Sunteți pe pagina 1din 2

ION

~relatie incipit-final~
Ion de Liviu Rebreanu este primul roman obiectiv din litereatura romana,
aparut in 1920, dupa o lunga perioada de elaborare,cum insusi romancierul mentioneaza
in finalul operei, intre marit 1913-iulie192! "paritia romanului a stranit un ade#arat
entuziasm in epoca, mai ales ca nimic din creatia nu#elistica de pana atunci nu anunta
aceasta e#olutie spectaculoasa! $rtiticul %ugen &o#inescu primeste romanul ca pe o
izbanda a literaturii romane, iar satisfactia sa este consemnata in studiul $reatia
obiecti#a! &i#iu 'ebreanu(Ion! )entru initiatorul modernismului romanesc, al carui
principiu de baza era sincronismul literaturii romane cu cea europeana, romanul Ion
este cel care rezol#a o problema ci curma o contro#ersa! "ceasta afirmatie a lui
&o#inescu se refera la faptul ca aparitia primului roman obiecti# directioneaza literatura
romana catre #aloare europeana si stinge polemica pe care criticul o a#ea cu
samanatoristii!
Tehnica romanului este circulara , deoarece incepe cu descrierea drumului spre
satul )ripas si cu imaginea satului adunat la *ora si se termina cu imaginea satului adunat
la sarbatoarea *ramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul )ripas!
'ebreanu infatiseaza #iata taranului roman in diferite ipostaze, muncind sau
sarbatorind, in momente esentiale ale e+istentei, cum ar fi nasterea, nunta, moartea,
e#itand descrierile pitoresti, idilice, dar fara a ignora elemente etnografice care se leaga
de #iata omului de la tara si care au o functie deosebita! ,n rol important il ocupa
dansul-*ora., ca un mod specific de manifestare a #ietii omului de la tara, reunind in
acelasi loc tot satul si a#and puterea traditiei si a legii pamantului, cum are si in satul
)ripas, unde se petrece actiunea in romanul Ion!
/ar pana la locul actiunii si persona0e, un element cu o deosebite insemnatate in
constructia romanului il reprezinta drumul! &a inceput, e drumul alb1, pustiu, mai
degraba o poteca, desprinsa din soseaua ce #ine de la $arlibaba, care se pierde in
cealalta sosea nationala care coboara spre 2uco#ina prin trecatoarea 2argaului345isi face
loc printre dealurile stramtorate, pe urma insa inainteaza #esel345mai poposind putin la
$ismeaua 6ortului345apoi coteste brusc pe sub 'apele /racului, ca sa dea buzna in
)ripasul pitit intr-o scrantitura de coline!
)oteca e+prima ideea de a#entura, de risc, izolare, pastrand misterul, fiind strans
legate de sentimentele umane! )utem insa remarca si deduce finalul tragic al eroului inca
din incipit, si pornind c*iar de la denumirile localitatilor-$ismeaua 6ortului, 'apele
/racului., si nu in ultimul rand, c*iar numele satului )ripas, care inseamna atat ratacire,
ducandu-ne cu gandul la ne*otararea lui Ion de a alege intra dragoste si pamant, dar si
liniste, ti*na, care s-a asternut in sat o data cu moartea persona0ului principal!
/rumul pustiu duce intr-un sat pustiu, la intrare aflandu-se rastignit 7ristos pe o
cruce stramba, cu fata spalacita de ploi si cu o cununita de flori #estede agatata de
picioare, semn ca nimeni nu se ocupa in mod deosebit de el! 8atul parca e mort, dar
incep sa apara elemente specifice lui, fiindu-ne prezentate si principalele persona0e! 8e
zareste casa in#atatorului 7erdelea, incinsa cu un prid#or, cu usa spre ulita si cu doua
ferestre care se uita tocmai in inima satului, cercetatoare si do0enitoare! /e aici ne dam
seama de rolul pe care in#atatorul il are in sat, acesta fiind mereu pregatit sa asculte, sa
dea sfaturi si sa ii certe pe cei care gresesc, el #azand si stiind parca tot, tocmai prin
aspectul casei sale, cercetatoare si do0enitoare fiind si doua dintre caracteristile lui
7erdelea!
"poi apare casa lui "le+andru 9lanetasu, lacasul marelui zbucium al lui Ion-usa
e inc*isa cu za#orul:coperisul de paie parca e un cap de balaur, sugerand astfel inca o
data sfarsitul lui Ion, si prin comparatia casei cu un balaur, persona0 malefic, ce nu aduce
nimic bun!
In incipit, satul apare ca fiind mort, tocmai pentru ca nu e+ista inca niciun
conflict, nicio disputa care sa agite oamenii, singurul loc in care acesta incepe sa traiasca
fiind carciuma lui "#rum! "ici sunt prezentate o parte din persona0e, iar la *ora ce a#ea
loc in sat se diferentiaza intre toti flacaii Ion al lui 9lanetasu, care a#ea sa sc*imbe tot
cursul satului!
)e parcursul romanului, conflictele iau amploare si totul incepe sa se sc*imbe,
pornind de la dorinta arzatoare a lui Ion de a a#ea pamant! /e aici, destinele tragice ale
"nei, ;loricai si nu in cele din urma c*iar al lui Ion! Neputinta lui de a se decide intre
iubire si pamant isca de asemenea conflicte intre el si 9eorge 2ulbuc, care din orgoliu se
#a casatori cu ;lorica, pe care Ion o iubea,dar si intre erou si <asile 2aciu, tatal "nei, fata
urata dar bogata, de care Ion se #a folosi pentru a-si atinge scopul!
"na isi #a da seama ca nu a fost decat o 0ucarie in mainile lui Ion si ale destinului
si isi #a lua #iata,nemaiputand suporta umilintele si bataile sotului si ale tatalui,urmand sa
moara si copilul,din cauza indiferentei familiei, care nu a a#ut gri0a de el!
=oate aceste intamplari duc incetul cu incetul la o sc*imbare in cursul firesc al
satului, acesta incepand sa traiasca, imagine prezenta in finalul romanului! "stfel, dupa
moartea eroului, o noua #iata incepe,cea #ec*e lasand insa suferinta si durere in inima
>enobiei,care isi plangea neincetat fiul mort!
8pre deosebire de imaginea din incipit, in care 7ristos parea parasit pe crucea
stramba, in final acesta parca alina suferinta celor din sat,sugerand faptul ca indiferent ce
s-ar intampla, di#initatea este langa cei ne#ino#ati, neuitand insa sa ii pedepseasca pe cei
care gresesc!
'omanul se inc*eie cu aceeasi imagine a drumului, de data aceasta insa dinspre
)ripas, lasand in urma acelasi sat, in care parca nimic nu s-ar fi sc*imbat, fiindca timpul
#a sterge totul, totul fiind complet uitat cu trecerea #remii!
Insa, asa cum afirma si $amil )etrescu, ??Ion e suficient de puternic ca sa
infrunte timpul inca mult, foarte mult timp de aici incolo@@