Sunteți pe pagina 1din 7

SULFUL "substan divin"

referat realizat de:


prof. I, gr. I Despina Blteanu, Liceul "Hercules", Bile Herculane
prof. I, gr. I Daniela Liliana Dinic, Colegiul Economic "Virgil Madgearu", ala!i

Descriere general
Denumire: sulf "rom#n$, sulf%ur "englez$, soufre "francez$, s&a'el "olandez$, sc%&efel
"german$, solfo "italian$, en(ofre "portug%ez$, azufre "spaniol$, s'a'el "el'e!ian$.
Simbol chimic: S
Numr atomic: )*
Configuraia electronic: )s
+
+s
+
+p
*
,s
+
,p
-
Mas atomic: ,+,.*/ "izotopi:
,+
0 1 2-,2,3,
,,
0 1 .,4*3,
,-
0 1 -,+23,
,*
0 1 .,.+3$
Locul n sistemul periodic: rupa a VI5a 6 ")*$ 1 grupa calcogenilor, perioada
a ,5a "element de tip 7p7, nemetal$.
Aspect: solid la temperatur o8i9nuit, culoare gal8en lm#i.
Densitate: )2*. :g;m
,
Stare natural:
0ulful elementar se gse9te <n cantit!i mari <n natur.
=n litosfer se gsesc cantit!i mari de sulf su8 form de sulfuri, mai ales de metale
tranzi!ionale, 9i de sulfa!i: pirita ">e0
+
$, calcopirita "Cu>e0
+
$, calcozina "Cu0
+
$

galena "?80$,
8lenda "@n0$, argiroz "6g
+
0$, realgar "6s
+
0
+
$, auripigment "6s
+
0
,
$, cina8ru "Hg0$, moli8denit
"Mo0$, millerit "Ai0$, sti8in "08
+
0$, co8altin "6sCo0$, mispic%el "6s>e0$, gips "Ca0B
-
C+H
+
B$,
an%idrit "Ca0B
-
$, celestin "0r0B
-
$, 8arita "Ba0B
-
$, :iserit "Mg0B
-
CH
+
B$, sarea lui lau8er
"Aa
+
0B
-
C).H
+
B$, anglezit "?80B
-
$, glau'erit "Ca0B
-
C Aa
+
0B
-
$, etc.
6pa de mare con!ine sulfa!i solu8ili "ioni sulfat "0B
-
$
5+
$ iar apele termale 9i unele ape
minerale contin sulfuri solu8ile 9i %idrogen sulfurat. Com8ina!ii ale sulfului se mai gsesc <n !i!ei,
cr8uni 9i gaze naturale.
Luna planetei Dupiter numit Io este foarte frumos colorat datorit e(isten!ei diferitelor
'ariet!i de sulf.
?e fa!a <ntunecat a Lunii, l#ng craterul 6ristarc%us, se afl un depozit de sulf.
Obinere:
B8!inerea sulfului se realizeaz prin:
a$ procedee fizice, se e(trage din minereuri sulful nati' prin urmtoarele metode:
o topirea minereului de sulf <ntr5un cuptor numit calcarone 1 procedeul
calc%eronelorE
o topirea minereului de sulf <n autocla'e cu 'apori de ap supra<nclzi!iE
o procedeul sondelor sau procedeul >rasc% care const <n topirea sulfului la
ad#ncimea unde se afl, cu 'apori de ap supra<nclzi!i 9i apoi aducerea lui la
suprafa! cu aer comprimat.
8$ ?rocedee c%imice:
o o(idarea sulfurilorE
o o8!inerea din gazele de iluminat sau de cocserie
o reducerea sulfa!ilor la sulfuri 9i apoi o(idarea acestora.
)
0ulful o8!inut se purific prin distilare 9i condensare 9i se o8!ine sulf su8 form de floare
"temperatura de condensare F punctul de topire$ sau 8astoane "temperatura de condensare G
punctul de topire$.
Alotropie i forme polimorfe:
0ulful cristalin
0u8 temperatura de topire, sulful cristalizeaz <n dou forme polimorfe: sulf rom8ic "sulf
H$ sta8il p#n la temperatura de 2/,/
.
C 9i sulful monoclinic "sulful I$ sta8il <ntre 2/,/
.
C 9i
))2,+
.
C.
0
H
J 0
I
?rin determinri crioscopice s5a sta8ilit c moleculele sulfului sunt compuse din opt atomi.
