Prof. Dr.

BI ANCA BASANGI U
SISTEMUL NERVOS -
ndeplinete dou funcii eseniale:
integrarea organismului n mediul
nconjurtor i coordonarea
activitii tuturor esuturilor,
organelor i sistemelor care
constituie organismul.
SISTEMUL NERVOS - coordoneaz
activitile umane, adaptnd organismul la
condiiile de mediu.
ACTIVITI UMANE
GUSTATIVE
OLFACTIVE
TACTILE
- din punct de vedere morfologic i
funcional, are dou componente:
SISTEMUL NERVOS AL VIEII DE RELAIE
SISTEMUL NERVOS SOMATIC care asigur
legtura dintre organism i mediul extern, transformnd
excitaiile, n funcie de natura i intensitatea stimulilor,
n reacii de aprare sau de adaptare.
SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SNV care
regleaz i coordoneaz activitatea organelor interne:
nutriia, respiraia, circulaia etc. n componena lui intr
SNV SIMPATIC i SNV PARASIMPATIC.
Ambele au o poriune central constituit din centri
vegetativi i una periferic, cuprinznd ganglioni i nervi
vegetativi.
ORGANIZAREA I STRUCTURA
SISTEMULUI NERVOS
Din punctul de vedere al localizarii:



- Mduva spinarii
- Encefal



- componenta somatic (nervii spinali
si cranieni; ganglionii nervoi)
- componenta vegetativ (SNV -
simpatic si parasimpatic)
SISTEMUL NERVOS

- este alctuit din:
A. SISTEMUL NERVOS
CENTRAL (SNC)

B. SISTEMUL NERVOS
PERIFERIC
Componentele sistemului nervos central
sunt protejate de:
1. PROTECIE OSOAS:
- cutia cranian encefal
- coloana vertebral maduva spinarii
2. Meningele
3. Lichidul cefalorahidian
PROTECIA SNC
TRIPLA
PROTECIE
A
SNC
MENINGELE
DURAMATER ARAHNOIDA PIAMATER
MENINGELE sunt formaiuni cu rol de protecie i
hrnire.


MENINGELE
Duramater este constituit din esut conjunctiv
dens, slab vascularizat. Ader la formaiunile
osoase ce protejeaz organele nervoase.
Arahnoida se afl ntre duramater i piamater.
Arahnoida este un esut conjunctiv, avascular,
aderent la duramater. ntre ea i piamater exist
lichid cefalorahidian (LCR).
Piamater este un esut conjunctiv care ader la
organele nervoase. Are vascularizaie nutritiv.
Lichidul cefalorahidian ndeplinete rol de
protecie a esutului nervos mpotriva
traumatismelor i de transport al unor hormoni. El
constituie o barier n calea ptrunderii n esutul
nervos a unor substane duntoare din sngele
circulant.
Disectia meningelui si a craniului. In partea dreapta craniul si
straturile scalpului sunt prezentate in raport cu partea dura a
capului. In partea stanga, s-a emilinat partea dura si ne este
prezentat emisfera cerebrala si cerebelul acoperit de membrana
arahnoida.
esutul nervos intra n alcatuirea tuturor
organelor nervoase, iar prin prelungirile
neuronilor patrunde in majoritatea tesuturilor
corpului, avand rol integrator al organismului.
esutul nervos este alcatuit din celule
nervoase (neuroni) i celule gliale (nevroglii), la
care se adauga esut conjunctiv i vase de
snge.
NEURONUL reprezint
unitatea structural i
funcional a ntregului
sistem nervos.
NEURONUL are un
nalt grad de diferentiere
i specializare.
NEURONUL este de
origine ectodermic.
CORP CELULAR
PRELUNGIRI NEURONALE
DENDRITE scurte i ramificate.
AXON unic, cu butoni terminali.
Are un nveli (teac) de mielin.
Forma si dimensiunea neuronilor este variat.
Neuronii pot fi: piramidali, stelati, fusiformi, ovoizi, rotunzi.
Neuronul este format din corp celular i prelungiri neuronale.
Mambran citoplasmatic (neurilem) - foarte subtire.
Citoplasm (neuroplasm) - prezint organite specifice:
corpusculii Nissl i neurofibrile.
Corpusculii Nissl constituii din mese dense de reticul
endoplasmatic rugos; se gasesc, mai ales, in jurul nucleului. ROL
sinteza proteinelor nucleare.
Neurofibrilele sunt formate din reea omogema de
microfilamente, care traverseaz ntreaga neuroplasm. ROL
transport de substanelor i de susinere.
In neuroplasma se gasesc numeroase mitocondrii, insa lipseste
centrul celular - de aceea NEURONUL NU SE DIVIDE.
Nucleul celulei nervoase este mult mai mare decat la majoritatea
celulelor. El are de obicei, o pozitie centrala si 1 - 2 nucleoli.

