Circulaia

Sngele este fluidul care circul in interiorul arborelui

cardiovascular; reprezint circa 8% din masa corporal.
mpreun cu limfa, lichidul interstiial, lichidul cefalorahidian,
peri !i endolimfa, sngele constituie mediul intern al
organismului.
Sngele este format din elemaente figurate !i plasm "##%
din volumul sangvin$.
%rin e&amenul microscopic al sngelui se observ trei tipuri
de elemente figurate "reprezentnd '#% din volumul sangvin
( volum globular procentual sau hematocrit$ )
globulele ro!ii "hematii sau eritrocite$;
globulele albe "leucocite$;
plachetele sangvine "trombocite$.
Eritrocitele "hematiile$ sunt celulele fr nucleu, cu rol in
transportul *+ !i ,*+ !i in meninerea echilibrului acido
bazic.
Leucocitele, spre deosebire de eritrocite, posed nucleu !i
mitocondrii.-u capacitatea de a emite pseudopode !i de a
traversa peretele capilar pri porii si, trecnd .n esuturi,
process numit diapedez.
/ipurile de leucocite !i formula leucocitar sunt prezentate la
pagina
%rincipala funcie a leucocitelor const .n participarea
acestora la reacia de aprare a organismului.
Funcia de aprare a sngelui
*rganismul uman vine permanent .n contact cu ageni
patogeni "purttori de antigene$ sau cu antigene libere.
-ntigenul este o substan macromolecular proteic sau
polizaharidic strin organismului !i care, ptruns .n
mediul intern, declan!eaz producerea de ctre organism a
unor substane specifice, numite anticorpi, care
neutralizeaz sau distrug antigenul. -nticorpii sunt proteine
1
plasmatice din clasa gammaglobulinelor. -prarea se
realizeaz prin dou mecanisme fundamentale)
0.aprarea nespecific
+.aprarea specific
-prarea nespecific ".nnscut$ este prezent la toi
oamenii. Se relizeaz prin mecanisme celulare "de
e&emplu, fagocitoza$ !i umorale. -prarea nespecific
este o aprare primitiv, cu eficacitate medie, dar este
foarte prompt. 1a ea particip anumite celule !i
substane performate.
-prarea specific "dobndit$ se dezvolt .n urma
e&punerii la ageni capabili s induc un rspuns imun
"imunogene$. 2ste de dou feluri) "0$ dobndit natural)
a. pasiv, prin transfer transplacentar de anticorpi; b.
activ, .n urma unei boli !i "+$ dobndit artificial) a.
pasiv ( administrare de antito&ine !i gamma (
globuline; b. activ ( vaccinare.
3spunsurile imune specifice sunt mediate prin dou tipuri
de leucocite ( limfocitele 4 !i / ( pe baza unor mecanisme
interdependente) "0$ imunitatea umoral, care implic
limfocitele /.
5accinarea declan!eaz, .n principiu, acelea!i mecanisme
imunitare, cu deosebirea c reaciile produse .n organism
sunt mai atenuate. 2fectul final este dobndirea imunitii.
Plachetele sangvine trombocitele sunt elemente figurate
necelulare ale sngelui cu rol .n hemostaz.
Plasma sangvin conine ap "67%$ !i reziduu uscat format
din 0% substane anorganice "8a
9
, :
9
, ,a
+9
, ;g
+9
, ,l

, <,*
=

$ !i 6% substane anorganice, ma>oritatea proteine
"albumine, blobuline, fibrinogen$.
?rupele sangvine transfuzia
;embrana hematiilor are .n structura sa numeroase tipuri de
macromolecule, cu rol de antigen, numite aglutinogene. n
plasm se gsesc o serie de compu!i cu rol de anticorpi
2
numite aglutinine. ,ele mai importante aglutinogene .ntlnite
la om sunt aglutinogenul zero "7$, -, 4 !i @, iar cel mai
frecvent .ntlnite aglutinine sunt) alfa, omoloaga
aglutinogenului -, !i beta, omoloaga aglutinogenului 4.
