Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA

1

1. Care din urmtoarele magistrale nu face parte din
categoria magistralelor de sistem:
a. adrese
b. logice
c. control
d. date

2. Dimensiunea magistralei de adrese a unui sistem de
calcul determin:
a. viteza de prelucrare a informaiei
b. numrul de instruciuni care poate fi tratat intr-un
ciclu main
c. numrul de adrese care poate fi tratat simultan
d. capacitatea maxim de adresare

3. Pentru un sistem de calcul care din urmtoarele sisteme
de memorie pot fi descrise ca fiind cele mai rapide:
a. Memoria cache
b. Memoria intern
c. Registrele
d. Memoria extern

4. O unitate aritmetic-logic (ALU) este utilizat pentru:
a. transferul informaiei aritmetice sau logice in/din
memorie
b. realizarea de operaii aritmetice sau logice asupra
unor operanzi
c. a determina dac o instruciune este aritmetic sau
logic
d. a controla execuia instruciunilor aritmetice sau
logice

5. Un sistem incorporat (embedded system) este un sistem
de calcul, in mod tipic programat ca s realizeze:
a. o categorie cat mai larg de sarcini
b. o anumit sarcin sau categorie ngust de sarcini
c. practic orice sarcin
d. practic doar sarcini de natur industrial

6. Un sistem incorporat (embedded system) este, de
regul, programabil de ctre utilizator:
a. similar unui calculator personal
b. doar in sensul conceput de proiectant
c. in sensul cel mai larg
d. nu este practic programabil dect de fabricant

7. Pentru un ciclu tipic de scriere (Write) pentru o unitate
central, exist un moment in care avem:
a. o adresa valid de la CPU si o data valid de la
CPU
b. o adresa valid ctre CPU si o data valid ctre
CPU
c. o adresa valid de la CPU si o data valid ctre
CPU
d. o adresa valid ctre CPU si o data valid de la
CPU
8. Pentru un ciclu tipic de citire (Read) pentru o unitate
central, exist un moment in care avem:
a. o adres valid de la CPU si o dat valid de la
CPU
b. o adres valid ctre CPU si o dat valid ctre
CPU
c. o adres valid de la CPU si o dat valid ctre
CPU
d. o adres valid ctre CPU si o dat valid de la
CPU

9. Cea de a treia stare ntlnit la ieirile unor anumite
circuite numerice care se conecteaz la o magistral poate fi
descris ca o stare de:
a. oscilaie
b. joas impedan
c. deconectare
d. conectare

10. Pentru implementarea magistralelor se utilizeaz si pori
(circuite numerice) a cror ieire poate fi adus intr-o stare:
a. permanent de 0
b. de nalt impedan
c. de joas impedan
d. permanent de 1

11. Numrul 11001100 este reprezentat n cod binar
complement fa de 2, pe 8 bii. Care este echivalentul su
n zecimal ?
a. 89
b. -86
c. -114
d. -52
Justificare.

12. Un numr cu semn este reprezentat n cod binar
complement fa de 2, pe 4 bii. Cte numere pozitive
(inclusiv 0) se pot reprezenta?
a. 8
b. 9
c. 7
d. 16
Justificare.

13. Care este echivalentul zecimal al numrului fracionar
exprimat in cod binar natural(fr semn) 1001.111 ?
a. 9.375
b. 9.575
c. 9.125
d. 9.875
Justificare.

14. Care este reprezentarea n baza 16 (hex) a numrului
zecimal 1638310?
a. 4001H
b. 3FFFH
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
2
c. 4000H
d. 2FFFH

15. Limbajul de programare C poate fi descris in primul
rnd ca unul:
a. Pragmatic
b. Procedural
c. Procesual
d. Practic
Justificare

16. n limbajul C, care din urmtoarele construcii nu este o
bucl ?
a. For
b. Repeat Until
c. Do while
d. While

17. n limbajul C, care din urmtoarele construcii este o
declaraie corect de pointer pentru o variabila x de tip int?
a. int x;
b. int &x;
c. ptr x;
d. int *x;

18. Pentru o aplicaie cu un microprocesor oarecare,
utilizarea unui limbaj de nivel nalt cum ar fi limbajul C
asigur in primul rnd:
a. o mai mare responsabilizare a programatorului
b. o mai mare portabilitate a aplicaiei
c. o mai mic dimensiune a codului aplicaiei
d. o mai mare vitez de execuie a codului

18. Intrarea pentru un compilator de limbaj nalt (limbaj
C de exemplu) este de natura:
a. unui fiier cod obiect
b. unui fiier cod main
c. unui fiier hexazecimal
d. unui fiier text

19. In cazul unui compilator C, domeniul de
reprezentare a unei variabile de tip unsigned char
este (in zecimal):
a. 0 65535
b. 0255
c. 0512
d. -128 +127
Justificare.

20. In cazul unui compilator C, care din urmtoarele tipuri
este, la modul general, dependent si de arhitectura unitii
centrale pentru care este implementat compilatorul:
a. char
b. int
c. float
d. unsigned char


21. In cazul unui model de compilare C,
macroinstruciunile sunt prelucrate la nivelul:
a. bibliotecarului
b. asamblorului
c. link-editorului
d. pre-procesorului

22. In cazul unui compilator C, dimensiunea tipului de date
pointer este dat, si de arhitectura unitii centrale pentru
care este implementat compilatorul, prin:
a. Dimensiunea magistralei de date
b. Dimensiunea spaiului de adresare
c. Dimensiunea tipului int
d. Dimensiunea magistralei de control

23. Pentru un compilator C, o directiv #define este utilizat
si pentru definirea:
a. Unei funcii
b. Unei macroinstruciuni
c. Unei microinstruciuni
d. Unei pseudoinstruciuni

24. Care din urmtoarele tipuri generice nu exist nativ in
limbajul C:
a. Caracter
b. Boolean
c. ntreg
d. Flotant

25. Rezultatul evalurii, in C, a lui x (de tip char) din
expresia urmtoare: x= ! ( 0x01 || 0x00 ) va fi:
a. Adevrat
b. Depit
c. Fals
d. Echilibrat
Justificare.

26. In cazul unui compilator C, modificatorul volatile are
legtura cu:
a. nlocuirea codului generat
b. Alterarea codului generat
c. Optimizarea codului generat
d. Minimizarea codului generat

27. Orice programator C, chiar si unul nceptor, trebuie s
tie c o variabil de tip pointer trebuie ntotdeauna:
a. Utilizat
b. Incrementat
c. Iniializat
d. Dublat

28. In contextul compilatorului C Win AVR s presupunem
c avem un vector v de tipul char memorat ncepnd de la
adresa 0x2000; ptrv este un pointer la v (presupus declarat
corect); care este locaia adresat de prtv+3 ?
a. 0x2006
b. 0x2001
c. 0x2003
d. 0x2012
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
3
Justificare.

29. In limbajul C, orice sir de caractere este, implicit,
delimitat de caracterul terminator:
a. /t
b. /n
c. /r
d. /0

30. Care din urmtoarele operaii (in C) realizeaz
mprirea cu 4 a valorii operandului a?
a. a = a << 2;
b. a = a >> 3;
c. a = a >> 2;
d. a = a >> 4;
Justificare.

31. Dac, in limbajul C, a este o variabil de tip unsigned
char avnd valoarea iniial a=0x08 , care este rezultatul
urmtoarei operaii: a << 2 ?
a. 0x20
b. 0x02
c. 0x40
d. 0x01
Justificare.

32. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x01 ^
0x10 ?
a. 0x00
b. 0x11
c. 0x10
d. 0x01
Justificare.

33. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x10 |
0x10 ?
a. 0x00
b. 0x11
c. 0x10
d. 0x01
Justificare.

