Sunteți pe pagina 1din 38

1

SISTEMUL PUBLIC DE PENSII


Iunie 2008
ROMANIA
MIHAI SEITAN
2
SCURT ISTORIC
Sistemul de pensii din Romania - sistem atipic.

Nu s-a referit numai la pensii ci a integrat multe tipuri de
prestatii pe termen scurt cum ar fi: maternitatea,
concediile medicale, concediile de crestere si ingrijire a
copilului, decesul, etc.

Nu a existat o separare a contributiilor de asigurare in
functie de prestatii, bugetele de asigurari sociale si
executia acestora fiind elaborate si urmarite global.

Pana in 1991, bugetul de asigurari sociale reprezenta un
capitol al bugetului de stat.

3
Masuri de reforma dupa 1990

MASURI POZITIVE:
separarea bugetului de asigurari sociale de bugetul de stat
in 1991

introducerea unor contributii diferentiate in functie de
grupa de munca (in Romania existau trei grupe de munca.
Primele doua grupe de munca dadeau posibilitatea iesirii
anticipate la pensie cu pana la 10 ani (grupa I), respectiv
cu pana la 5 ani (grupa II)). Anterior, contributia de
asigurari sociale era aceeasi, indiferent de grupa de munca,
desi salariatul beneficia de o reducere substantiala a
perioadei de contributie, implicit de o perioada mai lunga
de beneficiu, comparativ cu persoanele lucrand in conditii
de munca considerate normale.

4
MASURI NEGATIVE:

- Iesirea anticipata la pensie a celor care indeplineau conditiile de stagiu
de cotizare cu pana la 5 ani inaintea implinirii varstelor standard de
pensionare (55 ani pentru femei si 60 de ani pentru barbati).

- In numai 4 luni ale anului 1990, au iesit la pensie peste 400,000 de
persoane, realizandu-se astfel primul dezechilibru important al ratei de
dependenta.

- La puternica presiune a sindicatelor s-a revizuit legislatia privind
grupele de munca, facand-o mult mai permisiva. In 1996, numarul
persoanelor active incadrate in grupele I si II de munca s-a ridicat la cca.
3 milioane persoane, fata de cca. 300, 000 de astfel de persoane inainte de
1990. Urmarea a fost aceea ca, anual, peste numarul normal, demografic,
de noi iesiti la pensie, ieseau la pensie anticipat intre 150.000 200.000
persoane.

-Introducerea in 1991 a noii legislatii a somajului si frica multora in fata
acestei posibilitati, pe fondul unei permisivitati largi (in urma unor plati
pe sub masa) a facut ca numarul pensionarilor de invaliditate, in special
a celor de gradul III dar nu numai, sa creasca spectaculos.

5
Intre 1990 si 2000 s-a inregistrat o crestere masiva a numarului de
pensionari (cu o varsta medie de cca. 55 de ani) pe fondul scaderii
puternice a numarului de contribuabili.

Singura solutie la indemana guvernului (in lipsa unei reforme
rapide si coerente) a constituit-o cresterea substantiala a contributiei
de asigurari sociale (de la 14% in 1990 la 35% in 2002).

Chiar si in aceste conditii, bugetul asigurarilor sociale a inceput sa
inregistreze, inca din 1995 deficite. Acestea au devenit cronice,
crescand anual. ( Exemplu : deficitul in 2002 - peste 0.8% din GDP).

Acest lucru a fost favorizat si de cresterea evaziunii dar si de
facilitatile si reesalonarile admise de administratie, in special pentru
marile intreprinderi cu capital de stat, pastrate artificial in viata.
6
STATISTICI PENSII PUBLICE
Contribuabili si beneficiari, 1990-2007 (in mii)
Sursa: Casa Nationala de Pensii (CNPAS)
0.0
2,000.0
4,000.0
6,000.0
8,000.0
10,000.0
1
9
9
0
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
1
9
9
5
1
9
9
6
1
9
9
7
1
9
9
8
1
9
9
9
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
Pensionari Pensionari agricoli Angajati
0.0
2,000.0
4,000.0
6,000.0
8,000.0
10,000.0
1
9
9
0
1
9
9
1
1
9
9
2
1
9
9
3
1
9
9
4
1
9
9
5
1
9
9
6
1
9
9
7
1
9
9
8
1
9
9
9
2
0
0
0
2
0
0
1
2
0
0
2
2
0
0
3
2
0
0
4
2
0
0
5
2
0
0
6
2
0
0
7
Pensionari Pensionari agricoli Angajati
7