Moleculele au forma unor inele, atomii fiind aranKa!i c#te patru <n dou planuri paralele.
Listan!ele interatomice fiind +,.*6
.
, iar ung%iurile de 'alen! de )./
.
.
Molecula S

0ulful plastic sau amorf


Mopind sulful la peste )2.
.
C 9i turn#nd topitura <n ap se o8!ine sulful plastic "material
8run, translucid, elastic$. 0ulful plastic prezint elasticitate "firele de sulf plastic se pot <ntinde
p#n la lungimea de zece ori mai mare dec#t cea ini!ial$E lsate li8ere firele re'in la lungimea
ini!ial, asem#nndu5se cu elastomerii. 0ulful plastic nu este solu8il <n nici un sol'ent. Moleculele
sale sunt formate dintr5un numr foarte mare 9i nedefinit de mai multe mii de atomi 1
macromolecule 0
n
.
Sulf amorf Sulf cristalin
sulf plastic sulf monoclinic 0
I
sulf rombic 0
H
Biochimia sulfului:
=n 'ec%ime sulful se numea "t%eion 1 su8stan! di'in". 6stzi se 9tie c sulful Koac un
rol fundamental <n structura organismului 'iu. >r sulf procesele fiziologice fundamentale,
transformrile 8ioc%imice comple(e ale !esuturilor nu ar a'ea loc.
0ulful este prezent <n toate celulele corpului, are rol <n procesele de deto(ificare, este
participant direct la toate meta8olismele desf9urate <n organism c#t 9i la respira!ia celular.
0timuleaz secre!ia gastric, fa'orizeaz <nlturarea constipa!iei, cre9te secre!ia 8iliar, limiteaz
a8sor8!ia to(inelor, stimuleaz secre!ia de insulin, reduce concentra!ia de colesterol, cre9te
reacti'itatea sistemului ner'os, <m8unt!e9te aprarea antiinfec!ioas a organismului, scade
sensi8ilitatea la agen!i alergici. Men!ine tonusul pielii 9i confer strlucire prului.
0ulful este o component nelipsit a proteinelor "un om care c#ntre9te 4.:g con!ine )-.g
sulf$. Legturile de tip 050 sunt importante pentru determinarea structurii ter!iare a proteinelor.
?rincipalele componenete ale proteinelor sunt aminoacizii. 6minoacizii care con!in <n structura
lor gruparea 10H se numesc tioaminoaci!i.
Mioaminoacizi:
cisteina "C
,
H
4
B
+
A0$ 1 se gse9te <n special <n epidermE <n !esuturi se gse9te su8 form
li8er sau su8 forma unei tripeptide numit glutation.
+
o tripeptida glutation "N glutamil5cisteinil5glicin$ a fost izolat prima oar din
droKdia de 8ere. 0e gse9te <n ficat <n proportie de )4.mg3 9i <n splin )..mg3.
lutationul este un acti'ator al multor enzime pentru c interac!ioneaz contra
metalelor sau compu9ilor to(ici. E(perien!e efectuate pe 9o8olan au artat c acesta
suport doze mai mari de cianuri dac acestea sunt introduse simultan cu glutation.
6ceea9i ac!iune de atenuare o are 9i fa! de arsen 9i unele su8stan!e to(ice produse de
animale 9i plante: 'eninul de co8r, to(ina tetanic, to(ina difteric. Este un
participant acti' al sistemelor redo( din pupil reprezentnd un sistem de reglare.
Con!inutul de glutation din pupil scade cu '#rsta 9i la 8olna'ii de cataract senil.
Doac un rol important <n ac!iunea unor %ormoni ai glandei pituitare 9i a insulinei. La
dia8etici, persoanele o8eze, precum 9i la persoanele 8olna'e de gut se o8ser' o
scdre a glutationului.
cistina "C
*
H
)+
B
-
A
+
0
+
$
O+H
+ C
,
H
4
B
+
A0 J C
*
H
)+
B
-
A
+
0
+
5+H
6ceast reac!ie re'ersi8il este foarte important <n procesele redo( de la ni'el celular "<n
procesul repira!iei$ deoarece cisteina are rol de transportor de %idrogen. Cisteina e greu
solu8il 9i de aceea formeaz calculi 'ezicali sau renali. Ea se gse9te <n mare cantitate <n
scleroproteinele din ung%ii, pr 9i piele unde are rol de protec!ie a8sor8ind razele solare
ultra'iolete.
metionina "C
/
H
))
B
+
A0$ 1 a fost izolat pentru prima oar din cazein "proteina din lapte$.
