UNIVERSITATEA STEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA

PROIECT LA DISCIPLINA MACROECONOMIE
Piata unica, trasatura esentiala a interarii
ec!n!"ice
Stu#iu #e ca$% "!#el #e interare ec!n!"ica &
U'E.
PIATA UNICA
Piata unica este componenta esentiala a integrarii economice internationale si,
totodata, mijlocul principal de realizare a scopurilor comune tarilor care o compun. Piata
unica se concretizeaza in:
lichidare tarifelor vamale in interiorul comunitatiilor integrate,
libera circulatie a capitalurior si fortei de munca.
Avantajele economice care justifica existenta unei piete unice:
stimuleaza cresterea productivitatii si a nivelului general de viata;
concurenta fiind mai intense, consumatorii beneficiaza de preturi mai
scazute, precum si de o mai mare varietate de bunuri, de calitate superioara ;
permite o productie de serie mare, ceea ce duce la scaderea costurilor de
productie ;
poate contribui la optimizarea investitiilor de capital ;
permite folosirea mai rationala si eficienta a fortei de munca.
De aceea, atat C cat si celelalte organizatii ec integrationiste, de pe alte
continente au pus in centrul preocuparilor si actiunilor lor piata unica, pe care o considera
principalul element unificator, de progres.
!ntroducerea si dezvoltarea Pietei "nice #n beneficiul tuturor cetatenilor: Piata
"nica genereaza o mai buna ocupare a fortei de munca, sporeste libertatea individuala si
este benefica consumatorilor, asigur$nd totodata un nivel ridicat al sanatatii si securitatii
si al protectiei mediului.
Principalele avantaje %i ra&iuni economice care justific' existen&a unei pie&e unice
pentru mai multe &'ri sunt urm'toarele:
(. Per"ite ! (r!#ucti)itate su(li"entar* a "uncii s!ciale )cre%terea nivelului
general de via&'* +interesul de a produce mai ieftin %i mai bine;
,. C!ncuren+a este "ai intens*, consumatorii beneficiaz' de pre&uri mai sc'zute
%i de o mare varietate de bunuri;
-. Per"ite ! (r!#uc+ie #e serie, ceea ce duce la sc'derea costurilor de produc&ie
%i la cre%terea profiturilor.
.. C!ntri,uie la !(ti"i$area in)esti+iil!r #e ca(ital #n echipamente de produc&ie
moderne care s' contribuie la optimizarea capacit'&ilor de produc&ie.
/. Per"ite -!l!sirea "ai ra+i!nal* .i e-icient* a -!r+ei #e "unc*, migrarea
liber' de capital fiind #nso&it' de migrarea for&ei de munc'.
Princi(iile reali$*rii (ie+ei unice%
(. !ntegrarea nu trebuie g$ndit' #n termenii abolirii frontierelor na&ionale, ci #n cei
ai l'rgirii 0comunit'&ii de interese1
,. !ntegrarea nu poate fi g$ndit' )p$n' #n final* #n termenii 0regionalizare1
deoarece pentru a ajunge la ra&ionalizare economic' trebuie s' se fac' apel la puterea
de organizare na&ional'.
Integrarea economic internaional reprezint procesul complex de adncire a
interdependenelor dintre economiile diferitelor ri, proces care se concretizeaz' #n
formarea de grupuri regionale, subregionale, zonale etc., cu caracter economic,
urm'rindu2se dezvoltarea colabor'rii economice dintre statele respective.
3ntemeindu2se pe principiile dreptului interna&ional, integrarea economic
internaional presupune aderarea voluntar' a statelor la modalit'&i specifice de
conlucrare, caracterizate prin stabilitate #n timp, cu structuri organizatorice proprii %i
care dispun de mijloace pentru realizarea obiectivelor urm'rite.
4a baza acestui proces stau numero%i factori de ordin economic, social, politic,
istoric, dintre care cei mai importan&i sunt:
a* a"(li-icarea inter#e(en#en+el!r ec!n!"ice dintre state #n perioada
postbelic';
b* (r!resul te/nic!0.tiin+i-ic %i tendin&ele de mondializare a fluxurilor
economice;
c* cre.terea r!lului statului;
d* c!ntra#ic+ia #intre acu"ularea #e ca(ital .i cre.terea ca(acit*+il!r #e
(r!#uc+ie pe de o parte %i limitele pie&elor na&ionale )de utilizare a acestui poten&ial*
pe de alt' parte;
e* accentuarea c!ncuren+ei (e (ia+a "!n#ial* .i necesitatea c!!r#!n*rii
ac+iunil!r (entru (r!"!)area interesel!r ec!n!"ice ale +*ril!r "e",re )ale
grupurilor economice participante la integrare*.
