Sunteți pe pagina 1din 4

Lucian Blaga:

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii


a) Universul poeziei blagiene
b) Incadrarea poeziei in creatia lui Blaga
c) Semnificatia titlului
d) Structura poeziei
e) Prezentarea secventelor poetice(CDC)
f) Apartenenta poeziei la modernism
g) Eseuri posibile !ema si viziunea despre lume
Elemente de compozitie si de limba"
Paralela intre doua te#te poetice moderniste
Cele doua domenii majore ale creatiei blagiene sunt poezia si filosofia intre care se
stabilesc legaturi profunde:apreciez filosofiile vizionare numai ca pretext pentru poezie.
Sistemul filosofic al lui L. Blaga se preocupa de problema cunoasterii si de filosofia
culturii. Blaga pledeaza pentru doua tipuri de cunoastere: cea paradisiaca si cea luciferica.
Prima, cea adamica, numeste doar lucrurile si apartine omului de stiinta, omului rational.
Cunoasterea luciferica problematizeaza, provocand in interiorul obiectului o criza care il
descompune in fanic(ceea ce se arata si criptic(ceea ce se ascunde. !biectul ei este
intotdeauna "un mister care de o parte se arata prin semnele sale si de alta parte se ascunde
dupa semnele ei. Partea misterului care se arata apartine timpului, iar partea care se
ascunde, vesniciei. #cest tip de cunoastere este specific artistului fiind o cunoastere poetica
al carei rol este cel de a spori misterul lumii si de a transcende timpul.
Conceptul fundamental al filosofiei culturii este, la Blaga, acela de $%&L si anume " un
ansamblu de trasaturi determinate de factori ce actioneaza inconstiene asupra comunitatilor
umane, printre acestia numarandu'se orizontul spatial si temporal, atitudinea fata de acesta.
(etafora, esentiala si ea in sistemul filosofic al culturii cunoaste doua ipostaze: metafora
plasticizanta care urmareste sa dea concretete faptului, fara a'i imbogati continutul( "Un zbor
de lastun/ Iscaleste peisajul ) si metafora revelatorie care cauta sa reveleze un mister
esential pentru insusi continutul faptului.
)
%otodata in viziunea blagiana lumea a fost creata de forta fara c*ip numita (arele
#nonim sau (arele !rb care creeaza mereu si, in acelasi timp, limiteaza cunoasterea
umana.
+evalorificand mentalitatea primitiva, Blaga readuce magicul prin intoarcerea spre fondul
folcloric auto*ton intalnit in "satul'idee romanesc, definit drept "centru al lumii. $ingura traire
autentica va fi considerata cea mitica deoarece ofera o participare totala la marele %!%.
Lirica blagiana cunoaste trei etape aflate sub semnul circularitatii.#stfel primele doua
volume de versuri "Poemele luminii si "Pasii Profetului se caracterizeaza prin prezenta unui
eu sti*ial, primar si viatalist care se afla intr'o "relatie osmotica cu universul marcand
ec*ilibrul dintre acestea. (etafora dominanta este cea a L,(&-&& considerata o metafora
cosmogonica, singurul element absolut. Lumina numeste de fapt cuvantul dintai, a carui
rostire desc*ide misterul lumii(.&#% L,/. Lumea se naste din lumina, legata de intunericul
de dinaintea creatiei devenind o forta primara uriasa. Lumina temporala izvaraste din
intuneric, iar intunericul constituie fondul etern al misterului care trimite la zeul ascuns.
-oaptea prezinta un dublu aspect: cel al tenebrelor si cel de pregatire a zilei. %otodata mai
inseamna si oc*ii infinitului care se desc*id in noi si marc*eaza momentul de comunicare
intre micro si macrocosmos. #lternanta noapte0zi, lumina0 intuneric, tacere0 cuvant creeaza
nelinistea metafizica legata de dualitatea fiintei si, deci, a lumii.
(otivul luminii este completat de cel al iubirii si al jocului. &ubirea devine un corespondent
al focului, al arderii1 ea este mijlocul de contopire cu natura intr'o dorinta de participare la
%!%. 2ocul reprezinta simbolul dionisiacului, oferind posibilitatea dezlantuirii acelei trairi
extraordinare a sufletului pentru care conditia materiala data trupului inseamna incatusare.