%rin e&cludere reciproc a aglutininelor !i aglutinogenelor
omoloage, .n decursul eviluiei umane sau constituit mai
multe sisteme imunologice sangvine.,ele mai importante .n
practica medical curent sunt sistemul *-4 !i sistemul
3h"@$.
Sistemul *-4. %otrivit regulii e&cluderii aglutininelor cu
aglutinogenului omolog "alfa cu - !i beta cu 4$, nu pot e&ista
indivizi posesori de aglutinogen - !i aglutinine alfa sau
posesori de aglutinogen 4 !i aglutinine beta. ntlnirea
aglutinogenului cu aglutinina omoloag duce la un conflict
imun, antigenanticorp, cu distrugerea hematiilor !i
consecine grave pentru individ. ,ombinaiile !i coe&istenele
posibile, tolerate imunologic, sunt .n numr de patru !i
reprezint cele patru grupe sangvine .n care se poate
repartiza populaia globului, pe baza sistemului *-4.
,unoa!terea apartenenei la una din grupele sangvine are
mare importan .n cazul transfuziilor de snge.
3egula transfuziei cere ca aglutinogenul din sngele
donatorului s nu se .ntlneasc cu aglutininele din plasma
primitorului.%otrivit acestei reguli, transfuzia de snge .ntre
grupe diferite se poate face astfel)
grupa 7 poate dona la toate grupele "donator universal$,
dar nu poate primi dect snge izogrup "de la grupa 7$;
grupa -4 poate primi de la toate grupele "primitor
universal$.
Sistemul Rh. Sa constatat c 8#% din populaia globului
mai posed pe eritrocite, .n afar de unul din antigenele
sistemului *-4, !i un antigen denumit @ sau 3h. /oi
indivizii posesori de antigen @ sunt considerai Rh pozitiv, iar
cei 0#%, care nu posed aglutinogenul @, sunt Rh negative.
3
n mod natural nu e&ist aglutinine omoloage antiRh, dar se
pot genera fie prin transfuzii repetate de snge Rh+ !i mama
3h. n ambele situaii, aparatul imunitar al gazdei
reacioneaz fa de aglutinogenul @ ca !i fa de un antigen
oarecare, prin activarea limfocitelor, urmat de producerea
de anticorpi anti @ "anti3h$. -ce!ti anticorpi vor reaciona cu
antigelul @ de pe suprafaa hematiilor !i vor produce
hemoliza.
n cazul mamaei Rh negative, cnd tatl este 3h pozitiv,
datorit caracterului dominant al genei care codific sinteza
aglutinogenului @, copiii rezultai vor mo!teni caracterul 3h
pozitiv. %rima sarcin poate evolua normal, deoarece, .n
condiii fiziologice, hematiile 3h9 ale ftului nu pot traversa
placenta !i deci nu a>ung .n ciculaia matern.
1a na!tere .ns, prin rupturile de vase sangvine care au loc
.n momentul dezlipirii placentei de uter, o parte din snge
fetal trece la mam !i stimuleaz producia de agluinine anti
3h. 1a o nou sarcin, aceste aglutinine "care pot traversa
capilarele placentare$ ptrund .n circulaia fetal !i distrug
hematiile ftului, putnd duce chiar la moartea acestuia,
atunci cnd aglutinilele sunt .n concentaie mare.
A<emostaza !i coagularea sngelui
<emostaza fiziologic reprezint totalitatea mecanismelor
care intervin .n oprirea sngerrii la nivelul vaselor mici.
%resupune urmtorii timpi.
0./impul vasculo ( plachetar "hemostaza primar$
ncepe .n momentul lezrii vasului. %rima reacie const .n
vasoconstricia peretelui acestuia, produs refle& !i umoral.
Brmeaz arderea trombocitelor la nivelul plgii, agregarea !i
metamorfoza vscoas a acestora, ceea ce duce la oprirea
sngerrii .n + pn la ' minute.
+. /impul plasmatic ( coagularea sngelui
4
3ezultatul acestei etape este transformarea fibrinogenului
plasmatic, solubil, .n fibrin insolubil. 1a coagulare,
particip factori plasmatici, plachetari !i tisulari, precum !i
,a
+9
.
