CURSUL NR 1 BPP

I.1. SCURT ISTORIC; EVOLUTIA PODURILOR

Primele poduri, au aprut inca din timpurile preistorice din necesitatea trecerii peste unele
obstacole naturale aflate pe traseele de vanatoare sau de migratie i ele au evoluat in timp de la
alcatuirile cele mai simple (trunchiuri de copaci asezate peste obstacol) pn la solutiile actuale
complexe realizate din beton, din oel sau din combinaii ale celor dou materiale..
. raversarea apelor i a altor obstacole se fcea la inceput pe trunchiuri de copaci asezate
peste obstacole, pe poduri simple din lemn (!ig. ".") si chiar pe poduri suspendate din liane
impletite (!ig. ".#).
Fig.1.1 Pod din trunchiuri de r!ori Fig. 1." Pod din #ine
$nele poduri s%au format natural prin erodarea selectiva a unor roci iar un exemplu este
podul rutier numit &Podul lui 'umnezeu( din localitatea Ponoarele, )udeul *or) (!ig. ".+).
Fig. 1.$ Podu# #ui Du%ne&eu din #oc#itte Ponore#e' (ud. )or(
"
'atele privinnd existenta sau constructia unor poduri in antichitate se refera la Egipt si
Mesopotamia, state cu organizare statala sclavagista de tip militar unde campaniile militare au
impus constructia de drumuri si de poduri. ,erodot mentioneaza executia unui pod de lemn peste
un brat ala -ilului in .gipt pe vremea lui -./.0 (in anul ++11 inainte de 2ristos) si a unui pod
peste .ufrat in /esopotamia la 3ab4lon pe timpul lui -abucodonosor al 55%lea (in anul 611
inainte de 2ristos). Podul peste .ufrat avea o lungime totala de +11 m si era executat pe uscat
prin devierea apelor intr%un lac de acumulare care avea o lungime de cca 71 8m. Pilele erau de
dimensiuni mari in plan (9.1 x#".1 m), erau executate din zidarie de caramida arsa cu rosturi
realizate cu bitum. 0uprastructura podului era alcatuita din trunchiuri din bambus. :a trecerea
unor ape mari persii mai foloseau in expeditiile militare si podurile plutitoare pe vase
(suprastructura podului rezema pe vase plutitoare fixate in pozitie. 5n paralel s%a dezvoltat si
tehnica de acoperire a golurilor la zidariile de piatra sau de caramida, cu mentinerea rosturilor
orizontale ale zidariei si care prezinta forme specifice;
% triunghiulara (la egipteni, !ig 5.<, a)=
% ogivala (la persi, !ig 5.<, b)=
% dreptunghiulara (la greci, !ig 5.<, c)=
a) b) c)
Fig. 1.* Aco+erire go#uri#or # &idri de +itr ,u cr%id
#
3olta propriu%zisa, cu rosturile moloanelor de piatra perpendiculare pe axa boltii a aparut
mai tarziu (inceputul secolul >55, inainte de 2ristos) la etruci, care a locuit in actuala regiune
oscana din 5talia).
/ostenind arta si tehnica boltilor de la etruci romanii au devenit mai tarziu cei mai mari
constructori de poduri din antichitate. Podurile remarcabile (unele aflate si azi ?n exploatare) au
fost construite ?n perioada 5mperiului @oman. @omanii au rmas ?n istoria podurilor att prin
construcia unor poduri apeduct de lungimi mari, pentru alimentarea cu ap dar i prin lucrrile
de poduri care sa faciliteze deplasarea armatelor. 0tructura de rezisten a acestora era realizat
?n special sub form de boli din piatr sau sau arce din lemn.
