Sunteți pe pagina 1din 100

DIFORMITATI OSOASE

Scolioza
DEFINITIE: - deviatie a coloanei vertebrale in plan
frontal (Galen)
- Frecvent este prezenta o asimetrie vertebrala, de aprox 10
- Orice deviatie > 10 este considerata patologica
- O prima diferentiere se face intre scoliozele functionale
(atitudinile scoliotice sau scoliozele nestructurale) si scoliozele
structurale
- Scoliozele functionale, nestructurale = deviatiile in care
anatomia vertebrelor si a discurilor este normala, doar
aliniamentul in plan frontal este perturbat. Deviatia este
complet reductibila clinic si radiografic in pozitie culcata.
- Scoliozele structurale = vertebrele prezinta modificari
structurale (rotatii, cuneiformizari). Deviatia nu este
reductibila in pozitie culcata, avand o tendinta evolutiva.
Scoliozele functionale
CLASIFICAREA STAGNARA
1. Defecte de postura - fara o cauza evidenta, apar in cursul
copilariei si dispar spontan in cursul puseului pubertar de
crestere. In aceasta categorie se gasesc si scoliozele pitiatice
(isterice)
2. Curburi scoliotice reductibile simptomatice unor
afectiuni vertebrale sau juxtavertebrale (atitudini antalgice).
Ex: un conflict disco-radicular poate determina aparitia unei
scolioze antalgice care dispare o data cu disparitia cauzei.
3. Curburi de compensatie ale unor defecte cu sediul la
distanta de rahis. Ex: inegalitatea de lungime a MI, torticolis
congenital.
Scoliozele structurale

I. Idiopatice
A. Infantile daca apar intre 1-3 ani (pot fi
rezolutive sau progresive)
B. Juvenile cand apar intre 4 (6-8-10) ani si
debutul pubertatii
C. Ale adolescentului intre debutul pubertatii
si maturitatea osoasa

Scoliozele structurale
II. NEUROMUSCULARE
III. CONGENITALE
IV. NEUROFIBROMATOZA
V. TULBURARI MEZENCHIMALE
VI. TRAUMATICE
VII. CONTRACTURI EXTRAVERTEBRALE
VIII. OSTEOCONDRODISTROFII
IX. TUMORALE
X. AFECTIUNI REUMATOIDE
XI. BOLI METABOLICE
XII. INFECTII OSOASE
XIII. SCOLIOZA LEGATE DE REGIUNEA LOMBOSACRATA




Scoliozele indiopatice
Cea mai intalnita forma a scoliozei structurale.
Definitie: incurbarea laterala a coloanei vertebrale care apare la un copil, de altfel sanatos, si la care
nu poate fi decelata nici o cauza.

Scolioza este o deviatie tridimensionala a coloanei. (lordoza intervertebrala, rotatie axiala si inclinare
laterala)
Scolioza infantila apare intre 1 3 ani.
Scolioza juvenila apare intre 4 ani si debutul pubertatii.
Scolioza adolescentului apare intre debutul pubertatii si maturitatea osoasa.

Limita dintre scolioza juvenila si cea a adolescentului la debutul puseului pubertar de crestere (in
varsta osoasa, in jur de 11 anu la fete si 13 ani la baieti)

Prevalenta: 0,3 15,3
Etiologie: - factorul ereditar
- rezultatul unei tulburari multifactoriale

Scoliozele idiopatice au o predispozitie de a dezvolta curburi toracice drepte si lombare stangi.




Curbura majora = curbura a carei valoare in grade este mai mare, care este cea mai putin
reductibila si care are rotatia cea mai importanta. Este o curbura structurala.
Curburile de compensatie = curburi sau semicurburile care permit rahisului sa-si gaseasca
aliniamentul deasupra si dedesubtul curburii structurale (majore)

Curbura majora = Curbura primara
Curbura compensatorie = Curbura secundara

Curbura este denumita dreapta sau stanga, dupa cum convexitatea este localizata la dreapta sau
la stanga planului medio-sagital.

