ORTHOMYXOVIRIDAE
CURS 5
agenti etiologici ai gripei, larg raspanditi cu
infectarea intregului regn animal (om, pasari
domestice si salbatice, animale domestice si
salbatice)
gripa evolueaza endemoepidemic si pandemic
Virusurile gripale
1. Clasificare:
tipuri (ag. nucleoproteinic): A, B si C
subtipuri (atg de suprafata HA si N la tip A):
- 15 (HA) si (N); la om: H1N1, H2N2, H3N2, H1N2
variante (tulpini): A(tip)/ Hong-Kong (oras sau tara/1 (nr. tulpina)/68
(an izolare) - H3N2)
2. Structura morfologie:
forma sferica/filamentoasa de 90-100 nm
invelis (anvelopa):
- dublu, lipoproteic, derivat din mem. cel.
- proiectii (spiculi) externe: HA si N (3-1) glicoproteine
- proteina M (matrix) captuseste fata interna anvelopa
capsida: simetrie helicoidala
genom: ARN monocatenar (5x10/6 da), sens -, 8 segmente (v. C 7
segm.)
- nucleocapsida (capsida + ac. nucleic) componente: nucleoprot. (NP)
asociata cu ac. nucleic (dubla spirala = 15 nm); polimeraze (PB1, PB2,
PA); proteine nestructurale (NS1, NS2 si BM2 la v. gripal B)
3. Functii biologice:
virion intact: infectivitate
invelis : protector la ribonucleaze; proteina M (M1, M2) rol stabilizator
si ansamblare (M1 doar la A)
HA: glicoproteina trimerica inactiva, ancorata in invelis (frag. mem.cel.),
cap ext. globular (situs atasare receptor cel si epitopi specifici - 4 de
combinare atc.); activa prin clivaj proteic (proteaze gazda) :H1(3) si H2
(3)
- functii: intiaza ciclu infectant (legare receptori cu ac. sialic); fuziune la
mem.cel.; inhibata de atc SN
N: glicoproteina tetramerica (4 polipeptide cu situs enzimatic): v. C nu
are N
- functii = scindeaza ac. sialic (mem. cel.) fav.: patrundere in strat mucus,
indeparteaza receptori HA (cel. infectate) prev. infectia succesiva,
inactiveaza inhib nespecifici al HA, elibereaza virusul.
NP: protejeaza ARN
PA, PB1, PB2: enzime cu rol in replicare si transcriere
NS1 si NS2: nu se cunosc functiile
Genom: depozitar al informatiei care codifica 10 polipeptide
4. Structura antigenica
a. antigene specifice de tip:
- atg. NP solubil, stabil = nucleoproteina ; evidentiere: RFC, ELISA,
citotox . (vitro) A, B, C
- antigenul M (proteina M): detectare ELISA, imunoprecipitare in gel
b. antigene specifice de subtip:
- atg. HA (hemaglutinina): major de suprafata; testare: HAI, SN, RFC,
ELISA , r. citotoxicitate
- atg. N (neuraminidaza): de suprafata
c. variatia antigenica:
modificarile antigenului de suprafata:
- variatie minora (antigenic drift):
aparitie lenta de mutante HA si N (mutatii punctiforme) prin
modificari in a.a. si configuratia spatiala a situs-ului antigenic care
creste susceptibilitatea la infectie a masei receptive
- variatie majora (antigenic shift) = aparitie brusca de noi subtipuri prin
recombinari a subtipurilor de virusuri circulante la om si animale,
datorita genomului segmentat. Modificarile genomice determina
cresterea virulentei si schimbarea spectrului de gazda .
5. Anticorpi - agentii fizici si chimici:
infectivitatea scade la 56
0
C (20 30 min.), radiatii UV si gamma
labile la solventi organici, formol si beta propiolactona
prezervarea infectivitatii : 7 zile (+ 4
0
C); indelungata (ani la 70
0
C sau liofilizare
6. Multiplicarea virala:
a. initierea infectiei: HA se ataseaza pe receptori cel. ( acid N acetil neuraminic) apoi prin
viropexie captat in vezicula de endocitoza. Clivarea HA in HA1 si HA2 si fuziunea cu
mem. cel (pH acid din endosomi) elibereaza ac nucleic in citoplasma .
b. replicarea ARN viral:
replicarea si transcrierea se face in nucleul celula depuse de ADN
transcriptia: ARN transcriptaza si ARN polimeraza II pentru fiecare segment si
codifica proteine specifice; PA, PB1 si PB2 sunt polimeraze virale (PB2 cliveaza cu
o endonucleaza ARMm cel, iar PB1 si PA completeaza mol ARNm)
c. sinteza proteinelor:
ARNm viral si ribozomii sintetizeaza in citoplasma: NP, Ha, N si M
- NP se transporta in nucleu unde cu ARN progen fac nucleocapsidele virale
- proteina M migreaza spre fata interna a mem. cel., iar HA si se incorporeaza in mem
cel (ingrosare)
- se inhiba sinteza macromol cel infectate prin proteinele
d. sinteza ARN genomic: transcriptazele intervin in sinteza catene noi ARN sena pozitiv
care devine matrite pentru ARN viral progen cu sens care se incapsideaza si ARN m.