0ulful elementar este relati' inofensi' pentru organismul uman dar este foarte to(ic pentru
8acterii 9i fungi. 0ulful su8 form de pul8ere irit oc%ii 9i pleoapele.
Pnele 8acterii "M%iospirillum$ 9i unele alge "Beggiatoa$ o(ideaz acidul sulf%idric "H
+
0$,
transformndu5l <n sulf, pe care <l acumuleaz <n celulele lor. 6ceast reac!ie reprezint Qiz'orul
de energie 'italQ pentru aceste microorganisme "a9a cum celelalte 'ie!uitoare o(ideaz compu9ii
organici la dio(id de car8on 9i ap$.
Pnele microorganisme anaero8e reduc sulfa!ii la acid sulf%idric. 6ceste fermenta!ii
sulfuroase au Kucat un rol important <n formarea zcmintelor de petrol.
Hidrogenul sulfurat <n concentra!ii mici fa'orizeaz meta8olismul dar <n concentra!ii mari
poate pro'oca moartea prin paralizarea respira!iei "este mai to(ic dec#t cianurile$.
B(izii de sulf 9i o(izii de azot sunt considra!i cauza ploilor acide. 6cestea pro'oac
distrugerea pdurilor pe arii <ntinse "trio(idul de sulf <n concentra!ie mare distruge clorofila din
frunze$, determin fenomene de coroziune atac#nd unele tipuri de ca8luri electrice, sl8irea
organismului uman, degradarea cldirilor 9i a statuilor, etc.
Sulful n industria alimentar:
Ptilizarea dio(idului de sulf drept conser'ant alimentar este str'ec%e. 0e folose9te <n
industria alimentar su8 form de gaz rezultat prin arderea direct a sulfului sau lic%efiat 9i
comprimat <n tu8uri de o!el. Leoarece dio(idul de sulf este to(ic 9i insta8il "se o(ideaz <n
prezen!a aerului trec#nd <n acid sulfuric$ <n industria alimentar se mai folosesc: sulfitul de sodiu
9i potasiu "Aa
+
0B
,
, R
+
0B
,
$, 8isulfitul de sodiu, potasiu 9i calciu "AaH0B
,
, RH0B
,
, Ca"H0B
,
$
+
$,
meta8isulfitul de sodiu 9i potasiu "Aa
+
0
+
B
/
, R
+
0
+
B
/
$.
Bio(idul de sulf este considerat un antiseptic deoarece ac!ioneaz asupra tuturor
microorganismelor "unele droKdii sunt mai rezistente dec#t 8acteriile lactice sau acetice
proprietate folosit la prepararea 'inurilor$.
0ulfitarea preprezint tratarea produselor cu 8io(id de sulf <n scopul men!inerii culorii 9i
aromei naturale a produselor, a reducerii pierderilor de 'itamine "<n special 'itaminele C 9i 6$ 9i a
<mpiedicrii <nnegririi legumelor tiate <n contact cu aerul <nainte 9i <n timpul uscrii.
Cu aKutorul dio(idului de sulf se poate e'ita fenomenul de mucegire al fructelor care sunt
pstrate la temperatur sczut <n stare proaspt. 0e folose9te meta8isulfitul de potasiu, R
+
0
+
B
/
,
care se introduce <n lzile cu fructe su8 form de ta8lete.
,
>olosirea dio(idului de sulf <n scopul conser'rii sucurilor, siropurilor, concentratelor 9i
pireurilor din fructe este larg rsp#ndit <n !rile cu clim cald.
=n 'inifica!ie se folose9te din ce <n ce mai mult tratamentul cu dio(id de sulf in scopul
inacti'rii florei spontane a mustului.
=n unele !ri se admite adaosul de sulfi!i <n cazul crnii, produselor de carne, pe9te, psri,
cre'ete, etc pentru stoparea degradrii datorate o(idrilor.
ntrebuinrile sulfului i compuilor lui:
Cantit!i mari de sulf 9i dio(id de sulf "o8!inut prin o(idarea sulfului sau arderea piritelor$
ser'esc la fa8ricarea acidului sulfuric.
