ROLUL PROFESORULUI LA CLAS

Oricare ar fi latura din care privim clasa de elevi, rolul profesorului este
proeminent, iar exercitarea concret a acestui rol depinde de personalitatea lui si de
situatiile educative cu care se confrunt si pe care le are de rezolvat. Profesorul este lider
numit. Prin hotrrea conducerii scolii el primeste un numr de clase cu care va lucra si o
clas pe care o va ndruma ca diriginte.
Profesorul si elevii nu se aleg unii pe altii. Profesorului i revine sarcina si
rspunderea integrrii sale n clas si n colectivul de elevi pe care urmeaz s-l nchege.
ntr-un colectiv format, profesorul devine unul din membrii acestuia, dar cu statut special.
Profesorul conduce si decide, organizeaz, influenteaz, consiliaz si controleaz,
apreciaz si ndrum, este model de conduit civic si moral, este profesionist. l si
exercit atributele si calittile asupra grupului si asupra fiecrui membru al acestuia n
parte pentru obtinerea succesului scolar si formarea comportamentelor dezirabile,
diri!eaz relatiile interpersonale din grup n scopul asigurrii unui climat psihosocial
favorabil dezvoltrii personalittii elevilor si pentru a mbunttii relatiile interpersonale.
"ctivitatea de conducere este o modalitate de optimizare a activittii umane,
conducerea presupune alegerea unor actiuni, determinarea structurilor organizatorice si a
responsabilittilor agentilor actiunii, formularea sarcinilor si atributiilor lor, controlul
realizrii sarcinilor si evaluarea rezultatelor.
Problema conducerii este inseparabil legat de organizare si are ca moment
hotrtor decizia. Profesorul poate lua decizii cu privire la tot ceea ce se ntmpl n
procesul instructiv-educativ, si exercit puterea asupra principalelor fenomene ce au loc
n grup, supravegheaz si ndrum ntreaga activitate a clasei. #arcina fundamental a
profesorului este de a conduce nvtarea elevilor. Profesorul ia decizii pe tot parcursul
activittii sale didactice$ naintea, n timpul si ulterior predrii.
naintea predrii profesorul si planific activitatea fixndu-si obiective, stabilind
formele de organizare a activittii, strategiile de predare si evaluare, organizarea cadrului
de desfsurare. n timpul predrii, profesorul urmreste reactiile elevilor pentru a
introduce suplimentar informatie sau a renunta la informatia redundant. %a urmare a
autoanalizei si autoevalurii prestatiei sale, profesorul trage nvtminte si ia decizii de
autoperfectionare. &omentele pregtitoare presupun reflectie, iar cele ulterioare predrii,
analiz.
n timpul predrii, contactul direct cu elevii i activeaz profesorului ntreaga
personalitate. l ia decizii ad-hoc. "daptarea permanent a comportamentului
profesorului la situatia clasei vizeaz promovarea nvtrii la nivelul elevilor, sporirea
eficientei educative.
Profesorul organizeaz cadrul adecvat nvtrii elevilor. l trebuie s stpneasc
att disciplina pe care o pred ct si strategiile de conducere, curriculum-ul scolar, s aib
abilitti psihopedagogice si s cunoasc personalitatea elevilor.
%onducerea nvtrii elevilor implic si asigurarea unui climat favorabil acestui
proces. &ediul fizic ambiant, climatul afectiv stimulator, ncrederea n capacittile
elevilor, implicarea lor n activitatea de nvtare dar si n luarea deciziilor privind viata
clasei si asumarea de roluri, educarea respectului pentru cellalt si pentru reguli,
utilizarea ntririlor pozitive si recunoasterea reusitelor sunt tot attea modalitti de
exercitare a conducerii eficiente.
Pstrarea permanent a contactului vizual ntre profesor si elevi, proximitatea
spatial, accesibilitatea la mi!loacele materiale utilizate sunt si acestea conditii ale unei
bune organizri a activittii de nvtare a elevilor.
'ine folosite de ctre profesor, metodele de grup influenteaz nu numai
comportamentul celui asupra cruia sunt orientate, dar si asupra celorlalti membrii ai
grupului. "semenea metode presupun abordarea unor probleme comune grupului,
vizeaz antrenarea a ct mai multor elevi n rezolvarea lor si permit raportarea
manifestrilor de comportament n acelasi timp la individ si la cerintele grupului.