Micorarea raportului dintre pensia medie de stat i salariul
mediu net
1989 - 2007
Sursa: Casa Nationala de Pensii (CNPAS)


1989 1995 2000 2006 2007
Nr. total pensionari -
milioane
2,1 3,5 4,2 4,63 4,64
Nr. salariai mil. 8,0 6,2 4,6 4,675 4,870
Salariul mediu net -
lei
3.063 211.373 2.139.138 817* 1.275
Pensia medie de stat 1.430 99.893 849.621 311* 523
% pensie / salariu 47% 46% 39% 38% 41%
* Leul greu (RON)
8
Sursa: Casa Nationala de Pensii (CNPAS)

Cote Contributii de Asigurari Sociale
1989 - 2007
9
Sursa: Casa Nationala de Pensii (CNPAS)

Contributiile pentru pensii 1992 -2007

10

5/1992-
11/1998
12/1998-
4/1999
5/1999-
3/2001

4/2001-
12/2002

1/2003
12/2005

1/2006 -
PREZENT
GRUPA I
DE
MUNCA 38 40 45


45


44


39
GRUPA II
DE
MUNCA 33 35 40


40


39


34
GRUPA III
DE
MUNCA 28 30 35


35


34


29
ALTII* 18 20 20

35

34

29
FERMIERI 7 7 7

35

34**

29**
* Include persoane lucrand pe cont propriu
** Optional pentru fermieri
Sursa : Casa Nationala de Pensii (CNPAS)
11
ATENTIE :
1. CONTRIBUTIA PENTRU PENSII SE COMPUNE DIN:
1. Contributia individuala a perrsoanei 9,5% in orice situatie
2. Contributia angajatorului diferenta pana la cota de
contributie corespunzatoare conditiilor |(grupelor) de munca
3. Persoanele pe cont propriu platesc contributia totala pentru
pensie

2. Incepand cu 1 decembrie 2008:
1. Conditii speciale de munca (gr. I) - 37,5 %
2. Conditii deosebite de munca (gr. II) 32,5%
3. Conditii normale de munca (gr. III) 27,5 %

3. In cota de contributie individuala este inclusa si cota pentru
fondurile de pensii administrate privat (2%) in primul an
12
Sursa : Casa Nationala de Pensii (CNPAS)
13
Se poate observa ca: numrul total de pensionari a crescut
mai mult dect dublu, numrul de contribuabili s-a redus la
aproape jumtate.
Contributiile pentru pensii au crescut de la cca. 14% n 1990 la
peste 30% n prezent.
Erodare semnificativ a raportului pensie/salariu precum i a
puterii reale de cumprare a pensiilor.

Motivele ale acestei situaii:
motive subiective, dictate de msuri politicianiste care au
condus la utilizarea sistemului de pensii ca o supap pentru
rezolvarea unor situaii critice legate de omaj, grupe de munc,
pensionare anticipat, etc.,
motive obiective cum sunt cele de natur demografic.
14
ROMANIA - EVOLUTII DEMOGRAFICE
2005 2010 2020 2030 2040 2050
Populaia total
(mii persoane)

21.624

21.207

20.402

19.704

18.392

18.018
Pondere
populaie 0
14 ani (%)

15,6

15

14,3

14,4

15,1

15,2
Pondere
populaie 15
vrsta
pensionare (%)

65,3

66,4

65,2

62,7

57,3

53
Pondere
populaie peste
vrsta de
pensionare (%)

19,1

18,6

20,5

22,9

27,6

31,8
Rata de
dependen
(%)

29,2

28

31,4

36,6

48,2

59,9
Imbatranirea populatiei
15

2001 2010 2020 2030 2040 2050
BARBATI
Speranta de
viata :
-La nastere
-La 20 ani
-La 60 ani
-La 65 ani