Integrarea economic, de asemenea este un proces complex de dezvoltare a
economiei mondiale n condiiile contemporane, care se bazeaz pe o treapt calitativ
nou, superioar a interdependenelor i specializrilor ntre economiile diferitelor state
i este determinat de un ansamblu de factori ntre care un rol esenial l are revoluia
tehnico-tiinific contemporan.
Princi(alele eta(e .i -!r"e #e interare ec!n!"ic*
Primele #ncerc'ri de a crea uniuni vamale au existat #ntre anii (5.62(5/7, de
exemplu: 08rancital1 )#ntre 8ran&a %i !talia* 08ibenal1 )#ntre 8ran&a, !talia, 9elgia,
:landa, 4uxemburg* dar cu excep&ia celei din cadrul 09enelux12ului toate au e%uat.
Procesul de integrare a parcurs urmtoarele etape:
Pri"a eta(* a procesului de integrare a avut o tripl' evolu&ie #n Eur!(a
a(usean*, #n Eur!(a r*s*ritean* %i #n A"erica #e N!r#.
3n uropa :ccidental' prima organiza&ie economic' interna&ional' a fost
Comunitatea uropean' a C'rbunelui %i :&elului)CC:* #nfiin&at' #n aprilie (5/( pe
baza planului ;chumman )pe atunci ministru de externe al 8ran&ei*; &'rile membre:
9elgia, 8ran&a, <ermania, !talia, 4uxemburg, :landa.
3n uropa ='s'ritean' a luat fiin&' #n (5.5 Consiliul de Ajutor conomic
=eciproc )CA=* la care participau 9ulgaria, Cehoslovacia, Polonia %i "=;;, "ngaria %i
=om$nia.
Pe continentul nord american s2a realizat o integrare economic' #ntre ;"A %i
Canada.
A #!ua eta(* a procesului de integrare a #nceput la =oma #n anul (5/6 prin
semnarea a dou' tratate cu privire la Comunitatea uropean' a nergiei Atomice
)"=A>:?* %i Comunitatea conomic' uropean' C cunoscut' sub numele de
0Pia&a Comun'1, la care participau acelea%i &'ri ca %i #n cadrul CC:.
3n (5@7 a fost semnat' Conven&ia de la ;tocAholm )ca o reac&ie fa&' de
constituirea C* prin care a luat fiin&' Asocia&ia uropean' a 4iberului ;chimb )A4;*
#ntre Austria, Danemarca, lve&ia, ?area 9ritanie, Borvegia, Portugalia, ;uedia, ulterior
au mai aderat 8inlanda, !rlanda, 4ichtensthain.
>ot #n (5@7 prin tratatul #ncheiat la ?ontevideo, a luat fiin&' Asocia&ia 4atino2
American' a Comer&ului 4iber )A4A4C* + &'ri membre Argentina, 9razilia, Chile,
ParaguaC, "ruguaC, apoi au aderat Columbia, cuador, Denezuela, 9olivia.
>ot #n (5@7 a luat fiin&' Pia&a Comun' din Ameriaca Central' + &'ri membre:
<uatemala, ;alvador, Eonduras %i Bicaragua la care a aderat #n (56- %i Costa =ica.
3n Africa #n (5@- s2a creat :rganiza&ia "nit'&ii Africane + a luat astfel fiin&'
Comunitatea statelor din Africa de Dest )CDA:* iar #n (5@. "niunea Damal' %i
conomic' a Africii Centrale )"DAC*.
3n Asia #n (5@6 a luat fiin&' Asocia&ia Ba&iunilor din Asia de ;ud2st )A;AB*
#ntre 8ilipine, !ndonezia, ?alaezia, ;ingapore %i >hailanda.
A treia eta(* a #nceput prin semnarea la Paris #n (56- a unui tratat de fuziune a
celor trei comunit'&i europene CC:, "=A>:? %i C.
3ncheierea de acorduri comerciale de c'tre C cu fiecare &ar' membr' a A4; a
f'cut ca zona de comer& liber s' cuprind' (6 &'ri.
