1

SALMONICULTURA
Specii secundare: Zglavoaca(cottus gobio); Boisteanul(!o"ineus !o"ineus);
#$in%elul(Ne&ac!ilus ba$batulus); M$eana v'n(t((Ba$bus &e$i%ionalis eten)i);
C!isca$ul (eu%onto&)*on %an+o$%i); Bel%ita(Albu$noi%es biunctatus);
Scoba$ul(C!on%$osto&a nasus); Cleanul(leucius ce!alus); o$cuso$ul (gobio gobio);
M$eana(ba$bus ba$bus); Obletele &ic(albu$nus albu$nus)
Cap.1 Functiile principale ale pestilor
, -estii sunt +iinte cu sange $ece (au te&e$atu$a &e%iului acvatic);
, -estii %in aele %e &unte +ac a$te %in .a&/ Sal&oni%e0 ca$acte$i*ata $in e"istenta unei
a$iioa$e %o$sale0 situata %easu$a co*ii0 nu&ita inotatoa$e a%ioasa sau no%alca;
1.1 Nutritia
, i&e%iat %ua naste$e !$ana uietului este asigu$ata %e unga vitelina;
, %ua 1,2 sata&ani uietul incee sa,si caute singu$ !$ana (o$ganis&e ani&ale la estii
$aito$i sau vegetale si ani&ale la cei asnici);
, sal&oni%ele sunt esti $aito$i0 in tine$ete !$ana +iin% este constituita %in lancton0
vie$&i0 &elci0 c$ustacee0 ia$ ca a%ulti consu&a vie$&i0 la$ve0 insecte0 c$ustacee0
a&+ibieni0 &ici &a&i+e$e (soa$eci)0 esti (canibalis&ul +iin% +$ecvent);
, -o+ta %e &anca$e a estilo$ este con%itionata %e3 te&e$atu$a aei (va$iabila in +unctie
%e secie)0 cantitatea %e o"igen %i*olvat %in aa (4,5 c&
6
7lit$u)0 aci%itatea aei (neut$a);
1.2 Reproducerea
, in&ulti$ea sau e$ioa%a %e %eune$e a ic$elo$ (oula$ boiste sau bataie) a$e loc toa&na
(ast$av in%igen0 ast$av %e lac0 ast$av +antanel0 co$egon) sau $i&ava$a (ast$av
cu$cubeu0 lost$ita0 lian);
, &atu$itatea se"uala se $eali*ea*a la 8,1 ani la ast$av si lian0 2,9 ani la lost$ita;
, +ecun%atia este e"te$ioa$a0 ic$ele (culoa$e galbena,o$tocalie) sunt %euse la coa%a
baltilo$ in g$oi +acute cu coa%a %e cat$e +e&ela in &ai &ulte $e$i*e int$,o *i sau in &ai
&ulte *ile/ Ic$ele sunt st$oite cu lati %e cat$e unul %int$e &asculi ia$ incubatia este in
+unctie %e te&e$atu$a aei (8,2 luni la ast$av in%igen si lian0 8:,6: *ile la lian si
lost$ita)/
Cap.2 Salmonidele care fac obiectul cresterii artificiale
2.1 Pastravul indigen
(Salmo trutta fario)
, B$o;n t$out0 T$uite co&&une0 Bac!+o$elle0 T$otta eu$oea
2.1.1 Raspandire
, %in vestul <u$oei ana la M,tii U$al0 A+$ica %e No$% (Alge$ia0 Ma$oc)0 Asia Mica;
, int$o%us in A&e$ica %e No$%0 In%ia0 A+$ica0 Noua Zeelan%a0 Ma%agasca$;
, in Ro&ania ocua 11/2:: =& %in totalul %e 14/2:: =& ae %e &unte si aa$e in 42
lacu$i aline si %e ba$a> (natu$al sau int$o%us a$ti+icial)/
2.1.2. escriere
1
8
, co$ in +o$&a %e +us0 tu$tit late$al0 acoe$it cu sol*i &a$unti0 cu linia late$ala utin
$onuntata cu 11:,182 sol*i in lungul ei0 b$un e sate0 alb &u$%a$ e +lancu$i si bu$ta;
satele si +lancu$ile sunt $esa$ate cu uncte neg$e sau b$un,inc!is0 a&estecate cu stelute
$osii incon>u$ate %e inele alb,galbui;
, caul lisit %e sol*i0 &a"ila$e ute$nice $eva*ute cu %inti (&a"ila$ul in+e$io$ la
e"e&la$ele bat$ane si in ti&ul boistei este %eseo$i cu$bat in sus);
, inotatoa$ele sunt $otun>ite0 inotatoa$ea co%ala scobita in tine$ete si %$eata la
e"e&la$ele bat$ane;
2.1.! "ocul de trai si #rana
, ae li&e*i cu te&e$atu$a %e 18,19
o
C va$a si 1,6
o
C ia$na0 cu o"igen %i*olvat ?,18
&g7l (suo$ta e$ioa%e scu$te cu ae tulbu$i);
, a$e nevoie %e a%aost0 locu$i %e an%a (bolovani0 $a%acinile a$bo$ilo$ %e e &al0 a$bo$i
ca*uti0 casite0 casca%e natu$ale sau a$ti+iciale;
, !$ana este va$iata3 la$vele insectelo$ ca$e t$aiesc in aa (co$obeti)0 latausi0 insecte
te$est$e si acvatice0 esti (boistean0 *glavoaca0 clean0 g$in%ei);
2.1.$. Cresterea
, c$este$ea este in +unctie %e bogatia in !$ana a aei0 !$ani$ea oti&a este can% aa a$e 11,
19
o
C0 sub 8,6
o
C !$ani$ea incetea*a;
, 9,18 c& si 1,8:g la 1 an///62,12 c& si 1::,4::g la 2 ani;
, t$aieste 1:,18 ani0 g$eutatea &a"i&a 102 =g (lacul @i%$a$u)/
2.1.%. Reproducerea
, &atu$itatea se"uala la 8,1 ani;
, boistea a$e loc in octo&b$ie,noie&b$ie0 la 4,5
o
C;
, ic$ele sunt o$tocaliu,galbui0 au 6,9 && in %ia&et$u0 la 1 =g g$eutate,co$ o +e&ela
%eune int$e 88:: si 12:: ic$e;
, e$ioa%a %e incubatie va$ia*a in +unctie %e te&e$atu$a aei (11:,15: *ile)0 su&a
te&e$atu$ilo$ *ilnice ale aei int$e %ata %eune$ii ic$elo$ si eclo*iunea lo$ +iin% %e 66:,
65:
o
C/
2.1.&. iverse
, e i*voa$ele $aului Ba$cau t$aieste o va$ietate a ast$avului in%igen +a$a uncte $osii
(Sal&o t$utta linneus);
, e a$aul Ba$na$ (a+luent al $aului Bist$ita) ast$avul in%igen a$e colo$atia galbena e
bu$ta si +lancu$i0 cu u&b$e ovale si uncte $osii $a$e (osibil !ib$i% int$e ast$av in%igen si
ast$av +antanel);
, se escuieste cu &o&eli a$ti+iciale (lingu$ite0 voble$e0 &uste a$ti+iciale) cele natu$ale
+iin% inte$*ise0 %e la 1 &ai ana la 12 sete&b$ie0 %i&ensiunea &ini&a +iin% 8: c&/
2.2 Pastravul de lac
(Salmo trutta morfa lacustris)
-ast$avul %e lac nu este o secie aa$te ci o +o$&a a ast$avului in%igen a%atat0 in ti&0
la viata lacust$a/
, La=e t$out0 T$uite %e lac0 See+o$elle0 T$otta %i lago
2.2.1 Raspandire
, lacu$ile aline %in Ali (.$anta0 <lvetia0 Aust$ia) si %in eninsula scan%inava;
, la noi aa$e in lacu$ile Bica*0 @i%$a$u0 @i%$a0 Oasa0 Lesu0 Ta$nita0 Belis0 Colibita0
.lo$oiu si altele/
8
6
2.2.2. escriere
, co$ scu$t si g$os0 latit0 acoe$it cu sol*i &a$i0 a$gintiu e +lancu$i si bu$ta0 ia$ e sate
ve$%e,oliv; +lancu$ile sunt $esa$ate cu ete &a$i coltu$oase in +o$&a %e A %e culoa$e
neag$a;
, caul lisit %e sol*i0 &ai &ic %ecat la ast$avul in%igen in $ao$t cu $estul t$uului0
&a"ila$e ute$nice $eva*ute cu %inti incovoiati inaunt$u;
, inotatoa$ele sunt $otun>ite0 inotatoa$ea co%ala scobita in tine$ete si %$eata la
e"e&la$ele bat$ane a$e ete &ici %isuse ne$egulat0 ia$ cea %o$sala a$e uncte neg$e
$otun%e0 %isuse in $an%u$i a$alele int$e $a%ii;
2.2.! "ocul de trai si #rana