Este reactantul principal la 'ulcanizarea caciucului "prin 'ulcanizare cauciucul <si
<m8unt!este propriet!ile: i se mre9te elasticitatea pe care 9i5o men!ine <ntre limite mult
mai mari de temperatur, de'ine mai rezistent la agen!i mecanici, la frecare, la agen!i c%imici
9i la ap, nu las gazele s treac prin el 9i do8#nde9te calit!i de 8un izolator electric$.
0ulful pul8ere sau <n suspensie coloid, este un fungicid important, mult utilizat <n
agricultur.
Lin sulf 9i cr8une se fa8ric sulfura de car8on "C0
+
$.
0ulful ser'e9te pentru sinteza multor su8stan!e organice: acceleratori de 'ulcanizare,
agen!i de flota!ie pentru minereuri, aditi'i pentru uleiuri de uns, coloran!i, medicamente, etc.
Lio(idul de sulf ser'e9te drept sol'ent selecti' <n industria petrolului, iar datorit cldurii
sale de 'aporizare mari, se folose9te <n ma9ini de produs frig.
0olu!ii apoase de dio(id de sulf 9i de 8isulfi!i ser'esc ca agen!i decoloran!i pentru fi8re
te(tileE 8isulfitul de calciu ser'e9te la fa8ricarea celulozei din lemn deoarece, la cald 9i su8
presiune, dizol' lignina 9i alte componente ale lemnului, ls#nd celuloza neatins.
Lio(idul de sulf gazos 9i <n solu!ie este un insecticid 9i un dezinfectant sla8.
0ulfura de car8on este un imporatnt sol'ent industrial. 6cesta tre8uie manipulat cu foarte
mare aten!ie deoarece este considerat o otra'. Vaporii si se pot in%ala u9or 9i este a8sor8it
foarte repede de piele. 6ceast su8stan! cauzeaz mari pro8leme sistemului ner'os central.
6cidul sulfuric "numit 9i "'itriol"$ se fa8ric <n cantit!i uria9e. 0e folose9te la fa8ricarea
<ngr9mintelor fosfatice "superfosfa!i$, <n industria petrolului "la rafinare$, la o8!inerea
alcoolilor din alc%ene, la fa8ricarea unor e(plozi'i, coloran!i, medicamente, <n industria
electrote%nic "ca electrolit pentru acumulatori$, ca agent de uscare pentru gaze "prezint
tendin! mare de a a8sor8i apa$, etc.
Tratamente balneoclimaterice cu ape termominerale care conin sulf
Lin punct de 'edere fizico 1 c%imic, apele minerale sunt solu!ii comple(e, con!in#nd un
numr mai mare sau mai mic de sruri minerale, <n concentra!ii foarte diferite.
0rurile dizol'ate <n apele minerale pro'in din splarea straturilor de roc pe care acestea
le str8at <n circula!ia lor su8teran, iar temperatura lor este condi!ionat de mai mul!i factori, cel
mai important fiind ad#ncimea la care se afl "apele de la Bile >eli(, care pro'in de la ))..m, au
o temperatur de -4
.
C, iar cele de la Bile Herculane care au o temperatur de /. 1 /-
.
C, pro'in
de la o profunzime de )-..1)/..m$.
Clasificarea apelor minerale poate fi fcut dup mai multe criterii, ca: temperatura,
compozi!ia c%imic sau concentra!ia su8stan!elor dizol'ate etc.. =n mod o8i9nuit ele sunt <mpr!ite
<n )) clase, <n func!ie de calitatea 9i cantitatea su8stan!elor pe care le cuprind: oligometalice,
car8o1gazoase, alcaline, alcalino 1 teroase 9i teroase, feruginoase, arsenicale, cloruro 1 sodice,
iodurate, sulfuroase, sulfatate, radonice "radioacti'e$.
Apele sulfuroase 6ceste ape con!in cel pu!in )mg %idrogen sulfurat H
+
0 sau deri'a!i ai
acestuia la un litru. ?ot fi simple sau mi(te "sulfuroase cloruro 1 sodice, sulfuroase car8ogazoase,
sulfuroase alcalino 1 teroase 9i sulfuroase termale$. =n contact cu aerul atmosferic apele sulfuroase
sunt insta8ile, de'in lptoase 9i <9i pierd propriet!ile farmaco 1 dinamice.
-
=n cura intern, apele sulfuroase cresc secre!ia gastric 9i motilitatea intestinului,
stimuleaz drenarea cilor 8iliare, scad glicemia 9i cresc diureza. Le aceea, ele sunt recomandate
<n constipa!ii cronice, %epatite cronice, colecistopatii cronice, dia8et, gut, into(ica!ii cronice cu
metale grele "mercur, 8ismut, plum8, zinc$.