66,3
48,8
15,8
12,9



67,4
49,7
16,6
13,5



68,7
50,9
17,5
14,4



70,2
52,3
18,5
15,4



72,0
53,8
19,8
16,6



72,5
54,4
20,2
17,0
FEMEI
Speranta de
viata:
-La nastere
-La 20 ani
-La 60 ani
-La 65 ani



73,8
55,9
19,3
15,4



74,7
56,6
19,9
16,0



75,7
57,6
20,7
16,8



76,8
58,6
21,6
17,6



78,1
59,7
22,6
18,6



78,6
60,2
23,1
19,1
Prognoza evolutiei sperantelor de viata
16


Evoluia ratei natalitii



AN RATA
NATALITATII
TINERI SUB 20 DE
ANI
1930 34 -
1990 14 7.350.000
2000 10. 5 5.880.000
2007 10.2 3.892.000
2050 3.3 2.800.000
Migrarea populaiei active
AN RATA
MIGRATIEI
(populatia activa)
MIGRATIE NUMAR
POPULATIE
ACTIVA
2000 0.1% 14.753
2007 20% 2.000.000
2010 23% 3.000.000
2050 30% MERG IN VEST
3.500.000
17
Numr mediu de angajai este foarte sczut (cca. 4,6
milioane)

Raportul contribuabili/ pensionari era in 1990 de cca.
4:1 iar in 2007 este de sub 1:1

n 1990 pensia reprezenta aproximativ 55% din salariul
brut, n 2007 reprezint aproximativ 40%

19.2% din populatie are peste 60 ani

stagiul minim la care se poate iei la pensie este n
prezent de 11ani si 8 luni att pentru femei ct si pentru
barbai
18
Provocarile demografice sunt amplificate de nivelul ratelor de
ocupare n special pentru lucrtorii n vrst.
In 2006, rata de ocupare a populaiei cu vrsta cuprins ntre 15
i 64 ani a fost de 57,7%, n comparaie cu media Uniunii
Europene de 63,8% (n 2010 inta este de 70%, stabilit prin
Strategia Lisabona Revizuit).
Rata de ocupare a persoanelor n vrst de 55-64 ani a fost de
39,4% n 2006, sub media de 43% nregistrat n UE i de inta de
50% stabilit de Strategia Lisabona.

In aceste condiii, ca i n majoritatea rilor din Europa i din
lume, i n Romania au nceput, nc din 1996, demersurile de
concepere i implementare a unei reforme complexe i
cuprinztoare a pensiilor care s conduc att la echilibrarea i
consolidarea sistemului public de pensii ct, mai ales, la
diversificarea surselor de asigurare a veniturilor la btrnee.
Desfurat cu mult greutate i ntrziat mult n raport cu celelalte ri
din zon, reforma pensiilor din Romnia s-a desfurat n dou etape.


In prima etap : (intrarea n vigoare n 2001 a Legii 19/2000) s-a
prevzut :
- creterea vrstei standard de pensionare de la 57 la 60 de ani pentru
femei i de la 62 la 65 ani pentru brbai, gradual, pn n anul 2014;
- introducerea unei noi metodologii de calcul a pensiilor care asigur o
legtur strns ntre contribuii i nivelul beneficiilor, bazat pe un sistem
de puncte, care ia n considerare veniturile realizate de-a lungul carierei;
- perioada minim de contribuie pentru ambele sexe va crete de la 10 la
15 ani, gradual, pn n anul 2014;
- acordarea de puncte suplimentare, n vederea stimulrii participrii la
piaa muncii chiar i dup ndeplinirea condiiilor cumulative de
pensionare.


