei, la 6 2cina (are, 5eredeului si granita cu
.craina, la 3 podisul $ucevei8

"eritoriul comunei are o suprafata de B!BB>,0C ha, are o forma alungita, dispusa
de o parte si de alta a raului 4istrita Aurie, in azinul superior al raului 4istrita,
cuprizand sectorul de vale, cu alia ma#ora si terasele, arie in care se afla satele
componente 'iocanesti si 4otos si zone de versant si culme! 'omuna 'iocanesti se invecineaza la
nord cu comuna 'irliaa, la nord-est cu comuna 5undu (oldovei, la est cu comuna )o#orita, la sud
cu comuna 7acoeni, la sud vest cu comuna &orna 'andrenilor, iar la vest cu comuna 'osna!
'omuna 'iocanesti are in compunere satele 'iocanesti si 4otos situate de amele
parti ale raului 4istrita si a drumului national /D, pe o distanta
de /@ ?m!
&in suprafata totala a comunei 'iocanesti, de B!BB>,0C
ha, satul 'iocanesti dispune de >!BBB,00 ha iar satul 4otos de
<!BB@,0C ha!
CAI DE ACCES)
'omuna 'iocanesti se afla situata in zona defavorizata
KLona (iniera 4ucovinaK, pe o artera de circulatie importanta,
tocmai in mi#locul sectiunii montane pe care o straate &6 /D,
prin curmatura dintre 7acoeni si pasul )rislop care face legatura intre nordul (oldovei si Ardeal!
)rincipala cale rutiera ce traverseaza comuna este &6 /D 7acoeni - 'arliaa - 4orsa, ce traverseaza
satele 'iocanesti si 4otos!
M &69A-&69D-&69-&69B-&69-&6/CA 7asi - ;adauti
M &6/CA-&6/C ;adauti - $ucevita - %atra (oldovitei - (estecanis - %atra &ornei
M &69 - &6/C $uceava - )altinoasa - *ura +umorului - 5rasin - 'lung(oldovenesc - (estecanis -
%atra &ornei
M &6/' - &6/C 'lu#6apoca - 4istrita - %atra &ornei
M &6/> - &6/@ - &6/C "argu(ures - %atra &ornei
M gari pe toata lungimea zonei, de la 3st la %est ( %atra &ornei, 7acoeni, , )o#orita, (oldovei, %ama,
*ura +umorului etc) 8 se poate calatori cu trenu atat dinspre (oldova ( $uceava ) , cat si dinspre
"ransilvania, calea ferata trecand muntii prin vaile raurilor8 Adresa de internet pentru informatii
suplimentare, informatii '5; Adresa de internet pentru informatii suplimentare, HHH!autogari!ro
Aeroportul $uceava $alcea este cel mai apropiat! $unt zoruri locale din aeroportul
international 2topeni (+! 'oanda) 4ucuresti catre aeroportul $uceava! Adresa de internet a
aeroportului pentru informatii suplimentare este, HHH!aeroportsuceava!ro
Alt aeroport, 'lu# 6apoca! $unt zoruri zilnice din aeroportul international 2topeni (+! 'oanda)
4ucuresti catre aeroportul 'lu# 6apoca! Adresa de internet a aeroportului pentru informatii
suplimentare este, HHH!airportclu#!ro
CONDI!II NA!URA#E
Lona preponderent sumontana, montana si de podis, cu asezari rurale de traditie pe vaile
raurilor si la poalele muntilor si podisului cu peisa#e de asm, cu un climat temperat continental si
variatii in functie de relief! (asele din vest si nord vest isi pierd din umiditate cand trec 'arpatii, deci
neulozitatea este mica! .neori e seceta vara si ierni friguroase! "emperatura e de NB-/0 ' mediu
anual!