=.@inamica procesului de coagulare
,oagularea sngelui se desf!oar .n trei faze)
faza C ( formarea tromboplastinei este faza cea mai
laborioas !i dureaz cel mai mult, ' ( 8 minute;
faza a CCa ( formarea trombinei dureaz 07 s;
tromboplastina transform protrombina .n trombin;
faza a CCCa ( formarea fibrinei dureaz 0 ( +
s./rombina desface, din fibrinogen, ni!te monomeri de
fibrin, care se polimerizeaz spontan, dnd reeau de
fibrin care devine insolubil.n ochiurile reelei de
fibrin se fi&eaz elementele figurate, !i sngerarea se
opre!te.
Dunciile sngelui sunt reprezentate de funciile
componentelor sale. n afar de acestea, sngele
.ndepline!te rolul de sistem de integrare !i coordonare
umoral ale funciilor prin hormonii, mediatorii chimici !i
cataboliii pa careC vehiculeaz.
@e asemenea, sngele are rol de .ndeprtare !i transport
spre locurile de e&creie a substanelor to&ice, neutilizabile
sau .n e&ces.
@atorit coninutului su bogat .n ap, sngele are rol .n
termoreglare.
;area !i mica circulaie
n alctuirea arborelui vascular se disting dou teritorii de
circulaie) circulaie mare ( sistemic, !i circulaia mic (
pulmonar.
,irculaia mic
5
,irculaia pulmonar .ncepe .n ventriculul drept, prin
trunchiul artetrei pulmonare, care transport spre plmn
snge cu ,*
+
.
/runchiul pulmonar se .mparte .n cele dou artere
pulmonare, care duc sngele cu ,*
+
spre reeaua capilar
din >urul alveolelor, unde .l cedeaz alveolelor carel elimin
prin e&piraie. Sngele cu *
+
este colectat de venele
pulmonare, cte dou pentru fiecare plamn. ,ele patru
vene pulmonare sfr!esc .n atriul stng.
,irculaia mare
,irculaia sistemic .ncepe .n ventriculul stng, prin artera
aort care transport sngele cu *
+
!i substanele nutritive
spre esururi !i organe. @e la nivelul acestora, sngele
.ncrcat cu ,*
+
este preluat de cele dou vene cave care .l
duc .n atriul drept.
ASistemul aortic
2ste format din artera aort !i din ramurile ei, care irig toate
esuturile !i organele corpului omenesc.
Sistemul aortic .ncepe din ventriculul stng cu aorta
ascendent, din care se desprind cele dou artere coronare.
@up ce urc #E cm, se curbeaz !i formeaz arcul aortic,
care se continu cu aorta descendent, sub.mprit .n
toracal !i abdominal. /erminal, aorta abdominal se
bifurc .n arterele iliace commune, stng !i dreapt.
3amurile arcului aortic
@inspre dreapta spre stnga, din arc se desprind trunchiul
brahiocefalic, artera carotid comun stng !i artera
subclavicular stng. /runchiul brahiocefalic se .mparte
apoi .n artera carotid comun dreapt !i artera
subclavicular dreapt. -mbele artere carotide commune,
stng !i dreapt, urc la nivelul gtului pn .n dreptul
marginii superioare a cartila>ului tiroid, unde se bifurc .n
artera carotid e&tern !i intern. 1a acest nivel e&ist o
mic dilataie, sinusul carotic "carotidian$, bogat .n recepori.
6
-rtera carotid e&tern irig gtul, regiunile occipital !i
temporal !i vicerele feei. -rtera carotid intren ptrunde
.n craniu, irignd creierul !i ochiul. -rterele subclaviculare
a>ung de la originea lor pn .n a&il, unde iau numele de
artere a&ilare. @in arterele subclaviculare se desprind) artera
vertebral, care intr .n craniu prin gaura accipital, unde se
une!te cu opusa, participnd la vascularizaia encefalului, !i
artera toracic intern, din care iau na!tere arterele
intercostale anterioare.