2(56- + a luat fiin&' Pia&a Comun' a &'rilor din zona Caraibelor )CA=!C:?*
2(56- + a luat fiin&' ;istemul conomic 4atino2American );4A*
A (atra eta(*%
A. 3n uropa :ccidental' #n urma >ratatului de la ?aastricht au aderat la C %i
trei &'ri din fostul A4; )Austria, 8inlanda %i ;uedia*, s2a continuat "niunea
uropean'. 3ncep$nd cu ianuarie (55- "niunea uropean' #mpreun' cu celelalte &'ri
ale A4;, formeaz' una din cele mai mari pie&e integrate din lume + 0;pa&iul
conomic uropean1 );* care dispune de aproximativ -F/ milioane consumatori.
9. 3n America de Bord a intrat #n vigoare #ncep$nd cu ianuarie (55. )ca o reac&ie
la extinderea %i consolidarea "niunii uropene* Acordul 4iberului2;chimb Bord +
American )A4BA* format de ;"A, Canada %i ?exic care dispun de aproximativ
.77 milioane consumatori.
C. 3n Asia se constituie Cooperarea conomic' a Asiei2Pacific )APC*.
D. 3n uropa ='s'ritean' s2a desfiin&at CA=.
A cincea eta(*%
3n mai ,77., au aderat la " zece &'ri din fostul lag'r socialist )Cehia, Polonia,
"ngaria, ;lovacia, ;lovenia, 4etonia, stonia, 4ituania, ?alta %i Cipru*
Stu#iu #e ca$
Piata unica interna a Uniunii Eur!(eane 1U'E'2
3nfiin&at' #n (5/6 sub denumirea de Pia&' Comun' )reunind %ase &'ri: 9elgia,
8ran&a, =8<, !talia, 4uxemburg, :landa*. Pe m'sur' ce %i2a realizat obiectivele %i %i2a
consolidat pozi&iile strategice, %i2a sporit %i num'rul de membrii astfel #n (56- au
aderat Danemarca, !rlanda %i ?area 9ritanie, #n (5F(, <recia , #n (5F@ ;pania %i
Portugalia, #n (55. Austria, 8inlanda, ;uedia %i Borvegia; #n ,77. Cehia, Polonia,
"ngaria, ;lovacia, ;lovenia, 4etonia, stonia, 4ituania, ?alta %i Cipru.
Fact!rii care au determinat #nfiin&area "..:
G aplicarea planului ?arshall;
G avantajele economice ale integr'rii;
G reconcilierea franco2german' dup' cel de al doilea r'zboi mondial;
G ca o reac&ie la puterea sovietic'.
Fa$ele (arcurse%
G eurooptimism )(5/62(56-*;
G europesimism )(56.2(5F/*;
G eurooptimism )(5F@2,77(*.
3n (565 s2au desf'%urat primele alegeri pentru Parlamentul uropean, prin vot
universal deschis
3n (5F/ a fost adoptat' 0Cartea Alb'1 + un sistem de -77 de reglement'ri juridice
)pe (( domenii*.
3n (5F6 2 0Actul unic european1 care #ncadra membrii Comunit'&ii europene
#ntr2o pia&' unic' de bunuri, servicii, for&' de munc', capitaluri etc.
3n (5FF 2 ;ummitul european de la Eanovra.
3n (55, s2a #ncheiat >ratatul de la ?aastricht care stabilea coordonatele unei
uniuni politice %i a unei uniuni economice %i monetare )"?*.
O,iecti)ele U'E'
(. C!nstituirea uniunii )a"ale )astfel #nc$t s' se ajung' #n final la libera
circula&ie a m'rfurilor %i serviciilor. ;2au redus treptat, p$n' la lichidare, tarifele
vamale, precum %i contingent'rile )#ntre &'rile membre C...* concomitent cu
instituirea unui tarif vamal extern comun fa&' de &'rile ter&e;
,. Li,erali$area circula+iei ca(italuril!r;
-. Li,era circula+ie a -!r+ei #e "unc* + posibilitatea migr'rii for&ei de munc' #n
interiorul C...;
.. Pia+a c!"un* aric!l*, care %i2a propus urm'toarele obiective:
pe plan intercomunitar
G libera circula&ie a produselor;
G achizi&ionarea cu prioritate a produselor din comunitate.
pe plan extracomunitar
G definirea unui sistem uniform de protec&ie, care s' asigure produc'torilor
comunitari o situa&ie privilegiat' fa&' de concuren&ii lor din &'rile ter&e.
/. Uniunea ec!n!"ic* .i "!netar* )C"2moned' de cont, definit' printr2un co%
valutar, rev'zut la fiecare / ani*. ;istemul monetar vest2european );?* s2a #nfiin&at
la 9ruxelles #n (56F %i a intrat #n vigoare #n (565.
