Presiuneasocialadelainteresulpersonallainterescolectiv

Nu ar fi o exagerare daca am spune sa toate comportamentele umane sunt

rezultatul influentei sociale. Chiar si n experimentele de laborator,n studiile n care
subiectii erau izolati, exista interactiunea dintre acestia si experimentator. Efectul acestei
interactiuni poate fi considerabil(Shaw, 1976 ). Definitia termenului influenta sociala
sugereaza mai multe efecte pe care un individ sau un grup le au asupra altui individ sau
grup. Aceste efecte se dezvolta doar pentru unele dintre interactiuni si depind n mare
masura de maniera n care comportamentul unei persoane determina comportamentul
alteipersoane.
Procesul influentei sociale poate fi ntlnit att la nivel individual, ct si la nivel
grupal sau macrosocial, unde, de fapt, da masura schimbarii sociale. O buna parte din
vreme, studiul psihologiei sociale sa ocupat numai de influenta sociala, considernduse
ca aceasta nglobeaza totalitatea interactiunilor individului cu grupul. Ulterior, aceasta
acceptiune sa modificat, psihologia sociala contemporana opernd cu perspectiva
propusa de Germain de Montmollin (1977), care restrnge sfera influentei sociale la
ansamblul modificarilor, judecatilor, opiniilor, comportamentelor, valorilor, modelelor de
viata, etc. intervenite ca urmare a interactiunii cu un individ sau cu un grup (Chelcea,
2003).
Ceesteconformismul.Definitie,clasificari
n cadrul influentei sociale sa studiat procese de grup, printre care conformismul,
obedienta,inclusivdevianta.
Otrasaturaevidentaasocietatilorumaneesteaceeacatoti,saucelputin
majoritateamembrilorgrupurilorsocial,dovedescremarcabilesimilaritatiale
comportamentelor,ceeacenseamnaca,ntrunfelsaualtul,grupulexercitapresiunicatre
uniformitate.Daruniformitateasiconformismul,desisuntnrelatie,nusuntidentice.
Uniformitateaesteostareagrupuluiobservabilalaunmomentdat,iarconformismuleste
rezultatulunuiprocesulterioracesteistari,careimplicafaptulcaindiviziisiaumodificat
felullordeaactiona,deavorbisaudeagndi,prinarmonizarecuceilaltiindivizi.
Ceesteconformismul
Conformismulesteoformadeinfluentasociala,careconstanschimbari
atitudinalesaucomportamentale,determinatedepreluareavoluntaraapozitieisustinute
demajoritateamembrilorgrupuluideapartenenta.(Chelcea,2003).Pentruasisatisface
nevoiledesecuritatesideafiliere,indiviziiacceptasarenuntelaopartedinlibertatea
propriesiadoptaanumitenormesiregulispecificemediuluincaretraiesc,situatie
reflectatangraduldeconformaremanifestatdeindivid.Cndindiviziiinteractioneazacu
ceilaltimembriaigrupului,segenereazapresiuneacatreuniformitate,sifiecaremembru
tindesasecomportenconformitatecumodelulgeneralpropusdeceilaltimembriai
grupului.
Presiuneacatreuniformitatesiconformismul
Festinger (1950) a identificat doua surse majore ale presiunii catre uniformitate,
si anume realitatea sociala si locomotia grupurilor. El a indicat ca atunci cnd un individ
nu are un obiectiv de baza pentru a determina validitatea credintelor sale, el este
dependent de realitatea sociala, realitate care se refera la consensul judecatilor ntre
membrii ai caror judecati le respecta, pentru a stabili ncrederea n credintele sale. Lipsa
de ntelegere printre membrii unui grup ofera o baza instabila pentru credintele care
depind de suportul social, si din acest motiv apar forte pentru producerea uniformitatii.
Presiunea catre uniformitate a membrilor grupului poate apare si pentru ca o asemenea
uniformitate este de dorit sau necesara pentru ca grupul sa se deplaseze catre anumite
scopuri dorite de membrii grupului, dar care nu pot fi atinse dect prin eforturile comune
depuse de membrii grupului. Un individ care nu se conformeaza scopului comun al
grupului,poatempiedicaatingereaacestuia,saupoatefiexclusdingrup.