-rtera a&ilar vascularizeaz att petrii a&ilei, ct !i peretele
anterolateral al toracelui !i se continu cu artera brahial
care vascularizeaz braul. 1a plica cotului, artera brahial
d na!tere la arterele radial !i ulnar, care vascularizeaz
antebraul. 1a mn se formeaz arcadele palmare, din care
se desprind arterele digitale.
3amurile aortei descendente
-orta descendent toracic d ramuri parietale !i viscerale.
3amurile viscerale sunt arterele bron!ice, pericardice !i
esofagiene.
-orta descendent abdominal d !i ea ramuri parietate !i
viscerale. 3amurile viscerale sunt) trunchiun celiac, artera
mezenteric superioar, arterele renale ( stng !i dreapt
(, arterele testiculare, respectiv ovariene ( stng !i dreapt
(, !i artera mezenteric inferioar./runchiul celiac se
.mparte .n trei ramuri ( splenic, gastric stng !i hepatic
( !i vascularizeaz stomacul, duodenul, pancreasul, ficatul
!i splina. -rtera mezenteric superioar vascularizeaz
>e>unoileonul, cecul, colonel ascendant !i partea dreapt a
colonului transvers. -rtera mezenteric inferioar
vascularizeaz partea stng a colonului transvers, colonul
descendent, sigmoidul !i partea superioar a rectului.
3amurile terminale ale aortei
-rterele iliace comune ( stng !i dreapt (, a>unse la
articulaia sacroiliac, se impart fiecare .n artere iliace
e&tern !i intern.
7
-rtera iliac e&tern iese din bazin !i a>unge pe faa
anterioar a coapsei, devenind arter femural, care irig
coapsa. Se continu cu artera poplitee, care se afl .n fosa
poplitee "faa posterioar a genunchiului$. 2a se .mparte .n
dou artere tibiale) 0. artera tibial anterioar irig faa
anterioar a gambei !i laba piciorului !i se termin prin
artera dorsal a piciorului, din care se desprind arterele
digitale dorsale; +. artera tibial posterioar irig faa
posterioar a gambei !i, a>uns .n regiunea plantar, se
.mparte .n cele dou artere plantare, intern !i e&tern, din
care se desprind arterele digitale plantare.
-rtera iliac intern are ramuri parietale pentru pereii
bazinului !i ramuri viscerale pentru organele din bazin
"vezic urinar, ultima poriune a rectului$ !i organele
genitale ( uter, vagin, vulv, prostat, penis.
ASistemul venos
Sistemul venos al marii circulaii este reprezentat de dou
vene mari) vena cav superioar !i vena cav inferioar.
Vena cav superioar. Strnge sngele venos de la creier,
cap, gt, prin venele >ugulare interne, de la membrele
superioare, prin venele subclaviculare, !i de la torace
"spaiile intercostale, esofag, bronhii, pericard !i diafragm$,
prin sistemul azFgos.
@e fiecare parte, prin unirea venei >ugulare interne cu vena
subclavicular, iau na!tere venele brahiocefalice stng !i
dreapt, iar prin fuzionarea acestora se formeaz vena cav
superioar.
5ena subclavicular continu vena a&ilar care strnge
sngele venos de la nivelul membrelor superioare. Sngele
venos al membrelor superioare este colectat de dou
sisteme venoase, unul profund !i unul superficial.
5enele profunde poart aceea!i denumire cu arterele care le
.nsoesc.
5enele superficiale, subcutanate, se gsesc imediat sub
piele !i se pot vedea cu ochiul liber prin transparen,
8
datorit coloraiei albastre. 2le nu .nsoesc arterele !i se
vars .n venele profunde. 1a nivelul lor se fac in>ecii
venoase.
Vena cav inferioar. -dun sngele venos de la membrele
inferioare, de la pereii !i viscerele din bazin, de la rinichi,
suprarenale, testicule, respectiv ovare, de la peretele
posterior al abdomenului "venele lombare$, ct !i de la ficat
"venele hepatice$. 5ena cav inferioar se formeaz prin
unirea venei iliace comune stngi cu cea dreapt. 1a rndul
ei, fiecare ven iliac comun este format prin unirea venei
iliace e&terne cu vena iliac intern. 5ena iliac intern
colecteaz sngele de la pereii !i viscerele din bazin.
