IOAN SLAVICI

VIATA
Ioan Slavici s-a nascut in 18 ianuarie 1848, in iria , comitatul Arad.El a ost un scriitor,
!urnalist i "eda#o# rom$n si mem%ru cores"ondent &din 188'( al Academiei )om$ne.
*rovenind dintr-o amilie de +rani ardeleni remarca%ila o"er+ literar+ a lui Ioan Slavici
este inluen at+ de via a satului ardelean. Scriitorul, de i nu a ost un om de o vast+
cultur+,a ost considerat de criticul ,eor#e C+linescu, un instrument de o%serva ie
e-celent al mediului rural,oerind .n nuvelele sale "o"orale i .n studiile sale o resc+ a
moravurilor, a com"ortamentului oamenilor .n unc ie de statiicarea lor social+, .n cele
mai mici detalii ale inutei, .m%r+c+min ii, vor%irii i #esturilor.
A devenit scriitor .ndrumat de /i0ai Eminescu, iar la .ndemnul acestuia, de%utea1+ cu
comedia 2ata de %ir+u .n anul 1831.*rintre cele mai im"ortante scrieri literare ale lui Ioan
Slavici se num+r+ romanul /ara, nuvelele /oara cu noroc i *+dureanca, iar memoriile
sale "u%licate .n volumul Amintiri, a"+rut .n anul 14'4, au o im"ortan + deose%it+ "entru
istoria literaturii rom$ne.
)edactor la Tim"ul .n 5ucure ti i, mai a"oi, ondator al Tri%unei din Si%iu a ost un
!urnalist controversat, iar .n urma articolelor sale a ost .nc0is de cinci ori, at$t .n Austro-
6n#aria, c$t i .n )om$nia. Aceast+ e-"erien + a ost relectat+ de Slavici .n lucrarea
memorialistic+ intitulat+ 7nc0isorile mele, "u%licat+ .n 14'1. Istoricul Lucian 5oia a
constatat cu reerire la Slavici c+ dac+ la scriitori "recum )e%reanu sau Sadoveanu se
constat+ un u or deicit de caracter, neca1urile lui Slavici se tra#, s-ar "utea s"une, dintr-
un sur"lus de caracter.8
5io#raia
2amilia i co"il+ria
*rimele urme ale numelui Slavici .n 1ona iriei, a"ar .n recens+mintele din 1349 i 1343,
c$nd un Slavit Ar1inte i un Slavit: S1av sunt .nscri i dre"t io%a#i cu statut de
0os"ites&oas"e i(, iar du"+ 133; Slavicii erau nu mai "u in de a"te amilii.
Cu certitudine se cunoa te c+ %unicul "oetului, "e latura "atern+, a ost Ilie Slavici,
n+scut .n 138' i decedat .n 18'4, iar din c+s+toria acestuia cu /aria, n+scut+ .n 138<, au
re1ultat a"te co"ii, "rintre care i tat+l "oetului, Sava Slavici, n+scut .n 1818. Sava
r+m$ne oran la o v$rst+ ra#ed+ i este .niat de /i0ai 2ercu, =tata %+tr$n8, cum avea s+
a"ar+ .n amintirile de mai t$r1iu ale scriitorului, care era un runta .n sat i usese
=c+tan+ .m"+r+teasc+8 .m"otriva lui Na"oleon 5ona"arte. =Tata %+tr$n8 avea cuno tiin +
de carte, deoarece rostea la %iseric+, .n tim"ul slu!%ei, Cre1ul i Tat+l nostru, iar scriitorul
i-l aminte te "+str$nd cu sin enie "ortul din tinere ele sale> "+r lun# .m"letit .n coad+
i "rins .n "ie"t+n de %a#a, "+l+rie .nalt+ cu %orduri late, #0eroc de "ostav m+sliniu cu
"ul"ane "$n+ la #enunc0i, %+ lun# cu m$nerul de ar#int i "antoi cu cataram+
mare,adic+ se .m%r+ca conorm cu moda .nce"utului de secol de la ora .
Sava Slavici a ost maistor co!ocar, cu co!oc+rie "ro"rie, de i .n re#istre, insista a i trecut
econom, adic+ a#ricultor, deoarece de inea c$teva iu#+re de "+m$nt, o vie i dou+
"a#0ini de $nea +.