34. Care este rezultatul urmtoarei operaii (in C): 0x01 &
0x10 ?
a. 0x00
b. 0x11
c. 0x10
d. 0x01
Justificare.

35. Care din urmtoarele valori (exprimate pe un octet) va
fi evaluat logic, in limbajul C, ca FALSE (Fals): ?
a. 0x00
b. 0x01
c. 0x80
d. 0xFF
Justificare.

36. La modul general, performanele unui sistem de calcul
sunt legate in primul rnd si de dimensiunea magistralei:
a. De adrese
b. De date
c. De control
d. De adrese si de control

37. Pentru o arhitectur de calcul, execuia unei instruciuni
de salt condiionat sau necondiionat poate fi descris ca
fiind:
a. Unidirecional
b. Bidirecional
c. Multidirecional
d. Ambidirecional

38. Pentru un sistem de calcul existena unui mecanism de
apel al procedurilor (subrutinelor) si ntoarcere din acestea
este strns legat de existena:
a. Dispozitivelor I/O
b. Acumulatorului
c. Stivei
d. Memoriei cache

39. Pentru un sistem de calcul oarecare, in raport cu
evoluia programului principal, o ntrerupere este in general:
a. un eveniment sincron
b. un eveniment asincron
c. un eveniment utilizator
d. un eveniment intern

40. La modul general, pentru un sistem de calcul, utilizarea
ntreruperilor pentru intrri /ieiri are doar dezavantajul c
necesit la fiecare prelucrare a ntreruperii:
a. Comutarea memoriei
b. Comutarea contextului
c. Comutarea sursei de alimentare
d. Comutarea registrelor

41. La modul general, pentru un sistem de calcul, tratarea
unei ntreruperi este similar unui:
a. Instruciuni de salt
b. Calcul in virgul mobil
c. Apel de procedur
d. Calcul in virgul fix

42. Care din urmtoarele tehnici nu reprezint o modalitate
de a accesa dispozitivele de intrare sau ieire pentru un
sistem de calcul:
a. Acces direct la memorie (DMA)
b. Alternare
c. Interogare
d. ntrerupere

43. In cazul unui sistem de calcul cu mai multe surse de
ntreruperi conteaz si:
a. Semnul lor
b. Mrimea lor
c. Prioritatea lor
d. Ordinea lor
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
4
44. In cazul unei instruciuni tipice de transfer de date
(copiere), cu doi operanzi (sursa, destinatie), pentru o
unitate central de calcul, operandul destinaie nu poate fi:
a. intr-un registru
b. intr-un port I/O
c. intr-o instruciune, ca parte a ei
d. intr-o locaie de memorie

45. Reprezentarea numerelor in virgul mobil este una, in
mod standard si:
a. fracionar
b. exact
c. normalizat
d. ntreag

46. Intr-o arhitectur de calcul orientat pe acumulator:
a. operandul destinaie nu poate fi acumulatorul
b. operandul surs nu poate fi acumulatorul
c. nu putem avea ca operand surs si ca operand
destinaie tot acumulatorul
d. unul din operanzi, in mod tipic, trebuie s fie
acumulatorul

47. Numrtorul program (PC) este un registru utilizat
pentru:
a. Memorarea rezultatului intermediar al operaiilor
aferente programului
b. Contorizarea numrului de locaii de memorie
utilizate de program
c. Contorizarea numrului de programe ce se execut
d. Memorarea adresei locaiei de memorie ce
urmeaz a fi prelucrat

48. Magistrala externa de adrese a unui microprocesor
oarecare are dimensiunea de 20 de bii. Care ar fi
dimensiunea maxim a spaiului de adresare (exprimat in
multiplii de octei):
a. 64 K
b. 512 K
c. 1 M
d. 4 M
Justificare.

49. Pentru un sistem de calcul care are o magistrala de
adrese de 16 linii (bii), numrul maxim de octei de
memorie adresabili este:
a. 16384
b. 131072
c. 65536
d. 32768
Justificare.

50. Memoria unui sistem cu microprocesor este descris ca
avnd capacitatea de 256 Kilo cuvinte. Magistrala sa de
adrese trebuie s aib minim:
a. 10 linii
b. 12 linii
c. 18 linii
d. 16 linii
Justificare:

51. Un circuit de memorie utilizat de un sistem cu
microprocesor este descris ca avnd dimensiunea de 2048
de cuvinte de 16 de bii. Capacitatea sa total exprimat in
bii este:
a. 32 Kbiti
b. 16 Kbiti
c. 2 Kbiti
d. 2 Mbii
Justificare:

52. Un circuit de memorie utilizat de un sistem cu
microprocesor este descris ca avnd dimensiunea de 4096
de cuvinte de 32 de bii. Capacitatea sa total exprimat in
octei (Bytes) este: :
a. 32 K octei
b. 16 K octei
c. 2 K octei
d. 2 M octei
Justificare:

53. Care este principial diferena intre o deplasare (shift)
logic si una aritmetic:
a. Nu exist nici o diferen
b. Modul in care este tratat flagul Carry (transport) al
CPU
c. Modul in care este tratat semnul
d. Modul in care este tratat depirea

54. Ce nseamn o reprezentare (ordonare) Little Endian a
unei structuri multi-octet:
a. cel mai puin semnificativ octet (LSB-Least
Significant Byte) este memorat la cea mai mic
adres
b. octeii sunt memorai ncepnd de la cea mai mic
adres
c. cel mai semnificativ octet (MSB-Most Significant
Byte) este memorat la cea mai mic adres
d. octeii sunt memorai ncepnd de la cea mai mare
adres

55. Pentru o unitate central de calcul(CPU), pentru a se
realiza si o aritmetic BCD/CBZ (adunarea si scderea) se
utilizeaz in mod tipic:
a. Instruciuni speciale
b. Aceleai instruciuni ca pentru aritmetica binar
dar se corecteaz rezultatul
c. Aceleai instruciuni ca pentru aritmetica binar
fr a se corecta rezultatul
d. Instruciuni speciale si se corecteaz si rezultatul

56. Arhitectura de calcul AVR folosete o reprezentare a
structurilor multi-octet:
a. Big Endian
b. Little Man
c. Little Endian
d. Big Man

Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
5
57. Pentru a reprezenta caracterele alfa-numerice, tipribile
sau nu, una din cele mai vechi si rspndite codificri
utilizate in programare este cea numit:
a. ANSI
b. BCD
c. HEX
d. ASCII

58. Care din urmtoarele coduri binare nu este unul
aritmetic:
a. 8421
b. Exces 3
c. Gray
d. 2421

59. Ci octei sunt necesari pentru a reprezenta 8 cifre
BCD/CBZ in format mpachetat (packed):
a. 6
b. 8
c. 3
d. 4

60. Codul ASCII standard utilizeaz pentru codificarea unui
caracter un numr de:
a. 5 bii
b. 8 bii
c. 7 bii
d. 16 bii

61. Ci octei sunt necesari pentru a reprezenta 7 cifre
BCD/CBZ in format despachetat (unpacked):
a. 14
b. 8
c. 7
d. 4
Justificare.

