Efectele crizei financiare internaionale sunt multiple i afecteaz n msuri diferite

una sau alta din rile implicate. n acest sens, o enumerare fie chiar i succint a efectelor din
punctele de vedere economico-financiar ofer o baz pentru aprofundarea cercetrii n acest
domeniu ca i pentru clarificarea i coroborarea acestora dup mai multe criterii i metode de
analiz. Ne vom referi la cteva aspecte privind efectele pe termen scurt.
Cel mai important efect, pn n prezent, reprezint falimentul unor instituii bancare i de
credit din SUA i din rile membre ale UE ca urmare a intrrii n incapacitate de plat i a
imposibilitii de recuperare a creanelor mai ales n domeniul imobiliar.
Falimentul bancar i retragerile de bani din bnci, nencrederea n solvabilitatea acestora a
antrenat o bulversare grav pe piaa bursier astfel c valoarea aciunilor la diferitele burse
din lume pentru societi importante tranzacionate, a sczut n unele cazuri ntr-att nct s-a
recurs la msura extrem de suspendarea tranzaciilor la burs pe anumite perioade de
timp. Aceasta a generat o scdere brusc i uneori dramatic a capitalizrii bursiere, a banilor
virtuali, prin reducerea fr precedent a preului aciunilor, ceea ce a fcut ca o bun parte a
societilor tranzacionate la burs s-i reevalueze capitalul i s-i calculeze pierderile ca
urmare a crahului financiar prin care au trecut.
FMI consider c pierderile cauzate de criza financiar la nivel mondial vor fi de circa 1400
mild.dolari, cifr care desigur este preliminar, supus n continuare revizuirii, ca urmare a
creditelor neperformante i activelor negarantate. Aceast cifr reprezint a doua revizuire de
ctre FMI care n septembrie 2008 estima o pierdere de 1300 mild.dolari i n aprilie una de
945 mild.dolari.
Ca urmare a acestor pierderi, analitii economici previzioneaz o ncetinire a creterii
economice globale ca urmare a declinului produciei n statele dezvoltate i a ncetinirii
dinamicii economice n economiile emergente.

Sursele de finantare ale companiilor s-au restrans drastic, investitiile companiilor au
scazut la randul lor, urmeaza restructurari de companii,concedieri sau incetiniri ale
angajarilor, populatia isi reduce consumul, nivelul productiei
si al comertului exterior scade, companiile si indivizii sufera, statele, la randul lor, se
confrunta cu probleme macroeconomice, exista temeri legate de inflatie, exista deficite si
datorii in crestere, iar recesiunea globala se instaleaza incet, incet. Pe scurt, aceasta este
povestea la care asistam de peste un an de zile si un scenariu ce ar putea avea loc in viitor.
Inevitabil, apar intrebarile: cum au fost posibile toate acestea,
cine este de vina si de ce nu s-au luat masuri la timp? Este simplu sa gasim vinovati si
explicatii. Iata varianta cea mai des intalnita: cativa bancheri lacomi, profitand de sustinerea
guvernelor si de ignoranta populara, au provocat o criza mondiala severa, iar acum oamenii
muncii de la orase si sate sufera pe toate meridianele, iar guvernele, in loc sa ajute clasa
muncitoare, pompeaza bani in aceleasi institutii financare care au provocat criza. Cam asa se
prezinta, in cateva cuvinte, explicatiile la moda prin presa lumii. Insa un asemenea tablou, ce
aminteste inevitabil de propaganda unor regimuri demult apuse, reprezinta numai o imagine
trunchiata a unei realitati mult mai complexe.