Sava se c+s+tore te .n 184' cu Elena 5orlea, care "rovenea dintr-o amilie vec0e i
numeroas+ .ntins+ .n mai multe sate din 1on+,iar din c+s+toria lor au re1ultat cinci co"ii,
dintre care au su"ravie uit doar scriitorul i sora sa mai mare, /aria, care avea s+ devin+
mama scriitorului Ioan )ussu- irianu .
?in amilia mamei, crescuse Si#ismund 5orlea, 1iarist, om "olitic, de"utat .n dieta
6n#ariei, care va i un e-em"lu .n ormarea ulterioar+ a lui Slavici.
?e i, trei ra i naturali au murit "rematur, co"il+re te .ntr-o cas+ "lin+ de co"ii, deoarece
"+rin ii s+i, cu o stare material+ %un+, mai cre teau ase orani ai rudelor. Slavici a ost
un co"il, de i cu un as"ect irav, neast$m"+rat, astel s"+r#ea erestrele vecinilor, intea
cu "ietre cui%urile r$ndunelelor, a $ a c$inii "e la #arduri, "+str$nd cicatrici ad$nci al
mu c+turilor "e cor", .nc+leca +r+ a caii altora de la "+ une, iind uneori dus acas+
accidentat .n ultimul 0al du"+ ce era tr$ntit la "+m$nt de ace tia. Asemeni lui Crean#+
ura din "oamele vecinilor, de i nu ducea li"s+ de ele acas+, i .i "l+cea s+ .noate unde
era a"a mai "rime!dioas+. ?is"+rea, +r+ veste, asemeni lui Eminescu, 1ile .ntre#i de
acas+ "e la rude sau "etrecea no" i .ntre#i la oc, ascult$nd "ovestiri, cu %+ie ii ie i i cu
vitele la "+ une. Cu toate acestea, tat+l s+u era inca"a%il s+-l "ede"seasc+, deoarece .l
iu%ea mult, iind sin#urul s+u urma .n linie %+r%+teasc+. 7n sc0im%, mama sa, nu
aveasl+%iciune "entru el i-l inea din scurt, educ$ndu-l s+ ie om .ntre oameni i s+-i
res"ecte "e ceilal i.
=Tata %+tr$n8 . i dorea ca Slavici s+ devin+ un c+rturar de runte i .i citea seara "ove ti,
iar mai t$r1iu l-a .ndemnat s+ citeasc+ A"ostolul i c+r i "o"ulare, "recum Ale-andria sau
Iso"ia. Co"ilul Slavici, ascinat iind de "ove tile, inuta i trecutul %unicului, .i asculta
.ndemnurile, mai ales c+ acesta .i era i tovar+ de !oac+, cio"lindu-i c+rucioare i .i
+cea 1mee i %ice.
=Avusem o co"il+rie, care acum, la v$rsta la care mi-a ost dat s+ a!un#, du"+
de1am+#irile, "rin care am trecut, i-n .m"re!ur+rile .n care-mi "etrec via a, mi se "are
.ns"+im$nt+tor de ericit+.
Eram, al+turea cu o sor+ mai mare, sin#urul %+iat la "+rin i, oameni cu stare, runta i
tiu i de %ine .n lumea lor i le#a i ie "rin .nrudire, ie "rin "rietenie, cum se 1ice, cu
toat+ lumea. Ori i unde m+ duceam, dedeam "este o m+tu +, colo "este o veri oar+, iar
.n alt+ "arte o in+ ori "este o "rieten+ a casei i eram .nt$m"inat cu dra#oste i "urtat
oarecum .n "alme.8
*rimele trei clase "rimare le urmea1+ la iria, .ntre 18@4 i 18@8, iar coala "rimar+ o
termin+ la Arad, du"+ ce re"et+ clasa a "atra. 7nva + lim%a ma#0iar+ !uc$ndu-se cu co"iii
i lim%a #erman+ de la un .nv+ +tor catolic. 7ntre 189; i 1894 urmea1+ "rimele cinci
clase la liceul ma#0iar, cu mari eorturi, .nt$m"in$nd diicult+ ile .nv+ +turii .ntr-o lim%+
str+in+.