&etodele de grup (fac ca elevii s se simt atrasi de grupul lor, s accepte
deciziile grupului ca pe propriile lor decizii, s simt o responsabilitate general crescut
n ndeplinirea sarcinilor).
%onducerea nvtrii are la baz verificarea si evaluarea progreselor nregistrate de
acestia, descoperirea si diagnosticarea la timp a dificulttilor ntmpinate, att pentru
aprecierea evolutiei lor ct si pentru aprecierea propriei prestatii a profesorului.
Profesorul conduce ntregul proces instructiv-educativ desfsurat n scoal, dar nu
nvtarea elevilor. l este responsabil si diri!eaz viata n grup.
%onducerea eficient este conditionat de interactiunea a trei factori$
*. calittile psihosociale ale profesorului+
,. personalitatea fiecrui elev+
-. factorii situationali de grup.
n grupul scolar relatiile de conducere-subordonare se prezint ca o retea n care
se contureaz conducerea clasei de ctre liderii formali-elevi.
Pentru a-si putea exercita atributiile de conducere, profesorul este investit cu
putere si autoritate. ntelegnd prin autoritate capacitatea profesorului de a se impune, de
a-i determina pe elevi s i se subordoneze, precum si capacitatea de a lua toate msurile
pe care le consider oportune si necesare, dar legale, consider c autoritatea trebuie s fie
atributul principal al profesorului.
"ctiunea de conducere este complementar celei de supunere-subordonare. "pare
ns o ntrebare$ (Pn unde trebuie s mearg aceast supunere-subordonare din partea
elevilor.)
ntruct scoala pregteste tineri pentru o viat social liber si democratic,
relatiile de conducere-subordonare implic initiativa, participarea activ a elevilor la
propria formare, iar supunerea nu este dect o pregtire a elevilor pentru ca, n viat, s-si
poat armoniza interesul cu al celorlalti. %lasa de elevi nu este mprtit n conductori si
condusi, ci fiecare membru al ei ndeplineste n acelasi timp sau succesiv roluri de
conductori si executanti.
Profesorul rmne n fruntea ierarhiei organizationale a clasei. #upunerea elevilor
fat de profesor este permanent. Profesorul nu trebuie s transforme conducerea n abuz
de putere, s nu dea comenzi si s nu ia decizii arbitrare, ci trebuie s stimuleze
participarea activ si constient a elevilor la rezolvarea sarcinilor prin actiuni comune.
%onducerea implic solicitare, subordonarea trebuie s devin anga!are.
n practica scolar se ntlnesc diferite stiluri de conducere. &ai frecvente sunt
stilurile (autoritar) si (democratic). n general este recunoscut ca fiind superior stilul
democratic pentru c acesta ( creeaz raporturi optime ntre subiect si sarcin, rezolvarea
problemelor aprnd ca rezultat al propriei activitti a subiectilor), pe cnd cel autoritar
(apare ca un sistem de comenzi si ordine externe, care /astup0 perspectiva muncii si
bareaz calea oricrei independente n actiune. #ubiectii sunt urmriti,
ncorsetati.......subiectii se ncarc de tensiune emotional si devin agresivi n relatii, fiind
gata oricnd s migreze din cmpul sarcinii.)1P.2olu3
4ac se practic stilul democratic de conducere, atmosfera de grup este plcut
subiectii sunt mai rezistenti la actiunea factorilor perturbatori.
xperientele fcute de 5ippit si 6hite dovedesc superioritatea conducerii
democratice.
5iderul formal elev apare, fie ca urmare a alegerii lui de ctre membrii clasei, fie
prin numirea lui de ctre profesor. l este responsabilul clasei, iar la clasele mici mai apar
$ responsabil cu curtenia, cu disciplina, cu ngri!irea florilor etc. n clas exist functii
care se ocup periodic, prin rotatie, de fiecare elev$ functia de serviciu.
5iderul clasei are o serie de avanta!e n activitatea de conducere. l este
permanent ntre colegii lui, cunoaste n amnunt viata interioar a clasei, relatiile dintre
elevi, sentimentele si atitudinile elevilor fat de profesori, conduita mai putin controlat a
elevilor n situatii cotidiene..