$nul din podurile remarcabile construite de romani a fost i podul peste 'unre de la
'robeta urnu 0everin, realizat sub conducerea vestitului arhitect Apollodor din 'amasc ?ntre
anii "1<%"1B e.n. pentru a permite armatelor romane traversarea 'unrii. 5n !ig. ".B este
prezentat plansa de reconstituire a capetelor podului realizat de inginerul francez 'upperex in
anul "911. Podul avea suprastructura realizat din arce concentrice din lemn de ste)ar pe care
rezema calea din dulapi din lemn. :ungimea total a podului a fost de aproximativ "1C" m, fiind
acoperit cu #" de deschideri de cca ++.++ m fiecare. Pilele din albie erau masive i au fost
executate din zidrie de piatr legat cu var hidraulic, erau fundate pe piloti din lemn de ste)ar iar
constructiile ?n bolt de pe mal erau din zidarie de crmid cu rosturi legate cu var hidraulic.
/acheta podului realizata de 'upperex se gaseste la /uzeul din 'robeta r. 0everin.
Fig. 1.- Podu# +e,te Dun.re de # Dro!et Turnu Se/erin
@omanii au realizat i poduri masive importante avnd ca element principal de rezisten
bolta ?n plin cintru (?n )umtate de arc de cerc) realizat din crmid sau din blocuri de piatr
cioplit (moloane).
+
2onstructia de poduri si canalizari devine mestesug (specialitate) prin lucrarea in "1
volume a lui >5@$>5$0 ('. A@,5.2$@A) scrise pe timpul imparatului 2aesar.
2el mai important pod de acest fel, avnd o ?nlime deasupra apei de circa 6B.1 m a fost
realizat pe vremea ?mpratului raian ?n )urul anilor "11 e.n. peste rul ago ?n 0pania denumit
podul Alcantara (!ig. ".B).
Fig. 1.0 Podu# A#cntr +e,te r1u# Tgo
'intre apeductele realizate de romani, cel mai cunoscut este cel realizat lng oraul
-imes din !rana numit Pont du *ard (!ig. ".C), realizat ?n secolul 5 ?.e.n. din boli suprapuse pe
+ nivele. $n alt apeduct important este cel din oraul 0egovia, ?n 0pania, cu o lungime iniial
estimat la "# 8m, realizat cu zidrie uscat din blocuri de piatr lefuite cu dimensiuni cuprinse
?ntre B1%"#1 cm dispuse tot ?n form de boli pe dou nivele.
Fig. 1.2 A+eductu# ro%n nu%it Pont du )rd
'up cderea 5mperiului @oman au fost construite poduri importante mai ales ?n Drient,
?n special ?n 5mperiul 3izantin i ?n 5ran ?ntre secolele >5%5E.
0ecolele E5%E> au fost marcate de rzboaie i podurile executate ?n acea vreme
?ndeplineau i funcii strategice. .volutia podurilor cunoaste o stagnare si desi nu s%au mai
executat poduri mari remarcabile se remarca tendintele de cautarea permanenta a unor forme noi
de constructie, mai rationale si mai economice.
<
3iserica catolica in .uropa este puternic interesata de dezvoltarea comertului si
infiinteaza un ordin special (departament) al &calugarilor pontifi( (&frFres pontifs() care executau
lucrari de poduri, constructii de puncte vamale sau de control necesare comertului sau pentru
perceperea unor taxe. $n astfel de pod este cunoscutul pod dGAvignHn peste @hHne executat
intre anii ""CC si ""7C, cu o lungime de cca 911 m cu bolti circulare cu deschideri variabile
a)ungand la ++.1 m lungime si care are o capela pe o pila (!ig. ".C)
Fig. 1.2 Podu# d3A/ignon 4cce, in +#tu# P+i#or5.
Podurile executate in aceasta perioada erau ?nguste i o mare parte erau fortificate cu
turnuri i metereze pentru aprare.
Fig. 1.6 Ponte Vecchio din F#oren7
Pe podurile din mari din orae s%au amplasat spaii comerciale vamale care a)utau la
schimburile comerciale. $n astfel de pod este Ponte Vecchio din !lorena, ?n 5talia (!ig. ".7)
realizat ?n anul "+9B. Podul are limea de +C.+1 m suprastructura fiind constituit din + boli,
cea mai mare avnd deschiderea de #9.#1 m.