19
20
A doua etap : (ncepnd cu anul 2005) : a constat n
finalizarea i implementarea legislaiei privind cadrul
multi-pilon de pensii, n paralel cu consolidarea primului
pilon, reprezentat de sistemul pensiilor publice. Un
element cheie al acestei consolidri a fost eliminarea
prestaiilor non-contributive din sfera de cuprindere a
pensiilor publice, cum ar fi:
- plata pensiilor agricultorilor a fost transferat la bugetul
de stat ncepnd cu anul 2005:
- plata indemnizaiilor de cretere i ngrijire a copiilor sub
2 ani i plata concediilor medicale au fost transferate
bugetului de stat, respectiv bugetului asigurrilor de
sntate, ncepnd cu anul 2006.
21
SCURTA DESCRIERE A SISTEMULUI PUBLIC DE
PENSII
TIPURI DE PRESTATII:



Pensia pentru
limita de varsta
Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care
indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind
varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare.
Varsta standard de pensionare creste de la 57 la 60 de ani pentru
femei si de la 62 la 65 de ani pentru barbati, gradual, incepand
cu anul 2001 pana in anul 2014.
Stagiul minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati
creste de la 10 la 15 ani., gradual, incepand cu anul 2001 pana
in anul 2014.
Stagiul complet de cotizare creste de la 25 la 30 de ani pentru
femei si de la 30 la 35 de ani pentru barbati., gradual, incepand
cu anul 2001 pana in anul 2014.

Asiguratii care indeplinesc conditiile prevazute lege pentru
obtinerea unei pensii pentru limita de varsta isi pot continua
activitatea numai cu acordul angajatorului.
22
Pensia anticipata
Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita
pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se
au in vedere perioadele in care asiguratul:
a beneficiat pensie de invaliditate
a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe
durata normala a studiilor respective, cu conditiile absolvirii acestora
a satisfacut serviciul militar, ca militar in termen sau militar cu termen redus,
concentrat, mobilizat sau in prizonierat

Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei
pentru limita de varsta.

La implinirea varstelor standard de pensionare prevazute de lege pensia anticipata
devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor
asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.
23
Evolutia numarului mediu de pensionari care beneficiaza de pensie anticipata 2001 - 2006
0
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
12,000
14,000
2001 2002 2003 2004 2005 2006
nr mediu pensie anticipata
24
Pensia anticipata partial
Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare pot solicita pensie
anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se
au in vedere perioadele in care asiguratul :
a beneficiat pensie de invaliditate
a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe
durata normala a studiilor respective, cu conditiile absolvirii acestora
a satisfacut serviciul militar, ca militar in termen sau militar cu termen redus,
concentrat, mobilizat sau in prizonierat

Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru
limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu
numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare.
25
Evolutia numarului mediu de pensionari care beneficiaza de pensie anticipata partiala
2001 - 2006
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
140,000
2001 2002 2003 2004 2005 2006
nr mediu pensie anticip partiala
26
Pensia de urmas
Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era
pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmas:
pana la varsta de 16 ani;
daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii, pana la
terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani;
pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit in perioada in care se
aflau in una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b;

De regula sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la
implinirea varstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 10 ani.

Cuantumul pensiei de urmas se stabileste prin aplicarea unui procent asupra punctajului
mediu anual realizat de sustinator, aferent pensiei, in functie de numarul urmasilor
indreptatiti, astfel:
pentru un singur urmas - 50%
pentru 2 urmasi - 75%
pentru 3 sau mai multi urmasi - 100%
27
Pensia de invaliditate
Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin
jumatate din capacitatea de munca, din cauza:
o accidentelor de munca
o bolilor profesionale si tuberculozei
o bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca
Beneficiaza de pensie de invaliditate si:
o asiguratii care satisfac obligatii militare
o elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din
capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite in
timpul si din cauza practicii profesionale.
o persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii
mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie
1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau
cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta
cauza
28
Pensia de invaliditate
Evolutia numarului mediu de pensionari de invaliditate, total si pe grade, 2001-2006
0
100,000
200,000
300,000
400,000
500,000
600,000
700,000
800,000
900,000
1,000,000
2001 2002 2003 2004 2005 2006
nr mediu pens inv gr I gr II gr III
29
Ajutorul de deces
Ajutorul de deces se acorda, in cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui
membru de familie care nu are un drept propriu de asigurari sociale si se afla in
intretinerea titularului la data decesului, unei singure persoane care face dovada ca a
suportat cheltuielile ocazionate de deces si care poate fi, dupa caz: sotul supravietuitor,
copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul in conditiile dreptului comun sau in
lipsa acestora, orice alta persoana care dovedeste cu acte ca a suportat cheltuielile
ocazionate de deces.