Haloanele uniunii economice %i monetare s2au fixat #n (55, odat' cu #ncheierea
>ratatului de la ?aastricht.
"niunea monetar' se caracterizeaz' prin rate de schimb fixe, irevocabile #n
interiorul uniunii, printr2o libertate a mi%c'rilor de capital, printr2o autoritate
monetar' unic' care fixeaz' oferta de moned' a uniunii.
3n (556 2 Consiliul uropean de la 4uxemburg a creat o instan&' de coordonare a
politicilor economice numit' onsiliul !uro sau !uro "", format din mini%tri de
finan&e ai &'rilor membre %i din Comisia uropean'.
3n ianuarie (555 s2a creat moneda european' + euro )*.
=ealizarea obiectivelor %i rolul celor trei comunit'&i europene CC:, C,
"=A>:? este asigurat' prin intermediul institu&iilor comunitare.
Sistemul Instituional Comunitar cuprinde:
2 C!nsiliul #e "ini.trii )a c'rui pre%edin&ie este de&inut' c$te @ luni, prin rota&ie,
de fiecare membru*;
2 C!nsiliul Eur!(ean )care se reune%te cel pu&in de , ori pe an*;
2 Parla"entul Eur!(ean )ales #n (565, nu are putere legislativ'*;
2 Curtea Eur!(ean* #e 3usti+ie )alc'tuit' din (/ judec'tori %i dispune de /77 de
speciali%ti %i func&ionari*;
2 C!"isia Eur!(ean* )are ,/ de direc&ii generale cu ,777 de speciali%ti*.
Comisia European administreaz' . fonduri:
G 8ondul social european
G 8ondul european de orientare %i garantare agricol'
G 8ondul european de dezvoltare regional'
G 8ondul european de dezvoltare
2 Curtea #e C!nturi )format' din (/ membri numi&i pe o perioad' de @ ani de
c'tre Consiliu. Dintre membrii Cur&ii este ales un pre%edinte pe o perioad' de - ani*.
Programul de creare a Pietei "nice,asa cum a fost stabilit prin Carte Alba a
Comisiei " in (5F/ constituie , in opinia specialistilor, cel mai ambitios proiect de
stimulare a ofertei lansat vreodata pe glob.
!n opinia expertilor Comisiei " impactul economic aferent functionarii Pietei
"nice este in general incurajator, apreciindu2se ca este totusi devreme ca masurile
adoptate sa2si faca simtite pe deplin efectul.
Aceiasi experti considera ca semnele unei transformari sensibile a economiilor
tarilor membre ca urmare a functionarii Petei "nice sunt in mod evident perceptibile si
reliefate de :
intensificarea concurentei intre intreprinderi, atat in sectorul productive cat si
in cal al serviciilor;
acelerarea ritmului restructurarii in industrie , presupunea o inbunatatire a
competitivitatii
gama mai vasta de produse si servicii ce sunt oferite la preturi de vanzare mai
putin ridicate, in special in sectoarele mai nou liberalizate
rapiditate mai mare si costuri mai mici al livrarilor transfrontaliere, datorate
absentei controalelor marfurilor la frontierele interne
mobilitate crescuta , in cadrul ", a lucrarilor si a persoanelor incadrate in
munca crearea de noi locuri de munca in tarile comunitare
cresterea suplimentara a veniturilor in "
rate ale inflatiei mai mici cu (2(,/ puncte procentuale decat cele care ar fi
existat in abesenta Pietei !nterne "nice
intensificarea convergentei si coeziunii intre diferitele regiuni ale "
asigurarea unui climat concurential propice cresterii economice, descurajand
marilor monopoluri nationale
!ntrarea spectaculoasa a societatii informationale pe agenda tuturor economiilor
avansate necesita dezvoltarea unei legislatii coerente in ", astfel incat sa se poata
mobiliza in mod eficient investitiile masive in infrastructura si serviciile cerute de acest
sector in plina expansiune .