B
Intre prima parte a secolelor E>5%E5E s%au realizat, ?n special ?n 5talia, poduri din zidrie
de piatr avnd o mare valoare artistic, unele fiind funcionale i ?n prezent.. $n astfel de pod a
fost construit ?n >eneia, 5talia, de ctre arhitectul Antonio Ponte ?n anul "B9". Podul Ponte
Rialto (!ig. ".9) este realizat din marmur alb, are calea ?n pant i in contrapant, prezinta o
deschidere de #7.#1 m i o lime de ## m, dintre care C m pentru circulaie, restul spaiului fiind
ocupat de spatiile comerciale.
Fig.1.8 Ponte Ri#to din Vene7i
$n alt pod boltit remarcabil prin ?nlimea sa mare (peste "11 m) este viaductul Ronda,
din 0pania (!ig. "."1).
Fig. 1.19 Viductu# ro%n Rond din S+ni
6
ot ?n aceast perioad, pe lng podurile masive din piatr s%au construit i poduri din
lemn, cu dimensiuni importante. D astfel de structur este podul peste @in la 0chaffhausen (!ig.
"."") situat la grania dintre .lveia i *ermania, avnd suprastructura din lemn cu dou
deschideri de B".1 i respectiv B9.11 m. Podul proiectat de fraii *rubenmann este acoperit.
Fig. 1.11 Podu# +e,te Rin # Sch::hu,en' # grni7 dintre E#/e7i;)er%ni
Incepnd cu mi)locul secolului al E>555%lea au aparut podurile metalice din font. 2a
form constructiv aceste podurile imitau structura de rezisten a podurilor din zidarie de piatra
pe boli. Aceast form era impusa si de caracteristicile mecanice ale fontei i anume o
comportare buna la solicitrile de compresiune i proprietatile casante ale fontei (la socuri sau la
solicitarea de ?ntindere). Primul pod metalic este considerat podul Iron Bridge peste rul 0evern,
?n localitatea 2oalbroo8dale din Anglia, care a fost conceput de ctre Abraham 'urb4 si realizat
?ntre anii "CC6 i "CC9. Podul 5ron 3ridge (!ig. "."#) este realizat din + arce concentrice din
boltari din font, cu deschiderea de +1.6 m.
Fig. 1.1" Podu# Iron Bridge <n #oc#itte Co#!roo=d#e' Ang#i
C
Podurile metalice realizate din font s%au mai executat ulterior ?n .uropa dar i ?n
0.$.A. In anul "7"9 a fost terminat podul Southwark, peste amisa, structura de rezisten fiind
alctuit din arce realizate din bolari din font cu care s%a realizat o deschidere a podului de
C+.11 m. (!ig. "."+)
Fig. 1.1$ Podu# Southwark
2omportarea nesatisfctoare a fontei la ?ntindere sau la soc (prezenta riscul de rupere
casant datorita continutului ridicat de carbon) a impus necesitatea reducerii coninutului de
carbon din compoziia fontei ceea ce a condus la obtinerea fierului pudlat si apoi, spre sfarsitul
secolului "9, a otelului de constructie. Dbtinerea otelurilor a evoluat odata cu aparitia unor noi
procedee de elaborare a otelurilor (procedeul 3essemer, procedeul homas si mai tarziu
procedeul 0iemens%/artin). Astfel s%a reusit obtinerea otelurilor de constructie in cantitati
industriale si, ceea ce este important, procedeele de elaborare au permis realizarea unui anumit
control asupra compozitiei chimice ale otelurilor precum si mentinerea acesteia intre limite de
variatie acceptabile, aspect care nu era posibil la obtinerea fierului pudlat. Prin urmare a inceput
dezvoltarea constructiilor metalice.