, ae li&e*i si a%anci ale lacu$ilo$ %e acu&ula$e0 cobo$an% +$ecvent la a%anci&i %e ana
la 1: %e &et$ii;
, ci$cula tot ti&ul in cauta$ea !$anei si nu a$e nevoie %e a%aost si locu$i %e an%a;
, !$ana este va$iata3 la$vele insectelo$ ca$e t$aiesc in aa (co$obeti)0 latausi0 insecte
te$est$e si acvatice0 esti (boistean0 *glavoaca0 clean0 g$in%ei0 babusca0 obleti0 biban);
2.2.$. Cresterea
, c$este$ea este $ai%a (&ai $e%usa %ecat la lost$ita0 %a$ &ai $ai%a %ecat la celelalte secii
%e sal&oni%e) in +unctie %e bogatia in !$ana a aei;
, 84 c& si 81:g la 6 ani///1:6 c& si 12 =g la 18 ani;
, t$aieste ana la 8: ani0 g$eutatea &a"i&a 6: =g (88 =g e lacul @i%$a$u)/
2.2.%. Reproducerea
, &atu$itatea se"uala la 6,1 ani;
, boistea a$e loc in sete&b$ie,octo&b$ie0 la 1:
o
C;
, ic$ele sunt o$tocalii au 2,9 && in %ia&et$u0 la 1 =g g$eutate,co$ o +e&ela %eune cca/
8::: ic$e in gu$ile a+luentilo$ lacului sau la &al;
2.2.&. iverse
, in Ro&ania ast$avul in%igen0 va$ietatea %e lac0 $ovine +ie %in ast$avul e"istent in
vec!ea albie a $au$ilo$ si a%atat con%itiilo$ lacu$ilo$ inun%ate0 +ie %in uieti %in ic$e
a%use %in Bane&a$ca (1?99,1?94) ca +iin% ast$av %e lac;
, in lacul Calcescu (-a$ang) e"ista o va$ietate %e ast$av in%igen $ovenit %in ae %e
&unte a%atat la viata lacust$a0 +a$a ete neg$e0 %a$ cu uncte &a$i0 $osii0 au$eolate %e
ce$culete albe (a>unge la 602 =g);
2.! Pastravul fantanel
(Salvelinus fontinalis)
, B$oo= t$out0 O&ble %e +ontain0 Bac!saibling0 Sal&e$ino
2.!.1 Raspandire
, o$igina$ %in i*voa$ele $au$ilo$ %e e coasta estica a A&e$icii %e No$%;
, int$o%us in <u$oa in anul 155?;
, in Ro&ania in anul 1?:9 in Mol%ova e Ba$na$0 @alea -utnei si Ta$cau; in T$ansilvania
e #u%ea,Tolita si So&esul Rece;
2.!.2. escriere
, co$ &ai $otun>it %ecat la ast$avul in%igen0 tu$tit late$al0 acoe$it cu sol*i &ici0 cu linia
late$ala utin $onuntata cu 1:?,16: sol*i in lungul ei0 ve$%e,&asliniu b$a*%at cu %ungi
se$uin%e o$tocalii e sate0 a$gintiu0 o$tocaliu si $osu e +lancu$i cu stelute cu coltu$i
$otun>ite0 %e culoa$e o$tocalie sau $osu ca$&in0 unele %int$e ele incon>u$ate cu inele
6
1
albast$ui; in ti&ul boistei ab%o&enul %evine $osu,o$tocaliu0 &asculul avan% in lungul
lui ete neg$e0 ia$ &a"ila$ul uso$ cu$bat in sus/
, inotatoa$ele vent$ale0 cea anala si cau%ala sunt $osietice si au la &a$gine o %unga alb,
latoasa b$a*%ata te$&inal cu o %unga neag$a; inotatoa$ea co%ala este scobita in tine$ete si
%$eata la e"e&la$ele bat$ane;
, a$e gu$a &ai &a$e %ecat ast$avul in%igen0 ia$ %intii sunt &a$i si incovoiati;
2.!.! "ocul de trai si #rana
, ae li&e*i cu te&e$atu$a %e 18,11
o
C va$a si 1,6
o
C ia$na0 cu o"igen %i*olvat ?,18
&g7l; sub 1
o
C !$ani$ea incetea*a/
, este un este activ0 a%aostul avan% $ol secun%a$ in viata lui;
, !$ana este va$iata3 la$vele insectelo$ ca$e t$aiesc in aa (co$obeti)0 latausi0 insecte
te$est$e si acvatice0 esti;
2.!.$. Cresterea
, c$este$ea este in +unctie %e bogatia in !$ana a aei0 &ai $ai%a %ecat la ast$avul
in%igen; !$ani$ea oti&a este can% aa a$e 11
o
C;
, 9,18 c& si 1,8:g la 1 an///8:,82 c& si 12:,8::g la 8 ani;
2.!.%. Reproducerea
, &atu$itatea se"uala la 8,6 ani;
, boistea a$e loc in octo&b$ie,noie&b$ie0 la 4,5
o
C;
, ic$ele sunt o$tocaliu,galbui0 au 1,2 && in %ia&et$u0 la 1 =g g$eutate,co$ o +e&ela
%eune int$e 82:: si 2::: ic$e;
, e$ioa%a %e incubatie va$ia*a in +unctie %e te&e$atu$a aei (11:,15: *ile)0 su&a
te&e$atu$ilo$ *ilnice ale aei int$e %ata %eune$ii ic$elo$ si eclo*iunea lo$ +iin% %e 62:,
1::
o
C/
, %in inc$ucisa$ea cu ast$avul in%igen $e*ulta ast$avul tig$u0 ca$acte$i*at $in %ungi
ve$*i,ca+enii e +lancu$i0 unite int$e ele sub +o$&a %e +igu$i ne$egulate in cent$ul ca$o$a se
a+la un unct %e aceeasi culoa$e; !ib$i*ii $e*ultati sunt ste$ili
2.!.&. iverse
, a +ost int$o%us si in lacu$i aline (1?94 in Taul Steviei,Rete*at0 lacul Mi>a,-a$ang) un%e
s,a %e*voltat bine;
, a +ost int$o%us s$e i*voa$ele a$aielo$ un%e in%igenul isi li&itea*a ascensiunea;
, int$o%us in &a>o$itatea ast$ava$iilo$ cu aa $ece0 inlocuin% t$etat ast$avul cu$cubeu
ca$e $e+e$a ae &ai cal%e;
2.$ Pastravul curcubeu
('ncor#(nc#us m()iss)* (Salmo gairdneri Ric#ardson)
, Rainbo; t$out0 T$uite a$c,%e,ciel0 Regenbogen+o$elle0 T$ota i$i%ea
2.$.1 Raspandire
, O$igina$ %in A&e$ica %e No$% (Cali+o$nia);
, int$o%us in <u$oa in anul 155: in #e$&ania si in Ro&ania la inceutul sec/ AA;
, <"ista %oua +o$&e3
, ast$av cu$cubeu $o$iu,*is0 stabil in aele %e &unte (Sal&o s!asta Co$%an);
, ast$av cu$cubeu Dcu ca %e otelE (steel!ea%)0 ca$e &ig$ea*a in ocean ca a%ult
(Sal&o i$i%eus #ibbons)/
, %ato$ita inc$ucisa$ilo$ %int$e cele %oua +o$&e0 in Ro&ania0 ast$avul cu$cubeu e"istent0
a$e ca$act$e$ul +o$&ei &ig$atoa$e0 oula$ile e+ectuate neavan% e+ectul scontat/ Totusi0
1
2
sunt se&nale ca ast$avul cu$cubeu s,a$ $e$o%uce si in &e%iul natu$al la noi0 $obabil
%escen%enti %in Sal&o s!asta/
, Int$o%us in lacu$ile Bica* si @i%$a$u0 Lot$u0 %a$ si in lacu$i aline ca U$lea0 Cin%$el0
-o%$agel/
2.1.2. escriere
, co$ ase&anato$ cu cel al ast$avului in%igen0 cu sol*i &ai &a$i0 uso$ ca*ato$i0 cu 18:,
12: sol*i in lungul liniei late$ale (&ai $onuntata %ecat la celelalte sal&oni%e)/ @e$%e,
cenusiu0 uneo$i albast$ui e sate0 a$gintiu e +lancu$i0 albicios e bu$ta/ -e +lancu$i a$e o
%unga cu i$i*atii in culo$ile cu$cubeului (%e aici ii vine nu&ele)/ Satele0 +lancu$ile si
inotatoa$ea co%ala (scobita si la va$sta inaintata) $e*inta uncte %e culoa$e neag$a/
, caul0 $oo$tional cu co$ul0 &ai &ic %ecat la in%igen;
, uietul %e o va$a a$e %ungi t$ansve$sale ovale e +lancu$i (ele %isa$ in a %oua va$a)/
2.$.! "ocul de trai si #rana
, &ai utin e"igent %ecat ast$avul in%igen si +antanel;
, ae li&e*i cu te&e$atu$a %e 12,1?