%otodata in acest volum c*iar si experienta mortii se dezvaluie ca integrare a eului in
univers, asa cum lumina se resoarbe in intunericul de unde a izvorat. Blaga actualizeaza liric
credinta ar*aica in moarte ca prelungire si transfigurare, in vesnicie, a existentei temporale.
#stfel moartea nu inseamna sfarsitul existentei, ci trecerea intr'un alt plan al ei. 3omo viator
al universului, poetul are destinul de a cuceri si spori misterul lui nemarginit.
&n volumul "Pasii Profetului relatia dintre eu si univers, inca osmotica, devine
panteista( conceptie filosofica potrivit careia 4umnezeu si natura sunt identice. 5ul aspira
dionisiac la depasirea limitelor "trecatorului trup si la identificarea ascunsa cu pamantul.
#cest volum sta sub semnul zeului grec Pan care asemenea (arelui !rb sau lui 6amolxe, se
infatiseaza intr'o somnolenta scurgere in natura. 7olumul se inc*eie cu un ciclu de cinci
poezii reunite sub titlul "(oartea lui Pan. $emnele' crucile, clopotul, toaca' se inmultesc,
anuntand disparitia zeitatilor pamantene, a panismului. -oua religie, crestinismul, proclama
moartea zeului si aduce numai suferinta: " $ub clopot de vecerne Pan e trist0 Pe'o carare
trece umbra0 de culoarea lunii0 a lui C*rist.%impul insusi adoarme si dobandeste
corporalitate fiind asociat unui om in agonie caruia & s'ar lua pulsul:4e man'as prinde timpul
ca sa'i pipai0 pulsul greu de clipe.
$c*imbarea perspectivei si zeitatilor anunta "criza subiectului uman a carui
problematica constituie substanta volumelor urmatoare.
8
7olumele "&n marea trecere si "Lauda somnului marc*eaza prezenta unui eu
problematic. Primul volum este impregnat de ceea ce Blaga insusi numeste "tristete
metafizica. 5ste sentimentul trait de poet in fata ireversibilitatii timpului, exprimata de
metafora "marea trecere. #ceasta metafora indica timpul ca drum al omului de la nastere
spre moarte, drept curgere *eraclitica a existentei surprinsa si in motto'ul care desc*ide
volumul:!preste trecerea. $tiu ca unde nu e moarte, nu e nici iubire'si totusi te rog: opreste,
4oamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea.4aca in volumele anterioare cuvantul
era liantul dintre eu si univers, acum el devine semnul rupturii marcand drama caderii in timp
a omului. Constiinta "marii treceri se manifesta in strigatul atat de des intalnit in opera
poetilor si pictorilor expresionisti care ramane fara raspuns. $trigatul exprima dorul fiintei
pierdute si, totodata disperarea neputincioasa a omului singur, traindu'si timpul ca
instrainare. 4istrugerea armoniei originare a fiintei este opera timpului, dezvaluindu'se ca
paradis in destramare.
%recerea timpului este reprezentata succesiv de trei figuri geometrice: linia, cercul si
triung*iul. %otodata filosoful Blaga deosebeste trei forme ale timpului denumite metaforic:
timpul'*avuz( bazin de apa in parcuri cu fantani arteziene1 viitorul1 timpul cascada(trecutul
si timpul fluviu(prezentul. #cest volum apartine timpului'cascada surprins prin intermediul
metaforelor c*eie: toamna si boala.
7olumul "La cumpana apelor aduce o sc*imbare a "cumpenei starii de spirit a lui
Blaga, de la tristete la inseninare metafizica, sporind in urmatoarele volume:La curtile
dorului, "-ebanuitele treptesi, marcand in volumul postum de "Poezii, momentul
regenerarii luminii si bucuriei de a trai. 7iata se infatiseaza ca un "timp neumblat pe care in
filosofia sa Blaga l'a numit timp'*avuz caracterizat prin situarea eului in "orizontul unor trairi
indreptate spre viitor. 7iitorul devine cautare a timpului originar (auroral care si'a lasat
amprenta asupra fiintei.
%raseul poeziei blagiene este circular: incepe si se sfarseste cu celebrarea luminii,
simbol care coaguleaza intregul univers vizibil. $elenara (lunara0 sti*iala in prima etapa de
creatie, lumina din ultima perioada este solara. Bucuria trezirii la viata strabate toate
elementele naturii intr'un sonor elan spre lumina soarelui.
Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii deschide volumul de debut al autorului, intitulat
Poemele luminii, in ea se regasesc pricipalele elemente ale primei etape a creatiei blagiene, fiind si o
arta poetica (poezie programatica in care autorul descrie rolul creatiei sau al creatorului o definitie
personalizata a poeziei sau a poetului!"
#itlul poeziei este reluat si in primul vers al acesteia,accentuand idee poetica, si anume rolul
de protector pe care si$l asuma eul creator" %stfel poezia dezvolta relatia eu$ univers, relatie
caracterizata prin echilibru sau osmoza(empatie, legatura profunda, contopire!"#otodata titlul devine
o afirmatie care are functia de asertiune(ipoteza!, astfel, poezia respecta tiparul te&tului argumentativ"
Eul liric se situeaza in centrul discursului poetic, descriind forma de cunoastere specifica
artistului:cunoasterea luciferica astfel, misterele universului vor fi mentinute si accentuate deoarece
eu insa ma bucur ca nu stiu si nu pot sa stiu ce sunt eu si lucrurile din 'urul meu, caci numai asa pot
sa proiectez in misterul lumii, un inteles, un rost"(mul trebuie sa fie un creator, de aceea renunt cu
bucurie la cunoasterea absolutului"
9
Poezia are o structura monobloc, fiind caracterizata prin vers modern, alb(nu are rima!,
liber(masura variaza intre )$*+ silabe!",tilizarea en'ambamentului ofera continuitate ideii poetice si
compartimenteaza te&tul in doua secvente principale, completate de o secventa conclusiva"
Prima secventa poetica dezvolta asertiunea prezentata in titlu prin descrierea rolului asumat de
eul creator"-erbele la forma negativanu strivesc si nu ucidcontureaza cunoasterea senzitiva, prin
care verbul a gandi(nu ucid cu mintea! este inlocuit de verbul a simti" .oar astfel poate fi
mentinut misterul corolei de minuni a lumii, perfectiunea si ciclicitatea universului vazut atat ca o
taina, cat si ca un miracol"Elementele vitale ale lumii devin metafore simbol evidentiand: florile$
element vegetal, viata caracterizata prin frumusete, dar si prin fragilitate ochii$cunoasterea e&terioara
si interioara oglinda sufletului buzele: cuvantul sau logosul si iubirea mormintele: moartea si
limitarea fiintei umane"
% doua secventa poetica este construita prin intermediul antitezei dintre lumina altora si
lumina mea, deci intre cunoasterea paradisiaca si cea luciferica"%ceasta antiteza este indicata prin
utilizarea con'uctiei adversative dar care marcheaza prezenta unei relatii de opozitie"(mul de stiinta
analizeaza si sugruma misterul universului incercand sa$i descifreze esenta"%rtistul, eul creator,
accentueaza misterul, il imbogateste si il transforma in neintelesuri si mai mari" %ctul sau este
comparat cu actiunea lunii, care mareste si mai tare taina noptii" %stfel eul devine selenar, preferand
cadrul nocturn care ambiguizeaza lumina si modifica perceptia asupra spatiului si timpului"
,ltima secventa a poeziei are rol conclusiv, stabilind motivul care il determina pe eul creator
sa pastreze intact misterul lumii"%cest motiv este reprezentat de catre sentimentul vital al
e&istentei:iubirea, singura capabila sa realizeze osmoza dintre eu si univers, contopirea acestuia in
/arele #ot, atat cu aspectele lui benefice, cat si cu cele ireversibile"
E&presivitatea poeziei este conturata prin utilizarea metaforelor corola de minuni a lumii,
nepatrunsul ascuns, sfant mister, epitetele raze albe, intunecata zare, neintelesuri mari si
antitezele mareste$micsoreaza, sugruma$imbogatesc enumeratia lait$motiv flori, ochi, buze,
morminte"
0aracterul modernist al poeziei este demonstrat de structura monobloc, versul modern,
prezenta en'ambamentului, dar si datorita abundentei metaforelor si intelectualizarii poeziei" %ceasta
devine o forma de cunoastere, o arta poetica"
0: #E/%:relatia dintre eu si ,nivers
-121,3E% .E4P5E L,/E:atitudinea pe care o adopta eul liric este una
individuala,subiectivai optimista, senina, fiind prezent eul liric stihial, aflat in echilibru total cu
,niversul: Lumina poetica, deci luciferica e cea care asigura coe&istenta diversului in unu, micsorand
granitele dintre fapturi si lucruri, accentuand sentimentul participarii la misterele e&istantiale(1on
Pop!
: