Existenta mai multor plane paralele ...

aceasta idee
artistica manipuleaza firul narativ al filmului Black Swan. Sunt
trei plane: planul real (intamplarile propriu-zise din realitatea
cotidiana a povestii), planul psiholoic (perceptia persona!ului
asupra realitatii, o perceptie denaturata ) si planul liric
("aletul #acul #e"edelor). $ceste trei plane se comporta ca niste
realitati alternative concomitente suprapunandu-si uneori
frecventele prin intermediul unor elemente recurente ca reflexiile
neo"isnuite sau um"re% in functie de alternanta lor eu am impartit
filmul in patru parti.
&rima parte corespunde proloului, scena care deschide
"aletul-avem asadar planul liric. ' printesa,'dette este
transformata in le"ada al"a de maleficul vra!itor (oth"art. Scena
insa este una metaforica, fiindca acea printesa este de fapt )ina
Sa*ers, care su" influenta mamei devine o "alerina o"sedata de
tehnica sa. &utem spune ca aceasta parte are rol de expozitiune in
cadrul su"iectului.
&artea a doua de"uteaza cu trezirea )inei din visul sau-
prolo% cadrul in care ea se antreneaza este su"it traversat de
silueta intunecata a mamei sale, o aluzie la scena proloului.
$ceasta parte corespunde planului real si este cea mai coerenta:
compania de "alet din )ew +ork pune in scena #acul #e"edelor iar
intre"area directorului-coreraf , care dintre voi este capa"ila sa
interpreteze am"ele roluri de le"ada al"a si le"ada neara -
trezeste in )ina am"itia de a se autodepasi% mama )inei isi
infantilizeaza fiica, capturand-o astfel intr-o identitate anelica
de le"ada al"a. .esirea in oras cu #il*, o alta candidata pentru
prima-"alerina marcheaza limita coerentei narative-experientele
sexuale dintre cele doua se dovedesc mai tarziu a fi halucinatii
de-ale )inei.
.n partea a treia realitatea propiu-zisa se confunda cu
realitatea denaturata a persona!ului , dominand planul psiholoic.
)ina are o serie de halucinatii: o "antuie frica intunericului, ii
vede pe toti ceilalti denaturati si sufera metamorfoze-ii cresc
peri, iar enunchii i se articuleaza invers precum unei pasari.
/aca in partea precedenta actiunea se desfasoara intr-un interval
de mai multe zile, partea a treia corespunde unei crize psihotice
si se intinde pe parcursul unei sinure zile. 0ine momentul
spectacolului si )ina isi face aparitia in pofida starii sale de
sanatate-isi convine coreraful ca poate sa danseze % primul act
mere "ine pana cand din cauza unei halucinatii, se
dezechili"reaza si cade de pe "ratele unui "alerin% in camera ei o
aseste pe #il* care se preatea sa o inlocuiasca si crezand ca se
lupta cu o clona malefica de-a ei, o in!unhie cu un cio" de
olinda-scena este metaforica fiindca sparerea olinzilor (o"sesiv
repetate de-a lunul filmului) ne suereaza contopirea tuturor
planurilor narative, invadarea lor in viata )inei, dar si scindarea
identitatii sale. $poeul corespunde momentului in care )ina, in
rolul 'dillei se metamorfozeaza complet in le"ada neara, dand frau
li"er tuturor impulsurilor intunecoase, latente in adancul ei pana
atunci-aici intervine planul liric cu dansul le"edei nere care
prin exu"eranta sa sar"atoreste triumful raului.
1tima parte este a tuturor planurilor-)ina realizeaza ca de
fapt se in!unhiase pe ea insasi intr-un acces acut de psihoza, dar
nu renunta la spectacol. 2inalul in care ea, )ina si deopotriva
'dette se sinucide aruncandu-se de pe un piedestal3 stanca este
lipsit de orice soi de tensiune, marcand moartea protaonistei prin
autoin!unhiere3epuizare, eli"erarea )inei care isi asuma destinul
si nu in ultimul rand suicidul de factura romantica a 'dettei din
cauza draostei neimplinite.