5iderul elev trieste mai ndeaproape dect profesorul pulsul clasei si cerintele pe
care el le emite pot fi acceptate cu mai mult usurint dect cele care vin n mod direct
din partea profesorului. 4ar, cu toate acestea, liderului elev i lipseste experienta de viat
si de conducere, precum si puterea de a se impune cu mi!loace de constrngere, dac
situatia o cere. ste necesar o bun colaborare ntre profesor si responsabilul clasei.
5iderul informal, neoficial, neinstitutionalizat este rezultatul retelei de structuri
sociometrice din clas, a preferintelor n relatiile interpersonale simpatetice dintre elevi.
ntruct nu-si exercit puterea n acelasi mod ca liderul formal, ntre cei doi se pot naste
contradictii. 5iderul informal poate deveni mai popular dect cel formal si mai influent.
Profesorul trebuie s cunoasc aceste contradictii, dac ele exist, s foloseasc
influenta liderilor informali n scopul realizrii sarcinilor scolare, s contracareze
influenta negativ a unor lideri informali si s diri!eze alegerea n functie de conducere pe
cei mai valorosi lideri informali.
7elatiile profesor-elevi se constituie ntr-o retea de interdependente. 7elatiile
informational-cognitive si relatiile afective sunt subordonate relatiei de conducere-
influentare. "tt relatia informational-cognitiv ct si cea afectiv se stabilesc cu scopul
de a-i influenta pe elevi$ pentru nsusirea de cunostinte, pentru determinarea unor stri
afective favorabile receptionrii mesa!ului emis de profesor, pentru determinarea unor
modificri de comportament sau stabilizarea unor trsturi de caracter. Profesorul
declanseaz si ntretine interesul elevilor si dorinta lor de a nvta si de a rspunde printr-
un comportament adecvat cerintelor lui.
8nfluentarea elevului de ctre profesor se face direct, prin atitudine, mesa! verbal,
gestic, mimic, stare afectiv, exemplu personal, adic prin prezenta sa activ. "ceast
prezent are rolul unui stimul ce determin la elevi un rspuns 1care poate fi de acceptare
formal, acceptare cu convingere, imitare, contagiune, rezistent3. 8ndirect, profesorul
influenteaz prin alti factori educationali cum sunt colectivul de elevi, familia, consiliul
profesoral, comitetul cettenesc de printi.
ficienta influentrii depinde de o serie de factori$ congruenta dintre repertoriul
profesorului si cel al elevilor n comunicare, realizarea feed-bac9-ului si tonul afectiv al
relatiei profesor-elev.
Prin comportamentul lui afectiv profesorul impune elevilor un anumit
comportament individual si de grup.
:rsturile temperamentale ale profesorului au un cuvnt de spus. "utocontrolul
permanent, echilibrul autoimpus sunt hotrtoare pentru un comportament adecvat.
%omportamentul emotional al profesorului influenteaz direct comportamentul elevilor
prin contagiune si indirect, prin climatul afectiv pe care l determin n clas. "cest
comportament poate fi (factor de stimulare a unor stri afective tonice sau de diminuare a
capacittii de munc a elevilor si de blocare a relatiilor de comunicare ntre elevi si
profesor.) 1;. Popeang, *<=-, p.*-,3
7elatiile apropiate ntre profesor si elev, bazate pe ncrederea elevului nu numai
n competenta profesional a profesorului, ci si n competenta sa ca sftuitor, pe
capacitatea empatic a profesorului, sunt dorite de ctre elevi.
i se adreseaz profesorilor pentru a obtine sfaturi doar dac sunt destul de
apropiati de ei, dac au ncredere c vor fi ntelesi si bine sftuiti.
%el mai des pentru motivarea retinerilor sunt invocate$ distanta dintre profesori si
elevi, frica de profesor, indiferenta profesorului si teama elevilor de a nu fi ntelesi gresit
de ctre profesor.
levii nu se adreseaz oricrui profesor, ci aceluia care i nteleg. levii si doresc
relatii mai apropiate cu profesorii, pentru a gsi n acestia spri!in moral ori de cte ori au
nevoie. Orict de bune ar fi aceste relatii, elevului i trebuie cura! ca s cear sfat
profesorilor si.