Vertebra apicala = vertebra cea mai rotata si cea mai deplasata fata de linia gravitatii corpului
Vertebra limita sup = vertebra de la limita sup a curburii si al carei platou sup este cel mai inclinat
spre concavitatea curburii
Vertebra limita inf = vertebra de la limita inf a curburii si al carei platou inf este cel mai inclinat
spre concavitatea curburii
Vertebra neutra = vertebra de la limita sup sau inf a curburii care nu mai este rotata; uneori poate
fi si vertebra limita sup sau inf
Zona apicala = este cea mai lateral si sagital deplasata fata de linia gravitatii
Examen clinic
Pete de culoare caf au lait pot semnala
o neurofibromatoza
O zona de hiperpilozitate la nivelul
sacrului sau a coloanei lombare poate
indica o spina bifida sau o malformatie
medulara
Scolioza idiopatica toracica dreapta
si lombara stanga radiografii in
ortostatism, incidenta AP si L
Unghiul Cobb
Masurarea consta in 3 pasi:
1.Localizarea vertebrei neutre superioare
2.Localizarea vertebrei neutre inferioare
3.Masurarea unghiul format de tangenta la platoul sup
al vertebrei neutre sup, cu tangenta la platoul inf al
vertebrei neutre inf (sau de perpendicularele ridicate
de pe aceste 2 tangente) unghiul scoliozei.

Daca suprafetele nu sunt
vizibile se pot folosi pediculii.

Unghiul Cobb se calculeaza si
pentru contracurburi.

Testul Risser
Tratamentul scoliozelor idiopatice
Kinetoterapie in atitudine scoliotica si scolioza neevoluata cu un unghi de max 15
Atat tratamentul ortopedic cat si cel chirurgical necesita kinetoterapie


Tratamentul ortopedic
Corsete gipsate (s-a renuntat aproape in totalitate) sau ortopedice

scolioze peste 30 - pacienti cu imaturitate a scheletului (Risser 0-2, premenstrual
sau postmenstrual sub 1 an)
scoliozelor in jur de 20 care si-au facut proba evolutivitatii (agravare de 6 intre 2
controale, la 6 luni interval)


limita superioara a posibilitatilor tratamentului ortopedic de 40, maximum
45pentru formele toracice si de max 30 pentru formele lombare.

Corset Milwaukee
tratamentul scoliozei infantile si juvenile,pt ca nu aplica
presiuni asupra toracelui, presiuni ce ar determina
deformarea acestuia
Corset Cheneau
tratamentul scoliozei cu 2
curburi toracice
Corset Lyon/Stagnara
tratamentul scoliozei cu 2
curburi toracice
Corset Malaga
Corser Spinecor
Corset Sforzesco
Corset Providence
Corset BOSTON si EUROBOSTON
tratamentul curburilor din
regiunea lombara
Tratament chirurgical
Artrodeza vertebrala posterioara

instrumentatia Harrington,
- instrumentatia Luque
- intrumentatia spinala segmentara

Artrodeza vertebrala anterioara
J.A.M. 16 ani
Scolioz idiopatic toracal dreapt 62
o
, King III
I C 14 ani, Scolioz idiopatic TL stng 43
o
Lenke 5 B N
I C 14 ani aspect intraoperator
CIFOZA
Definitie: accentuarea curburii vertebrale, determinand o
diformitate cu o convexitate post si o concavitate ant excesiva
Accentuarea cifozei toracale este cea mai frecventa diformitate a
coloanei in plan sagital
Clasificare:
Cifozele functionale (posturale): nu se insotesc de modificari
de structura ale corpilor vertebrali si ale caror curburi sunt
reductibile; ex: atitudinea astenica prepubertara si pubertara,
miopia necorectata antreneaza o cifoza toracala. Persistenta
acestor deviatii functionale duce la structuralizarea lor.
Cifozele structurale: curburi rigide, fixe, care nu se pot
redresa decat partial, insotite de modificari de structura ale
corpilor vertebrali
Cifozele structurale
Etiologii:
Categorii Cauze specifice
Traumatice Traumatism unic, microtraumatisme
Iatrogenice Post laminectomie, post iradiere
Inflamatorii PR, SA
Infectioase Infectii piogene, tuberculoza
Posturale
Cifoza Scheuermann
Degenerative Fr osteoporotice, Maladie Paget, Discartroze
Congenitale Defect de formare, defect de segmentare
Neoplazice Tumori primare, tumori metastatice
Displazice Acondroplazia, pseudoacondroplazia,
displazia distrofica
De dezvoltare Idiopatice
Neuromusculare Mielodisplazie, paralizie cerebrala
Evaluare clinica si imagistica
Anamneza: poate evidentia caracterul ereditar al unei cifoze