7n aceast+ "erioad+, a studiilor la Arad, devine mem%ru al Societ+ ii de lectur+ a elevilor
rom$ni,coordonat+ de /ircea V. St+nescu i a ost martorul "rimirii s+r%+tore ti a lui
Andrei a#una , des"re care s"unea mai t$r1iu>
=Atunci i numai atunci l-am v+1ut "e omul care a avut cea mai 0ot+r$toare .nr$urire a
vie ii mele.8
7n anul 189@ se transer+ la liceul #erman al c+lu#+rilor minori i din Timi oara , unde
.nce"e s+ simt+ diicult+ ile vie ii, deoarece tat+l s+u s+r+cise .ncerc$nd s+ ac+ ne#o cu
cai, care au ost nimici i de o molim+, iar "arte a averi a ost dat+ 1estre surorii sale,
/aria.Astel, "entru a urma clasele a VI-a i a VII-a se an#a!ea1+ ca "rece"tor al eti elor
unui #erman, "ro"rietar de restaurant .n Timi oara, care-i oer+ cas+ i mas+. 7n anul
1899 "artici"+ la o ser%are cu c$ntece i recit+ri, or#ani1at+ de irianul ,eor#iu
Cr+ciunescu, "roesor de lim%a rom$n+, i recit+ "oe1ia )+sunet a lui Andrei /ure anu .
Studiile i "rietenia cu Eminescu
)+mas +r+ mi!loace materiale se .ntoarce la iria i se .nscrie, elev "articular, la liceul
ma#0iar din Arad .n anul colar 1893 - 1898. *entru a se sus ine inanciar, .l meditea1+
"e %+iatul #roi ei Aoni#se##, care a r+mas re"etent .n clasa a IV-a. Astel ia contact cu
via a aristocra iei transilv+nene>
=Am tr+it tim" de un an .n mi!locul unor oameni care toate serile se-ntre%au cum au s+- i
"etreac+ 1iua de m$ine. Ie eam c$nd c+lare, c$nd .n tr+sur+ la "lim%are, +ceam din c$nd
.n c$nd e-cursiuni mai lun#i, !ucam c+r i ori la %iliard, ie eam - du"+ se1on - la
v$n+toare, luam "arte la mese mari i la serate dansante.8
Trece cu %ine e-amenul clasei a VIII-a, dar nu se .nscrie .n tim" la e-amenul de
maturitate. Astel, se .nscrie "entru e-amen la Satu /are, cu a!utorul unui "rieten de
amilie. ?e la Satu /are se .ntoarce "e !os, iar tim" de ase s+"t+m$ni c+l+tore te "rin
5aia S"rie, ?e!, ,0erla, Clu!, Turda, A%rud.
7n anul 1894 se .nscrie la 2acultatea de dre"t de la *esta, .m"otriva voin ei "+rin ilor,
care au dorit s+ se an#a!e1e scrietor la vreun notar "entru a i a"roa"e de ei. Aici,
.nt$m"in+ #reut+ i de ordin inanciar nereu ind s+ #+seasc+ un mod de a se .ntre ine,
astel este nevoit s+ acce"te invita ia desc0is+ a cole#ului s+u ,0eor#0e er% de a lua
masa .n casa tat+lui acestuia, care era ma#istrat, iar .n casa acestuia a luat contact cu
"ro%lemele "oliticii na ionale ale rom$nilor. Studen ia la *esta este, .ns+, de scurt+
durat+, "erioada de "atru luni a "etrecut-o mai mult "rin caenele, deoarece "roesorii de
la 6niversitate, de ori#ine #erman+, care vor%eau "rost ma#0iara nu i-au ins"irat
.ncredere. ?u"+ ce cade %olnav "e strad+ i este tratat, .n urma interven iei unei
s"+l+torese a s"italului, se .ntoarce acas+.
Acas+, ascult+ saturile mamei i se an#a!ea1+, "este var+, scrietor la notarul din
Coml+u. 7n aceast+ "erioad+ e-"erimentea1+ o serie de "ove ti din via a satului
rom$nesc care vor i mai t$r1iu trans"use .n "ro1+>
= coli a a-1ise mari, la Cuml+u ce-i dre"t, nu erau, dar eu tot am .nv+ at acolo
neasem+nat mai multe dec$t la 6niversitatea din *esta, c+ci tr+iam .n cea mai str$ns+
le#+tur+ cu lumea cea mai adev+rat+ i vedeam .n iecare 1i lucruri care m+ a!utau s+
cunosc oamenii i .m"re!ur+rile .n adev+rata lor iin +.8
?e i nu avea de #$nd s+- i mai continue studiile, .n toamna anului 1894, cu oca1ia
recrut+rii .n armata im"erial+, "roit+ de calitatea sa de student i de-o cerere "e care o
+cuse .nainte s+ "lece din 5uda"esta de a i transerat la 6niversitatea din Viena i
solicit+, conorm "revederilor le#ale, s+ ac+ armata ca voluntar cu termen redus la Viena
i se .nscrie la 2acultatea de ?re"t.Aici, a!uns, .m%r+cat i .ntre inut "e c0eltuiala
.m"+ratului, urma cursurile la universitate .n tim"ul dimine ii i +cea e-erci ii militare
du"+-mas+, iar deoarece ca1arma se ala la o"t Bilometri de"+rtare de universitate a ost
transerat la o ca1arm+ alat+ la a treia cas+ de universitate, "rin interven ia c+"itanului
s+u care era om %un ca to i oamenii. La 6niversitatea din Viena i-a avut "roesori "rintre
al ii "e )o%ert von Cimmermann la "si0olo#ie, )udol von D0erin# la dre"t roman,
Loren1 von Stein la economie i urmea1+ cursul de anatomie descri"tiv+ al lui Dose
E:rtl.
