Sunteți pe pagina 1din 6

Motorul electric de curent continuu

Electricitatea fiind o forma foarte avantajoasa de energie, generatoarele si


motoarele electrice au o utilizare foarte larga - de la motoare pentru
burghie si pana la locomotive. Electricitatea exista la crearea materiei,
intrucat materia este formata din atomi, care contin particule incarcat
939r177j e electric, numite electroni si protoni. Vechii greci stiau ca frecand
o bucata de chihlimbar cu o bucata de panza, aceasta va atrage obiecte
usoare, dar nu aveau o explicatie a acestui fenomen. De fapt, frecarea
genereaza electricitate.
Materialele neincaracate electric au un numar egal de electroni, incarcati
negativ si de protoni, incarcati pozitiv, care se neutralizeza reciproc. Insa
prin frecarea a doua materiale, se produce un transfer de electroni de la
unul la altul, dezechilibrand incarcarea lor electrica. Spre exemplu, frecarea
dintre nori, care sunt generatori naturali, determina incarcarea lor cu
energie. Uneori, aerul nu mai serveste ca izolator si atunci electricitatea se
scurge pe pamant, provocand fenomenul pe care il cunoastem sub numele
de fulger.
Generatoarele de curent continuu
Daca un rotor se nvrte ntre doi poli magnetici stationari, curentul din
rotor circula ntr-o directie pe parcursul unei jumatati de rotatie si n cealalta
pe parcursul celeilalte jumatati. Pentru a produce o trecere constanta, ntr-o
singura directie a curentului dintr-un astfel de dispozitiv, este necesara
furnizarea unui mijloc prin care curentul rezultat sa aiba acelasi sens pe
parcursul ntregii rotatii. La masinile mai vechi aceasta este realizata cu
ajutorul unor placute colectoare, un inel de metal mpartit n doua, montat
pe axul rotorului. Cele doua jumatati sunt izolate si sunt bornele bobinei.
Perii fixe de metal sau carbon sunt tinute pe placutele colectoare n timp ce
acestea se rotesc, conectnd electric bobina la fire exterioare. n timp ce
rotorul se nvrte, fiecare perie intra n contact alternativ cu placutele
colectoare, schimbndu-si pozitia n momentul cnd curentul din bobina si
schimba sensul. Astfel circuitul exterior la care generatorul este conectat
este alimentat cu un curent continuu. Generatoarele de curent continuu
sunt de obicei folosite la tensiuni mici pentru a evita scnteile dintre perii si
placute care rezulta la tensiuni mari. Cel mai mare potential obtinut n
general de astfel de generatoare este de 1500 de volti. n unele masini mai
noi aceasta inversare se face folosind dispozitive electronice de mare
putere, cum ar fi de exemplu diode redresoare.
Generatoarele moderne folosesc rotoare cilindrice care, de obicei sunt
constituite dintr-un numar mare de bobinaje asezate longitudinal n lacasuri
speciale si conectate la placute colectoare. ntr-un bobinaj n care este un
numar mic de lacasuri, curentul produs va creste si scadea n functie de
partea de cmp magnetic prin care rotorul trece. Un bobinaj compus din
mai multe segmente si un rotor circular conecteaza n permanenta circuitul
aproape constant deoarece ntotdeauna un bobinaj longitudinal se
deplaseaza printr-o suprafata cu un cmp magnetic intens. Cmpurile de la
generatoarele moderne sunt de obicei din patru sau mai multi poli, pentru a
creste marimea si puterea cmpului magnetic. Cteodata poli mai mici sunt
adaugati pentru a compensa distorsiunile din fluxul magnetic cauzat de
efectul magnetic al rotorului.
Motoarele cu curent continuu
n general, sunt similare n constructie cu generatoarele de curent continuu. Ele pot, de fapt sa
fie descrise ca generatoare care "functioneaza invers". Cnd curentul trece prin rotorul unui
motor, este generat un cmp magnetic care genereaza o forta electromagnetica, si ca rezultat
rotorul se roteste. Actiunea periilor colectoare si a placutelor colectoare este exact aceiasi ca la