Bile cu apele sulfuroasde sunt recomandate <n reumatismul cronic, <n afec!iuni ale
sistemului ner'os periferic, ginecopatii, %ipertensiune arterial, arterite, acrocianoz, psoriazis,
eczeme cronice, urticarie 9i altele. 6dministrate su8 form de in%ala!ii, apele sulfuroase au efect
antiseptic 9i desensi8ilizant, indicate <n 8ron9ite cronice, astm 8ron9ic, sinuzite cronice, etc.
Apele sulfatate 6ceste ape minerale con!in sulfat de sodiu sau de magneziu <n cantitate
de cel pu!in )g la litru. 6pele sulfatate sodice "ape glau8eriene$ con!in p#n la ). 1 )/g sulfat de
sodiu la litru, iar cele magneziene "amare$, p#n la /. 1 *.g sulfat de magneziu la litru. Si unele 9i
altele se folosesc numai <n cur intern, a'#nd ca efect diminuarea secre!iei 9i mortilit!ii gastrice,
9i e'acuarea intestinului prin stimularea peristaltismului, stimularea secre!iei 8iliare, cre9terea
diurezei 9i altele. Le aceea apele sulfatate sunt indicate <n constipa!ii cronice atone, %epatite
cronice, colecistopatii cronice, dia8et za%arat, gut, o8ezitate.
Ape termominerale nt!lnite la Bile "erculane
La Bile Herculane apele minerale sunt principalul factor terapeutic 9i sunt indicate <n
cura inern 9i e(tern. =n prezent, <n impreKurimile sta!iunii Bile Herculane, sunt cunoscute )*
iz'oare cu ap termomineral care au un de8it de -... m
,
<n +- ore.
=n func!ie de compozi!ia c%imic apele iz'oarelor termominerale din zona Bile Herculane
se clasific astfel:
"# i!$oare clorosodice% bicarbonate% slab sulfuroase. 6ceste iz'oare au:
5 mineralizare total de /..5+*.. mg;l "sruri predominante: clorura de sodiu, sulfat de
calciu, 8icar8onat de calciu$
5 grad mare de radioacti'itate "++ mTc;l$
5 con!inut redus de acid sulf%idric "-5/mg;l$
&# i!$oare clorosodice% bicarbonate% calcice. 6ceste iz'oare se caracterizeaz prin:
5 a8sen!a acidului sulf%idric
5 mineralizare total de *..5,/... mg;l "sruri predominante: cloruri, sulfa!i de calciu 9i
magneziu "U.mg;l$, 8icar8ona!i de calciu 9i magneziu$
'# i!$oare clorosodice% bromoiodurate% slab sulfuroase. 6ceste iz'oare au:
5 mineralizare total de +U.. mg;l "sruri predominante: cloruri de sodiu 9i potasiu
")/..mg;l$, sulfa!i de calciu 9i magneziu ")).mg;l$, 8romuri 9i ioduri ")5,mg;l$$
5 con!inut de acid sulf%idric )/5--mg;l
(# i!$oare clorosodice% bromoiodurate% sulfuroase. 6ceste iz'oare au:
5 mineralizare total de ,U4.542,U mg;l "sruri predominante: cloruri de sodiu 9i potasiu
",/..5-4U.mg;l$, sulfa!i de calciu 9i magneziu "))-5+)-mg;l$, 8romuri ")5+/mg;l$, ioduri
".,/5.,4mg;l$$
5 con!inut mare de acid sulf%idric ,.5*.mg;l
6c!iune fiziologic:
Bile sulfuroase produc o stimulare general a tuturor func!iilor organismului 9i mai ales a
func!iilor de eliminare, a'#nd <n acela9i timp o ac!iune sedati'.
6stfel, la iz'oarele sulfo5saline acti'itatea sulfului asupra sistemelor respirator, digesti' 9i
urinar a fost do'edit de5a lungul timpului. 6u ac!iune tonic prin modificarea atoniei !esuturilor
printr5o circula!ie mai 8un "se o8ser' modificri ale secre!iilor 9i e(cre!iilor pielii 9i
mucoaselor$.
Memperatura iz'oarelor termosulfuroase 'ariaz <ntre -/5*.
.
C. 6gentul terapeutic
principal al apelor minerale termosulfuroase este sulful termal.
