Disputa dintre FMI si Argentina se adanceste, in

conditiile in care Fondul acuza guvernul din Buenos Aires

ca nu furnizeaza statistici economice fiabile, ceea ce ar
putea conduce, daca nimic nu se schimba, la
sanctionarea acestei tari, scrie AFP.

Din iulie 2011, FMI sustine ca cifrele de crestere si de inflatie
din Argentina sunt inexacte, acordand acestei tari, de doua ori,
cate un interval de sase luni pentru a remedia problema.

In 2011, tara a declarat o inflatie de 9,5% dar institutiile
private o evaluau in jurul a 23%.

Marti, la ora unui nou bilant, consiliul de administratie al
Fondului a deplans, intr-un comunicat, "o lipsa de progrese
suficiente", exprimandu-si ingrijorarea si solicitand autoritatilor
argentiniene sa-si modifice "fara intarziere" practicile.

Un nou interval de trei luni a fost acordat dar FMI a precizat ca
are in vedere, incepand de acum, "masuri suplimentare" daca
nimic nu se schimba.

In spatele acestor termeni diplomatici se ascunde o posibila
"declaratie de cenzura", primul pas al unei proceduri de
sanctionare care poate merge pana la excluderea din
FMI.

O astfel de eventualitate nu a fost inca de actualitate in dosarul
argentinian. Potrivit statutului Fondului, declaratia de cenzura
nu va putea fi angajata decat in cazul unei noi inactiuni a
Buenos Aires-ului si in urma unui vot in consiliul de
administratie al FMI, care reprezinta cele 188 de state membre.

Este pentru prima oara in istoria Fondului cand procesul de
sanctionare merge atat de departe intr-o chestiune legata de
statistici.

Guvernul argentinian nu a dorit sa faca niciun comentariu.

FMI nu adopta decat foarte rar masuri de retorsiune impotriva
statelor membre. In decembrie 2006, el a privat Zimbabwe de
drepturile sale de vot si de accesul la resursele Fondului din
cauza lipsei de cooperare a regimului autocratic al lui Robert
Mugabe.

Cehoslovacia, aflata atunci sub dominatia sovietica, ramane
singura tara care a fost exclusa din FMI, la mijlocul anilor 1950.

Cazul Argentinei, tara democratica si membru al G20, este cel
mai spinos pentru FMI si a creat intense dezbateri.

Asteptat luni, comunicatul consiliului de administratie a fost
publicat cu 24 de ore mai tarziu.

Sensibilitatea subiectului tine si de istoricul relatiilor dintre
Argentina si institutia de la Washington.

Autoritatile din Buenos Aires acuza inca Fondul pentru
falimentul tarii din 2001, care s-a tradus prin intrarea
Argentinei in incetare de plati in valoare de 95 de miliarde de
dolari din datoria sa si printr-un haos social.

Din 2006, Argentina a rambursat integral datoria catre FMI, a
refuzat rapoartele anuale de evaluare economica si critica in
mod constant Fondul.
In 2010, seful diplomatiei argentiniene Hector Timerman
afirmat ca Fondul este "absolut ineficient".
FMI a schitat si el un inceput de mea culpa. Directorul sau
general din 2001, francezul Michel Camdessus, a recunoscut in
2011 ca institutia a facut "probabil multe prostii" in Argentina.