'omuna muzeu este traversata de raul 4istrita Aurie intr-un peisa# super'
'iocanestiul are o suprafata agricola de 9!/>0,<A ha (arail AA,/< ha, pasuni /!/<@,C@ ha, fanete
B@B,A> ha), o suprafata de paduri de C!A00,DC ha, ape si alti in suprafata de D0,00 si alte tipuri de
terenuri in suprafata de <@<,D@ ha!
5lora si fauna,
2 frumoasa podoaa a acestor tinuturi a fost si va ramane
intotdeauna padurea de rad si molid care adaposteste o fauna ogata! 5lora
roditoare a muntilor si pasunilor dau o calitate cu totul deoseita produselor
de lapte si carne - produse cu adevarat iologice, nepoluate!)adurea de
conifere cu fond faunistic ca si in comuna vecina 'arliaa adaposteste
animanle precum rasi, cocosi de munte, ursi!
'onform datelor din anul 900<! populaia stail a comunei
'iocneti este de /@00 de locuitori, mprit n satele componente dup
cum urmeaz,
/090 persoane n satul 'iocneti8
>A0 persoane n satul 4oto!
&up lima matern, toi locuitorii sunt voritori de lima romn!
On funcie de ocupaiile locuitorilor, avem urmtoarele categorii,
elevi, studeni P /D/8
precolari nscrii la grdinie P @C8
agricultori P AAD8
salariai P <<08
cadre didactice i alte categorii de intelectuali P >A!
-ocuitorii acestor meleaguri au pastrat cu sfintenie ocupatiile traditionale,
cresterea animalelor, exploatarea fondului forestier, proand capacitatea de
adaptare a populatiei si factorii spefici de mediu!
CONDI!II ECONO"ICE
$ituata pe frumoasa vale a 4istritei Aurii, una din vechile indeletniciri ale localnicilor din
'iocanesti a fost cernerea aurului din nisipurile aurifere ale apelor 4istritei, prin procedeele empirice
ale vremii, folosind pielea de oaie! )relucrarea acestei pretioase ogatii avea loc in satul 'iocanesti,
unde erau asezate atat topitoria cat si atelierele!
Activitatile zonale ale comunei 'iocanesti sunt, agricultura
si zootehnia - cresterea animalelor iar ca si activitati economice, exploatarea si prelucrarea lemnului,
agroturism!
On comuna functioneaza / moara de porum, 9 aatoare, / presa de ulei, < ateliere lemnarie, /
darac, 9 ateliere fierarie, / ferma piscicola, / rutarie! 5ondul funciar al comunei n suprafata de
9!/>0,<A ha cuprinde, teren arail AA,/< ha, pasuni /!/<@,C@ ha, fanete
B@B,A> ha! )e langa acestea luciul apei este de D0 ha iar suprafata de paduri
de C!A00,DCha! 'ulturile agricole cultivate cu precadere sunt paioasele, gru,
orz, ovaz si plante prasitoare, sfecla de zahar, sfecla fura#era, cartofietc!
'omuna detine suprafete de pa#isti, pasuni, fnete efectivele de
animale sunt ntr-o continua scadere! "ransporturile se realizeaza prin
mi#loace auto, pe raza comunei existnd o singura sosea asfaltata, restul fiind
neasfaltate! Activitatea comerciala pe plan local se realizeaza prin societati
comerciale private! On comuna exista posta, centrala telefonica, televiziune
prin calu, farmacie, cainet stomatologic, precum si un dispensar medical uman care asigura
cerintele cetatenilor!
Asistenta sanitar-veterinara este asigurata de un dispensar veterinar unde si desfasoara
activitatea un medic veterinar si trei tehnicieni! 7n comuna 'iocanesti funtioneaza numeroase si
importante unitati cu caracter
social-cultural, 9 gradinite cu program normal in satele 'iocanesti si 4otos, 9 scoli
cu clasele 7-%777 ('iocanesti) si cu clasele 7-7% (4otos), -udoteca K5urnicaK
'iocanesti (singura din ;omania), 'asa de 'ultura K5lorin *heicaK 'iocanesti,
4ilioteca comunala K5lorin *heicaK 'iocanesti, 'ominul 'ultural 4otos, 'asa
(uzeu K"aran -eoninaK 'iocanesti!