62. Pentru o unitate central de calcul, in cazul unei
instruciuni tipice de comparare, cu doi operanzi (sursa,
destinaie):
a. operanzii sunt neafectai si indicatorii de condiie
nu sunt actualizai
b. doar operandul destinaie este afectat si indicatorii
de condiie sunt actualizai
c. doar operandul sursa este afectat si indicatorii de
condiie sunt actualizai
d. operanzii sunt neafectai si indicatorii de condiie
sunt actualizai

63. Pentru arhitectura de calcul oarecare, execuia unei
operaii de copiere (transfer) de date:
a. Actualizeaz ntotdeauna memoria
b. Nu actualizeaz indicatorii de condiie
c. Actualizeaz indicatorii de condiie
d. Actualizeaz doar indicatorul de condiie Carry
(transport)

64. La modul general, pentru o unitate centrala de calcul,
diferena intre o instruciune de salt absolut si una de salt
relativ este dat si de:
a. Modul in care se calculeaz adresa de ntoarcere
b. Modul in care este codificat adresa de destinaie a
saltului
c. Modul in care este salvat in stiv adresa de
ntoarcere
d. Modul in care este codificat adresa de start a
saltului

65. La modul general, diferena intre o instruciune de salt
si una de apel de procedur (subrutin) este dat si de:
a. Utilizarea unitii aritmetice logice (ALU)
b. Utilizarea registrelor
c. Utilizarea stivei
d. Utilizarea ntreruperilor

66. In general instruciunile de deplasare (shift) stnga sau
dreapta reprezint o modalitate eficient si de a:
a. modifica semnul mrimilor
b. realiza nmuliri sau mpriri cu puteri ale lui 2
c. realiza adunri sau scderi cu puteri ale lui 2
d. realiza nmuliri sau mpriri cu puteri ale lui 10

67. Reprezentarea in virgul mobil a unor mrimi ar fi
necesar atunci cnd:
a. Mrimile trebuie sa aib si o reprezentare
fracionar
b. Puterea de calcul a CPU este insuficient
c. Domeniul de reprezentare al mrimilor este foarte
mare
d. Domeniul de reprezentare al mrimilor este
unipolar (doar pozitiv sau doar negativ)

68. Care din urmtoarele nu are nici o legtur cu
reprezentarea in virgul mobil a unor mrimi:
a. caracteristic
b. exponent
c. mantis
d. abscis

69. Utilizarea calculelor in virgul mobil pentru un sistem
de calcul este avantajoas in primul rnd atunci cnd:
a. Exist un suport software pentru acestea
b. Exist un suport hardware pentru acestea
c. Exist mult memorie disponibil
d. Exist biblioteci software pentru acestea

70. Pentru un calculator de tip PC, care din urmtoarele
tipuri de magistrale poate fi din categoria celor externe:
a. PCI
b. AGP
c. SCSI
d. FSB

71. Care din urmtoarele tipuri de magistrale ntlnite la un
PC modern este una de tip serial:
a. PCI
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
6
b. IEEE 1394
c. EIDE
d. SCSI

72. Care din urmtoarele tipuri de magistrale ntlnite la un
PC modern este una de tip paralel:
a. PCI Express
b. IEEE 1394
c. USB 2.0
d. SATA

73. Care din urmtorii factori de form, pentru un modul
unitate central, ar fi mai adecvat pentru o aplicaie de tip
controler industrial, realizat ct mai compact:
a. Micro ATX
b. Standard ATX
c. PC-104
d. PISA

74. La modul general, pentru un sistem de calcul, utilizarea
unui limbaj de programare de nivel nalt, compilat fa de
unul interpretat, are in primul rnd efect asupra:
a. conciziei programului
b. preciziei de calcul a programului
c. vitezei de execuie a programului
d. portabilitii programului

75. Comparativ, utilizarea ntr-o aplicaie a unui
microcontroler in locul unui microprocesor de uz general ar
duce i la:
a. creterea portabilitii aplicaiei
b. creterea fiabilitii aplicaiei
c. creterea preciziei de calcul a aplicaiei
d. creterea duratei de via a aplicaiei

76. La un microcontroler tipic dintr-o familie oarecare,
exist ntotdeauna pe acelai circuit (chip):
a. memorie, ntr-o form sau alta
b. un convertor analog-numeric
c. un convertor numeric-analogic
d. un circuit comparator analogic

77. La modul general, un microcontroler trebuie s fie
caracterizat i de existena:
a. unei memorii de program de mici dimensiuni
b. unei memorii de date de dimensiuni mari
c. unui sistem de ntreruperi eficient
d. unui sistem de conversie analog-numeric

78. Care din urmtoarele funcii nu ar putea fi, de regul,
realizat foarte simplu cu ajutorul unui microcontroler
(avnd un sistem de conversie analog numerica):
a. interfaa cu o fotorezisten
b. interfaa cu un termocuplu
c. interfaa cu o celula fotovoltaica (fotoelectrica)
d. interfaa cu un termistor NTC
Justificare

79. Care din urmtoarele tipuri de magistrale seriale,
ntlnite la microcontrolere, este foarte utilizat n industria
automobilului:
a. I2C
b. CAN
c. SPI
d. Microwire

80. Care din urmtoarele tehnologii generice implic o
conectivitate wireless:
a. Firewire
b. Zigbee
c. Blu-ray
d. Flexray

81. Pentru un microcontroler oarecare existenta unei stive
(stack) TCP/IP reprezint:
a. modalitatea de a realiza o conectivitate Firewire
b. modalitatea de a realiza o conectivitate USB
c. modalitatea de a realiza o conectivitate Ethernet
d. modalitatea de a realiza o conectivitate Bluetooth

82. Ce nseamn c un microcontroler are o memorie
intern de program de tip FLASH-ISP:
a. c programarea ei se poate realiza i fr a scoate
microcontrolerul din circuit
b. c programarea ei se poate face doar de un numr
foarte mic de ori (x10)
c. c programarea ei se poate face fr s fie nevoie
de o tergere prealabil
d. c pentru programarea ei mai este nevoie i de o
tensiune extern auxiliar

83. Care din urmtoarele mijloace de testare si depanare ar
fi cel mai util pentru testarea si depanarea unei aplicaii
complexe cu microcontroler:
a. generator de semnal
b. numrtor/frecvenmetru
c. emulator in-circuit
d. osciloscop

84. La un microcontroler oarecare, faptul c intrrile sau
ieirile numerice sunt izolate galvanic prin optocuploare
ajut si la:
a. reducerea puterii consumate
b. rejecia tensiunilor parazite(zgomotului) de mod
comun
c. rejecia tensiunilor parazite(zgomotului) de mod
diferenial
d. se pot folosi tensiuni de intrare sau ieire
alternative

85. Care din urmtoarele ar reprezenta un dezavantaj al
utilizrii unui simulator ca mijloc de testare si depanare al
unei aplicaii cu microcontroler:
a. faptul ca nu se poate examina coninutul locaiilor
de memorie
b. faptul ca execuia codului nu se face in timp real
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
7
c. faptul ca nu se pot defini puncte de oprire
(breakpoints) in program
d. faptul ca nu se poate utiliza sistemul de ntreruperi

86. Care din urmtoarele ar reprezenta un dezavantaj al
utilizrii unui depanator rezident (program monitor) ca
mijloc de testare si depanare al unei aplicaii cu
microcontroler:
a. faptul c nu se mai poate utiliza si un emulator in-
circuit
b. faptul c execuia codului se face mai lent
c. faptul c nu se mai poate examina coninutul
registrelor
d. faptul c aplicaia nu poate utiliza unele din
resursele microcontrolerului

87. Ce nseamn c un microcontroler are o memorie
intern de program de tip OTP:
a. c programarea ei se poate face doar de un numr
mic de ori (x10)
b. c programarea ei se poate face numai dup o
tergere prealabil
c. c programarea ei se poate realiza doar o singur
dat
d. c programarea ei se poate realiza doar la fabricant

88. Facilitatea denumit generic bootloader disponibil
pentru anumite familii/variante de microcontrolere este
legat in primul rnd de:
a. existenta unor instruciuni care permit scrierea in
memoria de tip RAM
b. existenta unor instruciuni care permit scrierea in
memoria de tip EEPROM
c. existena unor instruciuni care permit scrierea in
memoria de tip FLASH
d. existena unor instruciuni care permit citirea din
memoria de tip FLASH