Concluzia este ca o criza nu poate fi evitata pe termen nedefinit. Economia Americii, inca
cea mai mare si mai eficienta economie la nivel global, este cel mai puternic afectata in
prezent, insa nici tari mai prudente (si mai restrictive din punct de vedere al activitatii
economice) precum Franta sau tarile scandinave nu raman neafectate.
In cel mai bun caz se pot lua masuri pentru a a atenua efectele unei crize, iar aici intervin
diversele planuri de ajutorare a institutiilor financiare anuntate de autoritatile americane,
europene sau asiatice. Faptul ca guvernele sustin financiar aceleasi institutii care sunt
facute responsabile pentru criza ar trebui apreciat, nu blamat. In acest mod se spera la
deblocarea creditarii si investitiilor fenomene ce pun in miscare intregul mecanism
economic, reducand impactul crizei asupra societatii. Sigur, putem muri cu principiul
corectitudinii in brate, interzicand guvernelor sa sustina financiar institutiile financiare.
Efectul? Prelungirea crizei de lichiditate, restrangerea activitatii economice, somaj si mai
mare, venituri si mai scazute la nivelul populatiei si asa mai departe.
In concluzie, nu putem trata fenomene complexe, pe care o multitudine de economisti si
analisti inca se straduiesc sa le inteleaga, cu detasarea cu care comentam un meci de
fotbal. Lucrurile nu sunt niciodata atat de simple precum par, asa ca trebuie sa le privim
din toate unghiurile.
Lectia pe care trebuie sa o invatam din prezenta criza nu este ca guvernele ar trebui sa
reglementeze mai strict creditele imobiliare si activitatea bancilor. Acesta este un element
corect, dar secundar. Insa lectiile principala sunt doua : 1. vor mai exista crize grave si in
viitor, intrucat acestea sunt inevitabile in economiile in expansiune si 2. crizele sunt
pretul pe care trebuie sa il platim pentru cresterea economiilor tarilor si a standardelor de
viata individuale, cu atat mai mult cu cat publicul are un rol indirect dar major in
declansarea lor.
Chiar daca acum aceasta criza ne acapareaza, ea va trece, iar pe ansamblu, natiunile,
economiile, averile, veniturile si standardele de viata vor ramane mai ridicate decat erau
in anii 50, in anii 70 si probabil chiar in anii 90. Progresul vine in salturi.
Toate acestea sunt adevaruri simple pe care este usor sa le aruncam la gunoi in favoarea
unor teorii ale conspiratiei sau ale unor infierari proletare care par mai sofisticate, dar
sunt inutile. Lectiile de mai sus ne vor ajuta sa intelegem mai bine ce se intampla in
prezent, sa fim afectati mai putin de impactul prezentei crize si sa fim mai bine pregatiti
pentru urmatoarea, oricand va veni ea.