o
C (oti& %e !$ani$e) si 1,6
o
C ia$na0 cu o"igen
%i*olvat 9,4 &g7l (suo$ta ae tulbu$i si te&e$atu$i ale aei %in ba*ine %e ana la 85
o
C0
%a$ la 86
o
C0 !$ani$ea incetea*a);
, a$e nevoie %e a%aost si $e+e$a aa &ai a%anca;
, !$ana este constituita %in la$vele insectelo$ ca$e t$aiesc in aa (co$obeti)0 latausi0 insecte
te$est$e si acvatice0 esti0 +iin% &ai vo$ace %ecat ceilalti ast$avi;
2.$.$. Cresterea
, c$este &ai incet %ecat +antanelul;
, in ae natu$ale0 la 8 ani0 atinge 8:,82 c& si 1::,82: g;
, in lacu$i cu !$ana abun%enta 61c& si 61:g la 102 ani; 18 c& si ?2:g la 601 ani;
, in ast$ava$ii %evine at %e consu& la 8 ani/
2.$.%. Reproducerea
, &atu$itatea se"uala la 8,6 ani;
, boistea a$e loc in &a$tie,a$ilie (ae natu$ale) si ianua$ie,+eb$ua$ie in ast$ava$ii;
, nu se $e$o%uce in ae natu$ale la noi0 %a$ %eune ic$e in lacu$ile aline si $au$ile ca$e le
ali&entea*a;
, ic$ele0 galben,o$tocalii0 au 1,9 && in %ia&et$u0 la 1 =g g$eutate,co$ o +e&ela %eune
int$e 86:: si 1::: ic$e;
, e$ioa%a %e incubatie va$ia*a in +unctie %e te&e$atu$a aei (6:,9: *ile)0 ic$ele eclo*an%
%ua acu&ula$ea a 66:,6?: g$a%e,*ile/
2.$.&. iverse
, ca$nea &ai utin gustoasa %ecat la in%igen0 %a$ &ai gustoasa %ecat la +antanel;
, se a%atea*a &ai bine la c$este$ea in ba*ine inc!ise si la !$ani$e a$ti+iciala;
, suo$ta &ai bine te&e$atu$a $i%icata a aei;
, $e$o%ucato$ii se c$esc &ai uso$ %ecat la in%igen;
, c$este &ai $ee%e %ecit in%igenul si este &ai $e*istent la boli %ecat acesta;
, In 1?56 se i&o$ta la noi ic$e %e Fa&loo (Seatle,Gas!ington)0 $e*ultatele ne+iin% cele
scontate;
, In 1?52 se i&o$ta ic$e a cu$cubeului S!asta (stabil la o$igine in ae %e &unte) (se
&entine in lacul @alea lui Iovan,Ce$na);
, -ent$u oula$ea lacu$ilo$ %e acu&ula$e se i&o$ta va$ietatea DCu&e$E si se int$o%uce
in lacu$ile Belis si in ast$ava$iile #ilau0 .i$i*a0 .ia%0 Onesti///
2
9
, In anii 1??9 si 1??9 se i&o$ta %in Bane&a$ca o va$ietate %e cu$cubeu ca$e $e*ista int$,
un inte$val %e te&e$atu$a %e ?,1?
o
C cu o c$este$e &ai $ai%a (8::,6:: in 106 ani) +iin%
int$o%us in ast$ava$iile #ilau0 A$as0 .ia%0 Ca&ul Cetatii0 Lacu Rosu0 Saanta si altele/
2.% "ostrita
(+uc#o #uc#o)
, %enu&ita oula$ si lostuca0 bala0 uica
, Huc= (eng/)0 !uc!on (+$/)0 !uc!on (ge$/)
2.%.1 Raspandire
, secie en%e&ica a ba*inului Buna$ii (#e$&ania0 Aust$ia0 Ce!ia0 Slovacia0 -olonia0
Se$bia0 Bosnia0 U=$aina etc/) 94 & altitu%ine ($aul Sava)/
, In Ro&ania e$a $e*enta in Buna$e0 Olt0 Mu$es0 Lot$u0 Ciu0 A$ges0 Ce$na si $obabil
C$isul Ree%e0 Bu*au0 St$ei0 Mol%ova0 Ti&is/ A*i0 &ai aa$e in $au$ile Bist$ita0 @iseu0
Tisa si lacu$ile Bica*0 Ta$nita/
2.%.2. escriere
, co$ in +o$&a %e +us0 a$oae cilin%$ic0 acoe$it cu sol*i &a$unti0 $ote>at %e un st$at %e
&ucus/
, caul este tu$tit %o$sovent$al0 gu$a &a$e taiata ana in satele oc!ilo$0 cu %inti ute$nici
e &a"ila$e si li&ba;
, Satele este cenusiu,ve$*ui 0 +lancu$i cenusii,a$gintii0 ab%o&enul alb cu uncte &ici0
cenusii/ -e sate si +lancu$i a$e uncte neg$e ca$e &e$g si e oe$culi/
2.%.! "ocul de trai si #rana
, a$tea &i>locie si in+e$ioa$a a *onei lianului0 in *onele cu aa a%anca %in bulboane si
suvoaie;
, suo$ta aa cu te&e$atu$i %e este 8:
o
C0 %a$ cu %ebit &a$e0 ia$na $et$aganu,se in
bulboane a%anci;
, !$ana este constituita %in la$ve %e insecte0 insecte a%ulte0 uiet %e scoba$0 clean0
&oioaga in sta%iul %e uiet0 ia$ ca a%ult se !$aneste cu este0 soa$eci0 b$oaste0 %eseu$i %e
abato$;
, ent$u a c$este 1 =g0 consu&a anual 1,9 =g este/
2.%.$. Cresterea
, c$este &ai $ee%e %ecat celelalte secii %e ast$av atingan% 9::,12::g la 6 ani0 2:,9:
c&0 102,606 =g la 1 ani0 5:,52 c& si 102,902 =g la 9 ani0 111 c& si 1809,1609 =g ($aul
@iseu si Bica*)/ Lost$itele %in $aul @iseu c$esc &ai $ee%e %ecat cele %in $aul Bist$ita0 ia$
cele %in lacul Bica*0 la aceeasi lungi&e0 au g$eutatea cea &ai &a$e g$eutate/
2.%.%. Reproducerea
, &atu$itatea se"uala la 2,9 ani (92,4: c&) si la 4 ani in ast$ava$ii;
, boistea a$e loc in a$ilie 0 la 4,1:
o
C si %u$ea*a 6,1 *ile;
, ic$ele sunt o$tocaliu,galbui0 au 1,2 && in %ia&et$u0 la 1 =g g$eutate,co$ o +e&ela
%eune int$e 81:: si 682: ic$e; in ast$ava$ii acestea se $ecoltea*a la &i>locul lunii &ai/
, e$ioa%a %e incubatie este %e 82,62 *ile0 su&a te&e$atu$ilo$ *ilnice ale aei int$e %ata
%eune$ii ic$elo$ si eclo*iunea lo$ +iin% %e 82:,6::
o
C/
2.%.&. iverse
9
4
, su+e$a %e atacul a$a*itului Bazanites huchonis, ca$e se +i"ea*a sub oe$cului0 %a$ si %e
atacul &ucegaiu$ilo$ (Sa$olegnia si Acl)a) asu$a &asculilo$ $aniti in e$ioa%a %e
boiste; O&ul0 $in activitatile sale (%esa%u$i$i0 e"loata$ea a%u$ilo$0 luta$it0 b$acona>0
const$uctii !i%$ote!nice0 olua$e0 &ine$it;
, lacu$i %e &unte ca$e au +ost oulate cu lost$ita3 @i%$a (@alcea)0 #ilau0 Ta$nita0 Ig!iel0
@i%$a$u0 So&es Cal%0 Belis0 Bica*/
, $eco$%ul &on%ial este %etinut %e esca$ul bosniac Halil So+$a%Ii>a0 ca$e a catu$at un
e"e&la$ %e 25 =g e $aul B$ina %in Bosnia si He$tegovina in 1?65;
2.& "ipanul
(,#(mallus ,#(mallus)
, liean0 ci&b$iso$0 a$a&iu
, g$ailing (eng)0 o&b$e (+$)0 asc!e (ge$)0 te&olo (ita)
2.&.1 Raspandire
, In &ulte ae %e &unte %in <u$oa0 liseste in Sania0 -o$tugalia0 Scotia0 su%ul .$antei0
Italiei0 C$i&eei0 -eninsulei Balcanice;
, La noi oulea*a 98 +on%u$i %e escuit0 cca 1:::=& lungi&e %e $au3 #u$g!iul0
Sala$%ul0 Sebesul0 Raul Ma$e,Rete*at0 @ase$0 @alea Ia%ului0 @alea B$aganului0 @alea
Ce$nei0 Basca0 Mu$esul0 Bist$ita Au$ie;
, A +ost int$o%us e $au$ile Neag$a,B$osteni0 .inis0 C$isul -iet$os0 @i%a0 .ia% (Salauta)0
Lot$u0 Telea>en0 Co$&os0 A*uga/
2.&.2. escriere
, co$ alungit0 &ai lat %ecat la ast$avi0 acoe$it cu sol*i &a$i a$gintii %isusi $egulat in
+o$&a %e !e"agon; in e$ioa%a %e boiste +lancu$ile %evin a$a&ii $osietice/
, gu$a este &ica0 cu bu*e +$agile0 li&ba +a$a %inti/ Oc!i sunt cu i$isul u$u$iu,ve$%e0