Examen clinic: in ortostatism (in pozitia obisnuita a pacientului), pozitie
sezanda, culcata (peste marginea unei mese), semnele pubertare (cotatia
Tanner), eventualele semne neurologice si capacitatea vitala, exam cu firul de
Pb in plan frontal si sagital. Se masoara in plan sagital, sageata lordozei
cervicale si lombare

Examenul radiologic: al intregii coloane de fata si de profil in ortostatism, va
evidentia si masura (metoda Cobb) diformitatile vertebrale de fata si profil.
Masurarea cifozei va tine cont de vertebra intermediara, cea mai inclinata,
dintre curbura toracica si cea lombara. La partea superioara a curburii toracice
se poate utiliza pt masuratori T4. Intre tangenta la platoul superior al corpului
vertebral T4 si tangenta la platoul inferior al vertebrei intermediare, se masoara
valoarea unghiulara a cifozei toracale.

Cifoza Scheuermann

Incidenta: 0.4 8%
Etiopatogenia: este inca disputata
-Necroza aseptica a listelului marginal vertebral
-Prezenta herniilor intraspongioase vertebrale
-Factori mecanici
-Contractura musculara
-Persistenta santului vascular vertebral anterior
-Factori endocrini +/_ nutritionali
-Defecte genetice
Simptomatologie clinica
Initial este discreta

Debutul bolii apare in jurul varstei de 10 ani

Cuneiformizarea vertebrelor nu este evidenta radiologic inaintea
acestei varste, deoarece nu a aparut listelul marginal, corpurile
vertebrale avand mai degraba un profil curbiliniu decat
rectangular.

Prezenta cifozei care nu poate fi redresata spontan (voluntar)
poate fi unicul semn.
Examenul imagistic
Criteriile de diagnostic ale cifozei Scheuermann (Bradford):
1. Neregularitati ale placilor vertebrale sup si inf
2. Ingustarea spatiului discal
3. Cuneiformizarea cu peste 5 a uneia sau mai multor vertebre
4. O cifoza mai mare de 40

- cel putin 3 vertebre adiacente trebuie sa aiba o cuneiformizare de peste 5
- cifoza trebuie sa depaseasca 45


CT poate evidentia mai precoce hernieri ale discului in corpul vertebral.



Tratament

-Kinetoterapia
-Tratament ortopedic:
-Orteza tip Picault
- ham de memorie
-corsetul Milwaukee- localizarile toracale si toracolombare
-aparat gipsat corector tip Stagnara
-Tratament chirurgical
-5% din pacientii tratati ortopedic, necesita tratament chirurgical, din cauza
agravarii rapide a curburii, in pofida masurilor terapeutice
-Pentru cei netratati, chirurgia este indicata adolescentilor cu curburi ce depasesc
65
-Corectia cifozei pe cale posterioara rezectia completa a apofizelor articulare din
aria cifotica, urmata de aplicarea instrumentatiei posterioare in compresiune.