Sulful termal, numit 9i )sulf $iu), este un sulf solu8il, dizol'at <n apele termale de mare
ad#ncime care are o mare putere de ptrundere 9i difuziune <n organism <n timpul <m8ierii. 6tfel,
/
dup o 8aie termal, concentra!ia sulfului din !esuturile organismului cre9te, <n func!ie de
concentra!ia <n sulf a apei termale, de durata imersiei 9i de temperatura 9i 'olumul apei termale.
6ceast particulariatate a apelor termale, deose8it de cea a altor ape termale sulfuroase,
prin efectul lor 8iologic 9i al ac!iunii lor intense 9i comple(e asupra organismului a adus faima
sta!iunii Bile Herculane.
Pnul dintre elementele anatomice importante 1 care asigur mi9carea 9i deplasarea
corpului 1 este cartilagiul articular care are un rol important <n 8una func!ionare a tuturor
articula!iilor. =n structura acestui !esut se <nt#lne9te <n mare cantitate sulful. Pzura precoce a
articula!iilor <ncepe la ni'elul cartilagiului articular 9i pro'oac reumatismul cronic degenerati'
sau artrozele. =n timpul <m8ierii o anumit cantitate de sulf termal acti' face s creasc cantitatea
sulfului din s#nge. 0#ngele transport o cantitate sporit de sulf la celule care au astfel capacitatea
de a59i reface cantitatea de sulf consumat <n procesele 'itale ne<ntrerupte 9i deci de a59i spori
cantitatea de glutation, care asigur regenerarea celulelor. 6stfel se e(plic efectul terapeutic
poziti' al apelor termale termosulfuroase <n ameliorarea, sta8ilizarea 9i c%iar 'indecarea unor 8oli
de uzur a organismului "artrozele, arterioscleroza, etc$.
Mecanismul prin care apele minerarale au un efect 8inefctor este foarte comple( dar
'om <ncerca s <l descriem <n c#te'a cu'inte. 0e 9tie c singurul sulf asimila8il din organism este
sulful neo(idat. ?rin cercetri <ndelungate s5a sta8ilit c o ap mineral sulfuroas este cu at#t mai
eficace cu c#t sulful neo(idat pe care <l con!ine se gse9te <n cantitate mai mare. 0ulful neo(idat
parcurge prin !esuturile organismului seria complet a fazelor 9i stadiilor de o(idare progresi'
pentru a Kuca rolul constitu!ional dinamic <n procesele 'itale de la ni'elul tuturor celulelor.
6pele minerale au 9i ac!iune antito(ic a'#nd capaciatatea de a neutraliza c%iar to(ina
tetanic 9i difteric. ?rin cationii lor 8i'alen!i sau poli'alen!i apele minerale fi(eaz 9i transform
to(inele, proteK#nd organismul <mpotri'a acestora.
?e l#ng rolul lor catalitic, meta8olic, endocrin, digesti', antialergic, etc., s5a constatat c
unele ape minerale au 9i o puternic ac!iune antimicro8ian 9i antiparazitar.
=n aceste c#te'a r#nduri speram c '5am con'ins de importan!a co'#r9itoare pe care o are
sulful <n 'ia!a noastrE putem afirma <ntr5ade'r ca sulful este "su8stan! di'in".
Bibliografie:
). Aeni!escu, C. L. 1 "C%imie general", Editura didactic 9i pedagogic", Bucure9ti, )24+.
+. Cristescu, Ilie 1 "Mr#mul lui Hercules. Herculane <ntre legend 9i ade'r", Editura Hercules,
+..).
,. 0a'el, Ifrim, Vo9ca, Ioan 1 "C%imie general", Editura Me%nic, Bucure9ti, )2U2.
-. Marinescu, Ion 1 "6daosuri <n produsele alimentare", Editura te%nic, Bucure9ti, )24+.
/. Vusu, %. Lumitru 1 "Concentrate alimentare", Editura te%nic, Bucure9ti, )2*U.
*.
4. Vernescu Mi%ail 1 "6pele minerale", Editura Me%nic, Bucure9ti )2UU
U. ?ricKan 6rtemiu 1 "6pele minerale 9i termale din Vom#nia", Bucure9ti )24+
2. Constantin Berca 1 "6pa 9i sntatea", Editura Ceres, Bucure9ti )22-.
).. CCC 1 Enciclopedia of science +.. "CL multimedia$
)). &&&. &e8elements.com
*
4