uila este ince$cuita cu galben;
, inotatoa$ele sunt &a$i0 inotatoa$ea co%ala cu va$+u$i ascutite0 ute$nic scobita0 ia$ cea
%o$sala este inalta (%e aici %enu&i$ea %e u$tato$ %e stin%a$% sau +la&u$a)0 acoe$ita cu
uncte neg$e au$eolate %e un inel alb/ La e"e&la$ele a%ulte unctele neg$e se g$uea*a
e +lancu$i in a$oie$ea caului/
2.&.! "ocul de trai si #rana
, locali*at in aval %e *ona ast$avilo$ in ae &ai a%anci0 cu cu$ent &ai %o&ol0 cu
te&e$atu$a %e ana la 8:
o
C va$a;
, suo$ta va$iatiile %e te&e$atu$a0 oti&ul %e !$ani$e il a$e la te&e$atu$a %e 19,15
o
C;
, !$ana este va$iata3 la$vele insectelo$ ca$e t$aiesc in aa0 latausi0 insecte te$est$e si
acvatice0 ic$e si c!ia$ uiet %e este;
2.&.$. Cresterea
, c$este &ai $ee%e %ecat ast$avul in%igen;
, atinge 18,12 c& si 82,2: g la 1 an; 82,6: c& si 8::,6:: g la 6 ani; la noi atinge &a"i&
8 =g;
2.&.%. Reproducerea
, &atu$itatea se"uala la 8,6 ani;
, boistea a$e loc in a$ilie,&ai0 la 9,5
o
C0 +a$a a u$ca s$e i*voa$e;
, ic$ele au 802,602 && in %ia&et$u0 la 1 =g g$eutate,co$ o +e&ela %eune int$e 1:::: si
16::: ic$e ca$e sunt liicioase;
, e$ioa%a %e incubatie este %e 8:,82 *ile si 15:,86: g$a%e,*ile/
4
5
2.&.&. iverse
, ca$nea este gustoasa0 cu &i$os %e ci&b$u (%ua unii +iin% cea &ai buna ca$ne %e este
%e la noi);
, c$este$ea lianului in ba*ine este %i+icila ($in%e$ea $e$o%ucato$ilo$ ent$u &ulge$e0
!$ana ca$e t$ebuie sa +ie natu$ala0 sensibilitate la t$anso$t)0 %a$ s,a c$escut in ast$ava$iile
Lausna0 .aina0 Cea!lau;
, a +ost int$o%us in lacu$ile Bica* si @i%$a$u0 %a$ a %isa$ut/ S,a a%atat in lacul @i%$a si in
Ie*e$ Ig!iel
Coregonul
(Coregonus albula si Coregonus lavaretus maraenoides)
, ;!ite+is! (eng)0 co$egone (+$)0 g$osse &a$ane (ge$)0 co$egono (ita)
2.&.1 Raspandire
, lacu$ile a%anci si $eci ale ta$ilo$ no$%ice si Rusia; lacu$ile %e altitu%ine %in <u$oa
cent$ala si auseana; lacu$i %in Asia si A&e$ica %e No$%/
, La noi a +ost int$o%us e"e$i&ental in anul 1?29 in Lacu Rosu0 lacul Snagov0 Bu+tea si
1?91 in lacul Bica*; &ai ta$*iu si in alte lacu$i ca Ta$nita0 So&es Cal%0 Belis0 @i%$a$u0
Lot$u/
2.&.2. escriere
, co$ alungit0 ase&anato$ cu lianul0 +a$a uncte neg$e0 acoe$it cu sol*i &a$i a$gintii
ca$e ca% la cea &ai &ica atinge$e si sate ve$%e,albast$ui; no%alca este +oa$te &ica0 linia
late$ala bine %e*voltata/
, gu$a este &ica0 +a$a %inti/
, inotatoa$ele sunt &a$i0 inotatoa$ea co%ala cu va$+u$i ascutite0 ute$nic scobita;
2.&.! "ocul de trai si #rana
, locali*at in ae a%anci si $eci ale lacu$ilo$ %e ba$a>;
, oti& %e !$ani$e la 11,19
o
C si 1:,11 &g7l o"igen %i*olvat; la te&e$atu$i %e este 85
o
C
si la sub 6&g7l o"igen %i*olvat &oa$e;
, Co$egonus albula0 secie %e su$a+ata0 se !$aneste cu lancton0 ia$ C/ Lava$etus cu
+auna %e +un% si uiet %e este;
2.&.$. Cresterea
, c$este &ai $ee%e %ecat ast$avul;
, 66: g si 61 c& la 8 ani; 1: c& si 5:: g la 6 ani; g$eutate &a"i&a la noi cca/ 6 =g/
2.&.%. Reproducerea
, &atu$itatea se"uala la 8,6 ani la C. albula si 6,1 ani la C. lavaretus;
, boistea a$e loc in octo&b$ie,%ece&b$ie0 la 9,5
o
C0 +a$a a u$ca s$e i*voa$e;
, ic$ele0 %e culoa$e o$tocalie0 au 102,802 && la C. albula si 802,602 && la C. lavaretus0
la 1 =g g$eutate,co$ o +e&ela %eune int$e 1:::: si 12::: ic$e e $un%isul %e e +un%ul
lacului;
, e$ioa%a %e incubatie este ana in luna a$ilie/
2.&.&. iverse
, c$este$ea a$ti+iciala se +ace ca si la celelalte sal&oni%e;
, incuba$ea a$ti+iciala se +ace in incubatoa$e ZU# (+o$&a %e alnie)0 %a$ si in incubatoa$e
Gace=0 avan% nevoie %e 6::,69: g$a%e,*ile;
, a +ost c$escut a$ti+icial in statiunile Nucet si Ta$cau si ast$ava$ia Cea!lau;
5
?
C-P ! ./01" / ,R-0 -" S-".'N0/"'R
, ae ($au$i si lacu$i) %in *ona &ontana;
, ae %in *ona colina$a si %e ses %aca int$unesc con%itiile ce$ute %e sal&oni%e
(te&e$atu$a0 o"igena$e0 li&e*i&e0 !$ana)/
Fonduri de pescuit
, un +on% %e escuit este +o$&at %int$,un a$au $incial cu a+luentii sai sau %int$,un
a+luent $incial o&ogen %%v al +aunei iscicole;
, lungi&e 1:,1:: =& (LJ2: F&0 K&e%L1&
6
7s0 SbL6::F&
8
);
, e"ista 212 +on%u$i %e escuit in Ro&ania ce insu&ea*a 19919 =& %in ca$e 1:651 =&
ae cu ast$av;
, $o%uctivitatea &e%ie este %e cca/ 18 =g7=& (BJ10 LJ2&0 !J:/4);
, la stabili$ea +on%ului %e escuit se $esecta Regula lui Huet3 Mapele curgatoare care au
lungime, adancime si inclinarea pantei de curgere similare, poseda caracteristici
biologice analoage;
Beli&ita$ea +on%u$ilo$ %e escuit se %eli&itea*a ast+el incat sa int$uneasca aceleasi
con%itii stationale;
A/ Biotoul , aceleasi ca$acte$istici !i%$ologice %e natu$a +i*ica si c!i&ica3
a/vite*a &e%ie a aei3 :/2,1/2 &7s;
b/ a%anci&ea &e%ie a aei3 :/82,1/2 &;
c/ coe+icient %e $ugo*itate3 :/4 ent$u $un%is;
%/ %ebitul &e%iu3 1&
6
7s;
e/ te&e$atu$a3 :,8:N C;
+/ H3 9/2,5/2 (oti& 4/2,5);
g/ o"igen %i*olvat3 > ?&g7l;
B/ Bioceno*a O otentialul sal&onicol e"$i&at $in $o%uctivitatea iscicola (=g7=&)3
P23 " #
-,$o%uctivitatea iscicola;
B O caacitatea biogenica;
L, lati&ea &e%ie a aei cu$gatoa$e;
! O !abitat ($ao$tul %int$e su$a+ata utila ca a%aost si !$ana si su$a+ata totala a $aului);

!.2 Conditiile unei ape bune pentru salmonide
a. Temperatura:
- influenteaza pofta de mancare a pestilor, perioada de hranire, cresterea pestilor, perioada de
incubatie a icrelor, perioada de reproducere (6-8 C), starea de sanatate a pestilor;
- vara maim !" C, iarna minim # C;
b. Oxigenul:
- cantitatea de oi$en variaza invers proportional cu cresterea temperaturii apei;
- o apa buna pentru pastrav trebuie sa aiba 6-8 cm
%
oi$en dizolvat&litru (8-#! m$&l);
- continutul de oi$en poate fi imbunatatit prin amena'area de cascade, pinteni, casoaie etc(
c. Reactia apei (pH):
- influenteaza pofta de mancare, cresterea si dezvoltarea pestilor;
?