CORPUL CELULAR
Prelungirile neuronilor sunt dendritele si axonul.
DENDRITELE sunt scurte, groase la baza si mai
subtiri spre varf, unde se ramifica. Ele contin corpusculi
Nissl si neurofibrile dispuse paralel.
AXONUL este o prelungire unica, lunga (uneori peste
1 m), de forma cilindrica si de marime egala in diametru.
Terminal prezinta ramificatii, fiecare avand la capat o
umflatura numita buton terminal in care se gasesc
numeroase mitocondrii.
La exterior, axonul are o membrana (axolema) care
este prelungirea neurilemei. In interior se afla
axoplasma in care se gasesc neurofibrile grupate in
fascicule; lipsesc corpusculii Nissl.
La majoritatea neuronilor, axolema este acoperita, din
interior spre exterior,de: TEACA DE MIELINA, TEACA
SCHWANN si TEACA HENLE.
PRELUNGIRILE NEURONALE
TEACA DE MIELIN este formata din lamele
concentrice de mielina (substanta lipoproteica) care
da aspectul alb-galbui fibrelor de mielina.
Ea are rolul de a izola fibrele nervoase. Din loc in loc
este intrerupta de anumite gatuiri (nodurile Ranvier)
pe unde ies ramificatii colaterale scurte,
perpendiculare pe directia axonului.
La unii axoni, mielina apare in viata intrauterina, iar
la altii abia dupa nastere.

TEACA SCHWANN este formata din celule turtite
cu rol de protectie si rol trofic. Fiecarui segment
internodal de mielina ii corespunde o celula
Schwann. Aceasta are rol in formarea tecii de
mielina.

TEACA HENLE este celulara si, datorita fibrelor de
colagen si de reticulina, formeaza o retea in jurul
celulelor Schwann. Ea asigura rezistenta axonului.

CORPII CELULARI NEURONALI formeaza
SUBSTANA CENUSIE din nevrax (SNC) si
ganglionii extranevraxiali.