#tarea afectiv a clasei este determinat de doi factori esentiali$ activitatea
grupului si relatiile dintre educator si educati n timpul activittii. "ceast stare este
influentat de deciziile profesorului, de stilul lui de conducere si de dezvoltarea unor
raporturi mutuale pozitive sau negative ntre elevi.
levii desfsoar o serie de activitti comune $ nvat, merg n cluburi, particip la
activitti artistice, de petrecere a timpului liber. "ctivittile comune favorizeaz formarea
unor sentimente de grup 1colegialitate, solidaritate, prietenie, simpatie3 si spiritul
comunitar 1de dragoste, respect, mndrie, aprarea grupului3. n clas se formeaz si se
dezvolt colegialitatea, manifestat prin loialitate fat de colegi, ntra!utorare si
solidaritate, ca sentiment de atasament fat de colegi, de datoria fat de grup n aprarea
intereselor acestuia. #olidaritatea elevilor se manifest si n respectarea normelor
prescrise si a celor de grup.
Propriile norme de grup ale clasei admit adeseori minciuna, frauda scolar,
insolenta n virtutea solidarittii de grup. (%onstrngerea si teama sunt ri sfetnici pentru
elevi, care gsesc n minciun un refugiu si n grupul clasei un mi!loc de acoperire si
aprare. "semenea situatii creeaz tensiuni si cazuri de constiint a cror rezolvare
solicit actiuni organizate n mod rational.) 1;. Popeang, *<=-, p.*>>3
%limatul afectiv al clasei este rodul nu numai al comportamentului profesorului,
ci si al conlucrrii lui cu elevii si se realizeaz cu contributia ambelor prti. Profesorul
trebuie s sesizeze si s ncura!eze orice ncercare, orict de timid, a elevilor de a se
apropia de el. levului i este fric s nu greseasc si mai ales s nu fie nteles gresit, dar
el doreste din toate puterile s-si deschid sufletul n fata profesorului. :onul afectiv pe
care profesorul l imprim relatiilor sale cu elevii si pe care l induce n relatiile interelevi
genereaz climatul afectiv, favorabil sau nefavorabil bunei desfsurri a activittii.
Profesorul poate interveni constient n creearea unei stri afective pozitive la nivelul
clasei a!utndu-i pe elevi s-si dozeze rational efortul de nvtare prin modul de predare,
prin cerinte si prin ndrumarea studiului individual. #olicitarea prea mare, nerational sau
nenteleas de elevi are efecte negative n comportamentul acestora, manifestate prin
chin, minciun, fraud, anxietate, pasivitate, plictiseal, sustragere de la ndatoririle
scolare. Prin tonusul pe care l imprim grupului, profesorul favorizeaz efortul elevilor si
rezultatele lor sau dimpotriv, le face munca mai grea, chiar apstoare.
:onusul afectiv optim al relatiei profesor-elevi exclude deopotriv autoritarismul,
nfricosarea, amenintarea elevilor, instabilitatea comportamental a profesorului, precum
si atmosfera permisiv si formalismul. ?coala rmne un cadru social de munc, n care
seriozitatea si anga!area constient trebuie s domine.
Profesorul este rspunztor si de tonul afectiv dintre elevi. #uprrile,
amrciunea, refuzul, invidia ngreuneaz foarte mult cooperarea, chiar si n situatii
lucrative. (2rupul depinde n mare msur de felul relatiilor din cadrul grupului, de
spri!inul, de afectiunea, de simpatia si ncrederea reciproc.)1 . 2eissler, *<==, p. -@3
%erndu-le elevilor prerea pe aceast tem, nu te astepti la opinii extraordinare,
dar poti obtine informatii utile despre relatiile concrete dintre elevii reali crora te
adresezi si profesorii reali cu care ei lucreaz, despre relatiile cu acestia.
%onducerea scolii si cunoaste profesorii, cu bune si cu rele, dar sunt si aspecte
care scap. 4ac directorii sunt noi n functie, lucrurile se precipit, n sensul c este
nevoie de un anumit timp pentru ca, prin asistente la ore, s-si formeze o prere adecvat
realittii despre fiecare profesor, iar probleme scolii se cer rezolvate rapid.
greu de crezut c elevul va avea total ncredere n profesor astfel nct s-si
spun prerea. %u tact si cu putin diplomatie profesorii pot afla ce cred elevii despre ei.
O surs neconventional ar putea fi chestionarea n scris a elevilor. Printr-o
singur cerint elevii sunt solicitati s-si spun pererea despre ce ar mai putea fi fcut
pentru ca prestigiul scolii si pregtirea elevilor s fie mai bune$ (4ac vrei s ne a!uti pe
noi, pe profesori, s devenim mai eficienti n pregtirea ta si a colegilor ti, te rog noteaz
tot ce crezi c ne-ar fi de folos 1multumiri, nemultumiri, propuneri3).