1:
- o apa buna pentru pastrav are valoarea p) de 6-8;
d. Debitul apei:
- influenteaza densitatea pestilor atit pe paraie cat si in pastravarii;
- !*"-*"" l&s pentru #"-%" t&an;
- * litri&min pentru #"""" icre embrionate;
- #"-!" litri&min pentru #"""" puieti de +-6 saptamani(
e. Limpezimea apei:
- o apa care nu se limpezeste in !+ ore dupa o ploaie de vara nu este indicata ca sursa de apa
pentru o pastravarie;
- este necesara filtrarea apei care intra in casa incubatoarelor pentru a evita obturarea orificiului
de respiratie a icrelor de catre impuritati(
f. Sarurile minerale
- ape $ranitice (roci cristaline, $ranitice): foarte indicate;
- ape calcaroase (roci calcaroase): indicate, dar sa aiba continut de CaC,% sub #""m$&l;
- ape ma$neziene - improprii dezvoltarii pastravilor;
- ape feru$inoase (au depuneri rosiatice pe fund)- improprii dezvoltarii pastravilor ;
- ape turboase (strabat mlastini cu turba-tinoave, au p) scazut) improprii dezvoltarii pastravilor;
6/6 .lo$a si +auna aelo$ %e &unte
- viteza ridicata a apei si albia in continua transformare fac ca dezvoltarea florei si faunei sa se
realizeze $reu;
- flora si fauna constituie hrana de baza a salmonidelor;
a( -lora:
- slab reprezentata, mai dezvoltata spre maluri decat pe firul apei;
- al$ele (Cladophora, .atrachospermum), muschii, fanero$ame (plante cu flori) (/eronica
beccabun$o-bobornic);
b( -auna:
- mai numeroasa in ape cu curent lin si fund format din pietris;
- zooplancton: .osmina, 0aphnia, C1clops;
- insecte din ord( 2richoptera (carabetii), 3lecoptera si 4phemeroptera;
- viermi si moluste (rame si melci);
- crustaceii (5amarus-latausul);
- pestisori (z$lavoaca, boistea, $rindel)(
3.4 !ne pi"cic!le
- eista trei zone: pastravului, lipanului si scobarului;
# z!na pa"tra$ului: izvoarele reci si paraiele din padurile de rasinoase si foioase unde albia este
instabila, are latime si adancime mica, panta pronuntata, temperatura si debit constante, bo$ata
in oi$en dizolvat, cu flora si fauna slab reprezentata; specia dominanta este pastravul(
# z!na lipanului: portiunile mi'locii ale apelor de munte, cu albii mai stabile, cu fund acoperit cu
pietris si nisip, curent lin, cu apa ce se tulbura mai des, cu temperatura mai scazuta iarna si mai
ridicata vara, cu flora si fauna bo$ata (muschi, al$e, fanero$ame, larve)( 6pecia dominanta este
lipanul(
# z!na "c!barului: partea inferioara a raurilor de munte, albii late, apa adanca, fund nisipos,
chiar malos, panta lina, viteza apei redusa( 7pa in$heata iarna, iar vara urca peste !%8 C( 6pecia
dominanta este scobarul(
- 3e anumite ape intre zona lipanului si zona scobarului eista zona lostrite
1:
11
C-P $ R00C-R/- PR'1C,040,-,00 P0SC0C'"/ - -P/"'R /
.1N,/

, cau*ele %eoula$ii aelo$ %e &unte3 %esa%u$i$ile0 b$acona>ul0 olua$ea;
$.1 .asuri organi5atorice privind refacerea efectivului piscicol
, a*a0 e%ucatie0 $oagan%a0 stabili$ea %e *one o$ite0 li&ita$ea e$ioa%ei %e
escuit0 li&ita$ea nu&a$ului %e esti $etinuti0 int$o%uce$ea siste&ului Catch and
Reeleas.
$.2 "ucrari de refacere a efectivului piscicol pe cale artificiala
4.2.1. Lucrari de amenajare a albiilor
, se u$&a$este c$eea$ea con%itiilo$ oti&e %e %e*volta$e a sal&oni%elo$;
, casca%e3 o%ite0 si&la0 %in iat$a;
, inteni3 si&lu0 ca$a0 casoaie;
, a$bo$ele anco$at;
, ca$a;
, t$ecato$ile (sca$i ent$u esti);
Cascadele podite se e"ecuta e albii cu +un% e$o%abil ent$u ca aa sa sae si sa
+o$&e*e0 in aval0 o bulboana a%anca/ Inalti&ea casca%ei este %e 1:,5: c&/ In aele
un%e %ebitul nu este constant0 &a$gina$ii se inlocuiesc cu inteni sau casite ent$u
stabilitatea casca%ei si ent$u a $evenii t$ece$ea aei este &a$ginea casca%ei si
e$o%a$ea &alu$ilo$/ -ent$u a nu se col&ata casca%ele o%ite nu se a&lasea*a la
&ai utin %e 2: & una %e alta/
Fig 2. Cascada podita6vedere de sus7 16abatator* 26stanca
11
18
Cascadele simple se const$uiesc in albii cu o lati&e sub 2 &0 in locu$i un%e
&alu$ile >oase nu e$&it a&lasa$ea casca%elo$ o%ite sau se inte$calea*a int$e
casca%ele o%ite/
Fig !. Cascada simpla7 16bustean transversal* 26capataie* !6bolovani pentru
adapostirea pestelui* $6fascine si pietris* %6bile dreptung#iulare* a*c6sectiune
transversala* b6sectiune longitudinala.
Cascadele din piatra se const$uiesc in albii cu +un% ta$e0 bolovanos0 &alu$i
stancoase0 au inalti&ea %e 2:,5: c& si g$osi&ea %e 5:,1:: c&0 $in const$ui$ea
lo$ u$&a$in%u,se $eali*a$ea unei balti (bulboane) in a&onte/
Fig $. 3ara8 din piatra7 a6sectiune transversala* b6sectiune longitudinala* 16
bolovani* 26bolovani pentru adapostul pestelui* !6rigla sustinere.
18
16
Pintenii se e"ecuta in ae cu va$iatii &a$i %e %ebit un%e lati&ea acesto$a si
&alu$ile >oase si e$o%abile nu e$&it const$ui$ea casca%elo$ si acolo un%e se
u$&a$este $eveni$ea $astoci$ii aei/
-rborele ancorat este o luc$a$e ca$e se e"ecuta in albii cu aa &ica si &alu$i
>oase/ Se a&lasea*a la cotu$i c$ean%use locu$i %e a%aost si !$ana ent$u esti/
Fig %. -rbore ancorat
Caprele se e"ecuta in albii cu cu$s sc!i&bato$ c$ean%u,se locu$i %e a%aost ent$u
esti in ti&ul viitu$ilo$/ Au inalti&ea %e 102,6 &0 au +o$&a %e i$a&i%a0 se
a&lasea*a cu o &uc!ie in a&onte0 ia$ latu$ile sunt catusite cu %ulai/ La
>u&atatea inalti&ii ei se const$uieste o lat+o$&a este ca$e se asea*a bolovani/
,recatorile (sca$i ent$u este) se const$uiesc la obstacole &ai inalte %e 1&
ent$u ca estele sa oata ci$cula in a&onte in e$ioa%a %e boiste/ Se a&lasea*a
ast+el incit la gu$a t$ecato$ii aa sa aiba cel utin 8: c&0 ia$ vite*a acesteia sa +ie
&ai &a$e %e cat a aei ca$e vine %ins$e obstacol/ @ite*a aei in t$ecato$i nu
t$ebuie sa %easesca 8&7s/
Repopularea apelor de munte
Reoula$ea este luc$a$ea %e $e+ace$e a e+ectivului iscicol a +on%u$ilo$ %e escuit/
Se $eali*ea*a cu3
1. icre embrionate, in cutii @ibe$t (caacitate 1::: ic$e) ca$e se ing$oaa in atul
albiei la 8:,6: c& in *one cu $un%is uietul eclo*at $a&anan% in cutie ana la
$eso$btia ungii viteline aoi iese $in o$i+icii in a$au/
2. pesti adulti0 ent$u escuit so$tiv
3. puiet de 5-6 luni0 c$escut in tolite %e $i&ava$a ana toa&na/
Tolitele sunt ba*ine +o$&ate $in const$ui$ea uno$ %igu$i %in a&ant0 busteni0
ba*ine ali&entate cu aa %e i*vo$ sau %e a$au/ Se a&ena>ea*a in albia &a>o$a a
a$aului0 int$e coasta %ealului si a$au/ Bigul este $eva*ut cu oa$ta %e +un%0
%eve$so$ cu sita si $ealin e co$ona&ent/ -uietul se int$o%uce $i&ava$a can%
unga vitelina este $eso$bita in $oo$tie %e 876 (la lost$ita si lian se int$o%uc
i&e%iat %ua eclo*iune) cate 2,1: buc7&
8
luciu %e aa/ -ana toa&na $ocentul %e
&entine$e se situea*a la 82,6:P/
16
11
,ransportul puietilor:
, se t$anso$ta in bi%oane0 saci %e lastic sau !i%$obioane;
, nu se &ai !$anesc uietii cu 15 o$e inaintea t$anso$tului;
, te&e$atu$a aei sa +ie cat &ai sca*uta (2
o
C)0 sa nu %easeasca 12
o
C;
, inainte %e %eve$sa$e se egali*ea*a te&e$atu$a aei %in vas cu aceea a aei %in
a$au/
Se ot t$anso$ta ti& %e o o$a3
, uiet %e 2,9 sata&ani0 1:::,8::: buc/ la 1: lit$i %e aa0 +a$a o"igena$e sau
8::::,6:::: buc/ in !i%$obioane %e 1:: lit$i cu o"igena$e;
, uiet %e 2,9 luni0 2:,1:: buc/ la 1: lit$i %e aa +a$a o"igena$e si 1:::,6::: buc/
in !i%$obioane %e 1:: lit$i cu o"igena$e;
, uiet %e 1,9 sata&ani0 12:: buc/ sau %e 2,9 luni0 2:: buc/ in ungi %e
olietilena %e 82 lit$i cu 176 aa si 876 ae$/
C-P % 0NS,-"-,00 P/N,R1 CR/S,/R/- P-S,R-41"10
%.1. Conditiile necesare amplasarii unei pastravarii
, con%itii te!nice3 su$sa %e aa
, con%itii co&e$ciale3 a$ovi*iona$e cu !$ana0 %es+ace$e asigu$ata
, con%itii toog$a+ice3 te$en co$esun*ato$0 %i+e$enta %e nivel int$e cata$e si
te$enul %e a&lasa&ent/
%.1.1. Sursa de apa
, cantitate &a$e %e aa0 $ece0 te&e$atu$a constanta0 bogata in o"igen %i*olvat0
cu$ata0 i*voa$e int$,un ba*inet bine i&a%u$it +a$a e"loata$i/
5.1.1.1. Temperatura si oigenul di!olvat
, oti&ul %e %e*volta$e (!$ani$e) ent$u ast$av este can% te&e$atu$a aei este
%e3
, 18,11
o
C0 la ast$av +antanel;
, 11,19
o
C0 la ast$av in%igen;
, 12,1?