In cazul decesului copilului inapt pentru munca, indiferent de varsta, ajutorul de deces
se acorda cu conditia prezentarii certificatului de incadrare intr-o categorie de persoane cu
handicap sau, in lipsa acestuia, a actului medical vizat de medicul expert al asigurarilor
sociale, prin care se atesta boala care l-a facut inapt pentru munca si data ivirii acesteia.

Ajutorul de deces se acorda in cuantumul prevazut de Legea bugetului asigurarilor
sociale de stat si facut public de CNPAS, valabil la data decesului.

In cazul decesului unui membru de familie, cuantumul ajutorului de deces reprezinta
jumatate din cuantumul ajutorului de deces cuvenit unui asigurat sau pensionar.

Ajutorul de deces se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.
30
CALCULUL PENSIILOR
Cuantumul pensiei se determin prin nmulirea punctajului mediu anual realizat
de asigurat n perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie.

1. Punctajul mediu anual realizat de asigurat n perioada de cotizare se determin
prin mprirea numrului de puncte rezultat din nsumarea punctajelor anuale
realizate de asigurat n perioada de cotizare la numrul de ani corespunztori
stagiului complet de cotizare.

Punctajul anual al asiguratului se determin prin mprirea la 12 a punctajului
rezultat n anul respectiv din nsumarea numrului de puncte realizat n fiecare
lun.

Numrul de puncte realizat n fiecare lun se calculeaz prin raportarea salariului
brut lunar individual, inclusiv sporurile i adaosurile, sau, dup caz, a venitului
lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuiei individuale de asigurri
sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiv, comunicat de Institutul
Naional de Statistic i Studii Economice.




31
2. Valoarea unui punct de pensie se stabilete prin legea bugetului
asigurrilor sociale de stat si se determina prin actualizarea valorii
punctului de pensie din luna decembrie a fiecrui an cu cel puin rata
inflaiei, prognozata pentru anul bugetar urmtor .

n raport cu evoluia indicatorilor macroeconomici i cu resursele
financiare, valoarea punctului de pensie poate fi majorat prin legile de
rectificare a bugetului asigurrilor sociale de stat.

Valoarea punctului de pensie nu poate fi mai mica de 37,5% din
salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor
sociale de stat, ncepnd cu 1 ianuarie 2008, respectiv de 45% din
salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurrilor
sociale de stat, ncepnd cu 1 ianuarie 2009.

32
Aprilie 2001 1.597.232 lei
Decembrie 2001 1.885.856 lei

Ianuarie 2002 1.885.856 lei
Decembrie 2002 2.252.729 lei

Ianuarie 2003 2.265.701 lei
Decembrie 2003 2.548.775 lei

Ianuarie 2004 2.652.000 lei
Septembrie 2004 2.869.507 lei

Ianuarie 2005 2.955.592 lei
Ianuarie 2006 323 lei
Ianuarie
Noiembrie
2007
2007
396,2 lei
541 lei
Ianuarie 2008 581,3 lei
EVOLUIA VALORII PUNCTULUI DE PENSIE
n perioada 01.04.2001 01.01.2008

33
CONTRIBUABILI AI SISTEMULUI PUBLIC DE PENSII
I. persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc i
funcionarii publici;
II. persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite
n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului,
precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti ;
III. persoanele care beneficiaz de drepturi bneti lunare, ce se suport din bugetul
asigurrilor pentru omaj;
IV. persoanele care se afla n una dintre situaiile urmtoare:
a) asociat unic, asociai, comanditari sau acionari;
b) administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare
sau de management;
c) membri ai asociaiei familiale;
d) persoane autorizate s desfoare activiti independente;
e) persoane angajate n instituii internaionale, dac nu sunt asiguraii
acestora;
f) alte persoane care realizeaz venituri din activiti profesionale.
Se pot asigura n sistemul public, pe baz de contract de asigurare social,
persoanele care se regsesc n situaiile prevzute mai sus i care doresc s i
completeze venitul asigurat, precum i persoanele care nu se regsesc n situaiile
prevzute mai sus.
34
PENSIILE AGRICULTORILOR IN ROMANIA