89. Care din urmtoarele criterii de selecie ale unei variante
de microcontroler dintr-o anumit familie (in ideea c exist
aceste variante) ar trebui s fie prioritar pentru o aplicaie
din industria automobilului:
a. tensiunea foarte mic de alimentare
b. viteza foarte mare de calcul
c. imunitatea la perturbaii electromagnetice
d. dimensiunea cat mai mare a memoriei de program

90. Care este tehnologia de baz in care se realizeaz
aproape orice microcontroler modern:
a. BICMOS
b. PMOS
c. CMOS
d. NMOS

91. Care este natura informaiei care se programeaz in
memoria de program a unui microcontroler:
a. cod obiect
b. cod ASCII
c. cod main
d. cod hex

92. Pentru a programa codul aplicaiei in memoria de
program a unui microcontroler, de multe ori se utilizeaz un
format (o reprezentare) de fiier text standard numit:
e. INTEL EXE
f. INTEL HEX
g. INTEL COM
h. INTEL BIN

93. Arhitectura de calcul a familiei de microcontrolere
AVR este descris ca fiind orientat pe:
a. acumulator/memorie
b. acumulator
c. registru
d. memorie/registru

94. Arhitectura de calcul a familiei AVR este descris ca
fiind si de tip:
a. Van Buren
b. Turing
c. Von Neumann
d. Harvard

95. Un microcontroler din familia AVR:
a. funcie de variant, poate avea memorie extern de
date
b. poate avea memorie extern de program
c. funcie de variant, poate avea memorie extern de
program dar numai de tip FLASH
d. poate avea memorie extern de date dar numai de
tip SRAM

96. Diversele variante existente in familia AVR difer intre
ele si prin:
a. numrul de cicluri main in care se execut o
instruciune
b. dimensiunea memoriei de date SRAM dedicat
registrelor de uz general
c. numrul de registre de uz general
d. dimensiunea memoriei de program FLASH

97. La un microcontroler din familia AVR programarea
biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor):
a. este opional
b. poate fi pstrat ntotdeauna valoarea lor implicit
c. trebuie strict corelat cu natura si caracteristicile
aplicaiei
d. se realizeaz automat la punerea sub tensiune a
microcontrolerului

98. La un microcontroler din familia AVR, pentru ca un pin
dintr-un port s poat fi utilizat ca intrare trebuie ca:
a. in registrul PORT aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
b. in registrul DDR si PORT aferente portului trebuie
scris valoarea corespunztoare
c. in registrul PIN aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
8
d. in registrele PIN si PORT aferente portului trebuie
scrise valorile corespunztoare

99. La un microcontroler din familia AVR, pentru ca un pin
dintr-un port s poat fi utilizat ca ieire trebuie ca:
a. in registrul PIN aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
b. in registrul PORT aferent portului trebuie scris
valoarea corespunztoare
c. din registrele PIN si PORT aferente portului
trebuie citite valorile corespunztoare
d. in registrele DDR si PORT aferente portului
trebuie scris valoarea corespunztoare

100. La un microcontroler din familia AVR programarea
biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor) nu are
nici o legtur cu:
a. sistemul de generare a resetului
b. setul de instruciuni
c. sistemul de generare a ceasului
d. memoria EEPROM

101. Avem un microcontroler din familia AVR, ncapsulat
ntr-o capsula cu 20 de pini. Atunci el sigur:
a. Nu poate avea memorie extern de date
b. Poate avea memorie extern de date
c. Poate avea memorie extern de program
d. Nu poate avea memorie de program tip FLASH
Justificare

102. Pentru un microcontroler din familia AVR in urma
unui Reset (iniializare hardware) prima instruciune este
executat din memoria de program de la adresa:
a. FFFEH
b. 0000H
c. FFFFH
d. 0002H

103. Pentru un microcontroler din familia AVR, prin
intermediul cruia din urmtoarele nu se poate genera o
iniializare hardware (Reset):
a. punerea sub tensiune
b. watchdog (ceasul de garda)
c. pinul /RST
d. portul serial (UART)

104. Pentru un microcontroler din familia AVR in urma
unui Reset (iniializare hardware) nu fac obiectul
iniializrii:
a. indicatorul de stiv (SP)
b. memoria de date
c. registrele asociate portului serial
d. registrele asociate sistemului de temporizare-
numrare

105. Orice microcontroler din familia AVR 8 bii are:
a. 16 registre de uz general si 16 registre dedicate
b. ntotdeauna o tensiune de alimentare Vcc=5V
c. O unitate aritmetica si logica (ALU) de 16 bii
d. Tipic o stiv software, in memoria intern de date

106. La un microcontroler oarecare realizat in tehnologie
CMOS, frecvena semnalului de ceas i puterea consumat
(disipat) sunt corelate astfel:
a. cnd crete frecvena scade i puterea consumat
b. cnd scade frecvena scade i puterea consumat
c. cnd scade frecvena crete i puterea consumat
d. sunt mrimi practic independente

107. Pentru familia AVR dimensiunea cuvntului de
memorie program este ntotdeauna:
a. 14 bii
b. 8 bii
c. 16 bii
d. 32 bii

108. Numrtorul de program PC al unui microcontroler
din familia AVR, numr de fapt:
a. kilo cuvinte
b. octei
c. cuvinte
d. kilo octei

109. Dac la un microcontroler oarecare realizat in
tehnologie CMOS, ar exista posibilitatea de oprire a tuturor
semnalelor de ceas, atunci curentul mediu consumat de
acesta:
a. crete semnificativ
b. scade la o valoare nesemnificativ
c. rmne neschimbat
d. crete, dar nesemnificativ

110. La un microcontroler din familia AVR, cu memorie
intern de date, numrul maxim de obiecte care pot fi
memorate (salvate) n stiv este limitat de:
a. faptul c indicatorul de stiv (SP) are doar 8 bii
b. dimensiunea memoriei EEPROM
c. dimensiunea memoriei interne de date
d. faptul c numrtorul program(PC) are doar 16 bii

111. Pentru un microcontroler din familia AVR, intre
numrtorul de program PC si indicatorul de stiv SP exist
relaia:
a. Cnd crete PC, crete si SP
b. Cnd descrete SP , crete si SP
c. Nu exist nici o relaie direct intre PC si SP
d. Cnd descrete PC, crete si SP

112. Pentru un microcontroler din familia AVR, dac a
vrea s citesc o variabil, cuvnt sau octet, din memoria de
tip FLASH, utiliznd limbajul C, trebuie in mod obligatoriu
s folosesc i o alt:
a. Variabil de tip ir de bii
b. Variabil de tip structur
c. Variabil de tip uniune (union)
d. Variabil de tip pointer

Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
9
113. Pe un pin (definit ca intrare) dintr-un port al unui
microcontroler AVR este adus semnalul de ieire,
compatibil TTL, al unui optocuplor comun(cu
fototranzistor), cu fronturi foarte lente; de ce ar trebui s
inem cont?
a. de faptul c intrarea nu este de tip trigger Schmitt
b. de curentul de intrare al pinului din port
c. de faptul c tensiunea de prag a intrrii este mai
mare de 1.8V
d. de histerezisul mare al intrrii

114. In contextul familiei AVR, si nu numai, un vector de
ntrerupere este:
a. o adres fix de tratare a unei ntreruperi
b. o adres programabil de tratare a unei ntreruperi
c. o adres oarecare din rutina de tratare a
ntreruperilor
d. adresa la care se gsete adresa de nceput a rutinei
de tratare a ntreruperilor

115. La un microcontroler din familia AVR, dac un pin
dintr-un port a fost configurat ca intrare, fr rezistena de
sarcin (pull-up) conectat intern, el poate fi descris ca fiind
ntr-o stare:
a. stabil
b. flotant
c. sincronizat
d. conectat

116. Microcontrolerele din familia AVR sunt caracterizate
si de existena:
a. aceluiai numr de surse de ntrerupere
b. unui numr constant de surse de ntrerupere
c. un numr diferit de surse de ntrerupere
d. a 10 surse de ntrerupere