Podu# C#i:ton langa 3ristol (pod rutier suspendat pe lanturi din platbenzi for)ate cu
deschiderea de #"<.1 m, !ig. "."<) a fost executat peste >alea Avon in perioada "7+6 si "76<
dupa proiectul inginerului Jingdom 3runel. 5n anul "7<+ au fost executati pilonii din zidarie de
piatra iar in anul "761 au fost reluate lucrarile la pod dupa demolarea (cu ocazia sistematizarii
zonei) a unui pod suspendat peste amisa, proiectat de 3runel, (podul ,ungeford) de la care s%au
preluat lanturile. 5n anul #11+ cu ocazia aniversarii #11 de ani de inginerie a podurilor, la
ultimul zbor al avionului 2oncorde acesta a suvolat podul 2lifton (!ig "."B).
7
Fig. 1.1* Podu# C#i:ton' +e,te /#e An/on' #ng Bri,to#' Ang#i
Fig. 1.1- Sur/o#re +odu# C#i:ton' in nu# "99$
In perioada "7<6%"7B1, inginerul @obert 0tephenson a construit +odu# Britnni +e,te
,tr1%tore >eni' <n Ang#i (!ig. "."6, a si b).
Podul a reprezentat o soluie ?ndrznea pentru acea vreme i o premier deoarece au
fost realizate pentru prima oar ?ncercri pe modele la scara ";C care aveau drept scop verificarea
pe cale experimental a dimensiunilor elementelor principale de rezisten. Podul avea <
deschideri (C".<1K#"<".C1KC".<1m) i suprastructura era o grind continu cu seciune
transversal alcatuite din # tablieree )uxtapuse cu sectiune casetat nituit. !iecare tablier avea
amplasat la interior, la partea inferioar, cate o cale ferat simpl. Podul s%a aflat ?n exploatare
pn ?n anul "9C1 cnd a fost distrus de un puternic incendiu. A fost reconstruit cu o
sprastructura noua spatiala, din arce cu zabrele, amplasata pe vechea infrastructura (!ig. 5."B).
9
5
!5
Fig.1.10 Podu# Britnni +e,te ,tr1%tore >eni <n Ang#i
5 Vedere #ter# /echiu#ui +od c,ett
!5 E#e%ent din /eche ,u+r,tructur
"1
Fig.1.1-. Recon,tructi +odu#ui Britnni du+ incendiu# din 1829
4,;u %entinut /echi#e +i#e5
Viductu# de c#e :ert. )r!it (!ig."."6) construit ?n !rana ?n "77< ce utilizeaz ca
structur principal de rezisten un arc dublu articulat cu deschiderea de "6B.1 m. Podul a fost
proiectat de celebrul *ustave .iffel.
Fig. 1.10 Viductu# )r!it re#i&t de ingineru# :rnce& )u,t/e Ei::e#
Podu# de c#e :ert. Firth o: Forth a fost construit ?ntre anii "77<%"791 (!ig. "."C), cu
grinzi cu zbrele cu console i articulaii (grinzi *erber) i are o deschidere maxima de B#".1 m
""
Fig. 1.12 Podu# Firth o: Forth din Sco7i 4,i,te% )er!er cu con,o#e ?i rticu#7ii5
Podu# @uA!ec peste rul 0fntul :aureniu a fost executat ?ntre anii "91+ i "9"9 (!ig.
"."7), ?n 2anada, ?n soluia grinzi cu zbrele si articulatii de tip *erber, avnd
deschiderea central de B<7.61 m ceea ce reprezint, pentru acest tip de structur,
recordul de deschidere. 'upa < ani de la debutul lucrarilor ("91C) o grinda cu console s%a
prabusit sub greutatea proprie (calcul eronat limitat de slaba cunoastere la acea data a
fenomenului de flamba)). :ucrarile au fost reluate in "9"6 s%a inregistrat un nou accident
prin prabusirea deschiderii independente in timpul monta)ului la liftare.

5
"#
!5
c5
Fig. 1.16 Podu# @uA!ec +e,te r1u# S:1ntu# Luren7iu <n Cnd
5 +odu# in +re&ent 4%onu%ent i,toric5
!5 co#+,u# din 1892 # unui t!#ier cu con,o#e # %ont(
c5 +r!u,ire de,chiderii inde+endente # %ont(
I.". PODURI RE>ARCABILE EBECUTATE IN RO>ANIA
In perioada "791%"79B sub conducerea inginerulului romn Anghel 0align4 a fost
proiectat si executat +odu# de c#e :ert Rege#e Cro# I' +e,te Dun.re # Cern/od. (!ig.