PRELUNGIRILE NERVOASE (dendrite i axoni)
formeaza SUBSTANA ALBA din nervii periferici.
DUPA POZITIA PRELUNGIRILOR NEURONII SUNT:
1. NEURONI UNIPOLARI - au numai un axon (celulele cu conuri si
bastonase din retina, neuronii unipolari din ganglionii spinali).
2. NEURONI BIPOLARI - au la un pol axonul, iar la celalt se gaseste o
singura dendrita (celulele bipolare din retina, mucoasa olfactiva).
CLASIFICAREA NEURONILOR
4. NEURONI PSEUDOUNIPOLARI - au o prelungire in forma de T
formata dintr-o dendrita si axon (neuronii din ganglionii spinali).
3. NEURONI MULTIPOLARI - au la un pol axonul, iar la celalalt pol
se gasesc numeroase dendrite (neuronii din substanta cenusie a maduvei
spinarii), sunt cei mai numerosi.
DUPA FUNCIE NEURONII SUNT:
1. NEURONI SENZITIVI - primesc excitatii direct prin terminatiile
dendritice si sunt in legatura cu organele de simt (exteroceptori), cu
organele interne (interoceptori) sau cu terminatiile libere din muschi,
tendoane, articulatii (propioceptori). Sunt situati in ganglionii spinali si
in ganglionii senzitivi cranieni.
2. NEURONI MOTORI - trimit de la sistemul nervos central
impulsuri nervoase motorii organelor efectoare. Sunt neuroni
mai mari si mai putini decat cei senzitivi; se gasesc in centrii
motori din maduva spinarii si trunchiul cerebral.
3. NEURONI DE ASOCIAIE (INTERCALARI) - fac
legatura dintre neuronii motorii si senzitivi. Sunt mici si se
gasesc in organele nervoase centrale.
Dendritele + axonii = FIBRE NERVOASE
Mai multe fibre nervoase, invelite de un invelis
comun, formeaza un NERV
Prin fibrele nervoase circula
Influxurile nervoase se transmit de la un
neuron la altul prin intermediul
SINAPSELOR.
NERVUL
Nervul - este o cale de conducere a influxului, a potenialului
electric de aciune n organisme.
Nervul - este o form de grupare a fibrelor conductoare, cu
rolul de a duce suportul energetic al informaiei de la un
stimul intern sau extern la un centru de comand al
organismului sau de la centrul de comand la un organ
efector (muscular sau secretor).
Structur:
Nervul - este nvelit periferic de esut conjunctiv - epinerv.
Epinervul trimite prelungiri n interiorul nervului. Prelungirile
separ fasciculele de fibre nervoase formnd n jurul
fasciculelor un strat numit perinerv . Perinervul are rol izolant
i de transportor pentru lichidele interstiiale aflate lng
fibrele nervoase.
esutul conjunctiv al nervului are n compunerea lui vase de
snge ce deservesc nervul i fibre nervoase vegetative.
epinerv
perinerv
endonerv
vase de snge
STRUCTURA UNUI NERV
Funciile nervilor:
Funcie senzorial: transmite informaii de la
receptori la centri de comand.
Funcie efectoare: transmite informaii
(comenzi ) de la centrii de comand la organe
efectoare.
Nervul are doua proprietati:
Excitabilitate - proprietatea de a raspunde la
actiunea unui element excitant din mediul
exterior;
Conductibilitatea - proprietatea de a conduce
excitatia de la organul la care s-a produs,
pana la organele nervoase dar si invers.
CLASIFICAREA NERVILOR
Dup criteriul originii n sistemul nervos central
nervul poate fi:
Nerv cranian sau cerebral, cu origine n creier;
Nerv spinal sau rahidian, cu origine n mduva
spinrii.

Dup criteriul rolului n activitatea sistemului nervos
i a naturii fibrelor ce l compun exist:
Nerv senzitiv - care conduce impulsurile de la
organul receptor la centru.
Nerv efector - care conduce impulsurile de la centru
la oreganul efector. Nervul efector poate inerva fie
un muchi, fie un organ secretor.
Nerv mixt - care conine att fibre senzitive ct fibre
efectoare ndeplinid ambele funcii de conducere.

CELULELE GLIALE (NEVROGLIA) sunt formate
din celule mici, stelate, cu prelungiri scurte citoplasmatice.
Numrul celulelor gliale depete de 10 ori numrul
neuronilor.
CELULELE GLIALE - insotesc fibra nervoasa si au rol
de: sustinere, protectie, fagocitar (distrug neuronii alterati
i produii de dezintegrare), trofic (fac legatura cu vasele
de sange), cicatrizeaza tesutul nervos i rol de sintez a
mielinei.
Spre deosebire de neuroni, celulele gliale au centru
celular SE DIVID INTENS ocupnd locul neuronilor
distrui.
Ele sunt singurele formatiuni nervoase care dau nastere
tumorilor din sistemul nervos central.
COMPOZIIA CHIMIC A
ESUTULUI NERVOS
70 - 80 % apa,
1,5 - 1,8 % saruri minerale
restul substante organice (predomina lipidele - 5%).
Unele substante organice sunt specifice: cerebrozidele si
lipofuscina - un pigment galben care se gaseste in cantitate
mare, mai ales la varstnici.

MAJORITATEA NEURONILOR TRAIESC ATATA TIMP
CAT TRAIESTE INDIVIDUL.
Ei sunt foarte sensibili insa lipsa oxigenului (celulele scoartei
cerebrale mor din lipsa oxigenului dupa 7 - 8 minute), iar
lipsa oxigenului pentru 10 - 15 secunde produce
inconstienta.