V.A,,23a, cifoza 83 rigida timpul II: osteotomie
PONTE T6-T7-T8, artrodezaT2-T12, postop37,
recul 5ani p.o.41

Luxatia congenitala a soldului
Displazia luxanta de sold (DDS): o
dezvoltare anormala ducand la defecte ale capsulei,
extremitatii proximale a femurului si cotilului, intalnita
pana la varsta de 7-8 luni.
Luxatia congenitala de sold: este o consecinta
a displaziei si poate apare mai curand sau mai tarziu dupa
nastere, datorita unui cotil displazic si a mentinerii
coapselor in adductie.
Luxatia teratologica: se constituie in perioada
embrionara, de organogeneza.
Incidenta
aproximativ 1
sexul feminin este mai des afectat (rata este de 4:1 - 6:1);

localizarea bilaterala reprezinta 70-80% din numarul total
de cazuri;
este mai frecventa la primul nou-nascut si la cei nascuti in
prezentatie pelvina;
transmiterea ereditara se intalneste la 10% din cazuri.

Anatomopatologic
La nastere:
- cavitatea cotiloida putin profunda prin urmare mai
plata si ingusta;
- limbusul este impins si deformat;
- ligamentul profund este hipertrofic;
- capsula articulara prezinta laxitate accentuata;
- capul femural usor turtit.
Anatomopatologic
La copil:
- capul femural se deplaseaza progresiv antero-superior
sau posterior, se turteste;
- cotil alungit;
- spranceana slab dezvoltata;
- limbusul este hipertrofic si rasturnat, impiedicand
reducerea luxatiei;
- capsula alungita;
- muschii adductori si psoas se scurteaza.

Manevra Ortolani
Testul Barlow
Diagnostic clinic 3 luni- 1 an
Limitarea abductiei la 50-60 grade;
Pliuri cutanate asimetrice
Devierea fantei vulvare: fanta vulvara este orientata oblic
catre soldul luxat;
Semnul riglei
micsorarea distantei dintre creasta iliaca si marele
trohanter de partea bolnava comparativ cu cea sanatoasa;
micsorarea distantei dintre marele trohanter si spina iliaca
antero-superioara;
Inegalitatea de inaltime a pliurilor fesiere
Diagnostic clinic >1 an
Mersul:
- este inceput cu intarziere si este schiopatat;
- cand luxatia este bilaterala mersul este leganat, fiind
descris asemanator mersului de rata.
Semnul lui Trendelenburg:
- la sprijin numai pe membrul inferior de partea luxatiei
bazinul se inclina catre partea sanatoasa iar trunchiul,
compensator, se inclina catre partea bolnava.


Diagnostic paraclinic
Ecografia soldului:
- gold standard in primele luni de viata;
- imediat dupa nastere;
- metoda non-invaziva si non-iradianta;

Rx bazin
se realizeaza dupa varsta de 3-4 luni dupa aparitia
nucleului de osificare cefalic al femurului (la 4 luni prezent la
66% din copii)
-in cazul soldului luxat nucleul apare cu intarziere si este
hipoplazic.


Cadranele Ombredanne
Masurarea unghiului lui
Hilgenreiner
Tratament
Tratamentul displaziei luxante de old:
- se face in functie de varsta copilului(<6 luni, 6luni-3
ani, >3 ani);
- trebuie inceput imediat dupa diagnosticare;

Tratamentul luxatiei de sold in
perioada neonatala
- luxatia perinatala se caracterizeaza prin reducere
usoara cu manevra Ortolani, pe cand in luxatia
prenatala reducerea este dificila sau
chiar imposibila (in luxatia teratologica);

-plasarea copilului in aparatul de abductie (atele Sophen von
Rosen, perna Frika, hamuri Pavlik, aparat gipsat Lorentz)
se efectueaza controlul radiologic care va obiectiva
reducerea corecta;

La varsta de 6 luni 3 ani
tratamentul luxatiei cuprinde


- procedeul de tractiune continua care permite o elongare treptata a
vaselor circumflexe care hranesc capul femural evitand astfel in
mare proportie necroza ischemica postreductionala;