EVOLUTIA LEGISLATIEI :
I. 1977 - 1992
Legea nr.4/1977 privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale membrilor
CAP :
Membrii cooperatori datorau o contribuie personal pentru pensia suplimentar de
10, 15 sau 20 lei lunar.
Pensiile se calculau n funcie de vechimea n munc (cel puin 10 ani cu minim 200
zile calendaristice anual) n unitatea agricol cooperatist i venitul realizat n
cooperativ.
Legea nr.5/1977 privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale ranilor cu
gospodrie individual din zonele necooperativizate prevedea:

Pensiile se calculau n cuantum fix, n funcie de perioada de contribuie la fondul
de pensii i valoarea produselor livrate anual la fondul de stat.
Contribuia personal era de 40 lei lunar pentru fiecare membru cu vrst de peste
18 ani.
Durata de contribuie trebuia s fie de cel puin 10 ani.
Asigurarea n sistemul pensiilor pentru agricultori era obligatorie.
35
II. 1992 -2001:
Legea nr.80/1992 privind pensiile i alte drepturi de asigurri sociale ale
agricultorilor :
Erau asigurai agricultorii i proprietarii de terenuri forestiere, precum i
membrii lor de familie n varsta de peste 15 ani, care prestau o munca
nesalariata n cadrul gospodariilor individuale sau n cadrul formelor asociative
din agricultura.
Asigurarea n acest sistem era facultativ, prin ncheierea unui contract
de asigurare.
Persoanele asigurate, n varsta de peste 18 ani contribuie de 7% din venitul
lunar asigurat, care nu putea fi mai mic dect jumtate din salariul de baz
minim brut pe ar.
Pensiile se calculau prin aplicarea procentului de 60% asupra venitului mediu
lunar asigurat, n ultimii 10 ani, pentru care s-a achitat contributie.
Pentru persoanele care au desfurat activitate n fostele uniti agricole
cooperatiste i care i-au achitat contribuia minim prevzut de lege, s-a
calculat timp util la pensie.
Timpul util s-a stabilit prin raportarea numrului de norme realizate la
numrul cel mai mic de norme planificat de ctre adunarea general a CAP.
36
III. 2001 2008:
Legea nr.19/2000 prevede

pentru fiecare an de timp util realizat n fostele uniti agricole
cooperatiste se acord un punctaj de 0,25 puncte care a crescut
gradual la 0,57255 puncte in 2007

participarea la sistem este facultativa, contributia fiind cea pentru
persoane lucrand pe cont propriu;

pentru pensionarii agricultori care nu au contribuit la sistemul
public instituit in 2001, pensiile sunt acoperite de bugetul de stat si
nu de celo de asigurari sociale.




37






INDICATORII DE PENSII PENTRU AGRICULTORI
a) Existent in anul 2007
Categoria de pensionari
Numar
mediu
pensionari
Pensia medie
anul curent
Pensia
medie luna
decembrie
1. TOTAL AGRICULTORI 931.917 159 223
1.1 LIMITA DE VIRSTA 814.609 172 239
din care FEMEI 695.898 170 239
- cu stagiu complet 297.392 205 283
din care FEMEI 252.158 203 284
- fara stagiu complet 517.217 153 213
din care FEMEI 443.740 151 213
1.2 INVALIDITATE 22.639 124 169
din care FEMEI 17.608 129 177
- gradul I 1.837 105 140
din care FEMEI 1.094 111 150
- gradul II 20.802 126 172
din care FEMEI 16.514 130 178
1.3 URMASI 94.669 56 104
SCURTA CONCLUZIE
38
Corelativ acestor modificri legislative - recunoscnd
faptul c nivelul prestaiilor din sistemul public de
pensii nu sunt capabile s acopere necesitile
pensionarilor -se impun alte modificri legislative de
natur a elimina inechitile existente ntre diferite
categorii de pensionari, precum i o cretere progresiv
a nivelului prestaiilor oferite n cadrul sistemului
public de pensii.