"-i ruga pe copii s vorbeasc despre profesorul ideal, este, n ochii lor, o actiune
absolut inofensiv, n-are de ce s creeze suspiciuni. %opiii spun pur si simplu ce si-ar
dori. 4irectorul va sti ce s extrag din rspunsurile elevilor, va putea gsi eventualele
puncte slabe ale colectivului de profesori sau ale unora dintre membrii lui, urmnd s
prezinte cu tact si mena!amente, observatiile sale n fata colegilor.
#ub aspectul educativ profesorul se spri!in n actiunea sa pe fenomene care
ntresc coeziunea clasei. #entimentele de prietenie, colegialitate si solidaritate, bucuria si
mndria pentru performantele clasei sau ale unor membrii ai acesteia ntresc coeziunea
clasei si tonific starea ei afectiv. Presiunea exercitat de ctre profesor duc la team si
nencredere, crend ceea ce se numeste o (solidaritate defensiv), o rezistent moral n
raport cu profesorul.
Profesorul influenteaz elevii dar este, la rndul su, influentat de elevi. l si
adapteaz comportamentul, ia msuri, impune si dispune, se consult cu elevii si, ia
msuri independent. &otivatia profesorului, satisfactiile sau insatisfactiile pe care le
trieste sunt urmare a reusitei sau nereusitei sale profesionale, precum si un stimulent sau
o piedic n continuarea acestei activitti.
n procesul instructiv-educativ este necesar ( ... o adaptare permanent a
profesorului). "daptarea permanent a comportamentului profesorului la personalitatea
elevului si la sintalitatea grupului este necesar nu att pentru a-i face copilului plcut
sederea la scoal, ct pentru a-i trezi dorinta si vointa de a rspunde printr-un
comportament adecvat actiunii educative.
Profesorul trebuie s nvete s triasc mpreun cu copiii.
Pentru cunoasterea strii afective a clasei observarea manifestrilor
comportamentale 1gesturi, mimic, atitudini3 se completeaz cu actiuni organizate
1convorbiri individuale sau n grup, discutii n orele de dirigentie3. Profesorul, dar mai
ales dirigintele si formeaz o imagine despre configuratia psihologic a clasei la un
moment dat si urmreste dinamica acesteia pe tot parcursul conlucrrii lui cu clasa.
Profesorul poate cunoaste simpatiile si antipatiile dintre elevi, sentimentele de bucurie
sau indiferentaA invidia pe care le trezesc n clas succesele unor elevi, a!utorarea
reciproc sau lipsa acesteia, tensiunile dintre elevi sau dintre elevi si profesori.
&ediul social al clasei poate accelera sau ncetini dezvoltarea individului, l poate
influenta pozitiv sau negativ. %eea ce individul svrseste n grup depinde de asteptrile,
cerintele, probrile si dezaprobrile celorlalti membrii ai grupului. 7ealiznd sarcina ce-i
revine, individul si nsuseste obiectivele comune, spiritul emotional al grupului, iar
reactiile celorlalti indivizi sunt puncte de reper pentru ntelegerea importantei sarcinii si a
contributiei personale la realizarea ei. ;iata social este un factor educativ nu numai prin
realizarea sarcinilor comune n grup si prin anga!area individului n sarcin, ci si prin
nsusi procesul tririi n comun.
2rupul de elevi este elementul de legtur ntre interesele individului si cele
sociale, factor de control social asupra individului si mi!loc de integrare al acestuia n
viata social. 2rupul ofer puncte de orientare necesare n gndirea si actiunea
individului.
%adrul de informare, de socializare si integrare progresiv n grupuri sociale mai
largi, de formare si consolidare a trsturilor de personalitate si psihosociale ale
individului, grupul social este (rspunztor) si pentru realizrile si lipsurile manifestate
de membrii si, n constiint si conduit.
4e aici rezult necesitatea formrii colectivului clasei de elevi ca grup social
organizat si sudat prin interese, norme si valori comune, dar si necesitatea controlului si
diri!rii de ctre profesor a influentelor exercitate de grup asupra membrilor si.