117. La un microcontroler oarecare, daca numrul de intrri
sau ieiri numerice este insuficient, pentru mrirea lui s-ar
putea utiliza si un circuit de natura:
a. unui numrtor binar
b. unui registru de deplasare
c. unui decodificator
d. unui numrtor zecimal

118. Memoria de tip EEPROM existent la majoritatea
microcontrolerelor din familia AVR este:
a. o memorie de program
b. o memorie extern de program
c. o memorie de date
d. o memorie volatil

119. Pentru un microcontroler din familia AVR, care din
urmtoarele caracteristici nu pot fi ntlnite la portul serial
standard:
a. posibilitatea utilizrii a 3 bii de stop
b. lipsa unui generator propriu pentru rata baud
c. existenta unor indicatori de eroare
d. utilizarea unui bit de paritate par sau impar

120. La un microcontroler din familia AVR numrul de bii
ai indicatorului de stiv SP este legat de:
a. dimensiunea memoriei interne de date SRAM
b. dimensiunea memoriei externe de date SRAM
c. dimensiunea memoriei interne de date EEPROM
d. dimensiunea memoriei interne de program FLASH

121. Arhitectura de calcul a familiei de microcontrolere
AVR este descris ca fiind orientat pe:
a. stiv
b. acumulator
c. registru
d. memorie

122. Principial majoritatea membrilor familiei de
microcontrolere AVR implementeaz o stiv care crete
in memoria SRAM intern:
a. in mod constant
b. in jos
c. in sus
d. in lateral

123. Avnd la dispoziie un microcontroler din familia AVR
alimentat la Vcc (cu Vcc in plaja 2..6V), care din
urmtoarele variante de alimentare ii asigura si o imunitate
maxima la perturbaii electromagnetice?
a. Vcc=2.5V
b. Vcc=5V
c. Vcc=2V
d. Vcc=3.3V
Justificare.

124. Care din urmtoarele acronime poate fi asociat cel mai
bine arhitecturii de calcul a familiei AVR:
a. MOPS
b. CISC
c. KAOS
d. RISC

125. Una din diferenele intre memoria de tip FLASH si
cea de tip EEPROM existente la familia AVR ine de:
a. rata mai mare de erori pentru memoria EEPROM
b. numrul diferit de cicluri de citire posibile
c. numrul diferit de cicluri de scriere posibile
d. durata mult diferit a ciclurilor de citire

126. In general, faptul c o aplicaie cu un microcontroler
utilizeaz o memorie extern de program sau date de tip
paralel reprezint:
a. un dezavantaj numai dac memoria extern este de
date
b. un avantaj numai daca memoria extern este de
program
c. un dezavantaj
d. un avantaj

127. Pentru un microcontroler din familia AVR care din
urmtoarele tipuri de memorie ar fi adecvat pentru
memorarea unor constante utilizate de o aplicaie oarecare:
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
10
a. SRAM extern
b. registre
c. SRAM intern
d. EEPROM

128. Pentru un microcontroler din familia AVR care din
urmtoarele tipuri de generator de ceas nu poate fi utilizat:
a. oscilator RC intern
b. oscilator RC extern
c. oscilator cu cuar intern
d. oscilator cu cuar extern

129. Generatorul de ceas al unui microcontroler din familia
AVR are frecvena de 8MHz. Perioada semnalului de ceas
va fi:
a. 1250 nsec
b. 125 nsec
c. 125 sec
d. 12.5 msec
Justificare.

130. Care din urmtoarele modaliti de stabilizare a
frecvenei unui oscilator de ceas pentru un microcontroler
este, potenial, cea mai precis:
a. grup RC calibrat
b. rezonator piezoceramic
c. rezonator cu cuar
d. grup LC calibrat

131. Pentru un microcontroler din familia AVR care din
urmtoarele tipuri de generator de ceas nu poate fi utilizat:
a. oscilator cuar
b. oscilator piezoceramic
c. oscilator LC
d. oscilator extern


132. Un microcontroler din familia AVR este iniializat
prin deconectarea si reconectarea, dup cteva secunde, a
tensiunii de alimentare. Dup aceast manevr coninutul
tuturor locaiilor (octeilor) din memoria SRAM de date va
fi:
a. Identic cu cel dinaintea iniializrii
b. 0x00
c. 0xFF
d. Neprecizat

133. Un microcontroler din familia AVR este iniializat
prin activarea (=0), timp de cteva secunde, a pinului
/RESET. Dup aceast manevr coninutul tuturor locaiilor
(octeilor) din memoria SRAM de date va fi:
a. Identic cu cel dinaintea iniializrii
b. 0x00
c. 0xFF
d. Neprecizat

134. Principial, perifericul de tip UART al unui
microcontroler din familia AVR, destinat comunicaiei
seriale, este realizat in jurul unui circuit numeric secvenial
de natura unui:
a. registru de numrare
b. registru de stare
c. registru de deplasare
d. registru indexat

135. Diferena intre o comunicaie serial half-duplex si una
full-duplex intre dou microcontrolere este dat de:
a. posibilitatea unuia din microcontrolere doar de a
emite
b. imposibilitatea controlului prin bit de paritate
c. posibilitatea de a emite si a recepiona in acelai
timp
d. posibilitatea unuia din microcontrolere doar de a
recepiona

136. Pentru un microcontroler din familia AVR durata cat
trebuie s fie activ semnalul de Reset (iniializare hardware)
este legat si de:
a. timpul necesar pentru iniializarea registrelor de uz
general sau a acumulatorului
b. timpul necesar pentru iniializarea stivei
c. timpul necesar pentru stabilizarea oscilatorului de
ceas
d. timpul necesar iniializrii memoriei interne de
date

137. Interfaa serial a unui microcontroler AVR permite
aproape ntotdeauna implementarea unui protocol de
comunicaie serial de tip:
a. cvasi-sincron
b. asincron
c. pseudo-sincron
d. super asincron

138. Intrarea unui circuit receptor RS-232 este descris ca
fiind asimetric; asta nseamn c tensiunea lui de intrare se
msoar/definete:
a. Fa de borna alimentare
b. Fa de borna de ieire
c. Fa de borna de mas
d. Fa de niciuna din bornele de mai sus

139. In cazul unei comunicaii seriale asincrone timpul
(durata) de bit este, prin raportare la rata baud (viteza de
comunicaie):
a. direct proporional
b. invers proporional
c. nu depinde de rata baud
d. depinde ptratic de rata baud

140. Utilizarea unei modaliti de semnalizare difereniale,
fa de una asimetric, in cazul comunicaiei seriale (de ex.
RS-485 in loc de RS-232) are ca efect si mrirea imunitii
la perturbaiile:
a. de mod diferenial
b. de mod comun
c. de mod simplu
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
11
d. de mod complex

141. Pentru un microcontroler din familia AVR, in cazul
utilizrii protocolului de comunicaie serial asincron,
integritatea si corectitudinea informaiei vehiculate poate fi
asigurat si cu ajutorul:
a. unui bit de stop
b. unui bit de start
c. unui bit de paritate
d. unui bit de date

142. O interfa serial asincron utilizeaz o rat baud de
19200 Bauds. Care este durata unui bit (timpul aferent
serializrii unui bit):
a. Cca 52 sec
b. Cca 5.2 msec
c. Cca 52 nsec
d. Cca 0.52 msec
Justificare.