F'<G
La Viena, unde a tr+it "rimele luni .ntr-un el de %e ie suleteasc+, Slavici s-a declarat
interesat de = tiin ele "olitice8, astel "artici"+ la adun+rile =Societ+ ii literaro-
tiin iic+8 i ale =Societ+ ii literarie-sociale )om$nia8, unde se discutau, "rintre altele,
dierite su%iecte "olitice ale 1ilei. 7n "rim+vara lui 183; .ntr-una dintre edin ele
=Societ+ ii literarie-sociale )om$nia8, Slavici, cite te un reerat ?es"re li%ertatea omului
ca individ i mem%ru al societ+ ii.
F'4G
*e Eminescu, care era student la ilosoie, l-a o%servat la cursul de economie na ional+ a
lui Loren1 Stein i a cre1ut c+ este un al%ane1 sau "ersan, dar a ost ericit s+ ale c+ este
rom$n de-al s+u du"+ ce i-a ost introdus de c+tre medicinistul Ioan Eosanu.
F'@G
Eminescu,
care lucra la acea vreme la traducere o"erei lui Aant va avea o inluen + marcant+ .n
de1voltarea viitorului scriitor, recomand$ndu-i acestuia s+ nu- i "iard+ vremea cu Aant,
S"ino11asau 2ic0te> Tu, - .mi s"use el .ntr-una din 1ile - s+ nu- i "ier1i tim"ul cu ace tia.
S+ .nce"i cu Sc0o"en0auer, s+ treci la Conuciu i la 5udd0a, s+ mai cite ti .n urm+ i
ceva din dialoa#ele lui *laton i tii destul. 6rm$nd satul lui Eminescu, .nce"e s+
citeasc+ literatura rom$nilor din *rinci"ate leuindu- i, astel, literar irineasca lui
e-"resiv+, dar %utuc+noas+.
?u"+ modelul societ+ ii italiene, ondat+ .n 18<; de /a11ini, ,iovane Italia i a
societ+ ii #ermanilor ?as !un#e ?eutsc0land, .n anul 18<4, visul lui Eminescu era s+
uneasc+ cele dou+ societ+ i studen e ti rom$ne ti .ntr-una sin#ur+, iar aici .l va a!uta
s"iritul "ra#matic i tactul "olitic al lui Slavici, .niin $nd .n anul 1831, )om$nia Dun+.
Slavici a ost ales "re edintele noii societ+ i, iar la "rima maniestare "olitic+ a societ+ ii
a ost unul dintre oratori.In "aralel cu .niin area societ+ ii )om$nia Dun+, au or#ani1at
Ser%area de la *utna de la 1@ au#ust 1831 a studen imii rom$ne din Austro-6n#aria i
din str+in+tate.
7n anul 1831 a de%utat .n Convor%iri literare cu comedia 2ata de %ir+u.
La inalul anului 1834 s-a sta%ilit la 5ucure ti, unde a ost secretar al Comisiei Colec iei
Eurmu1ac0i, "roesor, a"oi redactor la Tim"ul. 7m"reun+ cu I. L. Cara#iale i ,eor#e
Co %uc a editat revista Vatra. *remiul Academiei )om$ne &14;<(.
O%osit i "ersecutat, .n 14'@, Slavici se reu#ia1+ la iica sa care tr+ia la *anciu,
aduc$ndu-i aminte de iria lui natal+.
La 13 au#ust 14'@ s-a stins din via +. A ost .nmorm$ntat la sc0itul de la 5ra1i.