- dupa 10-12 zile se realizeaza reducerea luxatiei in conditii de
anestezie generala si se imobilizeaza in abductie cu controale
periodice clinic si radiologic la intervale de 2 luni;


Tratamentul luxatiei la copilul peste
3 ani
- la aceasta varsta tratamentul presupune interventie
chirurgicala indiscutabila constand in:
- reducere sangeranda;
- osteotomii de directie si de sprijin:
1. In viciu de orientare a colului femural oteotomii de
derotare;
2. Osteotomii de bazin:
- tip Salter la 1-4 ani;
- tip Chiari peste 4 ani;
- acetabuloplastie Pemberton peste 4 ani
- postoperator sunt necesare imobilizari gipsate.

OSTEOTOMIE
TIP GANZ
Osteotomiile de valgizare
Osteotomia intertrohanteriana de varizare
COXARTROZELE SECUNDARE

- evolutia displaziei netratate sau insuficient tratate,
- pot fi unilaterale si apar mai devreme de 40 ani
malformatii osoase congenitale
- displazia luxanta a copilului
cu subluxatie anteversiune exagerata,
coxa valga, epifizita postreductioanala
- frecvent la femei
- in tara noastra reprezinta aprox
51% din cazuri
- pentru diagnosticul acestor forme
este necesara coxometria soldului


Coxometria radiologica

- pentru vizualizarea si cunatificarea modificarii
arhitecturii soldului pe radiografia soldului afectat fata
si profil se cuantifica urmatoarele repere
a. unghiul de inclinatie al colului fata de diafiza normal
125-130 grade (CCD)
b. Unghiul de acoperire (VCE Wiberg) sub 20 grade o
acoperire insuficienta iar peste 30 grade se poate lua
in calcul o protuzie acetabulara

c. Unghiul de oblicitate al cotilului (THE, Hilgenreiner)
NORMAL 10-12 grade. La copil o valoare mai mare
indica o displazie cotiloidiana
d. Arcul cervico-obturator (Menard-Shanton) o linie
curba ce urmareste marginea inferioara a colului femural
si se continua cu ramuro iliopubiana a bazinului. Curbele
au in mod normal aceiasi raza, intreruperea lor fiind un
semn de subluxatie
e. unghiul de acoperire a capului pe radiografia de
profil normal mai mare de 25 grade
TRATAMENT
Desi terapie de baza este chirurgicala celalalte metode
medicale (adjuvante) au un rol de releu sau
consolidare a rezultelor postoperatorii:

1. Menajarea soldului
scaderea ponderala si evitarea ridicarii
greutatilor reduce incarcarea soldului
- purtarea unei carje sau un baston reduce
incarcarea soldului cu 20-30 kg
- reducerea mersului pe jos sau mersul cu
bicicleta
- repaus in decubit la jumatatea zilei de circa 1
ora

2. Exercitii de mobilizarea a soldului
(kinetorerapie) si corectarea atitudinilor vicioase
- hidrokinetoterapia in piscina termala
3. Medicatie analgezica antiinflamatorii si
decontracturante (paracetamaol AINS, Mydocalm)

4. Medicatie cortizonica este contraindicata atat
sistemic cat mai ales local (infiltratii)


5. Tratamentul chirurgical artroplastia totala de
sold



DIFORMITATILE GENUNCHIULUI
Genu varum
Genu valgum
Genu valgum Genu varum
EXAMEN RADIOLOGIC
Teleradiografia:
Obiectiveaza alinierea in plan
frontal;
Efectuata in ortostatism;
Folosita de obicei in planingul
preoperator.


Axul mecanic:
Unghiul format de axul mecanic
femural si tibial;
Nu trebuie confundata cu axul de
incarcare al membrului inferior
(uneste centrul capului femural cu
centrul gleznei, linia Mikulicz);
Normal: 0-2 Varus
> 2 Genu Varum
< 0 Genu Valgum.