143. In contextul familiei AVR, care din urmtoarele
faciliti nu este disponibil pentru portul serial standard,
utilizat ntr-un mod asincron:
a. Posibilitatea programrii numrului de bii de stop
b. Posibilitatea deteciei unei erori de suprascriere
(Overrun)
c. Interfaa electric compatibil RS-232
d. Posibilitatea modificrii ratei baud

144. Care din urmtoarele descrieri este adecvat pentru
interfaa electric a portului serial (ieire, intrare) a unui
microcontroler AVR (pinii RxD, TxD), alimentat la
Vcc=5V:
a. Nivelele logice sunt compatibile RS-232
b. Nivelele logice sunt compatibile TTL
c. Nivelele logice sunt compatibile CMOS
d. Nivelele logice sunt compatibile RS-485

145. Care din urmtoarele nu reprezint un nivel de
tensiune RS-232 valid:
a. 0.5V
b. 7V
c. -4.8V
d. -9.5V

146. In cazul in care ar trebui s vizualizm/interpretm, in
cazul unei depanri, informaia vehiculat prin intermediul
unui port serial asincron (gen UART AVR) trebuie s inem
seama c primul bit de date (de)serializat este:
a. MSb-ul
b. LSb-ul
c. Depinde de numrul de bii de date utilizat
d. Depinde dac avem sau nu bit de paritate

147. Pentru un microcontroler din familia AVR, care din
urmtoarele caracteristici nu sunt ntlnite la portul serial
standard in modul de lucru asincron (UART):
a. rata baud programabil
b. 7 bii de date
c. 10 bii de date
d. bit de paritate par sau impar

148. Specificaia electric pentru standardul de comunicaie
serial RS-485 indic c se utilizeaz o modalitate de
semnalizare:
a. simetric
b. asimetric
c. diferenial
d. ambigu

149. Standardul de comunicaie serial RS-485 este descris
ca fiind unul adecvat pentru o comunicaie:
a. bidirecional
b. punct la punct
c. multi punct
d. unidirecional

150. Dorim s realizm, intre dou sisteme cu
microcontrolere, o comunicaie serial, half-duplex,
conform standardului RS-485. Principial am avea nevoie
doar de:
a. 5 fire
b. 4 fire
c. 2 fire
d. 3 fire
Justificare.


151. Dorim s realizm, intre dou sisteme cu
microcontrolere, o comunicaie serial, full-duplex, conform
standardului RS-485. Principial am avea nevoie doar de:
a. 5 fire
b. 4 fire
c. 2 fire
d. 3 fire
Justificare.

152. Dorim s realizm, intre dou sisteme cu
microcontrolere, o comunicaie serial, bidirecional,
conform standardului RS-232. Principial am avea nevoie
doar de:
a. 5 fire
b. 4 fire
c. 2 fire
d. 3 fire
Justificare.

153. Standardul de comunicaie seriala RS-232 permite doar
o comunicaie ce poate fi descris si ca:
a. global
b. restrns
c. punct la punct
d. multi-punct

154. Nivelele logice RS-232 prin raportare la cele RS-
422/485 sunt:
a. compatibile
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
12
b. incompatibile
c. impasibile
d. adaptabile

155. Care din urmtoarele magistrale seriale (desemnate
prin acronimul corespunztor) are aplicaii aproape numai
in industria automobilului:
a. SPI
b. TWI
c. LIN
d. I2C

156. Cte fire ar fi necesare pentru conectarea unui
microcontroler la o magistral serial I2C (TWI la AVR):
a. 5
b. 3
c. 2
d. 4
Justificare.

157. Cte fire ar fi necesare pentru conectarea a dou
microcontrolere AVR, un master si un slave, prin
intermediul unei magistrale seriale de tip SPI (considernd
c au deja o mas comun):
a. 5
b. 3
c. 2
d. 4
Justificare.

158. Magistralele seriale I2C (TWI) si respectiv SPI pot fi
descrise in primul rnd ca fiind:
a. asincrone
b. asimetrice
c. sincrone
d. simetrice
Justificare.

159. La un microcontroler din familia AVR programarea
biilor de configurare de tip FLASH (a fuzibilelor):
a. configureaz sistemul de numrare-temporizare in
mod numrtor sau temporizator
b. modific rezoluia sistemului de conversie analog
numeric
c. permite configurarea portului serial in modul
sincron sau asincron
d. configureaz sistemul de generare a iniializrii
hardware (a reset-ului)

160. Pentru familia AVR un apel de subrutin presupune
si:
a. salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere si
a indicatorilor de condiie
b. salvarea automat in stiv doar adresei de
ntoarcere
c. salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere si
a indicatorului de stiv (SP)
d. salvarea automat in stiv a adresei de ntoarcere si
acumulatorului sau registrelor de uz general

161. La modul general, pentru un microcontroler oarecare,
utilizarea sistemului de ntreruperi permite si:
a. o mai bun utilizare a memoriei de date sau a
registrelor
b. o mai bun utilizare a timpului de calcul al CPU
c. o mai bun utilizare a memoriei de program
d. o mai bun interfa cu utilizatorul

162. Prin intermediul vectorilor de ntrerupere se asociaz:
a. Faza cu modulul ntreruperii
b. Sursa ntreruperii cu rutina de tratare a ei
c. Sursa vectorial cu prelucrarea ei
d. Rutina de tratare cu numrul de instruciuni
necesare

163. Pentru un microcontroler din familia AVR ntoarcerea
dintr-o procedur apelat sau dintr-una de tratare a unei
ntreruperi presupune, restaurarea adresei de ntoarcere din:
a. Indicatorul de stiv
b. Numrtorul program
c. Stiv
d. Cuvntul de stare program

164. Care din urmtoarele categorii de aplicaii (software)
ar fi mai adecvat pentru un microcontroler de 8 bii:
a. cele care implic si calcul polinomial
b. cele care implic numai calcul in virgul fix
c. cele care implic si calcul in virgul mobil
d. cele care implic si calcul trigonometric
165. Dac pentru un microcontroler tehnica de conversie
analog numeric utilizat este de tipul cu aproximaii
succesive, ea trebuie asociat de regul si cu utilizarea unui
circuit de:
a. eantionare si multiplicare
b. eantionare si memorare
c. blocare si memorare
d. multiplicare si memorare

166. Pentru un microcontroler din familia AVR care are si
un sistem de conversie analog numeric, obinerea a mai
multor intrri analogice este realizat cu ajutorul unui:
a. multiplicator analogic
b. multiplexor analogic
c. minimizator analogic
d. maximizator analogic

167. Dac ar fi s comparm un circuit comparator
analogic si unul numeric (de 1 bit), cele dou circuite au
comun faptul:
a. C au amndou o ieire numeric
b. C au amndou o intrare analogic
c. C au amndou o intrare inversoare
d. C au amndou intrri numerice

168. Un sistem de conversie analog numeric, existent la
un microcontroler, poate avea, la modul general, intrri
analogice:
a. simetrice si/sau complementare
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
13
b. simetrice si/sau difereniatoare
c. asimetrice si/sau difereniale
d. simetrice si/sau integratoare

169. Pentru un microcontroler din familia AVR care are si
un sistem de conversie analog numeric, tehnica utilizat
pentru conversia analog numeric este:
a. paralel
b. aproximaii succesive
c. dubl pant
d. tensiune frecven

170. Pentru un microcontroler din familia AVR care are si
un sistem de conversie analog numeric, rezoluia
convertorului analog-numeric este de:
a. 8 bii
b. 12 bii
c. 10 bii
d. programabil de utilizator

171. Sursa de tensiune echivalent conectat pe una din
intrrile analogice ale unui microcontroler AVR, unul care
are si un sistem de conversie analog numeric, este de dorit
s aib impedana sau rezistena intern:
a. ct mai mare
b. egal cu rezistena sau impedana de intrare
c. ct mai mic
d. nu exist o astfel de condiionare

172. Un microcontroler din familia AVR, cu sistem de
conversie analog numeric, utilizeaz o surs de referin
VREF=3V, iar valoarea rezultat in urma unei conversii cu
rezoluia de 10 bii este 0x64. Ct a fost valoarea tensiunii
de intrare corespunztoare:
a. cca. 29V
b. cca. 2.9V
c. cca. 0.29V
d. cca. 0.029V
Justificare.