Neuronii sunt celule care triesc mult - pot s
funcioneze toat viaa.
Neuronii nu se nmulesc - deci nu pot fi nlocuii
dac sunt distrui.
Neuronii sunt celule foarte excitabile. Au o
capacitate mare de a rspunde la stimuli externi
sau interni -
Neuronii au nevoie de oxigen i glucoz pentru a
funciona optim. n lipsa oxigenului, neuronii pot
s triasc doar cteva minute.
Neuronii sunt specializai n conducerea
excitaiilor, sub form de impuls nervos, prin
corpul i prelungirile lor -
PROPRIETILE NEURONULUI. SINAPSA
Neuronul - prezinta urmatoarele proprietati:
- generarea influxului nervos (excitbilitatea),
- conducerea influxului nervos (conductibilitatea).
Ambele functii implica transformari fizico-chimice in
urma carora se elibereaza energie prin oxidarea glucozei
printr-un aport crescut de oxigen.
I . EXCI TABI LI TATEA - reprezinta capacitatea materiei vii de a
raspunde prin manifestari specifice la actiunea stimulilor. Se
caracterizeaza prin uramatorii parametri:
a). Intensitatea prag a stimulilor (reobaza) - reprezinta
intensitatea minima necesara unui stimul pentru a produce un
influx nervos. In cazul unei stimulari repetate cu excitanti
subliminali apare fenomenul de sumatie care produce excitatie.
Stimulii cu intensitate superioara pregului (supraliminali) au
acelasi efect ca si cei cu intensitatea prag (LEGEA TOT SAU
NIMIC ).
b). Timpul util - este timpul minim necesar unui stimul
cu intensitatea prag pentru a genera un influx nervos.
c). Cronaxia - este timpul minim necesar unui stimul,
avand o intensitate dubla fata de reobaza, pentru a induce
aparitia unui influx nervos. Are valori de 10 - 30 de ori
mai mici decat timpul util si este cu atat mai scurta cu cat
excitabilitatea este mai mare. Are valori apropiate pentru
neuronii senzitivi, motori si efectori (secretori).
d) Labilitatea - este capacitatea neuronului de a raspunde
la un anumit numar de stimuli pe unitate de timp.
e) Periaoda refractara - reprezinta proprietatea
neuronului de a nu raspunde la un stimul nou, in timpul
unui raspuns la un stimul anterior.
f) Bruschetea - este rapiditatea cu care actioneaza
stimulul.


CONDUCTI BI LI TATEA - reprezinta capacitatea de
autopropagare a influxului nervos prin axon spre alt neuron
sau spre efector.
Suportul fizico-chimic al excitabilitatii si al conductibilitatii
este potentialul electric membranar. Conform teoriei ionice
a lui Julius Bernstein acest potential electric apare ca o
consecinta a repartitiei inegala a ionilor (Na, K) de o parte si
de alta a membranei celulare neuronale care prezinta
permeabilitate selectiva.
Datorita miscarii ionice impuse de gradientul de concentratie,
apar diferentele de potential electric intre cele doua fete ale
membranei.
In conditii de repaus neurilema este pozitiva pe fata externa si
negativa pe cea interna. Intre cele doua fete exista o diferenta
de potential de 50 70 mV numita potential de repaus.
Aplicarea unui stimul cu intensitatea prag crete
permeabilitatea membranei pt. Na membrana devine
negativa la exterior si pozitiva la interior. Diferenta de
potential devine 35 mV si se numeste potential de actiune.
Potential de actiune se autopropaga de-a lungul fibrei
nervoase - constituie influxul nervos.
Depolarizarea se propaga pas cu pas de-a lungul axonului.
In axonii cu teaca de mielina, influxul nervos se propaga
saltatoriu de la o strangulatie Ranvier la alta.
In axonii fara teaca de mielina, influxul nervos se propaga intr-
o singura directie, punctiform. Viteza de propagare a influxului
nervos in axonii mielinizati este de 50 de ori mai mare decat in
cei amielinici.
Ulterior are loc o repolarizare a neurilemei (scaderea
permabilitatii pentru Na) si se restabileste echilibrul ionic
intial. Transportul ionic se realizeaza pasiv - prin intermediul
canalelor ionice (polipeptide sau liopeptide cu greutate
moleculara redusa) sau activ - prin intermediul pompelor
ionice (agregate de proteine transportatoare si enzime).
Daca sunt leziuni ale tecilor de mielina, conducerea influxului
nervos poate trece si la fibrele nervoase vecine. Altfel,
influxurile nervoase se propaga in fibrele nervoase ca si cand
acestea ar fi izolate unele de altele.
Transmiterea unidirectionala a influxului nervos de la
un neuron la altul, de la receptor la neuron si de la
neuron la efector se realizeaza prin intermediul unor
structuri specializate numite SI NAPSE.