O*E)A
Ioan Slavici s-a nascut la 18 ianuarie 1848 in comuna Siria de lan#a Arad. 6rmea1a
scoala "rimara in Siria, liceul la Arad si Timisoara, iar studiile universitare de dre"t si
stiinte la 5uda"esta si Viena. La Viena este "resedintele Societatii Studentilor )omani H
)omania Duna H. il cunoaste "e Eminescu si intalnirea lor se transorma intr-o "rietenie "e
viata.
?e%utea1a in 1831 cu o comedie, H2ata de %irauH, "u%licata in revista H Convor%iri
literare H, dar vocatia lui e de "ro1ator si se va concreti1a in 1881 cu volumul H Novele
din "o"or H, moment de seama in evolutia "ro1ei romanesti.
intre tim", "o"oseste la Iasi "entru scurta vreme & 1834 (, a"oi vine la 5ucuresti, unde
este secretar al unei comisii de documente istorice & colectia Eurmu1ac0i (, "roesor la
Liceul H /atei
5asara% H si redactor la H Tim"ul H & cole# de redactie cu Eminescu si Cara#iale intre
1833-1881 (. in 188' e ales mem%ru cores"ondent al Academiei, sectia istorica.
in 1884 se sta%ileste la Si%iu. intemeia1a 1iarul H Tri%una H, iind un !urnalist de rara
ecunditate. Aici indruma "rimii "asi in literatura si inlesneste de%utul "oetului ,eor#e
Cos%uc. ?in 184; revine in 5ucuresti. Lucrea1a in invatamant, editea1a 1iare si reviste
& H Vatra H, im"reuna cu Cara#iale si Cos%uc (, "u%lica volume de nuvele si romane,
"recum si volume cu caracater memorialistic.
/oare la 13 au#ust 14'@ in casa iicei sale, Lavinia, din Crucea de Dos, *anciu. E
inmormantat la sc0itul 5ra1i din *anciu.
II. *ortretul scriitorului
Ase1at alaturi de Eminescu, Crean#a, Cara#iale, scriitori cu stil ascinant, mari creatori
de lim%a, Ioan Slavici, cu lim%a!ul lui so%ru, meticulos, "oate sa "ara un autor din alta
clasa valorica. in realitate el este un intemeietor ca si ceilalti trei, "rin o"era lui
"atrun1and in literatura romana ilonul "o"ular al "ovestirii si universul satului romanesc
transilvanean. El a creat in e"ica romaneasca nuvela si romanul de ti" realist si, mai ales,
a adus anali1a "si0olo#ica a suletului individual, dar si colectiv, element deinitoriu al
"ro1ei moderne.
Creator de "ersona!e memora%ile si constructor e"ic, o%servator ascutit si moralist cu
vocatie de "eda#o#, Ioan Slavici este cel dintai mare scriitor "e care Transilvania ii daruie
literaturii romane la sarsitul secolului al III-lea. Cu Ion Crean#a, din /oldova si cu I.
L. Cara#iale, din /untenia, alaturi, se alcatuieste un adevarat triun#0i sim%olic al
s"iritualitatii romanesti, in mi!locul caruia se inalta ca o coloana a ininitului - sim%olul
lui Eminescu.
III. *ro1a lui I. Slavici
*rintre marii clasici, dintre care iecare re"re1inta su"erioara inlorire a unui #en sau a
unei s"ecii in literatura romana & /. Eminescu iind "rin e-celenta "oetul, I.L.Cara#iale-
dramatur#ul si I.Crean#a-"ovestitorul (, I. Slavici este cunoscut indeose%i ca nuvelist de
e-ce"tie. *rin o"ere ca H /oara cu Noroc H, H *adureanca H, H *o"a Tanda H ori
H 5udulea Taic0ii H, scriitorul se airma in calitate de creator al unei lumi animate de mari
ener#ii, de "atimi "uternice si de dramatice "ro%leme morale in cadrul, sc0itat cu mana de
maestru, al satului si tar#ului transilvanean, cu vec0ile lor le#i nescrise, "astrate si
transmise de o"inia "u%lica & H #ura satului H (, ori al intinsei cam"ii de vest, unde le#ea o
aceau oamenii "uternici si li"siti de scru"ule, "recum Lica Samadaul.
Valoarea nuvelisticii a "us mult tim" in um%ra im"ortanta o"erei de romancier a lui I.
Slavici, care "rin H /ara H reali1ea1a H 6n "as mare in istoria #enuluiH, du"a a"recierea
lui ,. Calinescu.