173. Un microcontroler din familia AVR, cu sistem de
conversie analog numeric, utilizeaz o surs de referin
VREF=3V. Valoarea tensiunii de intrare corespunztoare
este 1.5V. Care va fi valoarea rezultat (in hex) in urma
unei conversii cu rezoluia de 10 bii?
a. cca 0x0FF
b. cca. 0x200
c. cca. 0x3F0
d. cca. 0xFFF
Justificare.

174. Pentru ca s msurm un curent continuu cu ajutorul
unei intrri analogice a unui microcontroler din familia
AVR (care are si sistem de conversie analog numeric),
avem nevoie de cel puin un:
a. un capacitor
b. un inductor
c. un rezistor
d. un tranzistor
Justificare.

175. Un pin Px al unui microcontroler AVR, alimentat la
Vcc=5V este configurat ca ieire si este programat in 1.
Dou rezistoare R1 si R2 de 50 KOhmi sunt nseriate si se
conecteaz la acest pin si respectiv la mas:
Px ----R1----R2----Mas
Care este valoarea tensiunii pe nodul comun al celor 2
rezistoare:
a. cca. 5V
b. cca. 3.75V
c. cca. 2.5V
d. cca. 1.25V
Justificare.

176. Un pin Px al unui microcontroler AVR, alimentat la
Vcc=5V este configurat ca intrare. Dou rezistoare R1=84
KOhmi si R2 = 16 KOhmi sunt nseriate si se conecteaz cu
nodul comun la acest pin si respectiv la Vcc si mas:
Px
Vcc ----R1---|- --R2----Mas
Valoarea aproximativ a tensiunii pe pinul Px este:
a. cca. 1.4V
b. cca. 0.6V
c. cca. 0.8V
d. cca. 1.2V
Justificare.

177. Un pin Px al unui microcontroler (alimentat la
Vcc=5V) este configurat ca intrare si prin un rezistor R
=1kOhm este conectat la o surs de cc Vx ca in figur (cu
masa comun cu sursa de alimentare a microcontrolerului).
Vx------R------Px
Care va fi tensiunea pe pinul Px dac Vx= - 3V:
a. cca. 5V
b. cca. 0.7V
c. cca. - 0.7V
d. cca. - 3V
Justificare.

178. Care din urmtoarele reprezint o caracteristic
electric a unui pin de microcontroler (CMOS) utilizat ca
intrare:
a. curent de intrare mic pentru 1 si relativ mare
pentru 0
b. curent de intrare mic pentru 0 si relativ mare
pentru 1
c. cureni de intrare nesemnificativi pentru cele dou
stri logice ale intrrii (0 si 1)
d. cureni de intrare relativi mari pentru cele dou
stri logice ale intrrii (0 si 1)

179. Care din urmtoarele perechi de tensiuni ar reprezenta
nivele logice de intrare valide (0 si 1) pentru un
microcontroler din familia AVR alimentat la Vcc=5V:
a. VIL=1.5V si VIH=3.5V
b. VIL=0.5V si VIH=3.5V
c. VIL=1V si VIH=2.5V
d. VIL=0.1V si VIH=1.8V
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
14

180. Avei de conectat un LED la un pin al unui
microcontroler AVR utilizat ca ieire, ca martor pentru
starea ei. LED este aprins cnd ieirea este in 0, cu VOL =
0.2V/IOL=20mA; tensiunea de alimentare este Vcc=5V.
Conducia direct a LED-ului este caracterizat de VF=2V
la IF=8mA. Care din urmtoarele valori ar fi corect pentru
rezistenta de limitare a curentului prin LED:
a. cca. 0.035 kOhmi
b. cca. 0.35 kOhmi
c. cca. 3.5 kOhmi
d. cca. 700 Ohmi
Justificare.

181. Un capacitor de decuplare a alimentrii unui
microcontroler se conecteaz fa de bornele de alimentare
ale unui microcontroler:
a. ct mai departe
b. in serie cu un rezistor adecvat
c. ct mai aproape
d. in serie cu un inductor adecvat

182. Dac prin intermediul unui pin de microcontroler
configurat ca ieire ar trebui s comandm (stins-aprins) un
bec cu incandescen de mic putere, de ce ar trebui sa
inem cont:
a. de cantitatea de cldur dezvoltat de bec
b. de caracterul unidirecional al curentului pe la
bornele becului
c. de evoluia in timp a curentului la bornele becului
d. de faptul ca randamentul becului este mai bun in
curent alternativ

183. Dac prin intermediul unui pin de microcontroler
configurat ca ieire ar trebui s comandm (tot sau nimic)
bobina unui releu de mic putere, de care din urmtoarele
legi si/sau teoreme ar trebui s mai inem cont in proiectarea
sistemului:
a. Thevenin-Norton
b. Chablis-Bovier
c. Coulomb-Ampere
d. Faraday-Lenz
Justificare.

184. Dac prin intermediul unui pin de microcontroler
configurat ca ieire ar trebui s comandm (tot sau nimic),
cu ajutorul unui TBJ extern, bobina unui releu de mic
putere, conectat de exemplu in colectorul acestuia, mai
trebuie utilizat(a) neaprat si:
a. O diod Gunn
b. O diod pn
c. O diod varicap
d. O diod IMPATT
Justificare.

185. Care din urmtoarele tehnici generice ar fi mai
adecvate pentru comanda turaiei unui motor de curent
continuu de mic putere cu ajutorul unui microcontroler:
a. modularea in durat
b. modularea in amplitudine
c. modularea in frecven
d. modularea faz-frecven

186. Care din urmtoarele tehnici generice poate fi asociat
acronimului PWM:
a. modulaie in amplitudine
b. modulaie a factorului de umplere
c. modulaie in frecven
d. modulaie de faz

187. La un microcontroler oarecare, pentru sistemul de
temporizare-numrare, diferena ntre modurile de lucru
temporizator (timer) i respectiv numrtor este legat de:
a. cu ce sunt prencrcate registrele de numrare
b. dimensiunea util a registrelor de numrare (8 sau
16 bii)
c. unde provine semnalul de ceas pentru registrele de
numrare
d. modul n care sunt conectate registrele de
numrare L si H

188. Pentru un temporizator sau numrtor existent ca
periferic pentru un microcontroler, care din urmtoarele ar
reprezenta un eveniment semnificativ declanat de acesta:
a. O mprire
b. O depire
c. O nchidere
d. O deschidere

189. Avem dou temporizatoare sau numrtoare binare,
unul de 8 bii N8 si celalalt de 16 bii N16, care au acelai
semnal de ceas. Duratele T8 si T16, ale ciclurilor complete
de numrare vor fi:
a. T16 > T8
b. T16=T8
c. T16 < T8
d. T8 = T16 / 2
Justificare.

190. Pentru un temporizator sau numrtor de 8 bii,
numrul maxim de stri distincte este:
a. 512
b. 255
c. 256
d. 128
Justificare.

191. Un temporizator sau numrtor binar de 8 bii, numr
in sus; un eveniment de tip depire are loc atunci cnd
el trece (valori hex):
a. Din 00 in FF
b. Din FF in 00
c. Din 00 in 01
d. Din FF in FE
Justificare.

192. Pentru un microcontroler din familia AVR
temporizatorul Timer 0 (de 8 bii) este programat astfel
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
15
nct s aib frecventa de ceas (de intrare) de 1MHz. Care
va fi durata maxim a unui ciclu complet (a unei perioade)
de numrare:
a. 256 sec
b. 1024 sec
c. 512 sec
d. 256 msec
Justificare.