Replicarea este rapida (3 ore)
e. ansamblare si eliberare:
nucleocapsidele migreaza din nucleu spre zonele cu proteinele M, N, HA incluse in
mem. citoplasmatica se invelesc si sunt eliberate prin inmugurire
7. Cultivare:
a. oua embrionate:
cele trei tipuri se izoleaza pe oua de 10-12 zile la
34-35
0
C (inoculate i. amniotic si i. alantoic; v. C
doar i. amniotic): evdentiere prin HAD si HA cu
hematii de cobai, gaina, umane grup 0 I
b. culturi de celule: culturi primare rinichi de maimuta
(Rhesus), linii celulare MDCK (rinichi caine) si
LLC-MK 2; efect citopati discret (rotunjire,
desprindere)
c. animale: infectie experimentala la dihor (inoc. i.nazal:
febra, frison, rinita); soarece alb (inoc.i.nazala:
pneumonie letala cu lez histopat asem om; ino
i.cerebrala: adaptare neurotropa); hamsterul,
cobaiul, sobolanul (inoc. i.nazala: apar doar atc.)
8. Patogeneza clinica:
poarta de intrare: cai respiratorii superiosare prin picaturile Pflugge; particule
(aerosoli < 2 microm) ajung in caile respiratorii inferioare
incubatie: 1-4 zile
modificari: inflamatia acuta cu edem - laringe, trahee, bronsice; distrugere cili
si epitelii; infiltrate polimorfonucleare si limfocite perbronhiolar si bronsic;
evid. atg: epitelii respiratorii si mononucleare; eliminarea virusului cu o zi
inainte debut si dureaza 3-4 zile
afectari primare: pneumonia cu edem si infiltrate cel masive, depuneri hialine i.
alveolare
raspindire virus: limfocite
evolutie: la 3-5 zile apar mitoze (strat bazal) si regenerarea epiteliului
simptome: debut brusc cu febra >38-40
0
C, frison, cefalee, astenie,
mialgii/artralgii, tuse uscata, rinoree, disfagie; perioada de stare: 3-6 zile
vindecare cu astenie intensa
forme: grave la nou-nascuti (moarte subita); copii: febra >, convulsii, crup,
pneumonii primare; batrini (des complicatii). Gripa maligna: encefalopatii,
miozite, miocardite, sindromul Reye (encefalopatie progresiva cu
degenerescenta grasa organe si hepatopatie)
complicatii: suprainfectii bacteriene (s. aureus, H. influenzae, diplococus
pneumoniae) = otite, sinuzite mastoidite, pneumonii secundare
9. I munitate
umorala: specificitate inalta de tip, subtip, varianta
- atc apar la o saptamina de la debut, titru maxim la 3 saptamini, anti: HA, N, NP si
M; protectia la reimbolnavire de anti HA si N cu an. titruri (>40); dupa infectia
naturala 80% au atc anti HA (raspuns primar: IgM, IgG si IgA; raspuns secundar:
IgG si IgA); atc. de la mucoase: IgA au efect neutralizant anti HA si persista 3-5
luni, iar IgM local si IgG seric protejeaza mucoasa
celulara:
- la 1-3 zile - cresc: neutrofilele ; scad : limfocitele (T,B,K)
- reactii : citotoxice (citoliza cel infectate cu exprimare HA, M si NP) prin
1. limfocite T efectoare (markeri OKT3 si OKT4); limfocitele Ts restrictive
de CMH I rec. atg interne (NP), iar limfocitele Th restrictive de CMH II rec
HA
2. celule NK inductoare de IFN
3. celule K
4. citotoxicitate dep. de atc. dirijata fata de HA si N
- hipersensibilitate intirziata: limfocite Td
- r.i.cel. au rol in vindecare
- IFN : apare din prima zi de boala (ser si tractul respirator)
10. Diagnostic de laborator
Produse patologice: secretii nazo-faringiene (tampoane, aspirate, spalaturi),
secretii traheo-bronsice (aspirare, lavaj), fragmente organe (pulmon, creier
biopsie)
a . detectie virus (diagnostic rapid)
teste de tip directigen
IF
ELISA
RT-PCR
b. izolare/identificare
oua embrionate (10-11 zile) inoc i. amniotic si i. alantoic (virus C doar i.
amniotic); evidentiaza virusul prin HA (hematii gaina, cobai, umane grup 0
I) ; identificare prin HAI
cultura celulara: culturi primare rinichi maimuta, linia MDCK (rinichi
caine); incubare 34-35
0
C; Efc necaracteristic (rotunjire, crestere
refringenta); evidentiaza virusul (1-3 zile) prin HAD (hematii cobai);
identificarea virusului prin HAI
diagnostic serologic:
- cresterea titrurilor atc. serici (x4) testata pe seruri duble (acut si convalescent)
prin: HAI (tip, subtip, varianta), SN, RFC (tip), hemoliza radiala
11. Epidemiologie
V. gripale tip A produc: epidemii (drift antigenic) la 2-3 ani (rata de
atac: 15-25% colectivitati deschise si 40% in cele inchise; pandemii
(shift antigenic) la 11- 38 ani
V. gripale tip B produc: epidemii la 4-5 ani
V. gripale tip C: cazuri sporadice
Sursa de infectie : omul bolnav
Rezervoare de v. si potentiale surse de noi subtipuri : pasari domestice
si salbatice (inclusiv migratoare)
Transmisie: contact direct
Susceptibilitate: generala
Contagiozitate: 3 zile de la debut
Imunitatea este specifica de tip, subtip si varianta
12. Tratament:
derivati de adamantina : amantadina si rimantadina
- active pe tipul A
- toxicitate SNC
- mecanism de actiune : inhibitori ai M2
- rezistenta: 15-30% din tulpini
antineuraminidazice :
- active pe v. A si B
- rezistenta: 1-2% din tulpini
- reactii adverse: gastrointestinale
13. Profilaxie:
vaccin
compozitie : tulpini circulante v. A (H
3
N
2
si H
1
N
1
) si B
tipuri:
- inactivate cu: virus intreg, virus fragmentat (splitat), subunitati
virale (hemaglutinina)
- vii atenuate
- vaccinuri ADN
chimoprofilaxie
amantadina
antineuraminidazic
Virus gripal
Virus gripal