generator. Rotatia rotorului induce un voltaj n bobinajul rotorului. Acest voltaj indus are sens
opus voltajului exterior aplicat rotorului. n timp ce motorul se roteste mai rapid, voltajul rezultat
este aproape egal cu cel indus. Curentul este mic, si viteza motorului va ramne constanta att
timp ct asupra motorului nu actioneaza nici o sarcina, sau motorul nu efectueaza alt lucru
mecanic dect cel efectuat pentru nvrtirea rotorului. Cnd asupra rotorului se aplica o sarcina,
voltajul va fi redus si un curent mai mare va putea sa treaca prin rotor. Astfel, motorul este
capabil sa primeasca mai mult curent de la sursa care l alimenteaza, si astfel sa efectueze mai
mult lucru mecanic.
Deoarece viteza rotatiei controleaza trecerea curentului prin rotor, mecanisme speciale trebuie
folosite pentru pornirea motoarelor cu curent continuu. Cnd rotorul se afla n repaus, el, efectiv,
nu are nici o rezistenta, si daca voltajul normal este aplicat, va trece un curent mare, ceea ce ar
putea avaria periile colectoare sau motorul. Mijloacele obisnuite pentru prevenirea acestor
accidente este folosirea n serie a unei rezistente, la nceput, mpreuna cu rotorul, pentru a
limita curentul pna cnd motorul ncepe sa dezvolte un curent suficient. Pe parcurs ce motorul
prinde viteza, rezistenta este redusa treptat, fie manual ori automat.Viteza cu care un motor cu
curent continuu functioneaza, depinde de puterea cmpului magnetic care actioneaza asupra
rotorului, ct si de curentul rotorului. Cu ct este mai puternic cmpul magnetic, cu att este mai
mica rata rotatiei necesare sa creeze un curent secundar necesar pentru a contracara curentul
aplicat. Din acest motiv viteza motoarelor cu curent continuu poate fi controlata prin variatia
cmpului curentului.
Motoare cu curent alternativ
Curen tul alternativ isi schimba de regula directia de 50 sau 60 de ori pe secunda . Unele
motoare care functioneaza cu curent alternativ au un rotor alimentat cu curent prin intermediul
unui cumutator , la fel ca si in cazul motoarelor cu curent continuu . Insa la majoritatea
motoarelor cu curent alternativ , rotorul nu este conectat,motorul functionand in acest caz pe
baza unui principiu numit inductie . Curentul alternativ care circula prin fluxurile statorului
producun camp magnetic , ca si cel produs de rotirea unui magnet permanent . Acest camp
mobil produce un camp in fluxurile rotorului,magnetizandu-l . Astfel , el se roteste , din cauza
respingerii polilor sai de actre campul magnetic care il inconjoara .Rotorul poate fi prelucrat din
bare de cupru sau de aluminiu , conectate la capete la doua inele metalice . Ansamblul rotorului
seamana cu o cusca , motiv pentru care acestui tip de motor i se mai spune si motor-cusca de
veverita.
Motorul electric. Definitie. Randament. Caracteristica mecanica.
Masina electrica poate fi definita ca fiind o masina, in general rotativa, care converteste puterea
electrica in putere mecanica sau invers.Ea poate functiona in regim de motor, de generator sau
de frana electrica.In regim de motor masina primeste putere electrica si furnizeaza, la arbore,
putere mecanica.
Generatorul realizeaza conversia inversa, din putere mecanica in putere electrica.
Frana electrica este acel regim de functionare in care masina primeste atat putere electrica cat
si putere mecanica, pe care le transforma, in cea mai mare parte, in caldura, furnizand la arbore
un cuplu opus miscarii.In cele ce urmeaza se vor face referiri la cazul motoarelor electrice.
Aceatea pot fi grupate in urmatoarele categorii:
- motoare de curent continuu;
- motoare de curent alternativ.
Cele de curent alternativ, la randul lor, se clasifica in :
- asincrone ;
- sincrone.
Procesul de conversie al energiei este insotit de aparitia unor pierderi,
p
, in interiorul motorului.
In functie de acestea se defineste randamentul,,'' :


