DEFINITIE

Termenul de inteligenta figura in vocabularul curent, fiind consacrat se pare de catre

Cicero. Cuvantul latin inter-legere, din care deriva termenul de inteligenta (intelligentia), reunea
doua sensuri: a discrimina si a lega, apune impreuna. Asadar, in acceptia etimologica,
inteligenta ar fi capacitatea mintii noastre de a stabili legaturi, relatii.
Tot din cunoasterea comuna provine in buna parte si acceptia larg raspandita:
inteligenta este capacitatea de adaptare la mediu, aptitudinea de a gasi solutii in situatii inedite,
deci instrument al reusitei. Se resimte aici un ecou sau o prelungire a biologiei. In cazul omului
nu este vorba numai de adaptare, ci si de transformare a mediului.
Desprinsa din trunchiul mare al filosofiei, psihologia a imprumutat si primele cadre
conceptuale din filosofie. Inteligenta in acceptia a numerosi ganditori, este instrument al
cunoasterii, al abstractizarii si combinarii .Sub aspect procesual, ea inglobeaza toate procesele
de cunoastere, desi referinta cea mai frecventa pare a fi gandirea.
Creierul are doua emisfere care sunt facute sa lucreze impreuna. Emisfera stanga
controleaza partea dreapta a corpului, iar emisfera dreapta contoleaza partea stanga.
Emisfera stanga este sediul limbajului, cuvantului, implica aspectele lingvistice ale scrierii, este
sediul calculului logic, cifrelor, rationamentelor, capacitatii de analiza si abstarctizare. Prin ea,
orice perceptie se traduce in reprezentare logica, semantica si fonetica. Emisfera stanga este
logica, rationala, matematica, aristotelica, stiintifica, calculata.
Persoana dominata de emisfera stanga comunica cu exteriorul pe baza unui cod logico-analitic,
are gust pentru dictionare, vocabular, are grija de a numi obiectele si clasele, prefera detaliile,
prezinta logic faptele, are preferinta pentru relatiile cauzale unilaterale (cauza - efect), poseda
arta de a structura frazele. Ea cauta de asemenea sa aibe explicatii pentru orice, gandirea fiind
metodica si structurata. Inexplicabilul pentru astfel de persoane este o slabiciune.
Emisfera dreapta este sediul gandirii fara limbaj, al intelegerii nonverbale, al recunoasterii
formelor, perceptiilor spatiale. Ea este responsabila pentru tonul si intonatiile vocii, pentru ritm,
muzica, imaginatie, simtul culorilor, visarii. Emisfera dreapta este intuitiva, ilogica,
irationala, poetica, platonica, imaginativa, romantica, mitica, religioasa.
Persoana prefera sa aibe cat mai multe analogii, scheme in abordarea universului, sintetizeazand
si exprimand rezultatele cunoasterii in imagini. Imaginatia si intuitia isi au locul in aceasta
emisfera, care este sediul competentei artistice si muzicale. Imaginatia creatoare afectiva isi are
sediul in aceasta emisfera. Persoana cu aceasta emisfera dominanta are o memorie video spatiala,
preferand o abordare intuitiva, interactiva sintetizand relatiile intre obiecte, folosind asociatiile
de idei, reconstituind informatiile intr-un tot unitar. Persoana judeca lucrurile in dependenta de
context, neizolat.

Teoria Inteligenelor multiple a fost formulat pentru prima oar n 1985 de ctre Horward Gardner i
este considerat drept cea mai important descoperire n domeniul pedagogiei dup Leon Piget. Teoria
lui pornete de la ideea existenei unor inteligene diferite i autonome ce conduc la modaliti diverse
de cunoatere, nelegere i nvare. El consider c inteligena nu este o nsuire pus n lumin prin
fore standard, ci capacitatea de a rezolva probleme i a realiza produse n situaii concrete de via.
Astfel, capacitatea cognitiv a omului este descris printr-un se de abiliti, talente, deprinderi
mentale pe care Gardner le numete ,,inteligene. Toi indivizii normali posed fiecare din aceste
inteligene ntr-o anumit msur. Ceea ce-i difereniaz este gradul lor de dezvoltare i natura unic a
combinrii lor. n acest sens, Gardner subliniaz ideea c o inteligen trebuie s fie probat de existena
unei zone de reprezentare pe creier i prin existena unui sistem propriu de expresie. Pe aceast baz el
a izolat 8 tipuri de inteligene; ordinea n care sunt prezentate nu reflect n nici un caz o ierarhie de
valori.
Aceste inteligene sunt:
1. Inteligena lingvistic ( capacitatea de a rezolva probleme i de a dezvolta produse cu ajutorul
codului lingvistic).
2. Inteligena logico-matematic ( capacitatea de a opera cu modele, categorii, relaii, de a grupa,
ordona i interpreta date ).
3. Inteligena spaial- vizual ( capacitatea de a rezolva probleme i de a dezvolta produse cu
ajutorul reprezentrilor spaiale i al imaginii ).
4. Inteligena muzical-ritmic ( capacitatea de a rezolva probleme i de a dezvolta produse cu
ajutorul ritmului i melodiei ).
5. Inteligena corporal-kinestezic ( capacitatea de a rezolva probleme i de a dezvolta produse cu
ajutorul micrii ).
6. Inteligena naturalist ( capacitatea de a rezolva probleme i de a dezvolta produse cu ajutorul
clasificrilor i reprezentrilor din mediul nconjurtor ).
7. Inteligena interpersonal (capacitatea de a rezolva probleme i de a dezvolta produse prin
cunoaterea i interaciunea cu ceilali ).
8. Inteligena intrapersonal ( capacitatea de a rezolva probleme i de a dezvolta produse prin
cunoaterea de sine ).
9. Inteligena existenial Gardner e convins c e o modalitate de cunoatere, dar nu a stabilit
localizarea pe creier. De aceea vorbete despre aceasta ca despre o jumtate de inteligen.
Din punct de vedere biologic, inteligenele sunt independente n funcie de zonele corticale care le
guverneaz. La nivel individual ele apar n combinaii, fiecare individ fiind de fapt ,, o colecie de
inteligene. i pentru c indivizii au profiluri de inteligen diferite, coala trebuie s conceap o
educaie care s maximalizeze potenialul intelectual al fiecruia.