#entru desavarsirea #ietei $nterne %nice , omisia !uropeana are in vedere &
pregatirea Pietei "nice pentru largirea " cu noi membrii din uropa
Centrala si :rientala
finalizarea codului legislative si eficientizarea lui, astfel incat putinele
propuneri lecislative din Cartea Alba din (5F/ care au mai ramas neadoptate de catre
tarile membre sa fie preluate in legislatia lor nationala
urmarirea mai stricata a modului in care legislatia comunitara in domeniu este
aplicata in tarile membre; Comisia poate penalize statele care nu aplica aceasta
legislatie corespunzator
confirmarea inportantei Pietei "nice ca piatra de temelie a "niunii
conomice si ?onetare
consolidarea avantajelor Pietei "nice la nivelul cetateanului, prin ridicarea
standardelor de protectie a consumatorului , inbunatatirea dimensiunii sociale si
economice
adaptarea Pietei la schimbarile tehnologice ) societatea informationala, retele
trans2europene
!n =aportul Comisiei uropene din 5 februarie ,777 privind programul de lucru al
acesteia , referitor la Piata "nica se fac urmatoarele precizari:
noua strategie a Pietei !nterne "nice cerea Comisei sa revada si acualizeze
obiectivele sale de eliminare a barierelor in scopul functionarii Pietei !nterne "nice ;
partea centrala a acestei strategii este procesul de revizuire anuala si de actualizare a
tintelor prin prisma analizelor pietelor nationale si progreselor realizate.
Comisia va continua sa marcheze progrsele inregistrate sis a incurajeze
adoptarea masurilor celor mai bune .
: atentie speciala va fi acordata regulilor de achizitii publice si serviciilor
postale.;e va incerca o adoptare a regulilor Pietei !nterne "nice la provocarile
comertului electronic
De asemenea se va avea in vedere asigurarea unui cadru adecvat dezvoltarii
afacerilor electronice )e2business* in stransa legatura cu asigurarea consumatorilor a
unui nivel inalt de incredere si mijloace efetive de redresare
Dialogul cu cetatenii si mecanismele acestuia vor fi mai puternice pentru a
ajuta consumatorii si cetatenii sa devina participanti active la o piata comunitara
: componenta de baza a activitatilor legate de Piata "nica este realizarea
planului de actiune in domeniul serviciilor financiare ) 8inancial ;ervices Actoin Plan*
data fiind contributia potentiala a acestui sector la crearea de noi locuri de munca si
asigurarea competitivitatii
Piata unica interna 2 una din marile realizari ale "niunii uropene
Cea mai #ntinsa piata din lume, o adevarata piata interna.
;copul: de a spori eficienta economica prin reduceri de costuri, de a face
bunurile mai competitive prin reduceri de preturi, de a crea mai multe locuri de munca,
mai multe posibilitati de optiune pentru cumpararea de bunuri si servicii, de a oferi mai
multe sanse privind dezvoltarea regiunilor, cu alte cuvinte, mai multa bunastare
economica.
fecte at$t asupra cetatenilor, c$t si asupra mediului de afaceri #n ceea ce
priveste I mai buna ocupare a fortei de munca si mai multe oportunitati comerciale1.
Uniunea European este o form avansat de integrare economic
internaional demonstrat prin multiplele sale efecte: economice, sociale,
culturale, financiar-monetare, de stabilitate regional etc., fiind un important
centru de putere economic, unul dintre cei trei poli economici ai lumii.
CONCLU4II
Piata !nterna a "niunii uropene este o piata uriasa pentru firmele capabile sa
respecte cerintele voluntare sau obligatorii + referitoare la calitate sau mediu.
Conceput sa suprime Jrigiditatile1 pietei comunitare precum si barilerele din calea
mobilitatii factorilor de productie , de care sufereau operatorii din tarile " , in anii KF/ ,
acest proiect si2a dovedit din plin eficacitatea, atat pe planul dezvoltarii industriale, cat si
pe cel al schimburilor comerciale reciproce.
Desi Piata "nica este unul dintre succesele incontestabile ale ", ea nu este
nicidecum un capitol incheiat. Adancirea continua a integrarii statelor membre ale "
face ca noi si noi domenii sa fie integrate in Piata "nica
!ntrarea spectaculoasa a societatii informationale pe agenda tuturor economiilor
avansate necesita dezvoltarea unei legislatii coerente in ", astfel incat sa se poata
mobiliza in mod eficient investitiile masive in infrastructura si serviciile cerute de acest
sector in plina expansiune .
9ilantul de functionare a Pietei "nice este considerat , cu unele reserve , a fi
pozitiv , desi atat mediul intern cat si extern si2au pus amprenta asupra acestuia, in special
asupra dinamicii Pietei "nice.
Bibliografie
Ci!arna A', 5ai#uc C' + '!conomie( d. ;ervo2;A> Arad (55F
Ciucur D', 6a)ril* I', P!(escu C0tin' + ,,!conomie curs universitar(, d.
conomic', 9ucure%ti, (555
V*#ineanu A' )cood.*, + ')ezvoltare durabil(, d. "niversit'&ii, 9ucure%ti,
(55F