unde,,P
1
'' este puterea electrica primita de motor iar,,P
2
'' puterea mecanica transferata
transmisiei in figura de mai jos:

Semnificatiile puterilor P
1
si P
2
.
In principal, intr-un motor electric pot aparea urmatoarele categorii de pierderi:
- pierderi in infasurari ;
- pierderi in miezul feromagnetic (datorate fenomenului de histerezis si curentilor turbinari) ;
- pierderi mecanice si de ventilatie (datorate frecarilor partilor in miscare cu aerul,
frecarilor din lagare etc.).

Motorul de curent continuu a fost inventat n 1873 de Znobe Gramme prin
conectarea unui generator de curent continuu la un generator asemntor. Astfel, a
putut observa c maina se rotete, realiznd conversia energiei electrice absorbite de
la generator. Astfel el a constatat, c generatorul "iniial" era de fapt o main electric
reversibil, care putea lucra ca un convertizor de energie bidirecional.
Motorul de curent continuu are pe stator polii magnetici i bobinele polare concentrate
care creeaz cmpul magnetic de excitaie. Pe axul motorului este situat un colector ce
schimb sensul curentului prin nfurarea rotoric astfel nct cmpul magnetic de
excitaie s exercite n permanen o for fa de rotor.
n funcie de modul de conectare a nfurrii de excitaie motoarele de curent continuu
pot fi clasificate n:
motor cu excitaie independent - unde nfurarea statoric i nfurarea rotoric
sunt conectate la dou surse separate de tensiune
motor cu excitaie paralel - unde nfurarea statoric i nfurarea rotoric sunt
legate n paralel la aceai surs de tensiune
motor cu excitaie serie - unde nfurarea statoric i nfurarea rotoric sunt
legate n serie
motor cu excitaie mixt - unde nfurarea statoric este divizat n dou nfurri,
una conectat n paralel i una conectat n serie.
nfurarea rotoric parcurs de curent va avea una sau mai multe perechi de poli
magnetici echivaleni. Rotorul se deplaseaz n cmpul magnetic de excitaie pn
cnd polii rotorici se aliniaz n dreptul polilor statorici opui. n acelai moment,
colectorul schimb sensul curenilor rotorici astfel nct polaritatea rotorului se
inverseaz i rotorul va continua deplasarea pn la urmtoarea aliniere a polilor
magnetici.
Pentru acionri electrice de puteri mici i medii, sau pentru acionri ce nu necesit
cmp magnetic de excitaie variabil, n locul nfurrilor statorice se folosesc magnei
permaneni.
Turaia motorului este proporional cu tensiunea aplicat nfurrii rotorice i invers
proporional cu cmpul magnetic de excitaie. Turaia se regleaz prin varierea
tensiunii aplicat motorului pn la valoarea nominal a tensiunii, iar turaii mai mari se
obin prin slbirea cmpului de excitaie. Ambele metode vizeaz o tensiune variabil
ce poate fi obinut folosind un generator de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin
nserierea unor rezistoare n circuit sau cu ajutorul electronicii de putere
(redresoare comandate,choppere).


Motor universal folosit la rniele de cafea
Cuplul dezvoltat de motor este direct proporional cu curentul electric prin rotor i cu
cmpul magnetic de excitaie. Reglarea turaiei prin slbire de cmp se face, aadar, cu
diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie acelai curent strbate
nfurarea de excitaie i nfurarea rotoric. Din aceast consideraie se pot deduce
dou caracteristici ale motoarelor serie: pentru ncrcri reduse ale motorului, cuplul
acestuia depinde de ptratul curentului electric absorbit; motorul nu trebuie lsat s
funcioneze n gol pentru c n acest caz valoarea intensitii curentului electric absorbit
este foarte redus i implicit cmpul de excitaie este redus, ceea ce duce la ambalarea
mainii pn la autodistrugere. Motoarele de curent continuu cu excitaie serie se
folosesc n traciunea electric urban i feroviar (tramvaie, locomotive).
Schimbarea sensului de rotaie se face fie prin schimbarea polaritii tensiunii de
alimentare, fie prin schimbarea sensului cmpului magnetic de excitaie. La motorul
serie, prin schimbarea polaritii tensiunii de alimentare se realizeaz schimbarea
sensului ambelor mrimi i sensul de rotaie rmne neschimbat. Aadar, motorul serie
poate fi folosit i la tensiune alternativ, unde polaritatea tensiunii se inverseaz o dat
n decursul unei perioade. Un astfel de motor se numete motor universal i se
folosete n aplicaii casnice de puteri mici i viteze mari de rotaie (aspirator, mixer).