5ena iliac e&tern continu vena femural care strange
sngele venos de la nivelul membrului inferior. ,a !i la
membrul superior, se disting vene superficiale !i vene
profunde "cu acelea!i caracteristici$.
5ena cav inferioar urc la dreapta coloanei vertebrale,
strbate diafragma !i se termin .n atriul drept.
* ven aparte a marii circulaii este vena port, care
transport spre ficat snge .ncrcat cu substane nutritive
rezultate .n urma absorbiei intestinale. 2a se formeaz din
unirea a trei vene) mezenteric superioar, mezenteric
inferioar !i splenic.
A,irculaia limfatic
%rin sistemul limfatic "fig.86$ circul limfa, care face parte din
mediul intern al organismului !i care, .n final, a>unge .n
circulaia venoas.
Sistemul limfatic se deosebe!te de sistemul circulator
sangvin prin dou caracteristici)
este adaptat la funcia de drenare a esuturilor, din
care cauz capilarele sale formeaz reele
terminale, spre deosebire de capilarele sangvine
9
care ocup o poziie intermediar .ntre sistemul
arterial !i cel venos;
pereii vaselor limfatice sunt mai subiri dect cei ai
vaselor sangvine.
Sistemul limfatic .ncepe cu capilarele limfatice, care au
aceea!i structur ca !i capilarele sangvine.
,apilarele limfatice sunt foarte rspndite, ele gsindu
se .n toate organele !i esuturile. %rin confluena
capilarelor limfatice se formeaz vase limfatice, care sunt
prevzute la interior cu valve semilunare ce .nlesnesc
circulaia limfei.
%ereii vaselor limfatice au o structur asemntoare
venelor. %e traseul vaselor limfatice se gsesc o serie de
formaiuni caracteristice, numite ganglioni limfatici "fig.
67$, prin care limfa trece .n mod obligatoriu.
?anglionii limfatici realizeaz mai multe funcii) produc
limfocite !i monocite, formeaz anticorpi, au rol .n
circulaia limfei, opresc ptrunderea unor substane
strine, au rol de barier .n rspndirea infeciilor.
1imfa colectat din diferitele esuturi !i organe, dup ce a
strbtut ganglionii regionali, circul spre trunchiurile
limfatice mari, a>ungnd, .n final, .n dou colectoare
limfarice mari) canalul thoracic !i vena limfatic dreapt.
Canalul toracic. 2ste cel mai mare collector limfatic !i
.ncepe printro dilataie numit cistern chFli, situat .n
faa vertebrei 1+. Brc anterior de coloana vertebral,
.napoia aortei, strbate diafragma !i ptrunde .n torece,
deschiznduse .n unghiul venos format prin unirea venei
>ugulare interne din stnga cu vena subclavicular
stng; are o lungime de +#=7 cm, fiind din >umtatea
inferioar !i din ptrimea superioar stng ale corpului.
Vena limfatic dreapt. -re o lungime de 0+ cm !i
colecteaz limfa din ptrimea superioar dreapt a
10
corpului. Se deschide la confluena dintre vena >ugular
intern din dreapta !i vena subclavicular dreapt.
n fiecare minut se filtreaz, la nivelul capilarelor
arteriale, 0E m1 ap.@in acest volum, 0# m1 se resorb .n
snge, la nivelul captului venos al capilarelor. 5olumul
de ap restant .n esuturi nu stagneaz, ci ia calea
capilarelor limfatice. @ebitul limfatic mediu este .n >ur de
0#77 m1G zi, .ns poate varia mult .n funcie de factorii
hemodinamici locali.
Splina
2ste un organ abdominal, nepereche, care aparine
sistemului circulator. 2a produce limfocite, distruge
hematiile btrne, intervine .n metabolismul fierului !i
este un organ de deposit sangvin "+77=77 g de snge$
pe care .l trimite .n circulaie .n caz de nevoie "hemoragii,
efort fizic$.