Osteotomia
tibiala:

Osteotomia
femurala:
Artroplastie
totala
(artroza)
Artroplastie totala
Artroplastie totala
cea mai frecventa diformitate
congenitala a piciorului;

pozitie permanenta in varus si
echin + adductia antepiciorului;

incidenta 1%, sex masculin:sex
feminin 2:1.

este frecvent bilaterala (85%).

Piciorul stramb congenital
varus echin EXAMENUL CLINIC

Diagnosticul la nastere este simplu datorita deformatiei caracteristice a postpiciorului si
antepiciorului.

Adductia piciorului pe gamba se masoara unghiul format de axul gambei si axul piciorului
(normal cele 2 axe sunt in continuare, in piciorul stramb congenital fac un unghi deschis
inauntru).

Adductia antepiciorului fata de postpicior se evidentiaza pe planta prin unghiul pe care il fac
axele celor doua portiuni ale piciorului (normal sunt in continuare).



Gradul supinatiei se masoara unghiul format de planul
plantei cu planul orizontal.

Echinul din profil dupa ce s-a redus adductia se masoara
unghiul format de axa gambei cu cea a piciorului.

In mers piciorul se sprijina pe marginea sa
externa si apoi chiar pe fata dorsala.

Planta prezinta un cavus si este orientate in
sus si posterior.

In cazurile unilaterale gamba apare mai
subtire decat cea controlaterala datorita
atrofiei musculare.

Tratament:
-Kinetoterapie masaj manipulari zilnice
-Ortopedic redresari succesive cu aparate gipsate
-Chirurgical procedee adresate partilor moi
-procedee adresate osului
-procedee combinate
PICIORUL CONGENITAL VALGUS CONVEX
TRATAMENT

tratamentul ortopedic manipulari
urmate de imobilizari gipsate repetate,
schimbate la 8-10 zile.

se corijeaza initial diformitatea
antepiciorului si a articulatiei medio-
tarsiene terminand cu echinul
postpiciorului; unii autori recurg la o
alungire a tendonului achilian dupa
obtinerea ortopedica a reducerii
dislocatiei medio-tarsiene.

aplicarea aparatelor gipsate este
indicata pentru a alungi progresiv partile
moi in asteptarea tratamentului
chirurgical.

PICIORUL TALUS
CONGENITAL
Tratament:
-Kinetoterapie masaj manipulari zilnice

-Ortopedic redresari succesive cu aparate gipsate

-Chirurgical procedee adresate partilor moi
-procedee adresate osului
-procedee combinate
METATARSUS VARUS CONGENITAL

adductia si supinatia (inversiunea) antepiciorului, postpiciorul fiind in pozitie neutra sau in
usor valgus.

incidenta 1 , apare mai frecvent la sexul masculin (57%).

frecvent este bilateral

ETIOLOGIE

ipoteza pozitiei vicioase intrauterine;

factorul neuromuscular-dezechilibru intre adductorii si abductorii antepiciorului (contractia
adductorilor piciorului agraveaza deformatia, contractia abductorilor nu o poate corija);

anomalii ale insertiilor musculare (insertia tibialului posterior pe primul cuneiform si nu pe
navicular, insertia distala a abductorului halucelui pe capsula articulatiei MT-F a primei raze si
retractia acestui muschi);

factorul genetic.

Deviata mediala a antepiciorului de la
nivelul articulatiei tarso-metatarsiene;
postpiciorul este in usor valgus sau in
pozitie neutra.

Primul spatiu interdigital este largit;
marginea interna a piciorului este
concava, cea externa este convexa cu
proeminenta apofizei stiloide a MT V.

Cand copilul incepe sa mearga
deformatia se accentueaza in incarcare,
axul lung al postpiciorului poate trece
prin degetul V in deformatiile severe.
Tratament:
-Kinetoterapie masaj manipulari zilnice

-Ortopedic redresari succesive cu aparate gipsate
- mers cu ghete ortopedice antivarus

PICIORUL PLAT
Diformitate ce se
caracterizeaza prin
prabusirea boltii
longitudinale si transversale
a piciorului.