o
C0 la ast$av cu$cubeu/
, o ast$ava$ie ca$e a$e ca sco o $o%uce$ea uietului ent$u $eoula$e (ast$av
in%igen) se va a&lasa acolo un%e su$sa %e aa nu %easeste va$a 15
o
C;
, o ast$ava$ie %e consu& nu se va a&lasa acolo un%e su$sa %e aa %easeste va$a
88,86
o
C;
, te&e$atu$a aei in e$ioa%a %e incubatie nu t$ebuie sa sca%a sub 2
o
C &ai ales la
ast$ava$iile %e consu& (ast$av cu$cubeu);
, te&e$atu$a o$ganis&ului sal&oni%elo$ este cu 8,6
o
C &ai $i%icata %ecit a aei in
ca$e t$aiesc;
, va$iatiile b$uste %e te&e$atu$a sunt %aunatoa$e ent$u sal&oni%e0 uietii %e o
va$a &o$ can% te&e$atu$a aei se sc!i&ba b$usc cu 6,1
o
C0 ia$ estii a%ulti can%
te&e$atu$a in$egist$ea*a va$iatii b$uste %e 4,1:
o
C/
, te&e$atu$a aei in+luentea*a e$ioa%a %e $e$o%uce$e0 aceasta avan% loc atunci
can% in aa ave& 9,5
o
C/
, cu cat te&e$atu$a aei este &ai $i%icata cu atat &etabolis&ul estilo$ c$este0 ia$
continutul %e O
8
sca%e/
, se consi%e$a ca o aa este buna ent$u ast$av %aca continutul no$&al %e O
8
nu
sca%e sub ? &g7l0 ceea ce co$esun%e te&e$atu$ii %e 1?,8:
o
C;
11
12
, c$este$ea continutului %e o"igen %i*olvat al aei %in ba*ine se +ace $in ca%e$i
a$ti+iciale sau $in ae$atoa$e elect$ice0 ia$ a su$selo$ %e aa $in c$ea$ea %e
obstacole a$ti+iciale;
, e sca$a e"igentei +ata %e continutul %e o"igen %i*olvat se situea*a e locul intai
ast$avul in%igen0 u$&at %e +antanel0 lian0 lost$ita0 co$egon0 ulti&ul +iin%
ast$avul cu$cubeu;
, lianul si co$egonul se %ove%esc cei &ai sensibili la va$iatia continutului %e
o"igen0 nu $e*ista can% acesta sca%e la >u&atate;
, %ete$&ina$ea continutului %e o"igen %i*olvat %in aa se +ace $in &eto%a
Gin=le$3 se scoate %oul0 se int$o%uce sticla cu gu$a in >os in aa0 se intoa$ce
ent$u u&le$e/ Cu o ieta se int$o%uce solutie %e sul+at %e &angan (691 g
MnSO1,H8O int$,un lit$u %e aa %istilata) in cantitatea %e 1P %in volu&ul sticlei
Gin=le$0 +a$a a se agita/ Se int$o%uce aoi aceeasi cantitate %e solutie %e io%u$a %e
otasiu in !i%$at %e so%iu (2:: g NaOH si 12: g FI $ea$ata cu aa %istilata ana
la 1 lit$u)/ Se une %oul0 agita sticla si se lasa sa se linisteasca/ -e +un%ul sticlei
se va %eune un $eciitat a ca$ui culoa$e este cu atat &ai inc!isa cu cat continutul
%e o"igen %i*olvat este &ai $i%icat/ Se %ete$&ina cu a$o"i&atie cu a>uto$ul sca$ii
c$o&atice a lui Ho+e$ (o culoa$e ent$u +ieca$e c&6 %e o"igen %i*olvat)/ Culoa$ea
ca+elei cu late in%ica un con,inut %e o"igen %i*olvat %e 9,4 c&6 O87lit$u/
5.1.1.2. "eactia apei #p$%, alcalinitatea, duritatea, continut in C&2, originea
apei
, $eactia aei este e"$i&ata in +unctie %e concent$atia acesteia in ioni %e !i%$ogen3
aci%a0 neut$a si alcalina;
, o valoa$e a H,ului aei int$e 4 si 5 in%ica o aa buna ent$u sal&oni%e;
, H, ul &ai &ic %e 9 sau &ai &a$e %e 5/2 este i&$o$iu ent$u sal&oni%e;
, H,ul se %ete$&ina cu e!a&et$e cu sca$a colo$i&et$ica sau e!a&et$e
elect$onice sau !a$tie in%icatoa$e ent$u -!/
, aele cu alcalinitate : (continut %e Ca si Mg) sunt bune ent$u sal&oni%e;
, o aa cu %u$itate cu$insa int$e 8 si 12 este $oice ent$u sal&oni%e;
, o aa cu continut %e CO8 %e :,8 &g7l este buna ent$u ast$av; $in const$ui$ea
%e $agu$i si casca%e se %i&inuea*a continutul %e CO8 %in aa (aa %in i*voa$e);
, se utili*ea*a %oa$ ae cu$gatoa$e; nu se utili*ea*a ae %in utu$i %ecat %ua
o"igena$e $ealabila;
, aa lacu$ilo$ %e acu&ula$e sunt $eco&an%ate ent$u ali&enta$ea ast$ava$iilo$
%eoa$ece3
, au te&e$atu$a $elativ constanta; nu coboa$a ia$na sub 8,1
o
C si nu u$ca va$a
este 19
o
C;
, sunt bogate in o"igen %i*olvat si sa$u$i %i*olvate;
, nu contin ga*e nocive0 CO8 si a*otati sau sul+ati;
, asigu$a %ebit constant si aa li&e%e/
5.1.1.3. 'ebitul apei
, %ete$&ina $o%uctivitatea osibila la unitate %e su$a+ata (in co$elatie cu
te&e$atu$a aei);
, se consi%e$a necesa$e 2::,1::: lit$i7s la un !a luciu %e aa sau 1,8 lit$i7&inut
ent$u 1 =g ast$av $o%uctie;
, 6:,9: lit$i7&inut ent$u 1:::: uieti %e 8,6 luni si %ublu ana in toa&na;
, cu cat te&e$atu$a aei este &ai sca*uta cu atat %ebitul necesa$ este &ai sca*ut;
5.1.1.4. Limpiditatea apei
12
19
, sal&oni%ele se$e %eosebi$e %e alti esti (c$a0 ca$as0 lin) suo$ta g$eu e$ioa%e
lungi cu aa tulbu$e;
, cu cat estii sunt &ai tine$i cu atat suo$ta &ai g$eu aa tulbu$e;
, aa tulbu$e %aunea*a ic$elo$ $in %eune$ea unui st$at %e &al ca$e obtu$ea*a
&ic$oilul0 ia$ ic$ele &o$ $in as+i"ie;
, uietii si alevinii in$egist$ea*a $ocent %e &o$talitate $i%icat $i&ava$a %in cau*a
aei tulbu$i/ Baca e$ioa%a cu aa tulbu$e coinci%e cu &o&entul incee$ii !$ani$ii
acesto$a &o$talitatea c$este0 ia$ !$ani$ea nu se oate +ace;
, este in%icat ent$u ic$e si uieti a se +olosi o su$sa %e aa alte$nativa (i*vo$0
a$au) in e$ioa%ele cu aa tulbu$e a su$sei;
, &alul ca$e se %eune in ba*ine va +i cu$atat atunci can% se %eune e 178 %in
su$a+ata ba*inului si obligato$iu $i&ava$a si toa&na in%i+e$ent %e g$a%ul %e
col&ata$e;
%.1.2. ,erenul
6 lan sau utin inclinat0 subst$at %in $oci i&e$&eabile (%aca ba*inele se saa)0
inso$it0 ina+a$a gau$ilo$ %e ge$0 in ba*inete un%e nu se +ac e"loata$i;
6 ba*inele se vo$ %isune e$en%icula$ e $au;

%.1.!. -ccesibilitatea
, locu$i accesibile ent$u a utea +ace a$ovi*iona$ea cu usu$inta cu !$ana0
&ate$iale0 e t$asee tu$istice0 sa aiba accesibilitate auto si sa oata +i conectata la
$eteaua elect$ica/
%.2. Clasificarea pastravariilor
, pastravrii de repopulare3 e$&anente(au casa %e incubatie si ba*ine ent$u
$e$o%ucato$i) sau volante (au statie %e incubatie si +unctionea*a %e toa&na ana
$i&ava$a);
, pastravarii de consum3 $o%uc ast$av cu$cubeu si +antanel %e la sta%iul %e ic$a
ana la 1,802 ani can% se valo$i+ica; au casa %e incubatie si ba*ine %e c$este$e
ent$u ast$avul %e consu& si ent$u $e$o%ucato$i0 bucata$ie,&aga*ie0 g$uu$i
+$igo$i+ice ent$u %eseu$i %e abato$/
, pastravarii mite3 $eoula$e si consu&;
, &a$ea a$te a ast$ava$iilo$ e$&anente %e $eoula$e au +ost t$ans+o$&ate in
ast$ava$ii %e consu&;

%.!. Partile componente ale unei pastravarii
%.!.1. 0nstalatii principale
5.3.1.1. (ri!a de apa #opustul%
, ba$a> %e *i%a$ie0 casoaie %in le&n u&luta cu iat$a sau casca%a o%ita0 cu $olul
%e a cata aa si %e a o $i%ica la un nivel ast+el incat sa int$e e canalul %e
ali&enta$e;
, t$ebuie sa +ie soli%a (ent$u a $e*ista la viitu$i)0 sa asigu$e %ebitul necesa$ in
ast$ava$ie0 ia$ in ca* %e seceta sa oata cata int$egul %ebit0 sa asigu$e o anta
co$esun*atoa$e canalului %e ali&enta$e si sa nu +ie costisitoa$e;
19
14
, gu$a canalului %e ali&enta$e va +i $eva*uta cu suba$ ent$u $egla$ea %ebitului ce
int$a e canal si cu un g$ata$ (g$ebla) ent$u $etine$ea &ate$ialelo$ t$anso$tate %e
aa (bolovani0 le&ne0 $a%acini)/
5.3.1.2. Canalul de alimentare
, oate +i %in %ulai %e le&n0 ulucu$i0 tubu$i %e a*boci&ent0 beton0 &ate$ial
lastic0 *i%a$ie %e iat$a;
, anta canalului :/2,1/:71:: &0 sa c$easca $og$esiv;
, sa asigu$e %ebitul necesa$ ent$u ast$ava$ie0 lus 1:P;
, sa +ie const$uit in %ebleu (saatu$a) si sa +ie acoe$it cu %ale este ca$e sa aiba
ase*at un st$at %e a&ant %e :/2 &0 ent$u a evita ing!etul aei;
, sa +ie $eva*ut cu ba*ine %e cont$ol cu :/2 & &ai a%anci %ecat +un%ul canalului
ent$u cu$ata$ea i&u$itatilo$ a%use %e aa;
, %aca e t$aseul canalului sunt i*voa$e cal%e0 ele vo$ +i catate si int$o%use in
canal/
5.3.1.3. )a!inul de distributie
, se const$uieste la int$a$ea canalului %e ali&enta$e in ast$ava$ie;
, se$veste ent$u $egla$ea %ebitului in ba*inele ast$ava$iei si casa incubatoa$elo$
si a&esteca$ea aei %in a$au cu cea %e i*vo$;
, la canalele %in tubu$i sub $esiune $olul ba*inului este $eluat %e vane;
5.3.1.4. )a!inul de decantare
, este necesa$ acolo un%e ali&enta$ea casei incubatoa$elo$ se +ace cu aa %in
a$au;
, nu se utili*ea*a ia$na;
, se a&lasea*a ast+el incat sa ali&ente*e si t$ocile si ba*inele ent$u uieti;
, ent$u 6::::: ic$e sau uieti %i&ensiunea ba*inului va +i %e 2 " 1: & si a%anc
%e 1 &;
, este $eva*ut cu o$i+iciu %e evacua$e si cu$ata$e si %esa$titoa$e ent$u
incetini$ea vite*ei aei/
5.3.1.5. Canalele de admisie
, con%uc aa %in canalul %e ali&enta$e la ba*ine;
, ent$u $egla$ea %ebitului necesa$ +ieca$ui ba*in la inse$tia cu canalul %e
ali&enta$e sunt $eva*ute cu ba*inase %e :/2 " :/2 & si sube$ (la canalele %in
tubu$i sub $esiune $olul sube$ului este $eluat %e vanete);
, sunt const$uite %in a*boci&ent sau %ulai g$osi %e 2 c&;
, se va asigu$a o ca%e$e a aei in ba*ine %e cel utin 2: c& e o lat+o$&a
inclinata ce asigu$a o"igena$ea aei si i&ie%ica int$a$ea estilo$ e canalul %e
a%&isie;
5.3.1.6. )a!inele
, e"ista ba*ine3 ent$u uieti0 $e$o%ucato$i0 ast$av %e consu&0 ci$cula$e0 %e
ca$antina0 %e e"e$i&enta$e0 escuit so$tiv;
14
15
a. )a!inele de puieti
, necesa$e in toate tiu$ile %e ast$ava$ii;
, sunt %e $egula %in beton (neinicat %in a&ant)0 cu a%anci&ea %e :/6,1/: &
(c$este $og$esiv %e la a%&isie la evacua$e)0 $ao$tul %int$e latu$i este 1:710
su$a+ata 8:,9: & (1:,8:P %in int$eaga su$a+ata %e ba*ine)/
, ot +i si ci$cula$e cu %ia&et$ul %e 8,6 &0 a%anci&e $og$asiva se$e cent$u :/1,
:/2 &/
, 2,9 ent$u 1,2 tone0 1:,18 ent$u 2,1: tone caacitate;
b. )a!inele pentru reproducatori
, const$uite %in a&ant sau beton cu +un% %in a&ant acoe$it cu iet$is0 au
su$a+ata %e 1::,8::&0 a%anci&ea %e 1,8 &0 $ao$tul %int$e latu$i 1:78;
, caacitatea 1,8 &7=g $e$o%ucato$0 ele $e$e*inta ana la 1:P %in su$a+ata
ba*inelo$ ast$ava$iei/
c. )a!ine pentru pastravul de consum
, const$uite %in a&ant0 *i%a$ie sau beton cu +un%ul %in a&ant acoe$it cu iet$is0
au 8::,2:: &0 a%anci&e 1,8 &0 $ao$tul %int$e latu$i 1:71,1:72;
, $e$e*inta 9:,4:P %in su$a+ata ba*inelo$ ast$ava$iei/
d. )a!inele circulare
, const$uite %in beton cu e$etii inclinati la ci$ca 1750 au %ia&et$ul %e 9,18 &0 ia$
a%anci&ea %e 1 &;
, ali&enta$ea se +ace e$i&et$al %in canalul %e ali&enta$e0 ia$ evacua$ea $in
cent$ul ba*inului;
e. )a!ine de carantina
, se const$uiesc %in beton ent$u a +i uso$ %e*in+ectate si ent$u t$ata$ea estilo$;
, in ele se a$c!ea*a estii si uietul a%usi %in alte ast$ava$ii;
, se const$uiesc in a$tea %in aval a ast$ava$iei0 i*olate %e $estul ba*inelo$0
a%&isia si evacua$ea aei +acan%u,se sea$at ent$u +ieca$e ba*in;
, sunt in nu&a$ %e 8,6 si au +o$&a celo$ ent$u c$este$ea uietului/
*. )a!ine pentru eperimentare
, sunt %in beton0 au %i&ensiuni $e%use 1"6":/42 &;
, se +olosesc in ca*ul testa$ii uno$ $etete %e !$ani$e0 t$ata&ente0 co&a$atii etc/;
g. )a!ine pentru pescuit sportiv
, 1,8 ba*ine %e +o$&a ci$cula$a const$uite la int$a$ea in ast$ava$ie sau ina+a$a
acesteia;
Toate ba*inele vo$ +i $eva*ute cu u&b$a$e (lat+o$&e %e scan%u$a)0 a&lasate la
su$a+ata sau sub&e$se0 e 2,1: P %in su$a+ata ba*inului/
5.3.1.+. Calugarul
, se$veste la $egla$ea nivelului aei %in ba*ine si la evacua$ea acesteia;
, se const$uieste %in le&n sau beton0 in inte$io$ul sau e"te$io$ul ba*inului;
, este $eva*ut cu sube$ sau vanete ent$u goli$ea si $egla$ea nivelului aei in
ba*ine;
15
1?

1?
8:
, va$a se va evacua aa %e la su$a+ata (+ig/ 91 a)0 ia$na aa %e e +un%ul ba*inelo$
(+ig 91 b);
, ba*inele ci$cula$e au caluga$ul const$uit in co$ul %igului0 aa a>ungan% la acesta
$int$,un tub ca$e leaca %in cent$ul ba*inului0 e sub +un%ul acestuia0 %int$,o
g$oaa %e escuit %e 1:: " 2: " 2: c& $eva*uta cu g$ata$ %e +ie$/
5.3.1.,. -roapa de pescuit
, ba*inas in inte$io$ul sau e"te$io$ul ba*inelo$ ent$u $e$o%ucato$i sau ast$av %e
consu& cu %i&ensiuni %e :/427:/427:/2: &0 co$ona&entul +iin% situat la nivelul
+un%ului ba*inului;
, se$veste la $in%e$ea &ai usoa$a a estilo$ si la evita$ea $ani$ii acesto$a;
5.3.1... Canalul de evacuare
, se$veste la st$ange$ea aei %in ba*ine si la evacua$ea acesteia in albia $aului;
, va +i $oiectat sa oata evacua aa %in casa incubatoa$elo$0 ba*ine si instalatii
ane"e lus 82P %in %ebitul instalat ent$u eventualitatea evacua$ii uno$ ba*ine/

5.3.1.1/. Casa incubatoarelor
, +oloseste la incuba$ea ic$elo$ si $o%uce$ea uietului necesa$ ent$u $eoula$e
sau consu&;
, cla%i$e %in *i%a$ie %e iat$a cu &o$ta$ %e ci&ent in ca$e la %e&isol +unctionea*a
casa incubatoa$elo$0 ia$ su$ate$an locuinta ast$ava$ului;
8:
81
, casa incubatoa$elo$ va +i ing$oata cel utin 1/2 & in a&ant ent$u a evita
ing!eta$ea aei %in incubatoa$e;
, ali&enta$ea se +ace cu aa %e i*vo$ sau a$au t$ecuta $in ba*inul %e %ecanta$e si
+ilt$u0 te&e$atu$a aei t$ebuie sa nu +ie &ai sca*uta %e 2
o
C si &ai $i%icata %e
12
o
C;
, %ebitul necesa$ ent$u 1:::: ic$e este %e 6lit$i7&inut la e&b$iona$e0 2lit$i7&in %e
la e&b$iona$e la eclo*iune si 4 lit$ii7&inut ent$u 1:::: uieti tinuti in
incubatoa$e;
, in casa incubatoa$elo$ se a+la3 +ilt$ul0 ulucu$ile %e %ist$ibutie ti %e evacua$e0
osta&entul si incubatoa$ele;
a. 0iltrul1
, este %e %oua +elu$i3 +ilt$u %ublu si +ilt$u cu 1 co&a$ti&ente;
, .ilt$ul %ublu este %in beton a$&at0 a$e t$ei ca&e$e0 %oua ent$u +ilt$a$e si una
ent$u ali&enta$e/ Mate$ialul +ilt$ant se ase*a e un g$ata$ si este %isus in 1
st$atu$i +ilt$ante (iet$is %e 6 %i&ensiuni si nisi %e :/2,:/8 c&)/
, .ilt$ul cu 1 co&a$ti&ente se const$uieste %in beton cu lati&ea %e 1 & si
inalti&ea %e 1/8 &/
, ca &ate$ial +ilt$ant se oate util*a si &angalul %e bocsa;
, +ilt$ele se cu$ata %ua nevoie0 &ai %es $i&ava$a;
b. 2lucurile de distributie1
, sunt %in le&n sau beton si ali&entea*a sea$at +ieca$e $an% %e incubatoa$e;
, ca%e$ea aei %in ulucu$i in incubatoa$e este %e cca 8: c& ent$u a o o"igena0 ia$
t$ece$ea se +ace $int$,un $obinet ca$e $eglea*a %ebitul/
c. 2lucurile de evacuare1
, catea*a aa ce iese %in incubatoa$e +iin% ase*ate 2,1: c& &ai >os %ecat +un%ul
cutiei e"te$ioa$e a incubatoa$elo$ si o con%uc in canalul %e evacua$e/
d. (ostamentul:
, se$veste ca suo$t ent$u incubatoa$e0 este %in beton si este a&lasat e
&a$ginile si &i>locul casei incubatoa$elo$;
81
88
e. 3ncubatoarele1
, se$vesc la incuba$ea ic$elo$ %e la +ecun%a$e ana la eclo*iune;
6 3ncubatorul 45C67-2niversal: %oua cutii0 cutia e"te$ioa$a %e 4: c& lungi&e0
9: c& lati&e si 6: c& inalti&e0 ia$ cutia inte$ioa$a 92 c& lungi&e si 25 c& lati&e
si 82 c& inalti&e; Cutia e"te$ioa$a este %in lastic0 tabla0 le&n sau beton0 ia$ cea
inte$ioa$a %in le&n0 tabla sau lastic si este $eva*uta cu u$ec!i ca$e nu,i %au
osibilitatea sa se ase*e e +un%ul celei e"te$ioa$e $a&anan% un satiu %e 2 c&/
Cutia inte$ioa$a este $eva*uta cu %oi e$eti %esa$tito$i $eva*uti cu site sau
e$+o$atii $otun%e %e 8&&/ -oate +unctiona cu cu$ent ascen%ent sau %escen%ent in
+unctie %e o*itiona$ea cutiei inte$ioa$e in cutia e"te$ioa$a/
, caacitatea unui incubato$ Gace=,Unive$sal este %e 1:/:::,18/2:: ic$e ast$av
use e un singu$ $an%;

- 3ncubatorul cu curent lung3 t$oaca %in le&n sau beton lunga %e 8,6 &0 cu
lati&ea %e :/62,:/12 &0 ia$ a%anci&ea %e :/8,:/6 &/ In inte$io$ul acesteia se
asea*a 1,9 cutii inte$ioa$e in +o$&a %e leagan cu +un%ul si latu$ile %ins$e int$a$e si
iesi$e %in tabla e$+o$ata cu o$i+icii %e 8,6 && lati&e si 1 c& lungi&e0 ca$e e$&it
ci$culatia aei %e la un caat la altul al t$ocii $in incubatoa$e/ Cutiile inte$ioa$e au
:/6,:/1 & lati&e si :/9,:/4 & lungi&e/ -ent$u a $eali*a in incubato$ un cu$ent
ascen%ent0 t$ocile sunt $eva*ute cu vanete/ Bua eclo*iune alevinii ies in t$oaca
$in o$i+iciile cutiei inte$ioa$e/
, au avanta>ul ca uietul oate +i c$escut in cutia e"te$ioa$a;
, int$,o t$oaca se ot incuba ana la 9:::: ic$e;
, au %e*avanta>ul ca aa a>unge la ulti&a cutie cu ic$e sa$acita in o"igen0 ia$ %aca
in $i&a cutie cu ic$e aa$e v$eo boala aceasta se t$ans&ite si celo$lalte cutii %in
t$oaca;
6 3ncubatorul 8ug #4eiss% 3 este +olosit la incuba$ea ic$elo$ ca$e au ten%inta sa se
lieasca (co$egon0 lian) avan% caacitatea %e 1:/:::,2:/::: ic$e;
, este un vas %e sticla0 sub +o$&a unei alnii %e 9,4 lit$ii si se ase*a ve$tical cu
va$+ul in >os/ A%&isia aei se +ace $int$,un +u$tun int$o%us int$,un %o %e luta
sau cauciuc0 ia$ evacua$ea ei se +ace $in a$tea sue$ioa$a este &a$ginile
vasului/ Bato$ita cu$entului ve$tical ic$ele sunt &entinute tot ti&ul in susensie/
88
86
86
81
2/6/1/11/ So$onul ent$u t$oci
2/6/1/18/ Locuinta ast$ava$ului
2/6/8/ Instalatii ane"e
2/6/8/1/ Bucata$ia %e ca$ne
2/6/8/8/ #!eta$ia
2/6/8/6/ Maga*ia ent$u ast$a$ea !$anei uscate
2/6/8/1/ Maga*ia ent$u utila>e
81