Legtura dintre doi neuroni se realizeaz prin
SINAPSE - legturi chimice indirecte prin care
influxul nervos este transmis de la un neuron la
altul.

O SINAPSA ARE TREI COMPONENTE:
PRESINAPTICA (apartine butonului terminal
axonal), in care se gasesc vezicule sinaptice cu un
mediator chimic (neurotransmitator);
FANTA SINAPTICA (spatiu de 200 - 250 A);
POSTSINAPTICA (apartine dendritei sau
corpului celular al altui neuron).
Neuron presinaptic
Neuron postsinaptic
Buton terminal
Fanta sinaptica
SINAPSA
Daca in butonii terminalii apar impulsuri, atunci micile vezicule
aflate in citoplasma elibereaza mediatorul chimic in fanta sinaptica. Cu
cat apar mai multe impulsuri intr-o unitate de timp in butonii terminali,
cu atat mai mare este cantitatea de mediator chimic eliberata care
creste numarul de impulsuri declansate in celula urmatoare. Deoarece
eliberarea mediatorului are loc numai la nivelul butonilor terminali,
excitatiile nu pot fi transmise decat intr-o singura directie.
MEDIATORII CHIMICI
Mediatorii chimici pot fi: acetilcolina,
adrenalina, noradrenalina.
ACETILCOLINA actioneaza la nivelul
fibrelor nervoase somatice si fibrelor
vegetative parasimpatice.
ADRENALINA si NORADRENALINA
actioneaza la nivelul fibrelor postganglionare
simpatice.

In corpul celular, influxul nervos se propaga intr-
un singur sens: dendrite corp celular axon
(conducere polarizata).
Dendritele conduc influxul nervos centripet
(aferent), iar axonul influxul nervos centrifug
(eferent).
In lanturile de neuroni, influxurile nervoase au
acelasi sens unic: de la axonul unui neuron la
dendritele neuronului urmator.
Numarul contactelor sinaptice ale unui singur
neuron sunt foarte numeroase (uneori zeci de mii).


SENSUL DE TRANSMITERE AL
INFLUXULUI NERVOS
Sensul de circulaie al impulsului nervos este unic :

DENDRITE CORPUL CELULAR AXON
Viteza conducerii impulsului nervos variaz dup
grosimea fibrei i prezena tecii de mielin (0,5
m/s 120 m/s).
SENSUL DE TRANSMITERE AL
INFLUXULUI NERVOS
TIPURI DE SINAPSE
SINAPSELE NEURO - NEURONALE pot fi:
axo-somatice,
axo-dendritice,
axo-axonice,
dendro-dentritice.
Din punct de vedere al mecanismului prin care se
face transmiterea, sinapsele pot fi chimice sau
electrice.
In urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat
in fanta sinaptica si receptorii de pe membrana
postsinaptica, apare depolarizarea membranei
postsinaptice, numita potential postsinaptic excitator
- daca este vorba de un neuron postsinaptic;
sau potential terminal de placa - daca este vorba de
o fibra musculara scheletica.
Legtura dintre un neuron i o fibr
muscular se numete PLAC MOTORIE.
OBOSEALA TRANSMITERII SINAPTICE
Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii este
urmata de descarcari foarte numeroase ale neuronului
potsinaptic, pentru ca, in urmatoarele milisecunde, numarul
acestora sa scada accentuat. In acest caz, avem de-a face
cu un mecanism de protectie impotriva suprastimularii, care
se realizeaza prin epuizarea depozitelor de mediator chimic
de la nivelul terminatiei presinaptice.

Anumiti factori pot influenta transmiterea influxului nervos prin
sinapse:
Potasiul stimuleaza transmisia influxului nervos la nivelul sinapsei.
Anumite otravuri (CURARA sau MATRAGUNA) pot bloca
transmiterea excitatiei. n astfel de cazuri se produc paralizii
musculare sau stop respirator.
CURARA substanta medicamentoasa care are ca efect relaxarea
si paralizia musculara. Produsul a fost i este folosit de indienii din
bazinul Amazonului pentru otrvirea sgeilor de vntoare.
MATRAGUNA plant erbacee otrvitoare, toxic.
Paraliziile pot survenii si in urma toxiinfectiilor alimentare, cand
bacteriile secreta toxine care inhiba secretia de mediatori chimici.
Nicotina si alcoolul au actiune inhibitoare.
Stricnina - are efect excitant asupra mduvei spinrii i este un
analeptic (substanta care excita sistemul nervos central) respirator
i circulator.
Drogurile si substantele halucinogene actioneaza direct asupra
sinapselor din creier, afectand coordonarea nervoasa si
comportamentul individului.