193. Un microcontroler din familia AVR are temporizatorul
Timer 0 (de 8 bii) programat astfel nct s aib perioada
semnalului de ceas (de intrare) de 5 sec. Care va fi
frecvena minim de apariie a unei depiri a acestuia:
a. cca. 780 kHz
b. cca. 780 Hz
c. cca. 7.8 Hz
d. cca. 200 kHz
Justificare.

194. Pentru un microcontroler oarecare existena unui
sistem de conversie analog numeric ar face posibil:
a. interfaa direct cu un divizor inductiv
b. interfaa direct cu un divizor capacitiv
c. interfaa direct cu un divizor rezistiv
d. interfaa direct cu un condensator variabil

195. Care ar fi o diferen semnificativ intre tehnologiile
generice de afiare a informaiei LED si LCD:
a. durata de via
b. fiabilitatea
c. raportul pre-performan
d. consumul propriu

196. Un sistem cu microcontroler trebuie nchis intr-o
incint cu scopul realizrii unei ecranri electrice si
magnetice. Care din urmtoarele materiale este adecvat
pentru realizarea incintei :
a. plumb
b. cupru
c. aluminiu
d. fier
Justificare.

197. Pentru un microcontroler din familia AVR,
ntreruperile externe, atunci cnd exist, pot fi programate
s fie active:
a. pe oscilaie pozitiv sau negativ
b. doar pe nivel pozitiv sau negativ
c. pe nivel sau pe front
d. doar pe front pozitiv sau negativ

198. Pentru un microcontroler din familia AVR, tabela cu
vectorii de ntrerupere se afl in memoria de program intr-o
zon situat:
a. La adresele superioare
b. La adresele inferioare
c. La adresele pare
d. La adresele impare
199. Pentru a implementa, cu ajutorul unui temporizator
programabil si a unei tehnici de modulaie a factorului de
umplere, un convertor numeric-analogic avem nevoie si de:
a. un filtru trece-sus
b. o diod
c. un redresor comandat
d. un filtru trece-jos

200. Avem un amplificator operaional ideal intr-o
conexiune inversoare standard cu R_intrare =10 kOhmi si
R_reacie= 30kOhmi; la intrare aducem o tensiune
Vx = - 1.5V, iar ieirea este conectat pe pinul Px al unui
microcontroler, configurat ca intrare analogic. Ct este
tensiunea pe pinul Px?
a. - 3.5V
b. 4.5V
c. 3.5V
d. - 4.5V
Justificare.

201. Tensiunea de alimentare nominal a unui
microcontroler este descris ca fiind Vcc = 3.3V +/- 10%.
Care din urmtoarele tensiuni nu se ncadreaz in plaja dat:
a. 3.40V
b. 3.85V
c. 3.61V
d. 2.99V
Justificare.

202. Dac un pin al unui microcontroler este configurat ca
ieire, atunci curentul de ieire asociat va fi:
a. pozitiv cnd ieirea este in 0 si negativ cnd
ieirea este in 1
b. pozitiv pentru ambele stri ale ieirii
c. negativ cnd ieirea este in 0 si pozitiv cnd
ieirea este in 1
d. sensul depinde doar de natura sarcinii conectate la
ieire

203. Avem un microcontroler oarecare cu tensiunea de
alimentare nominal Vcc = 5V. O surs V+=5V este
conectat la bornele de alimentare ale microcontrolerului cu
borna + la borna de mas a microcontrolerului si cu borna
la borna Vcc microcontrolerului. Atunci:
a. microcontrolerul practic va consuma mai mult
b. microcontrolerul practic va funciona mai lent
c. microcontrolerul practic va consuma mai puin
d. microcontrolerul practic se va distruge

204. Folosind o surs de tensiune alternativ de 5V putem
alimenta un microcontroler ?
a. Nu putem alimenta dect printr-un capacitor
b. Nu putem alimenta dect printr-un inductor
c. Nu putem alimenta dect printr-un rezistor
d. Nu putem alimenta

205. Dac dorim s comandm un LED (aprins-stins) cu
ajutorul unui pin al unui microcontroler, configurat ca
ieire, in proiectare trebuie s inem cont si de:
Grila model Arhitecturi numerice programabile-ANP 2013/2014 Anul III ELA
16
a. sursa de ceas pentru microcontroler
b. existena unui sistem de temporizare-numrare
c. culoarea LED-ului
d. setul de instruciuni al microcontrolerului
Justificare.

206. Dac dorim s comandm luminozitatea unui LED
folosind o tehnic de modulare in durat, cu ajutorul unui
pin al unui microcontroler, configurat ca ieire, ne bazm pe
faptul c factorul de umplere al formei de und de comand
va fi aproximativ:
a. invers proporional cu curentul mediu prin LED
b. independent de curentul mediu prin LED
c. direct proporional cu curentul mediu prin LED
d. dependent logaritmic de curentul mediu prin LED

207. Care din urmtoarele acronime nu ar identifica un tip
de interfaa prin care se poate face programarea memoriei
de program a unui microcontroler AVR:
a. ISP
b. DebugWire
c. PDI
d. MMX

208. In cazul unui microcontroler care posed o interfa de
tip JTAG ea poate, in mod tipic, fi utilizat pentru:
a. modificarea tensiunii de alimentare nominale
b. vizualizarea semnalului de ceas
c. programarea memoriei program si depanare
d. reprogramarea setului de instruciuni


Observaii importante

ntrebrile 1-74 sunt, cel puin principial, din zona
arhitecturi de calcul, limbaj C
ntrebrile 69-208 sunt, cel puin principial, din zona
microcontrolere, familia AVR 8 bii, aplicaii

Grila este de tipul in singur rspuns corect.
ncercuirea (sau marcarea sub orice form) a mai mult
de un rspuns este echivalent cu anularea punctajului
ntrebrii.
Punctaj maxim: 20 ntrebri x 0.5 puncte = 10 (fr
puncte din oficiu)!
Un rspuns corect dar fr justificarea ceruta primete
doar 0.2 puncte!

Justificare (funcie si de natura ntrebrii) =
O explicaie textual, relaii de calcul, calculul efectiv
(de exemplu, din care s rezulte modul in care ai
manipulat exponenii!), ecuaii booleene, o schem
minimal (de ex. cum se leag nite fire ).
Vezi si documentul cu exemple de justificri!

Valorile numerice sunt date doar pentru exemplificare,
ele se pot modifica.
Atenie la sensul afirmativ sau negativ al unora din
ntrebri. O ntrebare de natur afirmativ poate
avea enunul modificat in negativ (..nu..) , rspunsul
corect devenind evident altul.
Justificrile menionate sunt cu titlu ilustrativ, in
sensul c o cerere de justificare poate aprea si la
alte ntrebri.
Justificrile trebuie s fie cat mai concise posibil, in
spaiul dedicat (pe grila de examen).
In cadrul examenului utilizarea oricrui mijloc de calcul
electronic va fi interzis!
VEI AVEA LA DISPOZIIE CEL PUIN O
CIORNA, CARE NU SE PREDA!

O legend (dei nu ar trebui s fie necesar!):
3-S: tri-state (trei-stri)
ALU- unitate aritmetica-logica
BCD/CBZ Cod Binar Zecimal
CBB: circuit basculant bistabil
CPU- unitate centrala
IR: Infrared - radiaie infraroie
JTAG: Joint Test Action Group
LED: Light Emitting Diode - dioda electro-luminiscent
LSB: Least Significant Bit- bitul cel mai puin semnificativ
MSB: Most Significant Bit- bitul cel mai semnificativ
NOR: SAU-NU
NOT: Nu - inversor
NAND: SI-NU
NVM: memorie nevolatila
OC, OD: open collector / drain (colector sau drena in gol)
OR: SAU
SRAM: RAM static
TBJ: tranzistor bipolar cu jonciuni
XOR: SAU-EXCLUSIV