Concluzii
Criza apare dintr-o sinergie a creditelor acordate cu uurin i a
comportamentului emoional al indivizilor, bazat, n special, pe lcomia
acestora. Aceste elemente au generat bulele speculative care, dup ce s-au
umflat excesiv, s-au spart, genernd declanarea crizei.
Criza acioneaz asemenea unui semnal de alarm, indicnd c ceva nu
funcioneaz bine n acea economie i c se impune modificarea vechilor
comportamente economice. n primul rnd, ar trebui gestionat cu atenie masa
monetar, n sensul restrngerii creditelor speculative i ncurajrii investiiilor
productive. n al doilea rnd, populaia se cuvine s fie atenionat asupra riscurilor
la care se supune atunci cnd se ndatoreaz excesiv. De asemenea, indivizii ar
trebui s aib n vedere randamentele economice nainte de a investi n diferite
bunuri, pentru c atunci cnd se mprumut excesiv miznd pe o evoluie ntr-o
continu cretere a preurilor, ei trebuie prevenii c aceast abordare se va dovedi
de fiecare dat nerealist (niciun pre nu poate crete la nesfrit cu ritmuri anuale
de peste 100%). Bancherii ar trebui s mediteze mai mult cu privire la efectele pe
care le produc deciziile lor asupra economiei i s se comporte mai responsabil
atunci cnd decid asupra condiiilor de acordare a creditelor.
La rndul lor, chiar i guvernanii ar trebui s renune la comportamentele
populiste i s aib n vedere i efectele pe termen lung ale deciziilor lor atunci
cnd propun diverse msuri legislative. Dup cum ne arat evoluiile din zona
euro, apetitul politicienilor pentru cheltuieli publice exagerate pare a fi
imposibil de disciplinat. Dei Pactul de Stabilitate i Cretere a stabilit limite
clare privind deficitul bugetar (3% din PIB) i datoria public (60% din PIB),
state precum Grecia, Italia, Spania sau Frana au depit sistematic limitele
respective (Grecia este, de altfel, ara care nu a ndeplinit n niciun an, ncepnd
din 1991, aceste dou condiii). Msurile populiste ale unor politicieni i pot
gsi, cu siguran, metode de finanare, ocolind abil regulile jocului. Iar atunci
cnd regulile nu pot fi ocolite, ele vor fi, pur i simplu, suspendate: Consiliul
European a suspendat Pactul de Stabilitate i Cretere de fiecare dat cnd
nendeplinirea criteriilor ar fi trebuit s fie sancionat prima oar n 2003,
atunci cnd Frana i Germania au depit limita privind deficitul bugetar, iar
cel mai recent n timpul crizei actuale, atunci cnd multe dintre statele din zona
euro au depit cele dou praguri privind stabilitatea bugetar.
Drumul cel mai scurt i mai sigur ctre criza economic poate fi, astfel,
ilustrat prin cuvintele lui Aristotel Onassis: Pentru a avea succes, menine-i
bronzul, locuiete ntr-o cldire elegant (chiar dac stai la subsol), fii vzut n
restaurante bune (chiar dac nu consumi dect un pahar de butur), iar dac te
mprumui, mprumut-te ct de mult poi (Manolopoulos, 2011). Criza: o revenire la raionalitate
39




Bibliografie
Akerlof, G.A., Shiller, R.J. (2009). Animal Spirits: How Human Psychology Drives the
Economy, and Why It Matters for Global Capitalism, ISBN: 978-1-4008-3012-1,
Princeton University Press
Chiru, C. (2010). Tragedia societii de consum, vol. Criza e n noi, coord. Costea, C., Popescu,
C., Tanadi, A., ISBN: 978-606-505-383-0, Editura ASE, Bucureti
French, D.E. (1992). Early Speculative Bubbles and Increases in the Supply of Money, First
edition, Ludwig von Mises Institute, www.mises.org
Friedman, M., Schwartz, Anna J. (1982). Monetary Trends in the United States and United
Kingdom: Their Relation to Income, Prices and Interest Rates, 1867-1975, University of
Chicago Press, Chicago
Hoppe, H.H., The Political Economy of Monarchy and Democracy, and the Idea of a Natural
Order, Journal of Libertarian Studies, 11:2, 1995, pp. 94-121, Center for Libertarian
Studies
Keynes, J.M. (1936). The General Theory of Employment, Interest and Money, Macmillan,
London
Lynn, M. (2000). Bust: Greece, the Euro, and the Sovereign Debt Crisis, Hoboken: Bloomberg
Press
Mackay, Ch., Memoirs of Extraordinary Popular Delusions and the Madness of Crowds,
London, 1841 http://www.econlib.org/library/mackay/macExContents.html
Manolopoulos, J. (2011). Greece's 'Odious' Debt: The Looting of the Hellenic Republic by the
Euro, the Political Elite and the Investment Community, London: Anthem Press
von Mises, L., The Trade Cycle and Credit Expansion: The Economic Consequences of Cheap
Money, Institutul Ludwig von Mises Romnia, mises.ro,1978
von Mises, L., The Causes of the Economic Crisis: An Address, Ludwig von Mises Institute,
www.mises.org, 1931
de Soto, J.H., Moneda, creditul bancar i ciclurile economice, Institutul Ludwig von Mises
Romnia, mises.ro, 1998
Sunstein, C., Thaler, R., Human Frailty Caused This Crisis, Financial Times, Nov. 12, 2008
White, L.H., How Did We Get into This Financial Mess?, Cato Institute Briefing Paper
no. 110, Nov. 18, 2008