ORGANIZAREA I STRUCTURA
SISTEMULUI NERVOS





SISTEMUL NERVOS CENTRAL
MADUVA SPINARII
TRUNCHIUL CEREBRAL
- Bulbul rahidian
- Puntea lui Varolio
- Mezencefalul
DIENCEFALUL - Talamus
- Hipotalamus
EMISFERELE CEREBRALE
MDUVA SPINRII
ENCEFAL
atlas
axis
regiunea
cervicala
7 vertebre
regiunea
toracala
12 vertebre
regiunea
lombara
5 vertebre
regiunea
sacrala 5 vertebre
regiunea coccigiana (coccis) 4-5 vertebre
- este alcatuita din 33 - 34 de
vertebre;
- prezinta 5 curburi (regiuni)
datorita pozitiei verticale.
Localizare:
MS - este localizat n canalul
vertebral (***format prin
suprapunerea orificiilor
vertebrale), pe care nu l ocup
n ntregime;
se ntinde de la gaura occipitala
(vertebra C1) pana la vertebra
a 2-a lombare (L2), de unde se
continua pn n dreptul
vertebrei coccigiene 2 (Ccg2)
cu filum terminale.
filum terminale + nervii spinali
lombari i sacrali = coada de
cal.
ALCATUIREA EXTERN
Are aspectul unui cilindru, turtit
antero-posterior.
Lungimea maduvei este ntre 43-
45 cm cu variatii individuale.
Prezint dou umflturi (cervical i lombar),
responsabile de inervaia membrelor (superioare i,
respectiv, inferioare).
Pe ambele fee prezint dou anuri unul
anterior, altul posterior.
pe faa anterioara ---- fisura mediana anterioara
pe faa posterioara ---- antul median posterior
pe feele laterale ---- santuri laterale
ALCATUIREA EXTERN
C1
L2
coada de cal
MADUVA SPINARII
posterior
anterior
sant median posterior
fisura mediana anterioara
corn posterior
corn lateral
corn anterior
substanta cenusie substanta alba
cordon posterior
cordon lateral
cordon anterior
sant postero-lateral
sant antero-lateral
ALCATUIREA INTERN
Dispoziia substanei
albe i cenuii.
Substana alb
dispus la exterior n
jurul substanei
cenuii.
Substana cenuie
dispus n interior
are form de fluture,
sau forma literei H.
SUBSTANTA CENUSIE - este formata din corpul neuronilor i fibre
amielinice.
Bara transversala a H-ului formeaza comisura cenusie a maduvei, iar
portiunile laterale ale H-ului sunt subdivizate in coarne: anterioare,
laterale, posterioare.
Comisura cenusie prezinta in centru, canalul ependimar care contine
LCR.
C1
L2
coada de cal
MADUVA SPINARII
posterior
anterior
sant median posterior
fisura mediana anterioara
corn posterior
corn lateral
corn anterior
substanta cenusie substanta alba
cordon posterior
cordon lateral
cordon anterior
sant postero-lateral
sant antero-lateral
Coarnele anterioare - sunt mai late si mai scurte decat cele
posterioare si contin neuronii motori ai caror axoni formeaza radacina
anterioara a nervilor spinali.
Coarnele posterioare - contin neuronii senzitivi si neuronii intercalari.
Coarnele laterale - sunt vizibile in regiunea cervicala inferioara, in
regiunea toracala si lombara superioara. Contin neuronii vegetativi, ai
caror axoni parasesc maduva pe calea radacinii anterioara a nervilor
spinali.

SUBSTANTA ALBA - este formata din fibre mielinice
(grupate n fascicule:) si din celule gliale se afla la
periferia maduvei si este dispusa sub forma de cordoane:
anterioare, laterale, posterioare.
C1
L2
coada de cal
MADUVA SPINARII
posterior
anterior
sant median posterior
fisura mediana anterioara
corn posterior
corn lateral
corn anterior
substanta cenusie substanta alba
cordon posterior
cordon lateral
cordon anterior
sant postero-lateral
sant antero-lateral
2 functii:
1. FUNCIA REFLEX
2. FUNCIA DE CONDUCERE
ARC REFLEX = cale aferenta, centru, cale eferenta
MADUVA SPINARII
REFLEXUL este reactia de raspuns a
organismului la actiunea unui stimul din
mediul extern sau intern.
ARCUL REFLEX baza anatomica a actului
reflex.