PO!EN!IA# !URIS!IC
"ipurile de turism ce pot fi inatlnite in aceasta zona sunt, agroturism, montan, sumontan,
rural cultural, stiintific, recreere, odihna activa , ciclism etc!
7n satul 'iocanesti exista o iserica ortodoxa din lemn, construita in secolul J7J-lea, in anul
/D>B! 'omuna 'iocanesti pastreaza ogate si nealternate fonduri etnografice, folclorice si marturii
despre stravechile ocupatii ale locuitorilor acestor meleaguri, despre datini si oiceiuri, cantece si
dansuri, arta portului popular, mestesuguri artistice! 'ostumul popular, este specific zonei etnografice
a tarii &ornelor, care se distinge prin camsa femeiasca cu altita, aticul de pe cap cu
motive geometrice, catrinta tesuta si varste si motive florare rodate cu acul!
'ostumul aratesc se distinge prin camasa ala cu roderie ala de matase, itari
din lana si chimir de piele rodat cu margele colorate! 'a piesa comuna pentru
portul femeiesc si pentru cel aratesc, se disting ondita rodata cu motive
florale colorate!
(iscarile artistice din cadrul comunitatii ciocanestene sunt ine conturate de catre
Asamlul folcloric K4istrita AurieK si Asamlul folcoric de copii si tineret
K4istricioaraK! 7n 'iocanesti apare periodicul cultural - informativ KIurnalul de
'iocanestiK!
7n comuna 'iocanesti funtioneaza numeroase si importante unitati cu caracter
social-cultural, 9 gradinite cu program normal in satele 'iocanesti si 4otos, 9 scoli
cu clasele 7-%777 ('iocanesti) si cu clasele 7-7% (4otos), -udoteca K5urnicaK
'iocanesti (singura din ;omania), 'asa de 'ultura K5lorin *heicaK 'iocanesti,
4ilioteca comunala K5lorin *heicaK 'iocanesti, 'ominul 'ultural 4otos, 'asa
(uzeu K"aran -eoninaK 'iocanesti, dispendar medical, cainet stomatologic,
farmacie!!
O*iective) 'omuna (uzeu 'iocanesti este o statiune de
turism de interes local unde se intalnesc urmatoarele oiective
turistice 4iserica ortodoxa din /CC@ din satul 'iocanesti, 4iserica
ortodoxa KAdormirea (aicii &omnuluiK din satul 4otos, doua schituri
cu hramulK$f! 'ruceK si K$f! Apostoli )etru si )avelK, rezervatia
naturala K;hododendronK (u#or de munte), rezervatia naturala de
cocos de munte P $corusul! Aceste rezervatii sunt amplasate in zona
(untilor $uhard pe %alea 4istritei Aurii!
7n comuna turitica 'iocanesti a fost infiintat si un 'entru de
7nformare "uristica care contriuie la promovarea comunei pe plan turistic, cat si a pensiunilor
agroturistice din comuna!
)rincipalele atractii,
5estivalul 6ational al 2ualor 7ncondeiate
5estivalul 6ational al )astravului
)limari pe cai
&rumetii cu rucsacul in spate
3xcursii pe icicleta
&eplasari recreative
)escuit =la musca=
)limari cu pluta pe raul 4istrita Aurie
5otografie
$anius
$chi
4otanica
'iocanesti este gazda estivalului National al Oualor
Incondeiate care se desfasoara anual si unde artisti de pe tot teritoriul
;omaniei se aduna pentru a participa la concursul decorarii celui mai
frumos ou din ;omania!
2 adevarata comoara a culturii populare ;omanesti, mestesugul
inchistrarii oualor este o arta traditionala precrestina! 3ste strans legata de
arta roderiei si a decorurilor care se gasesc pe costumele nationale! "oate
aceste arte transforma un lucru ordinar intr-un lucru deoseit de frumos!