"."9) care la vremea cnd a fost construit era impreuna cu viaductele dintre !etesti si 2ernavoda
cel mai lung ansamblu de poduri din .uropa.
"+
Fig. 1.18 Podu# Cro# I +e,te Dunre # Cern/od 4con,o#idt in 1808 cu o t#+
,u+erior ,u+#i%entr5 .
Podu# +e,te Dunre # )iurgiu CRu,,e (dat in exploatare in anul "9B<) este un pod
combinat avand la partea superioara o parte carosabila pentru doua benzi de circulatie si la partea
inferioara o cale ferata simpla.
Pe deschiderea centrala tablierul se poate ridica cu a)utorul unor instalatii cu scripeti
pentru asigurarea inlatimii gabaritului de navigatie in anumite situatii cum ar fi cazul vaselor cu
catarg (!ig. ".#1).
Podul denumit &Podul prieteniei( a fost executat cuparticiparea statelor din fostul pact de
la >arsovia, dupa un proiect din fostul $@00.
Fig. 1."9 Podu# co%!int CF ,i rutier +e,te Dunre # )iurgiu 418-*5
"<
2ele mai noi poduri metalice de mari proporii realizate ?n @omnia au fost construite
dupa anul "9C1; podul peste 'unre la *iurgeni, podurile 2! si rutiere de la !eteti si
2ernavod, podul combinat peste 2analul &'unare /. -eagra de la ecluza 2eernavoda, podurile
pe arce de la /edgidia, la 3asarabi, cu tirani verticali sau ?nclinai (la podul de la /edgidia i,
respectiv 3asarabi).si podul hobanat de la Agigea.
Astfel, 5n anul "9C" a fost dat in exploatare podul rutier pentru < benzi de circulatie peste
'unare, la )iugeni;Vdu# Oii. Podu# re o ,u+r,tructur %odern cu grind continu' cu
sectiune casetata, cu inaltime variabila cu platela) ortotrop, sudata integral, (!ig. ".#")
Fig. 1."1 Podu# rutier +e,te Dunre # )iurgeni;Vdu# Oii 418215
5ntre anii "9C< si "97# au fost proiectate si executate noi#e +oduri dunrene +e,te
!rtu# Borce # Fete,ti ,i +e,te Dun.re # Cern/od. (!ig. ".##) cu suprastructura cu grinzi
cu zabrele continui pe + deschideri (:L+x"61.1 m si :L"61.1 K"91.1 K"61.1 m) pentru doua cai
ferate si cate # benzi rutiere in consola pe fiecare sens.
Fig. 1."" Poduri#e +e,te Dunre # Cern/od in +re&ent
"B
In figura ".#+ este prezentat o vedere a +odu#ui rutier' ho!nt +e,te Cn#u# Dunre
>. Negr de # Agige. 'eschiderea principal a podului este de "6# m iar suprastructura este
realizat din grinzi metalice ?n conclucrare cu o plac de beton.
Fig. 1."$ Podu# cu ho!ne +e,te cn#u# Dun.re;>re Negr. # Agige
In figura ".#< este prezentat o vedere a +odu#ui rutier +e " rce D<nc#inte' in %1ner
de co? ,i tirnti inc#intiE +e,te Cn#u# Dunre >. Negr de # B,r!i. 'eschiderea
principal a podului este de "1#.1 m iar tablierul este realizat din grinzi metalice ?n conclucrare
cu o plac de beton.