Schema general a unui arc reflex:
Receptor Cale Senzitiv Centru
Nervos Cale Motorie Efector

1.FUNCTIA REFLEXA A MADUVEI
SPINARII
REFLEXUL. ARCUL REFLEX
Reflexul reactie de raspuns a
organismului la stimuli
La baza actului reflex sta arcul reflex, care
reprezinta baza anatomica a actului reflex.

Stimul Receptor Cale aferenta (senzitiva)
CENTRU
NERVOS
Cale eferenta (motorie) Efector Raspuns
ARCUL REFLEX
STRUCTURA ARCULUI REFLEX

1. Receptorii

2. Calea aferent (senzitiv)

3. CENTRII NERVOI

4. Calea eferent (motorie)

5. Organele efectoare (muchi sau glanda)




neuron motor

efector
ARC
REFLEX
MDUVA
SPINRII
sinapsa
receptor
calea aferent
1
3
4
STIMUL
RSPUNS
calea eferent
REFLEXELE MEDULARE
Reflexele medulare (spinale) sunt de 2 feluri:

1. REFLEXELE MEDULARE SOMATICE

2. REFLEXELE MEDULARE VEGETATIVE
CLASIFICARE:
Dup numrul de sinapse de pe traseul arcului reflex:
A). MONOSINAPTICE
cele mai simple reflexe somatice, arc reflex cu 2
neuroni;
cu o singur sinaps ntre neuronul senzitiv situat n
gg. spinal i neuronul motor situat la nivelul coarnelor
anterioare;
sunt strict limitate;
nu iradiaza;
timp de latenta scurt (1- 3 msec.).
1. REFLEXUL MIOTATIC DE NTINDERE (DE EXTENSIE)
2. REFLEXUL MIOTATIC INVERSAT
3. REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT) - (rotulian,
ahilian bicipital, tricipital)


1. REFLEXELE MEDULARE SOMATICE
REFLEX ROTULIAN
CLASIFICARE:
Dup numrul de sinapse de pe traseul arcului
reflex:
B). POLISINAPTICE
- arc reflex cu cel putin 3 neuroni (cel putin 1
neuron intercalar)
- poate prezinta pe traseul medular un numr variabil
de neuroni intercalari;
- sunt extinse ca suprafa;
- presupun fenomene complexe de iradiere;
- perioad de laen lung (minim 12 msec).
1. REFLEXUL de flexie sau nociceptive;
2. Reactia de aparare;
3. REFLEXUL de ndepartare a mainii la o ineptur.
REFLEXELE MEDULARE SOMATICE
REFLEXE SOMATI CE
TIPURI
REFLEXE
MONOSINAPTICE
(de ntindere)
REFLEXE
POLISINAPTICE
(de flexie)
Numr de neuroni 2 Cel puin 3
Tipuri de neuroni Senzitiv i motor Senzitiv, intercalari,
motor
Timp de laten Foarte scurt Lung

Grad de iradiere
Strict limitate nu
iradiaz
Iradiaz diferit, n
funcie de intensitatea
excitantului
Receptori specifici Proprioceptori Exteroceptori,
proprioceptori
Exemple Rotulian, ahilean,
bicipital, tricipital.
De aprare, executate
prin flexie.
Reflexele medulare vegetative - se nchid n coarnele
laterale ale substanei cenuii medulare.
Receptorii sunt interoceptori, iar efectorii sunt glande
sau muchi viscerali.
Exemple de reflexe medulare vegetative sunt:
cardio-accelerator (cervico-dorsale),
pupilo-dilatator (cervico-dorsale),
vasoconstrictor (dorso-lombar),
sudoral (dorso-lombar),
pilomotor (dorso-lombar) - erectia foliculilor pilosi prin
contractia fibrelor musculare netede (,,piele de gaina).
motilitatea tubului digestiv (dorso-lombar),
de miciune (lombo-sacrat),
de defecaie (lombo-sacrat),
sexuale (lombo-sacrat).
2. REFLEXELE MEDULARE VEGETATIVE