(eseria se invata in familie si se transmite din generatie in generatie! )entru ochiul expert exista o
aundenta de creativitate exprimata prin diverse tehnici de lucru si stiluri personale! 'ei neinitiati vor
descoperi o saratoare a culorilor, un adevarat test al radarii si o pasiune unica ce incanta vazul si
sufletul! 'ele mai importante aspecte ale inchistrarii oualor sunt tehnica folosita la decorare si
calitatea liniilor trase!
.n artist poate decora intre cinci si douazeci de oua pe zi, aceasta depinzand de nivelul de
experienta! 2ul este golit cu o seringa si spalat inainte de a se incepe lucrul pe el! $e poate spune cu
usurinta de unde provine fiecare ou decorat atat din stilul folosit cat si din cominatia culorilor!
Artistii din 'iocanesti folosesc tehnica cerii de aline, in care fiecare strat de ceara ascunde culoarea
anterioara iar oul este scufundat pe rand in diverse culori! 5ondul cromatic dominant este negru la
'iocanesti, pe care se vede o ogatie de ornamente in al, galen, portocaliu, adaugandu-se
intotdeauna si putin rosu! 2uale de strut dau rezultate spectaculoase, prin dimensiunile lor gigantice
creeaza o senzatie vizuala neoisnuita, insa indiferent de dimensiunea oualor, fie ca sunt de gasca, de
rata sau de strut, noi talente sunt descoperite in fiecare an, ca si tehnici originale si inventive, de
exemplu pictarea oului in interior si nu in exterior!
2ul este simolul fundamental al dragostei! 3ste considerat a fi simolul care detine misterul
fertilitatii si care exprima frumusete, armonie si perfectiune!
estivalul National al Pastravului care are loc anual in
comuna 'iocanesti a inceput sa capete recunoastere internationala!
5iind singurul festival al pastravului din 3uropa, din ce in ce mai
multi turisti si pescari iau cu asalt comuna 'iocanesti in fiecare an
de saratoarea =$antei (arii=! Anul trecut numarul turistilor care au
participat la festival a depasit numarul oamenilor care locuiesc in
comuna!
-a intrarea in 'iocanesti vizitatorii sunt intampinati cu paine
si sare, o veche traditie romaneasca! 5eciorii satului vor straate
mandrii satul, infipti in seile cailor de parada si purtand costume
traditionale autentice! $e va organiza un concurs de pescuit, un
concurs gastronomic, un concurs pentru cea mai frumoasa gradina cu flori, cea mai frumoasa
gospodarie si cel mai frumos costum national, cat si un concurs de snoave si glume pescaresti!Are loc
o degustare de vin si gratar la marginea padurii, precum si o plimare cu pluta pe 4istrita, foc in aer
lier seara, cu muzica si dans, artificii si multe alte surprize!=5estivalul este saratoarea curateniei,
pentru ca pastravul este regele apelor curate!
5iecare casa in 'iocanesti este decorata in exterior cu motive florale si geometrice! 3xista o
regula nescrisa care spune ca nici o casa sa nu semene cu cealalta, ceea ce face ca fiecare model de
casa sa fie cu adevarat unic in lumeG Acest lucru face parte din identitatea comunei! 7nventatorul
acestui stil a fost &umitru "omoiaga, un constructor foarte respectat in sat, a carui sotie (aria era
foarte priceputa in arta roderiei pe costume nationale si l-a inspirat in arta decorarii!
)rima casa, decorata chiar de &umitru in /B@A este acum casa muzeu a comunei! 3l si-a
invatat fiii si fiica aceasta arta a decorarii caselor! 5ata lui, $ilvia, inca mai invata oamenii din sat
tehnica decorarii caselor!
&e aceea fiecare casa din 'iocanesti este decorata intr-un mod unic si acest lucru impreuna cu
faptul ca se afla intr-un peisa# mirific definesc comuna ca fiind cea mai frumoasa si mai romantica din
;omania!