Desi n acceptiunea uzuala, termenul are uneori conotatii negative, n cele mai
multe cazuri, el are ofunctie foarte importanta, aceea de a stabili ordinea si stabilitatea n
interactiunile cu ceilalti. O alta precizare care trebuie facuta neaparat este legata de
distinctia dintre conformism si imitatie. Ctiva dintre primii sociologi, printre care
Bagehot, Durkheim si Tarde, au vazut n conceptul de imitatie singura explicatie pentru
totalitateacomportamentelorconformiste
Unul dintre fondatorii psihosociologiei, Gabriel Tarde considera ca imitatia este
elementul esential al vietii sociale. Dupa el exista "imitatia traditie", care lega generatiile
ntreele,si"imitatiemoda",careconstituialiantulindivizilordinaceeasigeneratie.
Din nefericire, termenul de imitatie face doar sa numeasca un fapt care poate fi observat
de toata lumea, si anume comportamentul unui individ este modelat dupa
comportamentul altuia. Imitatia este un comportament se aseamana comportamentului
altei persoane. Nimeni nu imita fara ncetare unii imita mai mult dect altii, sau imita mai
mult unele comportamente. Imitatia este o tendinta generala (Shivers,1980), ea se
aseamana celorlalte expresii comportamentale deoarece ncorporeaza procese
psihologice de baza precum motivatia, perceptia, nvatarea. Actul imitatiei trezeste
perceptii interpersonale prin care se recunoaste ca acel comportament care este imitat
tinde sa satisfaca unele dorinta ale imitatorului. Comportamentul imitativ este mai
probabil sa apara n acele conditii sociale unde sunt dorite anumite abilitati sau
caracteristici comportamentale. n ceea ce priveste relatiile interpersonale, este mai
probabil ca un individ sa imite pe altul atunci cnd percepe la acesta calitati de
superioritate,casiatitudinicarereflectasimilaritatecucelpecarelvaluacamodel.
Clasificareaconformismului
O ntrebare care apare n legatura cu conformismul este daca modificarea
comportamentului este de durata, daca este interiorizata, sau este doar efectul unei
influente sociale tranzitorii. Persista conformismul dincolo de situatia n care sa produs,
sau nu? Aceste chestiuni au fost revizuite de Allen (1965), care a sugerat patru
combinatii posibile de conformism: conformism public si acceptare privata,
conformism public si neacceptare privata ("private disagreement"), nonconformism
public si neacceptare privata, sinonconformism public si acceptare privata. n doua
cazuri exista corespondenta ntre raspunsul public si cel privat, n celelalte doua exista
discrepante.
Cazul de conformism public si neacceptare privata constituie ceea ce literatura de
specialitateamericananumestecomplezenta.
n legatura cu sensurile conformismului, Charles Kiesler a stabilit a stabilit existenta a trei
sensuri. n primul rnd, mai ales n psihologia simtului comun, conformismul estre vazut ca
o trasatura de personalitate. Aceasta expresie a aparut si n unele studii de
psihosociologie, desi aceasta conceptie implica anumite responsabilitati. A admite
existenta conformismului ca o trasatura de personalitate, nseamna a admite ca o
persoana care se conformeaza, se va conforma ntotdeauna, indiferent de situatie. Apoi
conformismul este considerat ca o schimbare cognitiva sau atitudinala, si n ultimul rnd,
conformismulesteasociatcurespectareanormelor

Experimentul lui Asch. Se ia o persoana reala si mai multi cu
care s-a vorbit dinainte. Tuturor li se arata o serie de
cartoane care au patru linii verticale, una in stanga si trei in
dreapta. Participantii sunt rugati sa spuna care din cele trei
linii din dreapta este egala in lungime cu cea din stanga.
Simplu, nu? Ce faci insa cand din 6 participanti5 spun
intentionat raspunsul gresit la a treia incercare?. Te
conformezi si spui la fel ca ei sau mergi pe mana ta si iti
folosesti propriul creier? Vreti sa stiti care este rata de
conformism ? Urmariti clipul, o sa va surprinda.


Alte experimente au mai aratat ca :
1. Cu cat sunt mai multi oameni in jur cand ai nevoie de
ajutor, cu atat scad sansele sa fii ajutat.
2. Un angajament luat in public devine mai greu de incalcat
3. Ne purtam mai frumos cand stim ca suntem supravegheati
4. Cand nu stim ce sa facem, de obicei ii copiem pe ceilalti
5. In foarte multe cazuri, majoritatea nu suntem de acord cu
regulile stabilite, dar nimeni nu obiecteaza pe fata
6. Suntem politicosi sau nepoliticosi in functie de cat de mult
ne pasa
7. Ne afecteaza felul in care suntem vazuti de ceilalti si ne
purtam in consecinta
8. Daca suntem in minoritate de cele mai multe ori ne tinem
gura
9. Felul in care ne comportam depinde de numarul celor care
se uita