8nterventiile profesorului pentru organizarea clasei ca grup social, stabilirea
perspectivelor apropiate si deprtate, facilitarea relatiilor interpersonale dintre elevi,
ntrirea coeziunii si eficientei grupului si cresterea nivelului lui de normativitate,
diri!area status-rolurilor actioneaz formativ indirect asupra elevului. O perspectiv bine
conturat mobilizeaz energia si constiinta elevilor prin fixarea unor scopuri cu mare
putere de atractie pentru fiecare elev.
Perspectiva este dependent de gradul de dezvoltare si de organizare a grupului,
iar nfptuirea ei, de calitatea ndrumrii clasei de ctre profesor. n activitatea de
realizare a perspectivei se nmultesc si se dezvolt relatiile interpersonale din grup, creste
coeziunea si normativitatea acestuia, se modific nivelul de aspiratii ale individului n
raport cu aspiratiile celorlalti si cu scopul comun, sporeste atasamentul fat de grup si
sentimentul securittii personale.
'ine folosite de ctre profesor, metodele de grup influenteaz nu numai
comportamentul celui asupra cruia sunt orientate, dar si asupra celorlalti membrii ai
grupului. "semenea metode presupun abordarea unor probleme comune grupului,
vizeaz antrenarea a ct mai multor elevi n rezolvarea lor si permit raportarea
manifestrilor de comportament n acelasi timp la individ si la cerintele grupului.
&etodele de grup (fac ca elevii s se simt atrasi de grupul lor, s accepte
deciziile grupului ca pe propriile lor decizii, s simt o responsabilitate general crescut
n ndeplinirea sarcinilor.) 1&. Blate, *<=,, p.<3
n grupul scolar elevul este influentat si, la rndu-i influenteaz, el se manifest
att ca obiect ct si ca subiect al educatiei proprii si a celorlalti.
7elatiile interpersonale din grupul de elevi au un continut moral pe care l
exprim criteriile care stau la baza atractiilor si respingerilor, prin alegerea partenerului
de comunicare si prin atitudinea elevului n raporturile de conducere-subordonare. Pe
msur ce elevii actioneaz n grup sub ndrumarea profesorului, se mbogtesc si se
perfectioneaz nsesi aceste criterii, iar elevii a!ung s-si formeze puncte de vedere
proprii de apreciere a celorlalti si de autoapreciere.
n grup elevul este supus unui proces de acomodare prin care accept si respect
din ce n ce mai mult interesele, atitudinile si valorile celorlalti, integrndu-se treptat n
grup. 8ntegrarea nu se realizeaz de la sine, ci prin efortul individului. Cn fenomen care
poate nsoti efortul individului de integrare este cel al (disonantei cognitive). %nd
individul a!unge la disonant cu grupul, el, fie c se strduieste constient s-si nsuseasc
ideile grupului sau s reduc strile de tensiune dintre el si grup, fie c refuz categoric
tot ceea ce este n dezacord cu propriile opinii, oricum trebuie s rezolve contradictia n
care se gseste. "tunci profesorul l a!ut pe elev s nteleag consecintele neplcute la
care se expune dac se izoleaz de grup. 4ac elevul reprezint noul, valoare care trebuie
promovat, iar grupul greseste, se trece la educarea sau reeducarea grupului.
Bibliografie:
*. 'e!at &., (:alent, inteligent, creativitate), 'ucuresti, ditura ?tiintific, *<=*.
,. 'rzea %., ("rta si stiinta educatiei), 'ucuresti, ditura 4idactic si Pedagogic, *<<>.
-. 'uzas 8., ("ctivitatea didactic pe grup), 'ucuresti, ditura 4idactic si Pedagogic,
*<=D.
E. %erghit 8., (" fi educator), 'ucuresti, ditura 4idactic si Pedagogic, *<=F.
>. %ernichevici #., (Personalitatea profesorului in Gundamenta pedagogiae), vol 88,
'ucuresti, ditura 4idactic si Pedagogic,*<=D.
D. %ucos %., (Pedagogie), 8asi, ditura Polirom, *<<D.
=. 4an-#pnoiu 2., (%unoasterea de sine si succesul), 'ucuresti, ditura "lbatros, *<F@.
F. 4ottrens 7., (8nstitutori ieri, educatori mine), 'ucuresti, ditura 4idactic si
Pedagogic, *<=*.
<. Popeang ;., (%lasa de elevi, subiect si obiect al actului educativ), :imisoara, ditura
Gacla, *<=-.