Splina ocup lo>a splenic, cuprins .ntre colonul
transvers !i diafragm, la stnga lo>ei gastrice. -re o
culoare brun ro!cat !i o mas de 087+77 g.
5ascularizaia arterial a splinei este realizat de artera
splenic, ramur a trunchiului celiac. Sngele venos este
colectat .n vena splenic, aceasta participnd la
formarea venei porte.
Activitatea cardiac
-paratul cardiovascular asigur circulaia sngelui !i a
limfei in organism .%rin aceasta se indeplinesc dou funcii
ma>ore ) 0.distribuirea substanelor nutritive !i a o&igenului
tuturor celulelor din organism;
+.colectarea produ!ilor tisulari de catabolism pentru
a fi e&cretai.Dora motrice a acestui sistem este inima, in
timp ce arterele reprezint conductele de distribuie, venele,
rezervoarele de snge,asigurnd .ntoarcerea acestuia la
inim,iar microcirculaia "arteriole, metarteriole, capilare,
11
venule$, teritoriul vascular la nivelul cruia au loc schimbrile
de substane !i gaze.


nima
Cnima ca HHpompHH.3olul fundamental al inimii este acela
de a pompa snge.Diecare parte a inimii este echipat cu
doua seturi de valve care, in mod normal, impun deplasarea
sngelui intrun singur sens.
0.5alvele atrioventriculare"mitral !i tricuspid$, care separ
atriile de ventricule, se deschid .n timpul diastole, permind
sngelui s treac .n ventricule .-ceste valve se .nchid .n
timpul sistolei, interzicnd trecerea sngelui .napoi atria.
+. 5alvele semilunare"aortic !i pulmonare$ se deschid .n
timpul sistolei, permind e&pulzia sngelui .n artere, !i se
.nchid .n diastol, .mpiedicnd revenirea sngelui .n
ventricule.
-ctivitatea de pomp a inimii se poate aprecia cu a>utorul
debitului cardiac, care reprezint volumul de snge
e&pulzat de fiecare ventricul .ntrun minut.2l este egal cu
volumul de snge pompat de un ventricul la fiecare btaie
" volumbtaie$, .nmulit cu frecvena cardiac.5olumul
btaie al fiecrui ventricul este, .n medie , de I7m1, iar
frecvena cardiac normal este de I7I# btiGmin;astfel,
debitul cardiac de repaus este de apro&imativ #1Gmin.
Drecvena cardiac este de sub control nervos.-ctivitatea
sistemului nervos simpatico determin cre!terea frecvenei
cardiace, .n timp ce activitatea parasimpatic"vagal$ o
scade.5olumulbtaie variaz cu fora contraciei
ventriculare , presiunea arterial !i volumul de snge aflat .n
ventricul la sfr!itul diastole.n cursul unor eforturi fizice
intense, frecvena cardiac poate cre!te pn la +77 de
bti pe minut, iar volumulbtaie pn la 0#7 m1,
12
determinnd o cre!tere a debitului cardiac de la # la =71,
deci de E ori.n somn, debitul cardiac scade;.n febr, sarcin
!i la altitudine, cre!te.Duncia de pomp a inimii se
realizeaz cu a>utorul proprietilor mu!chiului cardiac.

Ciclul cardiac
Bn ciclu cardiac este format dintro sistol !i o diastol.
@atorit .ntrzierii propagarii stimulului prin nodul atrio
ventricular, e&ist un asincronism .ntre sistola atriilor !i cea a
ventriculelor) sistola atrial o preced cu 7,07 s pe cea a
ventriculelor. @urata unui ciclu cardiac este invers
proporional cu frecvena cardiac. 1a un ritm de I# de
bti pe minut, ciclul cardiac dureaz 7,8 s. 2l .ncepe cu o
sistol atrial care dureaz 7,07 s. 5entriculele se afl la
sfr!itul diastolei, fiind aproape pline cu snge, iar sistola
atrial definitiveaz aceast umplere. Cn timpul sistolei atriale
are loc o cre!tere a presiunii din atrii. Sngele nu poate
refula spre venele mari, datorit contraciei fibrelor
musculare din >urul orificiilor de vrsare a venelor .n atrii.