Fig. 1."* Podu# +e rce inc#inte cu tirnti inc#inti +e,te cn#u#
Dun.re;>re Negr. # B,r!i
"6
Fig. 1."- Podu# +e rce +r#e#e cu tirnti /ertic#i +e,te cn#u#
Dun.re;>re Negr. # >edgidi
$n pod de dimensiuni mari dat recent ?n exploatare ?n @omnia (#11#) este podul +e,te
Cn#u# Dunre >. Negr # Cern/od. ce face legtura ?ntre gar i ora. Podul finalizat ?n
anul #11# a fost realizat ?n soluia cu arce ?nclinate, cu tirani ce se intersecteaz (sistem -ielsen)
i are o deshidere de aproximativ "C" m (!ig. ".#6). A fost executat pentru asigurarea unei
legaturi rapide intre orasul 2ernavoda si gara, pana la data executiei podului legatura se facea
cu bacul.
Fig. 1."0 Nou# +od +e,te Dun.re # Cern/od. 4"99"5
"C
I.$. PODURI RE>ARCABILE EBECUTATE IN LU>E
'upa terminarea razboiului ("9<B) tarile europene cu infrastructura distrusa au inceput un
program de refacere a podurilor distruse cu solutii moderne impuse de utilizarea unui mi)loc
modern de imbinare (sudura), de posibilitatile de calcul oferite de dezvoltarea mi)loacelor de
calcul automat si de necesitatile economice privind obtinerea unui cost cat mai redus al
lucrarilor. 5n continuare se vor prezenta cate # exemple de poduri remarcabile, hobanate si
supendate;
Podu# ho!nt Brti,#/ peste 'unare prezinta o arhitectura speciala, cu un pilon
inclinat (cu un restaurant la partea superioara a pilonului) si cu hobanele fixate in axul tablierului
(!ig. ".#C).
5
b)
Fig. 1."2 Podu# +e,te Dun.re # Brti,#/ 4 ;!5
"7
Viductu# >i##u 4Frnt5 a fost finalizat in anul #11C si se remarca prin inaltimea
mare la care se face traversarea vaii pe o lungime de #<61 m (inaltimea pilonului P#L++B m) si
prin arhitectura pilelor si a dispunerii hobanelor.
ablierul este metalic, cu sectiune casetata si platela) ortotrop iar pilonii sunt executati
din beton armat, cu fundatii pe coloane.
Podul este in declivitate si in curba si principalele dimensiuni sunt prezentate in schema
din !ig. ".#7.

Fig. 1."6 Sche% e#e/tiei /iductu#ui >i##u
Fig. 1."8 Vedere gener# /iductu#ui >i##u
"9
Podu# ,u,+endt Fu%!er # Fu##, Anglia, (!ig.".+1) a fost dat ?n exploatare ?n "97" i
a fost primul pod la care s%a utilizat pentru seciunea transversal a suprastructurii o caset
?nchis din oel, sub forma unei aripi de avion pentru a atenua presiunile si efectele dinamice
date de vnt. 2u o deschidere de "<"1 m masurata ?ntre piloni a deinut recordul de deschidere
pn ?n anul "99B cnd a fost depit de podul *reat 3aelt din 'anemarca (!ig. ".+") ce are
deschiderea de "6#< m.
Fig. 1.$9 Podu# ,u,+endt Fu%!er de # Fu##' Ang#i
Fig. 1.$1 Podu# )ret Be#t din Dne%rc
#1
Recordu# %ondi# !,o#ut de de,chidere e,te de7inut <n +re&ent de +odu# ,u,+endt
A=,hi;Gi=Ho (!ig. ".+#) construit ?n Maponia i finalizat ?n anul "999. Podul face legtura
?ntre insulele 0hi8o8u i ,onshu i are o deschidere de "991.7 m ?ntre piloni.
Fig. 1.$" C Podu# ,u,+endt A=,hi;Gi=Ho din I+oni
In stadiu de proiect se afl de cca <1 ani podul suspendat ce urmeaza a se executa peste
peste strmtoarea /essina, ?n 5talia, petru a face legatura cu insula 0icilia. Podul va avea o
deschidere intre piloni de cca +111 m si va reprezenta un nou record de deschidere (!ig ".++).
Fig. 1.$$ C Podu# +e,te ,tr1%tore >e,,in 4in :& de PROIECT5.
#"