$ezonul turistic in cornuna 'iocanesti, are un caracter permanent! "raseele turistice extraordinare
prin frumusetea locurilor, sunt,
"raseul turistic 4rezuta
-%f! "olovanu - < ?m8
-2cina (estecanisului - @ ?m8
-'aana (estecanis! - C ?m,
"raseul turistic )araul $uti
- )laiul "arsului - 9,> ?m8
- 4atca "arsuiui - A ?m8
- 4atca sesii $uhard - @ ?m!
"raseul turistic ;ecele
- )laiul lui 7van - A ?m8
- $chitul $fanta 'ruce - @ ?m8
- (untele $uhard - C ?m8
- %arful 5arauani - > ?m,
'omuna-muzeu 'iocanesti si, de acum, Kcapitala a culturii traditionale din 'arpatiK dispune
de un calendar propriu de evenimente culturale si de divertisment care cuprinde, programe de Anul
6ou, 'raciun, 4ooteaza, )aste, hramuri isericesti ($chitul 4otos, 4iserica 'iocanesti, 4iserica
4otos, (anastirea $uhard), 'upa $uhard - sporturi de iarna (feruarie), 5estivalul 6ational al 2ualor
7ncondeiate (feruarie), 'ocosul de munte la rotit (aprilie), $aratoarea rhododendronului (inflorirea
u#orului de munte, iunie-iulie), 5estivalul 6ational al )astravului (august), )luta pe 4istrita (august),
4oncanitul cerului si 4almos la rascolul stQnii (septemrie), "oamna la 'iocanesti (octomrie), 4alul
gospodarilor (lasatul secului), $olii lui (os 6icolae (@ decemrie) etc!
CONDI!I#E DE DE($O#!ARE A A%RO!URIS"U#UI CO"UNEI CIOCANES!I
$unt asteptati investitori interesati pentru constructia si modernizarea, partilor de schi,
pensiunilor turistice precum si investitori in domeniul prelucrarii lemnului, in special farici de
moila!$e pot inchiria, concesiona si vinde imoile!
)roiectele de investitii urmaresc dezvoltarea
infrastructurii locale - modernizarea de drumuri
comunale
si infiintarea unei micro-statiuni alneoclimaterice
prin folosirea plantelor medicinale
'asele din aceasta zona se individualizeaza
prin zugraveala exterioara! 4ogatia oiceiurilor si
traditiilor conservate si respectul pe care localnicii il
acorda acestora, unicitatea in mai multe privinte -
intre care motivele traditionale sculptate pe fatade,
costumul popular, stilpii ornati ai portilor, ouale
incondeiate, oiceiurile legate de pastorit, plutarit,
pescuit, prelucrarea lemnului, minerit si prelucrarea metalelor pretioase etc! -, frumusetea naturala a
locului si istoria lui, ospitalitatea locuitorilor, saratori si petrecerea lor, viata spirituala, institutii si
manifestari culturale (precum (uzeul 2ualor 7ncondeiate si 5estivalul 2ualor 7ncondeiate), interesul
si pretuirea aratate de vizitatori, incura#area si sustinerea din partea unor personalitati si institutii etc!
CONC#U(II
Activitatea agroturistic se prezint ca una dintre modalitile de existen, o form
complementar de folosire optim a resurselor din gospodria rural i din zon, cominat cu un
complex de servicii , n interiorul i n exteriorul gospodriei, orientnd producia agricol n scopul
realizrii dezideratelor unui agroturism eficient i modern!
"urismul rural n general i agroturismul sunt considerate ca fiind opiuni promitoare pentru
viitor deoarece astfel se poate realiza o dezvoltare economic a localitilor cu specific predominant
agricol i silvic, cu consecine favoraile asupra atragerii i meninerii populaiei n mediul rural,
impulsionrii activitii agricole n regiunile defavorizate din punctul de vedere al resurselor naturale
i dezvoltrii sociale i culturale !