Singura cale deschis o reprezint orificiile atrioventriculare.
Sistola atrial este urmat de diastola atrial care dureaz
7,I7 s. n paralel !i corespunztor .nceputului distolei atriale,
are loc sistola ventricular care dureaz 7,=7 s !i se
desf!oar .n + faze) !a"a de contracie i"ovolumetric !i
!a"a de e#ecie. %rima .ncepe .n momentul .nchiderii
valvelor atrioventriculare !i se termin .n momentul
deschiderii valvelor semilunare. n acest interval de timp,
ventriculul se contract ca o cavitate .nchis, asupra unui
lichid incompresibil, fapt care duce la o cre!tere foarte rapid
a presiunii intracavitare. n momentul .n care presiunea
ventricular o dep!e!te pe cea din artere, valvele
semilunare se deschid !i are loc e>ecia sangelui.
13
Daza de e>ecie .ncepe cu deschiderea valvelor semilunare
!i se termin .n momentul .nchiderii acestora. 5olumul de
snge e>ectat .n timpul unei sistole "volumbtaie sau volum
sistolic$ este de I# m1 .n stare de repaus !i poate cre!te
pn la 0#7+77 m1 .n eforturile fizice intense.
Brmeaz apoi diastola ventricular, care dureaz 7,#7 s.
@atorit rela&rii miocardului, presiunea intracavitar scade
rapid. ,nd presiunea din ventricule devine inferioar celei
din arterele mari, are loc .nchiderea valvelor semilunare,
care .mpiedic re.ntoarcerea sngelui .n ventricule.
%entru scurt timp, ventriculele devin caviti .nchise
"diastola izovolumetric$. n acest timp, presiunea
intraventricular continu s scad pana la valori inferioare
celei din atrii, permind deschiderea valvelor atrio
ventriculare. n acest moment, .ncepe umplerea cu snge a
ventriculelor. Brmeaz o perioad de 7,'7 s numit diastol
general, .n care atriile !i ventriculele se rela&eaz. 1a
sfr!itul acestei faze, are loc sistola atrial a ciclului cardiac
urmtor.
$ani!estri ce %nsoesc ciclul cardiac
n timpul activitii sale, cordul produce o serie de
manifestri electrice, mecanice !i acustice. ;anifestrile
electrice reprezint .nsumarea vectorial a biocurenilor de
depolarizare !i repolarizare miocardic. nregistrarea grafic
a acestora reprezint electrocardiograma, metod foarte larg
folosit .n clinica pentru e&plorarea activitii inimii.
;anifestrile mecanice sunt redate de &ocul ape'ian,
care reprezint o e&pansiune sistolic a peretelui toracelui .n
dreptul vrfului inimii "spaiul cinci intercostal stng$, !i de
pulsul arterial, care reprezint o e&pansiune sistolic a
peretelui arterei datorit cre!terii bru!te a presiunii sngelui.
%ulsul se percepe comprimnd o arter superficial pe un
plan dur "osos$ ( de e&emplu, artera radial. %rin palparea
pulsului obinem informaii privind volumul sistolic, frecvena
cardiac !i ritmul inimii. nregistrarea grafic a pulsului se
14
nume!te s!igmograma. 2a ofer informaii despre artere !i
despre modul de golire a ventriculului stang.
;anifestrile acustice sunt reprezentate de "gomotele
cardiace.
Jgomotul C, sistolic, este mai lung, de tonalitate >oas !i
mai intens. 2l este produs de .nchiderea valvelor atrio
ventriculare si de vibraia miocardului la .nceputul sistolei
ventriculare.
Jgomotul CC, diastolic, este mai scurt, mai acut !i mai puin
intens. 2ste produs, la .nceputul diastolei ventriculare, de
.nchiderea valvelor semilunare.
Jgomotele cardiace pot fi .nregistrate grafic, rezultnd o
fonocardiogram.
15