Pronatia calcaneului-
privit din spate calcaneul
este deviat in valgus si axa
mediana a gambei face cu
cea a calcaneului un
unghi obtuz, deschis in
afara
Abductia antepiciorului-din fata
se constata ca antepiciorul este
deviat in afara si metatarsienele
sunt rasfirate
Prabusirea boltii- arcul
intern al boltii vine in
contact cu solul, iar pe fata
interna a piciorului se
observa doua proieminente:
una superioara produsa de
maleola tibiala si alta
inferioara produsa de capul
astragalului
Plantograma
Arata ca axa zonei de sprijin calcanean, care
normal trece prin degetul II, tinde sa atinga
halucele sau chiar sa treaca inauntrul lui.
Tratament

1. Tratamentul profilactic:
Timpuriu copilul mic nu este silit sa se ridice in picioare
inainte sa poate face singur acest lucru
Dupa ce a inceput sa mearga recomadat sa umble cat mai
mult cu picioarele goale(stimuleaza musculatura piciorului)
Incaltaminte fiziologica

2. Kinetoterapie de tonifiere musculara
3. Sustinatorul plantar (mentine bolta plantara, reducand durerile, impiedicand
accentuarea diformitatii )
4. Tratamentul chirurgical
Piciorul scobit (pes cavus)
Se caracterizeaza printr-o deformatie fixa in echin a
antepiciorului si a postpiciorului.
Deformatie castigata ce apare dupa varsta mersului
Pe fata dorsala prezenta gibozitate formata din capul
astragalului si scafoid, sau din baza metatarsianului si
cuneiforme
Datorita degetelor retractate in
grifa sprijinul se face prin capetele
metatarsienelor cu aparitia clavusului

Tratamentul ortopedic
Folosit in cazurile incipiente si reductibile
Permite oprirea temporara a evolutiei
Recomadat mersul pe vf in plan inclinat, favorizand astfel
intinderea muschilor si apronevrozei plantare
Gimnastica activa consta in miscarile de apropiere si
departare a degetelor, tonifiind astfel muschii lombricali
Piciorul rotund (antepiciorul plat)
Bolta transversala se prabuseste, devenind rectilinie sau
chiar convexa plantar
Una din cauzele cele mai frecvente de metatarsalgie
Antepiciorul este mult latit ce se accentueaza la sprijinul pe
un singur picior
Privit pe fata dorsala, piciorul apare ascutit sau triunghiular
Tratament
Tratamentul ortopedic
Indicat in formele mobile, reductibile
Gimnastica pt muschii peronieri si pt musculatura
intrinseca care vor asigura arcuirea antepiciorului
Mersul cu talpile goale(stimuleaza musculatura)
Masajul in completarea gimnasticii
Sustinator plantar cu pelota anterioara
Incaltaminte fiziologica
Deformatia principala este la
nivelul articulatiei metatarso-
falangiene I
Haluce in abductie fata de primul
metatarsian
Usoara pronatie a halucelui
Cand coexista cu antepicior
rotund, gasim o retractie dorsala a
degetelor
Frecvent clavus plantar
Mersul este dureros
Hallux valgus

Unghiul intermetatarsian
peste 10
0
unghiul dintre metatarsianul I
si falanga I peste 20
Suprafata articulara a
metatarsianului I este in valgus
Capul metatarsianului
dezvolta un sant si o exostoza
Apar modificarile degenerative
Sesamoidele sunt deplasate in
afara
Tratament
1. Profilactic (evitarea incaltamintei cu tocul inalt, varf ascutit si
rigid)
2.Conservator (folosirea de dispozitive care sa reduca
deformatia(sustinator plantar)
3.Chirurgical procedee pe partile moi
- procedee pe os: osteotomii (metatarsiene/falangiene)
artrodeza metatarso-falangiana I